Tractorist

Ministerul Educaţiei, Culturii
şi Cercetării al Republicii Moldova
O R D I N
mun. Chişinâu
Cu p rivire la aprobarea C u rric u lu m u lu i modular

pentru program e de form are profesională tehnică secundară
în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii M oldova nr. 152 din 17 iulie
2014 (M onitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634), în conformitate cu
prevederile ordinului nr. 1128/2015 cu privire la aprobarea deciziei Consiliului Naţional pentru
Curriculum din 19 noiembrie 2015,
ORDON:
1. A aproba curriculum ul m odular în învăţăm ântul profesional tehnic secundar în

domeniile de form are profesională, după cum urmează:
1.1 Construcţii şi inginerie civilă, meseria E lectrician-m ontator reţele de ilum inat, cod
732009, termen de studii 2 ani; .
1.2 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, m eseria M ecanic auto, cod 716006, termen de
studii 2 ani ;
1.3 M ecanică şi prelucrarea metalelor, m eseria Tăietor cu gaze, cod 715021, termen de
studii 1 an;
1.4 Servicii de transport, meseria Tractorist-maşinist în producţia agricolă, cod 1041019,
termen de studii 2 ani;
1.5 Servicii de transport, m eseria Tractorist, cod 1041018, term en de studii 2 ani;
2. Curricula, m enţionate în pct. 1, se pun în aplicare din anul curent de studii.
3 . Direcţia învăţăm ânt profesional tehnic (dl Silviu GÎNCU, şef direcţie) va monitoriza
procesul de im plem entare a ordinului.
4 . Controlul asupra executării ordinului se atribuie doamnei N atalia GRÎU, Secretar de stat.
C o r n e jîu P O P O V I C I
M in is tr u
M in is te r u l E d u c a ţie i, C u ltu r ii şi C e r c e tă r ii al R e p u b lic ii M o ld o v a
Ş c o a la P r o fe sio n a lă , or. G lo d c n i
Ş co a la P r o fe sio n a lă , or. R îşc a n i
„A probat”
prin ordinul M inistrului Educaţiei, Culturii
şi Cercetării al Republicii M oldova
C u r r ic u lu m u l m o d u la r
p en tru p reg ă tir ea p r o fe sio n a lă
Calificarea: Tractorist
Codul meseriei: 1041018

Codul CORM: 834109
Dom eniul de formare profesională: S e r v ic ii d e tr a n sp o r t
Durata studiilor: 2 ani
2019
A p r o b a t de:
Consiliul pedagogic al Şcolii Profesionak_din or~ Rîşcani.
0grad didactic doi, profesor de discipline tehnice,

director adjunct, Şcoala Profesională, or. Rîşcani.
2. Bargan Ion, grad didactic doi, maistru-profesor, Şcoala

Profesională, or. Rîşcani.
3. Popescu grad didactic doi, maistru discipline tehnice. Şcoala

Anastasia, Profesională, or. Rîşcani.
4. Badrajan Vera, grad didactic doi, m aistru-profesor discipline tehnice.
Şcoala Profesională, or. Rîşcani.
5. Căniţă Nicolae, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice.

Şcoala Profesională, or. Glodeni.
6. Vicol Valeriu, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice.

Şcoala Profesională, or. Glodeni.
7. Veliseu Raisa, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice,

director adjunct, Şcoala Profesională din satul
Cuhureştii de Sus.
R ecen zen ţi:
1. Gheorghe Russu, Director SRL Vardan-Agro.

2. Vilalie Ojog, Inspector de Stat „Intehagro”, sectorul Rîşcani.
A d resa C u r r ic u lu m u lu i în In ter n e t:
Portalul naţional al învăţăm ântului profesional tehnic
h ttp ://w w w .ip t.m d /r o /p r o d u se -e d u c a tio n a le
7
t
Inventarul
Documentelor din componenţa Curriculumului modular Conform planului de

învăţăm ânt, meseria: Tractorist, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei,
Culturii şi Cercetării nr.__f£3& ______ din 43 d ? a m lrLtl 2019
N r.
D e n u m ir e a m o d u lu lu i
crt.
1. Pregătirea tractoristului pentru activitatea în ramură
2. Construcţia motorului tractoarelor şi autom obilelor
3. întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea motorului tractoarelor şi
autom obilelor
4. Bazele legislaţiei în traficul rutier
5. C onstrucţia transm isiei de putere, părţii rulante, direcţiei sistemului de
frânare, echipam entelor de lucru, suplim entar şi electric a tractoarelor şi
autom obilelor
6. C onducerea autovehiculului. Comportament şi siguranţă
7. A cordarea prim ului ajutor. Educaţia antidrog
8. întreţinerea tehnică a transm isiei de putere, părţii rulante, direcţiei
sistem ului de frânare, echipamentelor de lucru, suplim entar şi electric a
tractoarelor şi autom obilelor
Conducerea tractorului
S ta g ii d e p ra ctic ă
Instruirea practică
Practica în producţie
C o m it e t u l Se c t o r ia l p e n t r u F o r m a r e p r o f e s io n a l ă
d in A g r ic u l t u r ă şi In d u s t r ia A l im e n t a r ă
AGROINDVET
str. Zimbrului, 10, m. Chişinău, MD- 2012
Tel. 068157133, 069501075
E-mail: milordl@ m ail.ru. korina74@ mail.ru
NR. S / f
DIN ^ ^ ^ 2 0 1 9
AVIZ
la Curricula modulara
pentru pregătirea profesională la meseriile conexe
Tractorist - Tractorist-maşinist în producţia agricolă
Codul meseriilor: 1041018; 1041019
Domeniul ocupaţional: Servicii de transport
Comitetul Sectorial pentru Formare profesională din Agricultură şi Industrie

Alimentară ,,AgroindVET a examinat Curricula modulara pentru pregătirea
profesională la meseriile conexe Tractorist - Tractorist-maşinist în producţia
agricolă, Codul meseriilor: 1041018; 1041019
CS AgroindVET a consultat opinia pietii muncii din ram ura agroindustriala

cu referire la Curricula data, prin structurile sale aferente - Comitetele raionale de
parteneriat social AgroindVET, care s-au expus pozitiv asupra subiectului in cauza.
In baza rezultatului studiului si pererilor experţilor din domeniu, Comitetul

