Seminar 1.

Calculul parametrilor de stare

Principalii parametri de stare a unui corp sunt: temperatura termodinamică T, presiunea p şi volumul
specific v.
Temperatura termodinamică T este un parametru de stare, care caracterizează starea termică a
corpului.
În prezent se utilizează diverse scări de temperatura - scara absolută de temperaturi, scara Celsius,
scara Fahrenheit, scara Reaummur şi scara Rankine; relaţiile dintre ele sunt prezentate în tab. 1.1.
Presiunea p este un parametru de stare, care se formează ca rezultatul mecanic sumar al ciocnirilor
moleculelor corpului de pereţii vasului. Relaţiile dintre diferite unităţi a presiunii sunt prezentate în
tabelul 1.2.
Presiunea p se calculează prin raportul dintre suma componentelor forţelor  Fn, care sunt orientate
după normală la o suprafaţă cu aria f. Dacă forţele se distribuie uniform pe toată suprafaţa S, atunci:

p
F n
, Pa (1.1)
f
Există mai multe tipuri de presiuni:
 p – presiunea absolută;
 pa – presiunea atmosferică (barometrică);
 pe – presiunea excedentă (manometrică);
 pv – presiunea vacuumetrică.
Relaţiile dintre tipurile presiuni sunt prezentate
în figura 1.1.
p  pa  pe , dacă p pa; (1.2)

p  pa  pv , dacă p pa (1.3)
pe

Unele aparate indică presiunea în mm a unei

p

coloane de lichid. Presiunea măsurată prin

înălțimea h a unei coloane de lichid, a cărui
densitate este  , poate fi determinată cu
relația:
pa

pe  h  g   , Pa (1.4)

Unde g  9,81 m / s 2 este accelerația căderii

libere.
Figura 1.1 Relaţiile dintre diverse forme a presiunii
Volumul specific se exprimă prin relaţia:
v  V / m, m3/kg (1.5)
unde: V este volumul corpului, în m3;
m – masa corpului, în kg.
Densitatea corpului se poate determina cu ajutorul volumului specific:
  1 / v, kg/m3 (1.6)
În practică, adeseori este necesar de determinat debitul masic de fluid care curge printr-o conductă
(canal). Dacă fluidul curge cu viteza medie w printr-un canal cu secţiunea f, atunci debitul lui masic se
calculează cu relaţia:
. f w
m , kg/s (1.7)
v
unde v este volumul specific al fluidului.

1
Tabelul 1.1. Relaţiile dintre diferite scări de temperatură (pe orizontală – în ce unități este cunoscută
temperatura, iar pe verticală – în ce unități dorim să transformăm)
Denumirea Scara absolută de Scara Celsius Scara Rankine Scara Fahrenheit, Scara Reaumur
scării temperatură t, 0C T, 0Ra t, 0F t, 0R
T, K
Scara - 273,15  t ,o C 0, 555  T ,o Ra 0, 555  t , o F  255, 37 1, 25  t ,o R  273,15
absolută de
temperatură
Scara
Celsius
T , K  273,15 - 0, 555  T ,o Ra  273,15  t, 0
F  32 1,8 1, 25  t , o R
Scara 1,8  T , K 1,8  t ,o C  273,15  t , 0 F  459, 67 1,8 1, 25t , 0 R  273,15 
Rankine -
Scara 1,8  T , K  459, 67 1,8  t ,o C  32 T ,o Ra  459, 67 2, 25t 0 R  32
Fahrenheit
Scara 0,8  T , K  218,52 0,8  t ,o C 0,8  0,555T 0 Ra  273,15   t, 0
F  32   0, 44
Reaumur

Tabelul 1.2. Relaţiile dintre diferite unităţi de exprimare a presiunii (pe verticală – în ce unități este
cunoscută presiunea, iar pe orizontală – în ce unități se dorește să se transforme)
Pa bar kgf/m2 atmosfera tehnică mm Hg mm apă
Unităţile
(1 atm.teh = 1 kgf/cm2)
1 Pa 1 10 -5 0,101972 1,0210-5 7,5024  10-3 0,102
1 bar 105 1 10197,2 1,02 7,5024  102 1,02 104
1 atm. teh. (1 atm.teh = 1
9,8067∙104 0,98067 104 1 735 104
kgf/cm2)
1 mm Hg 133 1,33 10-3 13,595 1,36 10-3 1 13,6
1 mm apă 9,8067 9,806710-5 1 10-4 7,3510-2 1
kgf/m2 9,80665 9,8066510-5 1 10-4 735,5510-4 1

Probleme propuse spre rezolvare:

Problema 1.1. Să se exprime în grade Celsius, Kelvin, Reaumur, Rankine şi Fahrenheit,

temperatura de fierbere a apei la presiunea normală fizică.
Problema 1.2. Vacuummetrul condensatorului unei maşini cu abur indică o presiune vacuumetrică
pv = 0,5 bar, în timp ce presiunea barometrică este pa = 96242 Pa. Să se determine: presiunea
absolută din condensator în Pa, bar, kgf / m2, mm apă, mm Hg.
Problema 1.3. În condensatorul turbinei cu abur se menţine presiunea absolută p = 0,0045 MPa.
Care sunt indicaţiile vacumetrilor, cu gradaţia în MPa şi mm Hg, dacă într-un caz indicaţiile
barometrului (presiunea atmosferică) sunt pa1 = 740 mm Hg, iar în altul pa2 = 765 mm Hg.
Problema 1.4. Presiunea absolută într-un vas cilindric cu diametrul d = 2,0 m şi lungimea l = 6 m
este p = 0,25 MPa. Să se determine forţa totală aplicată la peretele lateral a acestui vas, dacă este
ştiută presiunea atmosferică pa = 100 kPa.
Problema 1.5. Un vas cu volumul V = 5 m3 conţine aer cu volumul specific v = 0,06 m3/kg. Printr-
o gaură cu diametrul d = 0,02 m aerul din acest vas se scurge cu o viteză w = 5 m/s. Să se
determine volumul specific al aerului peste  =20 min, dacă în procesul de scurgere volumul
specific al aerului în gaură se consideră constant.