Sectorial considera ca Curricula modulara pentru pregătirea profesională la
meseriile conexe Tractorist - Tractorist-maşinist în producţia agricolă, Codul
meseriilor: 1041018; 1041019 - corespunde cerinţelor actuale ale pietii muncii
din sector si se recom nada pentru implementare in institutiile de invatamint din
Republica Moldova.
Preşedinte
CS AgroindVET
E v alu area cu rricu lu m u lu i la m eseria
T r a c to r ist
C o d u l m e seriei: 1 0 4 1 0 1 8
Punctajul
acordat
Nr. | Criteriu de evaluare
(1 ... 10)
crt.
1
1 Cadrul de
«naiitătite de studiu prevederilor docum entelor normativ -reglatorii (
! LCc .e b u ic standardu, o c p a ţio u a U ca.ificareap ro fesională)
Ret'
--- ---
\i\o\
Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale
1
Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor-cheie l i _№
2
i Măsură în care curriculumul meseriei include prevederile sunt utile pentru 1/101
^ HeTvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificam profesiona e
e
II. Fundam entarea curriculujnului pe inovaţii şi realizări tehnologice modern
Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente m oi
4
Orientarea curriculumului spre utilizarea eficientă a mijloacele de producţie in scopul L iJJL I
5 creşterii productivităţii muncii şi a reducem preţului de cost
Vf5«iira în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum

încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a
rezolva probleme în diferite contexte de activitate proresionala
Măsură în care activităţile de învăţare sugerate în

proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de mvaţare, care sa
conducă la formarea competenţelor preconizate
Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum a celora

stimuîeazăasumarea responsabilităţii pentru executarea s a r e , l o r intr-un domeniu
c e
i ' ifl
de muncă ------------------ --------------------------
T ^ ^ t ^ T v i t ă t i l o r de
care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţi
de probleme.
11
Relevanţa instrumentarului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale
12
L.
Punctajul
Nr.
Criteriu de evaluare acordat
crt.
(1 ... 10)
Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale

13 \im
Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum

\f\0\
14
Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei

15 \im
IV. C oerenţa Planului de învăţăm ânt
Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor

16 ce trebuie formate şi/sau dezvoltate
1* \ 0 \
Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor
17 elevilor prin extinderi / aprofundări / discipline opţionale
i/m
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei

18 de muncă i/t^i
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei

19 educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor \<\0\
Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde

20 \<\0\
particularităţilor de vârstă ale elevilor
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a

21 elevilor iZ L â
Notă. Curriculumul meseriei va fi recomandat pentru aprobare dacă în cadrul evaluării externe, pentru fiecare din
criteriile de evaluare, vor fi acordate nu mai puţin de 8 puncte.
Se recomandăppntru aprobare / Nu se recomandă pentru aprobare / Se remite autorilor pentru îmbunătăţire
tor, SRL „Vardan - A gro” com . Struzeni, inginer. G heorşhe Russu

Numele, prenumele, postul, denumirea instituţiei
/jb 19
E v alu area cu rricu lu m u lu i Ia m eseria
T r a c to r ist
C o d u l m e seriei: 1 0 4 1 0 1 8
Punctajul
Nr.
Criteriu de evaluare acordat
crt.
(1 ... 10)
I. Corespunderea finalităţile de studiu prevederilor docum entelor norm ativ-reglatorii (Cadrul de

R eferinţă al învăţăm ântului profesional tehnic, standardul ocupaţional, cal ificarea profesională)
Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale

1 \ < \ 0 \
Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor-cheie \y\<?\

2
Măsură în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru

3 dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării profesionale L£l£]
....... . ... -, :
II. Fundam entarea curriculum ului pe inovaţii şi realizări tehnologice m oderne
Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente

4 \ / \ P \
Orientarea curriculumului spre utilizarea eficientă a mijloacele de producţie în scopul

5 1/ \ o \
creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost
III. R espectarea prevederilor conceptule m oderne în învăţăm ântului profesional tehnic secundar
Gradul de centrare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul

6 conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor individuale etc.) \ n £ \
Măsura în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum

7 încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a \ < \ o \
rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională
Măsură în care activităţile de învăţare sugerate în curriculumul sunt utile pentru

8 proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de învăţare, care să 1/i^l
conducă la formarea competenţelor preconizate

9 ce stimulează asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu U\o\
de muncă

10 care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţii ce facilitează rezolvare 1 A o \
de probleme.
Flexibilitatea curriculumului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile

11 didactice la specificul fiecărei grupe de elevi IZL <L
Relevanţa instrumentarului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale

12 1 A A
Punctajul
Nr.
C riteriu de evaluare acordat
crt.
(1 ... 10)
.
Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale

13 \
f\0\
Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum
14 \A\Q-\
Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei

15 l/bl
IV. C oerenţa Planului de învăţăm ânt
Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor

16 ce trebuie formate şi/sau dezvoltate 1/1*1
Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor

17 elevilor prin extinderi / aprofundări / discipline opţionale IZLeJ
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei

18 de muncă \< \Q \
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei

19 educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor
Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde

20 particularităţilor de vârstă ale elevilor £JeJ
Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a

21 elevilor \L№
Notă. Curriculumul meseriei va fi recomandat pentru aprobare dacă în cadrul evaluării externe, pentru fiecare din
criteriile de evaluare, vor fi acordate nu mai puţin de 8 puncte.
Concluzie:
Se recomandă pentru aprobare rN u se recomandă pentru aprobare /S e remite autorilor pentru îmbunătăţire
Cuprins.
I. P r e lim in ă r i ................................................................................................................................................... 4
II. C o n c e p ţia c u r r ic u lu m u lu i m o d u la r .......................................................................................................... 4
III. S iste m u l d e c o m p e te n ţe ce a s ig u r ă c a lific a r e a p r o fe s io n a lă ........................................................6
IV. S tr u c tu r a m o d u le lo r .......................................................................................................................................... 8
V. M o d u le le d e in s tr u ir e ....................................................................................................................................... 9
M o d u l 1. Pregătirea tractoristului pentru activitatea în ram ură................................................. 10
M o d u l 2.C onstrucţia m otorului tractoarelor şi au tom ob ilelor...................................................... 16
M o d u l 3.Întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea m otorului tractoarelor şi
a u to m o b ile lo r ................................................................................................................................................. 25
M o d u l 4. B a zele legisla ţiei în traficul rutier.........................................................................................31
M o d u l 5.C onstrucţia transm isiei de putere, părţii rulante, direcţiei, sistem ului de
frânare, echipam entelor de lucru, suplim entar şi electric a tractoarelor şi autom obilelor.
..................................................................................................................................................................................37
M o d u l 6.C onducerea autovehiculului. C om portam ent şi siguranţă...........................................47
M o d u l 7. Acordarea prim ului ajutor. E ducaţia antidrog............................................................... 54
M o d u l 8.Întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea transm isiei de putere, a părţii
rulante, direcţiei, sistem ului de frânare, echipam entelor de lucru, suplim entar şi
electric a tractoarelor şi au tom ob ilelor..................................................................................................... 58
C o n d u c e r e a tr a c to r u lu i................................................................................................................................67
VI. S u g e stii m e to d o lo g ic e ..................................................................................................................................... 75
VII. S u g e stii d e ev a lu a r e a c o m p e te n ţe lo r .................................................................................................... 76
V III. R e fe r in ţe b ib lio g r a fic e ...................................................................................................................................78
3
I. P r e lim in ă r i
R ealizarea unui învăţăm ânt profesional de calitate în contextul realităţilorsocio-eco n o m ice

actuale im pune o nouă abordare a p rocesului de învăţăm ânt, care v izea z ă form area la elev i a unui
sistem de com peten ţe n ecesare pentru integrarea pe piaţa m uncii şi pentru învăţarea pe parcursul
întregii vieţi.
Prezentul curriculum reprezintă un d ocum ent norm ativ-reglator şi con stitu ie reperul
conceptual de form are profesională, care sp ecifică fin alităţile de învăţare şi d escrie con d iţiile de
form are a com peten ţelor p rofesion ale pentru instruirea iniţială la m eseria/profesia T r a c to r ist.
Curriculum ul este destinat cadrelor d id actice din învăţăm ântul p rofesion al tehn ic secundar,
autorilor de m anuale şi m ateriale didactice, factorilor de d ecizie şi părinţilor. C adrele didactice vor
u tiliza curriculum ul pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea dem ersului didactic pentru form area
profesion ală la p rofesia T ra cto rist.
Form area p rofesion ală la m eseria T r a c to r ist, realizată în cadrul instituţiilor de învăţăm ânt
profesional tehn ic secundar, corespunde n ivelu lu i 3 de calificare, conform Cadrului N aţion al al
C alificărilor din R ep u b lica M old ova. A c e st n ivel de calificare se atribuie m uncitorului care, în
raport cu diversitatea de îm puterniciri şi responsabilităţi, trebuie să realizeze activităţi sub
conducere, având independenţă la soluţionarea sarcinilor b in ecu n oscu te sau sim ilare acestora.
T r a c to r istu l trebuie să-şi p lan ifice activităţile personale, reieşind din sarcinile puse de
conducător, să-şi asum e responsabilitate ind ividu ală pentru sarcinile de realizare.
C om p lexitatea activităţii se referă la soluţionarea sarcinilor practice tipice.
T r a c to r istu l calificat a leg e m odalitatea de realizare a sarcinii, reieşind din p roced eele b ine
cu n oscu te în baza instruirii teoretice şi practice. A cţiu n ile întreprinse se corectează în fu n cţie de
co n d iţiile de realizare.
F inalităţile de învăţare ale p rofesiei T r a c to r ist sânt orientate spre atingerea n ivelu lu i de
calificare pretins şi se realizează în baza curriculum ului la p rofesia respectivă.
II. C o n c e p ţia c u r r ic u lu m u lu i m o d u la r
Piaţa m uncii, în conform itate cu schim bările sociale actuale, cu progresul ştiinţific din diverse
dom enii, determ ină orientări con ceptuale noi în sistem ul de învăţăm ânt profesional tehn ic
secundar. C on vingerea asupra eficien ţei n oii m odalităţi de form are p rofesion ală este con solid ată şi
de către b un ele practici ale altor state.
Atât n ivelu l de calificare, cât şi sp ecificu l activităţii p rofesion ale, a cărei esenţă con stă în
rezolvarea sarcinilor sau realizarea lucrărilor sp ecifice, scot în evid en ţă n ecesitatea deţinerii unui
sistem de com peten ţe, a căror form are şi dem onstrare în procesul de instruire, garantează calitatea
activităţii pe piaţa m uncii.
E volu ţia dom eniului de form are p rofesion ală la n ivelu l p rofesion al tehn ic secundar,
d ezvoltarea ştiinţelor educaţiei şi prom ovarea în contextul acestora a n oilor paradigm e (centrarea
pe cel ce învaţă, centrarea pe com petenţe, con structivism ul), d ezvoltarea teh n ologiilor în dom eniul
profesional respectiv, au conturat n ecesitatea schim bării con cep ţiei de form are profesională.
4
C ontextul formării şi integrării socio p ro fesio n a le dem onstrează n ecesitatea con ceperii pre
gătirii p rofesion ale în baza curriculumului axat pe formarea competenţelor, iar m odalitatea optim ă
de form are a com peten ţelor p rofesion ale este organizarea dem ersului didactic pe m odule.
Abordarea m odulară în form area p rofesion ală are m u ltip le avantaje:
- realizează principalul deziderat al perioadei actuale: stabileşte legătura dintre cerinţele

pieţei m uncii şi form area profesională;
- reflectă o paradigm ă educaţională nouă, care are drept finalitate form area com petenţelor;
- perm ite abordarea integrativă a conţinuturilor;
- contribuie la reducerea dublării inform aţiilor;
- asigură con exiu n ea acţiunilor profesorilor şi elev ilo r în ved erea form ării com petenţelor;
- asigură îm binarea n ecesară a teoriei şi practicii;
- creează condiţii pentru o evaluare autentică
- evaluarea com petenţelor.
Prezentul curriculum este structurat pe m odule, conţinutul căruia derivă din Standardul
O cupaţionalşi C alificarea P rofesion ală pentru profesia T r a c to r ist. M o d u lele sunt proiectate pe
baza unor principii com plem entare şi au scopul de a pregăti elevu l pentru realizarea anum itor
sarcini de m uncă. Structurarea m odulară a curriculum ului oferă p osib ilitatea de a dobândi
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, şi respectiv, de a form a com p eten ţele p rofesionale.
Abordarea m odulară reflectată în curriculum determ ină drept elem en t-ch eie al procesului de
form are p rofesion ală - competenţa. C om p lexitatea com peten ţei gen erează com plexitatea
conţinuturilor, a căror eşalonare nu are la bază principiul repartiţiei pe d iscip lin e, ci selectarea şi
integrarea acestora într-un mesaj educaţional, care susţine form area com petenţelor. Pertinenţa,
relevanţa conţinuturilor în m odul este stabilită în raport cu contribuţia acestora la form area unei
com peten ţe sau unui set de com peten ţe p rofesionale.
Abordarea m odulară este în esenţă interdisciplinară, d eoarece conţinuturile fu zio n ea ză

funcţional în raport cu finalitatea. A ccen tu l este pus pe selectarea anum itor asp ecte a m ateriei de
studiu din diverse d om en ii/d iscip lin e, precum şi a activităţilor de învăţare, şi integrarea acestora în
unităţi lo g ic e de învăţare/m od u le care urm ează a fi în su şite într-o anum ită perioadă de tim p pentru
a form a com peten ţe p rofesion ale cerute la locu l de m uncă. Prin urmare, conţinuturile m odulului
sunt predate în m anieră integrată pentru construirea unei viziu n i h o listice a realităţii, fapt care
im pune elevu l să d escop ere sensul unitar şi liantul acestor conţinuturi.
Curriculum ul m odular schim bă în esenţă con cep ţia procesului didactic, prin operarea unor
schim bări m ajore în con ceptualizarea tuturor celor 3 ip ostaze ale procesului: predare - învăţare-
evaluare.
Se schim bă substanţial procesul predării. Se renunţă la predarea conţinuturilor prin anum ite
tem e, care m ai degrabă dem onstrează exigen ţa de con secutivitate în interiorul d iscip lin ei, fără a
soluţion a problem a intercorelării conţinuturilor tuturor d isciplinelor. În contextul curriculum ului
modular, predarea elem en telor de conţinut este axată spre rezolvarea unor sarcini concrete, de
aceea conţinutul se predă în con secu tivitatea determ inată de lo g ica şi sp ecificu l situaţiei de
rezolvat.
Abordarea m odulară nu pune accent pe profesorul la d isciplină, ci p e profesorul sau mai

degrabă pe echipa cadrelor didactice, care realizează m odulul, respectând principiul continuităţii şi
com plem entarităţii în procesul de form are profesională.
Se produc schim bări de esenţă în procesul învăţării. E levu l dobândeşte cunoştinţe, pornind de
la n ecesitatea realizării unei sarcini concrete. C ontează foarte m ult îm binarea ju d icio a să a
5
cunoştinţelor teoretice cu ce le practice. D eo a rece n ivelu l de calificare îi solicită com peten ţe
concrete, un rol aparte îl au abilităţile, prin urmare exersarea în ateliere este obligatorie, fiind
m odalitatea cea m ai eficien tă de învăţare.
D e v in e im p erios necesar de a corela m odalitatea de predare-învăţare m odulară cu evaluarea

modulară. E valuarea se axează pe constatarea şi aprecierea com petenţelor, ce dem onstrează un
anum it n ivel de performanţă. Sunt im portante toate tipurile de evaluare:
- iniţială/d iagn ostică, pentru a constata pre -rechizitul necesar pentru form area cunoştinţelor,
abilităţilor, com peten ţelor profesionale;
- curentă/form ativă, pentru a ghida form area com petenţelor;
- finală/sum ativă, pentru a constata şi aprecia deţinerea com petenţei.
Fără a n eglija un careva tip de evaluare, subliniem că din punct de ved ere conceptual, un rol
d eoseb it îl are evaluarea finală/sum ativă, realizată la sfârşitul m odulului. Profesorul sau echipa
cadrelor didactice trebuie să-şi coop ereze eforturile pentru a con cep e, organiza şi realiza o nouă
m odalitate de evaluare. E valuarea în com un, de către echipa de profesori, prin determ inarea clară a
criteriilor de evaluare, v a dem onstra eficien ţa form ării profesionale.
O rdinea m od u lelor se stabileşte în baza lo g icii formării sistem ului de com petenţe, fiin d axată
pe valorificarea m axim ă a principiului com plem entarităţii funcţionale.
Pornind de la accepţia dată com peten ţei, curriculum ul reflectă cu n oştinţele, abilităţile şi
resursele de form are a acestora în scopul realizării unor sarcini/activităţi/procese, care
dem onstrează com petenţa profesională.
A dm inistrarea m odulului stabileşte criteriile de corelare a diverselor elem en te ale acestuia, în

mare parte, punând accent pe corelarea dintre com petenţe/finalităţi, conţinuturi şi m od alităţile de
realizare. Prin prezentarea acestui elem en t de structură este m onitorizată şi d im en siu n ea tim p a
curriculum ului.
III. S iste m u l d e c o m p e te n ţe ce a sig u r ă c a lific a r e a p r o fe sio n a lă
C alificarea p rofesion ală se atribuie în baza unui sistem de com peten ţe pe care le în su şeşte şi
deţinerea cărora o dem onstrează absolventul program ului de form are profesională.
E senţa conceptuală a form ării m odulare este prezentată prin taxon om ia com petenţelor, ce
atribuie claritate dem ersului form ativ, prin stabilirea tipurilor de com portam ent profesional ce
urm ează a fi form at de către cadrele didactice şi în su şit de către elev i pe parcursul program ului de
instruire.
D eo a rece su ccesul integrării sociop rofesion ale rezidă în deţinerea culturii generale şi de
specialitate, dem onstrat prin co m p eten ţele-ch eie şi p rofesion ale, orice program de form are v a fi
axat pe form area şi d ezvoltarea acestora.
În contextul formării p rofesion ale, co m p eten ţele-ch eie con stitu ie baza form ării com peten ţelor
p rofesion ale, influenţând calitatea acestora sistem ic, dar în acelaşi tim p, anum ite com peten ţe au o
pondere şi o influenţă m ai accentuată, în dependenţă de sp ecificu l dom eniului de form are şi
activitate profesională. Fără a n eglija im portanţa tuturor co m p eten ţelor-ch eie în form area
com peten ţelor p rofesion ale, dar şi conform Standardului O cupaţional pentru p rofesia Tractorist
6
constatăm , că pentru form area p rofesion ală a T r a c to r istu lu i, o im portanţă d eoseb ită o au
com p eten ţele-ch eie aşa ca:
a) com peten ţe de com unicare în lim b a română;

b) com peten ţe în m atem atică, ştiinţeşi tehn ologie;
c) com petenţa de a învăţa să înveţi;
d) com peten ţe so cia le şi civice;
e) com peten ţe de exprim are culturală şi de conştientizare a valorilor culturale
În contextul formării p rofesion ale, co m p eten ţele-ch eie con stitu ie baza form ării com peten ţelor
p rofesion ale, influenţând calitatea acestora sistem ic.
În dependenţă de fin alităţile activităţii p rofesion ale, determ inăm competenţe profesionale
generale şi competenţe profesionale specifice.
C o m p e te n ţe le p r o fe sio n a le g e n e r a le con stitu ie com portam ente p rofesion ale ce trebuie

dem onstrate în m ai m ulte activităţi p rofesion ale din dom eniul de formare. Sistem ul de com peten ţe
p rofesion ale gen erale asigură su ccesul/reu şita activităţii p rofesion ale în toate situaţiile de
m anifestare.
C onform Standardului O cupaţiona competenţele profesionale generale pentru m eseria

T r a c to r ist sunt următoarele:
1. D obândirea şi stăpânirea cu n oştinţelor în dom en iul transportului;

2. P lanificarea activităţii proprii;
3. E fectuarea de calcu le m atem atice sim ple;
4. A p licarea norm elor de sănătate şi securitate în m uncă, de protecţie a
m ediului şi securitatea antiincendiară;
5. C om unicarea argum entată în lim b a română, în term eni sp ecifici dom eniului;
6. Întocm irea în lim b a rom ână a d ocu m en telor cu conţinut sp ecific dom eniului;
7. A nalizarea p rocesului de lucru;
8. Înaintarea de idei noi, pentru asigurarea şi îm bunătăţirea calităţii activităţilor
în procesul de înd ep linire a sarcinilor de lucru;
9. A cţionarea în diferite situaţii în baza norm elor, cerinţelor şi valorilor
profesionale;
10. A cţionarea în m od autonom şi creativ în diferite situaţii;
11. G ândirea detaşată, critică;
12. Colaborarea în grup, prevenirea situaţiilor de co n flict şi respectarea op in iilor
celorlalţi;
13. R espectarea şi prom ovarea valorilor general um ane şi celor p rofesion ale.
Sistem ul de com peten ţe p rofesion ale gen erale asigură dem onstrarea com peten ţelor
p rofesion ale sp ecifice, influenţând calitatea acestora printr-o corelaţie sistem ică.
C o m p e te n ţe le p r o fe sio n a le s p e c ific e reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţişi atitudini,

care prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea unor sarcini in d ividu ale sau în grup
stabilite de contextul activităţii p rofesionale.
C onform Standardului O cupaţional, dar şi C alificării P rofesion ale, com p eten ţele
p rofesion ale sp ecifice pentru m eseria T r a c to r ist sunt:
C S l.R esp ectarea prevederilor leg a le securităţii şi sănătăţii în muncă;

C S 2.R esp ectarea norm elor de protecţie a m ediului;
7
CS 3.A plicarea procedurilor de calitate;
CS 4.Pregătirea tractorului pentru lucrările de transport;
CS 5.1ntreţinerea tehn ică a agregatelor de lucru;
CS 6.C unoaşterea şi respectarea regulilor circulaţiei rutiere;
CS 7.R espectarea securităţii rutiere.
IV . S tr u c tu r a m o d u le lo r
C om p eten ţele, fiind elem en tu l de bază, dar şi finalitatea curriculum ului, determ ină m o d u lele
de form are profesională. M od u lu l este o unitate de învăţare d esch isă şi flex ib ilă , cu finalităţi de
învăţare/rezultatele învăţării (unităţi de com petenţă) foarte clare, scopul căruia este form area la e lev
a unui com portam ent sp ecific m eseriei.
F inalităţile de învăţare (unităţile de com petenţă) integrează atât com p eten ţele generale, care
con stitu ie fundam entul pentru form area com p eten ţelor p rofesion ale sp ecifice, cât şi com peten ţele
sp ecifice, care dem onstrează realizarea atribuţiilor/sarcinilor ocu p aţionale cu diferit grad de
com plexitate.
M od u lu l este o structură didactică unitară din punct de ved ere tem atic atât pentru lecţiile
teoretice, cât şi pentru c e le practice. O con d iţie prioritară de parcurgere a m odulului este aplicarea
im ediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice.
M o d u lele nu sunt unităţi de învăţare independente. A c estea corelează lo g ic în ved erea formării
com petenţelor, fapt care determ ină con secu tivitatea parcurgerii acestora: de la m od u le sim p le spre
m od u le co m p lexe, de la m od u le gen erale spre m od u le tehnice. Totodată, m od u lele sunt unităţi de
învăţare interdependente din punct de ved ere al com peten ţelor p rofesion ale generale, dar cu un
grad mare de au tonom ie în ceea ce priveşte com p eten ţele p rofesion ale sp ecifice.R ea liza rea
m od u lelor se d esfăşoare în m od sistem atic şi continuu pe o perioadă de tim p şi se fin alizea ză prin
evaluare.
M o d u lu l d e in s tr u ir e este c o n s titu it d in u r m ă to a r e le co m p o n en te :
- titlu l m o d u lu lu i - reprezintă o sarcină sp ecifică la locu l de muncă;

- sco p u l m o d u lu lu i - d escrie intenţia procesului de învăţareşi ind ică perform anţa pe care
trebuie să o d em on streze elevu l la sfârşit de m odul;
- u n ită ţile d e c o m p e te n ţă (r e z u lta te le în v ă ţă r ii) - ind ică cunoştinţele, abilităţile şi
com p eten ţele pe care elevu l v a fi capabil să le dem onstreze la sfârşit de m odul, în rezultatul
învăţării;
- a d m in istr a r e a m o d u lu lu i - ind ică numărul de ore total, recom andat pentru lecţiile
teoretice şi c e le practice în ved erea form ării unităţilor de com petenţă, pentru lecţii de totalizare
(dacă este cazul), precum şi evaluare. Repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut este flex ib ilă
şirăm âne la discreţia cadrelor didactice.
- a c h iz iţiile te o r e tic e şi p r a c tic e - cu n oştin ţele teoretice, care reprezintă un sistem integru şi
com binatoriu de conţinuturi din diverse d iscip lin e ale d om eniului profesion al, care asigură fum area
abilităţilor. O rdinea secven ţelor de conţinut, în cadrul aceluiaşi m odul, poate fi schim bată, dacă nu
este afectată lo g ic a de form are a com peten ţelor p rofesionale.
- a b ilită ţile p r a c tic e care vor fi form ate în ved erea d ezvoltării com petenţelor/unităţilor
de com petenţă sp ecifice m odulului;
- lu c r ă r i p r a c tic e - recom andă tipul de lucrări prin care se pun în aplicare cu n oştinţele
teoretice şi se exersează abilităţile practice, contribuind, astfel la form area com petenţei.
- s p e c ific a ţii m e to d o lo g ic e - sunt propuse u n ele recom andări sp ecifice m odulului;
- s u g e s tii d e e v a lu a r e - reprezintă recom andări cu privire la evaluarea cunoştinţelor,
abilităţilor, com peten ţelor la final de m odul.
8
- r e su r se le m a te r ia le n ecesare pentru realizarea activităţilor practice, care reprezintă
echipam entul te h n o lo g ic şi m ateria primă.
V . M o d u le d e in str u ir e
În rezultatul asocierii com peten ţelor p rofesion ale generale cu ce le sp ecifice, au fo st definite
urm ătoarele m od u le de instruire
Modulul 1. Pregătirea tractoristului pentru activitatea în ramură;

Modulul 2.Construcţia motorului tractoarelor şi automobilelor;
Modulul 3. Întreţinerea tehnică ,reparaţia şi exploatarea motorului tractoarelor şi automobilelor;
Modulul 4. Bazele legislaţiei în traficul rutier;
Modulul 5.Construcţia transmisiei de putere, părţii rulante, direcţiei, sistemului de
frânare, echipamentelor de lucru,suplimentar şi electric a tractoarelor şi automobilelor;
Modulul 6. Conducerea autovehiculului. Comportament şi siguranţă;
Modulul 7. Acordarea primului ajutor. Educaţia antidrog;
Modulul 8. Întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea transmisiei de putere, a părţii rulante,
direcţiei, si stemului de frânare, echipamentelor de lucru, suplimentar şi electric a
tractoarelor şi automobilelor;
A d m in is tr a r e a m o d u le lo r
Nr. M o d u le le d e in str u ir e Total IT IP

M od u lu l 1. Pregătirea tractoristului pentru activitatea
1 126 84 42
în ramură
M od u lu l 2. C onstrucţia m otorului tractoarelor şi
2 306 204 9 6 /6c
automobilelor
M od u lu l 3. Întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea
3 144 96 4 6 /2 c
motorului tractoarelor şi automobilelor
4 C onducerea tractorului** 8 p/e
5 Practica în producţie 210 - -
T o ta l a n u l I 786 384 18 4 /8
6 M od u lu l 4. B a z e le leg isla ţiei la traficul rutier 72 72
M od u lu l 5. Construcţia transmisiei de putere, părţii rulante,
7 direcţiei, sistemului de frânare, echipamentelor de 240 180 5 4 /6
lucru,suplimentar şi electric a tractoarelor şi automobilelor
M od u lu l 6. C onducerea autovehiculului. C om portam ent
8 48 48
şi siguranţă
M od u lu l 7. A cordarea prim ului ajutor. E ducaţia
9 24 24
antidrog
M od u lu l 8. Întreţinerea tehnică, reparaţia şi exploatarea
transm isiei de putere, a părţii rulante, direcţiei,
10 192 96 9 0 /6
sistem ului de frânare, echip am en telor de lucru,
suplim entar şi electric a tractoarelor şi autom ob ilelor
C onducerea tractorului** 12 ore p/e
12 Practica în producţie 420

T o ta l a n u l II 996 420 1 4 4 /1 2
T o ta l a n u l I+ I I 1782 804 3 2 8 /2 0
**- C onducerea tractorului se desfăşoară pe parcursul anului, câte 2 0 de ore pentru fiecare elev , în
afara orelor de curs din contul orelor de instruire în producere.
9
M o d u lu l 1
P r e g ă tir e a tr a c to r is tu lu i p e n tr u a c tiv ita te a în ra m u r ă .
S co p u l m o d u lu lu i: Form area şi dezvoltarea com peten ţelor generale şi sp ecifice de

organizare a locu lu i de m uncă şi de desfăşurare în condiţii de siguranţă a activităţii
de m uncă.
M odulul v izea z ă dobândirea de cunoştinţe n ecesare pentru iniţierea în p rofesieşi con stitu ie
fundam entul pentru form area com peten ţelor p rofesion ale sp ecifice, preconizate
pentru a fi form ate în urm ătoarele m odule.
La fin ele acestui m odul form abilul v a fi capabil:
FI-1 Să respecte prevederile leg a le în dom eniul sănătăţii, securităţii m uncii şi

situaţiilor de urgenţă;
FI-2 Să reducă factorii de risc;
FI-3 Să respecte procedurile de urgenţă şi de evacuare;
FI-4 Să respecte la locu l de m uncă n orm ele sp ecifice de protecţie a m ediului;
FI-5 Să a cţion eze pentru dim inuarea riscului de m ediu, consum ului de resurse naturale;
FI-6 Să ex ecu te procedurile de asigurare a calităţii;
FI-7 Să v erifice rezultatele lucrărilor efectuate;
FI-8 Să ex ecu te operaţiile de prelucrare a m etalelor;
FI-9 Să rem ed ieze d efectele constatate;
A d m in istr a r e a m o d u lu lu i:
U n ită ţi d e c o m p e te n tă (r e z u lta te a le în v ă ţă r ii la fin a l d e

m o d u l)
IT IP T otal
U C 1. Pregătirea tractoristului pentru activitatea p rofesion ală 16 16

U C 2. R espectarea leg isla ţiei sp ecifice d om eniului de activitate 24 24
U C 3. P rotecţia m ediului 20 20
U C 4. Prelucrarea m etalelor 20 36 56
L ecţie de recapitulare 2 2
Evaluare m odul 2 6 8
Total 84 42 126
10
UC i.P regătirea tractoristului pentru activitatea profesională
L ucrări p r a c tic e
A b ilită ţi C u n o ştin ţe
r e c o m a n d a te
Enum erarea atribuţiilor tractoristului;

Caracterizarea com parativă a sistem elor de transport prin prism a O cupaţia şi atribuţia tractoristului; *Se recomandă ca
istoricului. în sistem ul de agricultură Lucrări
E stim area rolului tractoristului în transport. în sistem ul zooteh n ic practice de
E stim area rolului tractoristului în agricultura ec o lo g ică , în sistem ul de transport laborator în
durabilă şi folosirea teh n o lo g iilo r b lânde (delicate). în sistem ul de salubrizare cadrul
Enum erarea elem en telor structurii teh n o lo g iilo r operaţionale tip în sistem ul de reparare şi exploatare a drumurilor. orelor
în agricultură, zooteh n ie, în sistem ul de transport S istem ele de agricultură şi locu l tractoristului în teoretice.
în sistem ul de salubrizare, în sistem ul de reparare şi exploatare a sistem ul de agricultură durabilă;
drumurilor . T eh n ologii blânde şi distructive.
E fectuarea controlul calităţii lucrului în diverse situaţii.) T eh n ologia p e operaţii a lucrărilor m ecanizate.
A leg erea diapazoanelor de v itez ă pentru diferite tipuri de

agregate la diverse lucrări;
Transportarea şi distribuirea încărcăturilor în încăperile de
producere.
Salubrizarea încăperilor zooteh n ice.
Transportarea produselor anim aliere şi anim alelor.
Transportarea m aterialelor de construcţie a drumurilor.
E fectuarea operaţiilor de construcţieşi reabilitare a drumurilor.
Salubrizarea şi îngrijirea drumurilor
U C 2. R e sp e c ta r e a le g isla ţie i s p e c ific e d o m e n iu lu i d e a c tiv ita te
L u c r ă r i p r a c tic e
A b ilită ţi
C u n o ştin ţe r e c o m a n d a te
Identificarea şi analiza situaţiilor de pericol şi a factorilor de risc L eg ile şi n orm ele de Securitate şi Sănătate în V izită în Parcul de
la locu l de muncă; M uncă (S S M ) şi P rotecţie şi Stingere a M aşin i şi
V erificarea m ijloacelor de protecţie şi de intervenţie; In cendiilor (P SI) a R ep u b licii M oldova; Tractoare
A p licarea m ăsurilor de evacuare; Situaţii şi factorii de risc sp ecifici m eseriei; (PM T):
A p licarea m ăsurilor de prim ajutor în caz de accidente, M etod ele şi m ijlo a cele de prevenire a situaţiilor pregătirea personală
11
electrocutare; de risc; pentru lucrul în
U tilizarea eficien tă a m aterialelor din trusa m ed icală de prim L egislaţia şi procedurile de lucru sp ecifice locu lui PM T;
ajutor; de m uncă, cerinţe p rofesion ale faţă de fam iliarizarea cu
A cţionarea autonom ă şi creativă în diferite situaţii; personalul angajat, de ig ien ă şi sănătate; secţiile;
U tilizarea echipam entelor, utilajului şi m ecan ism elor în condiţii M ijlo a cele de protecţie în cea ce priveşte starea fam iliarizarea cu
de securitate; lor tehnică, m odul de păstrare şi utilizare echipam entul
S pecificarea responsabilităţilor tractoristului; conform recom andărilor producătorului şi teh n o lo g ic şi
Raportarea situaţiilor de p ericol, care nu pot fi elim in ate procedurilor de lucru sp ecifice; utilajul agricol;
im ediat, persoanelor abilitate în luarea d eciziilor; C lasificarea şi tipizarea unităţilor com pon en te în fam iliarizarea cu
Identificarea activităţilor sp ecifice profesiei de tractorist: Parcul de M aşin i şi Tractoare, structura docum entaţia norm ativ
m enţinerea ig ien ei personale; respectarea regulilor secţiilor lui: - tehnică;
securităţii şi sănătăţii m uncii; m enţinerea în stare de - dotarea locu lu i de m uncă pregătirea locu lu i de
curăţenie a locu lu i de muncă; estim area ob ligaţiilor şi - în PM T; m uncă pentru
drepturile tractoristului; prevenirea riscurilor profesionale; - secţia reparare; activitate;
- secţia deservirea tehnică; organizarea locu lu i de
- docum entaţia tehn ică norm ativă necesară m uncă
tractoristului; tractoristului;
- cerinţe sanitare privind utilajul *Se recomandă ca
tehn ologic; Lucrări practice
- tim pul de lucru al executantului; de laborator în
- n orm ele de muncă; cadrul orelor
teoretice.
U C 3. P r o te c ţia m e d iu lu i
A b ilită ţi
C u n o ştin ţe r e c o m a n d a te
Identificarea p roblem elor de m ediu asociate activităţilor L eg ile şi n orm ele de protecţie a m ediului din
desfăşurate în ved e-rea aplicării norm elor de protecţie a R epu b lica M oldova;
m ediului ambiant; P rob lem ele de m ediu asociate activităţilor
Justificarea norm elor de irigare; sp ecifice m eseriei
R ecultivarea păm ânturi-lor afectate şi fo lo sirea raţională a T ipurile de poluanţi ai m ediului ambiant;
terenurilor; M odurile de poluare a m ediului am biant (apelor,
A n a liza urmărilor activităţilor asupra m ediului ambiant; aerului, solului.);
A ctivităţi sp ecifice ce afectează proprietăţile
fizic e, ch im ice şi fertilitatea solului;
Situaţii în care se pot produce pierderi de resurse
12
naturale şi acţiuni pentru dim inuarea lor;
M etod ele de com batere a poluării m ediului
ambiant;
M etod ele de protecţie a solului de salinizare,
eroziune;
L egislaţie şi proceduri interne de urgenţă
sp ecifice;
M ultitudinea rezidiurilor rezultate de pe locu l de
m uncă şi reciclarea lor conform
procedurilor interne
U C 4 P r e lu c r a r e a m e ta le lo r
A b ilită ţi C u n o ştin ţe
U tilizarea d esenului teh n ic pentru reprezentarea con ven ţion ală a Standardizarea în desen u l tehn ic (tipuri de E xecutarea d esen elor
pieselor; standarde, linii utilizate, scrierea tehnică, teh n ice şi form area lor
U tilizarea sim bolurilor sp ecifice cotării; form ate, scări); conform standardelor;
R espectarea şi aplicarea corectă a cerinţelor teh n ice faţă de C otarea în desenul tehn ic (elem en tele cotării, E xecutarea d esen elor
diferite construcţii geom etrice; principii de cotare, exerciţii de înscriere a teh n ice de diversă
R ealizarea reprezentării sim p le a pieselor; cotelor şi citirea a unor d esen e sim ple); com plicitate;
A precierea corectă a d im en siu n ilor şi form ei p ieselo r secţionate; C onstrucţii geom etrice (îm pătrire unghiurilor şi C itirea d esen elor tehn ice
E xecutarea sch iţelor după m od el şi a d esen elor teh n ice la scară; circum ferinţelor, racordări, ovale); de diversă com plicitate;
Identificarea şi com para-rea diferitor tipuri de îmbinări; Proiecţii ortogonale şi secţiuni; E xecutarea unei lucrări
A leg erea instrum entelor de măsurare (şubler, m icrom etru); Schiţe, d esen e tehnice; (făraşul, ciocanul):
Enum erarea m etod elor de îm binare a pieselor; Tipuri de îmbinări; m ăsurarea cu şublerul,
C itirea schiţelor; Instrum ente de m ăsură şi control. m icrom etrul; trasarea;
E xecutarea trasării, îndoirii şi tăierii m etalului; S uccesiu n ea măsurărilor; debitarea şi îndoirea;
P ilirea suprafeţelor plane, conturilor curbilinii; Selectarea m etod elor op tim e de îm binare a două pilirea, polizarea;
Găurirea, filetarea şi prelucrarea lor; sau m ai m ulte piese; găurirea, filetarea,
N itu irea şi lipirea cu aliaj; C itirea sch iţelor şi d esen elor tehnice; nituirea, lipirea cu aliaj.
S uccesiu n ea operaţiilor de trasare şi debitare a
m etalelor;
E xecutarea operaţiilor de pilire, găurire, filetare,
nituire, lipire şi prelucrarea lor;
13
A c h iz iţii te o r e tic e şi p ra ctic e:
Pentru parcurgerea conţinutului m odulului, elevu l trebuie să deţină cu n oştinţe de bază la

n ivelu l instruirii cursului gim n azial la su b iectele m atem atică, fizică, chim ie,
b io lo g ie, desen, cunoştinţe intuitive în gospodăria agricolă.
S p e c ific a ţii m e to d o lo g ic e
M odulul ,,Pregătirea tractoristului pentru activitatea în ramură” este un m odul introductiv

pentru m eseria Tractorist, axat pe form area com peten ţelor p rofesion ale generale, de
fam iliarizare, m otivare, form are a atitudinilor p o zitiv e faţă de m eserie a elevilor,
respectiv, parcursul didactic este preponderant axat pe achiziţionarea cunoştinţelor
teoretice.
M od u lu l reprezintă o structură didactică unitară din punct de ved ere tem atic. Scopul
m odulului fiind form area şi d ezvoltarea com peten ţelor gen erale şi sp ecifice de
organizare a locu lu i de m uncă şi de desfăşurare în condiţii de siguranţă a activităţii
de m uncă.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată de autori,
dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ica de form are a com peten ţelor
p rofesionale.
R epartizarea orelor pe unităţi de com peten ţe este recom andată, în să d ecizia finală,
in c lu siv şi pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului, rămâne
la discreţia cadrelor d id actice care predau conţinutul m odulului.
O rele v or fi repartizate în fu n cţie de d ificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe anterioare ale
elevilor, de ritmul de asim ilare a cunoştinţelor de către elevi. Num ărul total de ore pe
m odul v a răm âne neschim bat.
C adrele didactice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi vor ap lica m etod e de
învăţare cu caracter activ-participativ.
S u g e stii d e e v a lu a r e
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor,

în ved erea identificării asp ectelor critice în procesul de evaluare a com peten ţelor
p rofesion ale form ate în cadrul m odulului.
Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţinerea com peten ţelor p rofesion ale sp ecificate
în prezentul m odul, se recom andă realizarea evaluării su m m ative prin test scris cu d iferi
te tipuri de item i, prin care elevu l v a dem onstra că este capabil să:
- id en tifice particularităţile p rofesiei tractorist.

- asigure con d iţiile ig ien ic e - sanitare în tim pul lucrului.
- respecte regulile de securitate şi sănătate la locu l de m uncă.
- ex p lice n oţiun ile teh n o lo g ice generale.
- id en tifice tipurile secţiilor din cadrul Parcului de M aşini şi Tractoare.
14
- ex p lice influenţa m etod elor de deplasare şi întoarcere a agregatelor agricole
asupra eficien ţei lucrărilor executate.
- d escrie m odul de m od ificare a m etalului în urma aplicării unor m etod e de
prelucrare asupra structurii lor.
T eh n icile de evaluare recom andate:
• D em onstrare structurată (în condiţii de m uncă sim ple).

• T est oral/scris.
• Rapoarte din partea altor persoane.
• P ortofoliu de d o v ezi (realizări anterioare).
In procesul de evaluare, elevu l v a avea a cces la docu m en te teh n o lo g ice relevante pentru
dem onstrarea com petenţelor.
D u p ă adm inistrarea testului de evaluare, cadrul didactic v a oferi elev ilo r un feed back
constructiv referitor la rezultatele evaluării.
R e su r s e :
M a ş in i şi u tila je:
Tractoare; m aşini agricole; agregate.
In s tr u m e n te şi e c h ip a m e n t d e la b o ra to r:
R ig lă m etalică; m etru pliant; bandă de măsurat; echer de centrat; raportor; colţar; şubler;
ciocan de m etal şi de plastic; trasor; punctator; p ile de diferite profile; suport m etalic;
m enghină; d isp o zitiv e pentru îndreptare şi îndoire; set de calibre plate şi lam elare;
foarfece de m etal m anual com binat; chei ajustabile, neajustabile de piuliţe; şurubelniţe;
ferăstrău cu pânză alternativ şi circular; şlefuitor electric; ghilotină; set de burghie,
alezoare, filiere şi tarozi; utilaj de găurire; utilaj de filetare; d isp ozitive de fixare;
perforator pentru table; d isp ozitive de asam blare (c le m e m agnetice); alte scu le sp ecifice
prelucrării m etalelor.
M a te r ia le c o n su m a b ile:
T able profilate lam inate din oţel, t= 2-5m m , sortim ent din profiluri lam inate din oţel,
d = 2 0 -1 4 0 m m , discuri abrazive, pânză de ferestrău, hârtie, xerox, m otorină.
E c h ip a m e n t d e sec u r ita te:
H aine de protecţie, m ănuşi, ochelari de protecţie, încălţăm inte, căşti antifoane, m ijloace
de sem nalizare.
R e g u la m e n te ce c o n ţin in str u c ţiu n i d e lu cru :
R e g u lile tehnicii securităţii la locu l de m uncă, regu lile de protecţie a m uncii

şisecurităţiianti-incendiare, alte regulam ente naţionale de siguranţă personală la
efectuarea lucrărilor.
15
M a te r ia le d id a ctice:
Set p lan şe didactice, m ateriale fo to -v id eo , d esen e de execu ţie, fo lii retroproiector,

televizor, vid eo , d ocum entaţie tehnică, fişe teh n ologice.
Modulul 2.
Construcţia motorului tractoarelor şi automobilelor.
S co p u l m o d u lu lu i: Form area com peten ţelor p rofesion ale gen erale şi sp ecifice de a recunoaşte
părţile principale ale m otoarelor tractoarelor şi autom obilelor, de dem ontare şi montare
corectă a m ecan ism elor.
M odulul v izea z ă dobândirea de com peten ţe n ecesare pentru exploatarea şi întreţinerea tehn ică a
tractorului.
La fin ele acestui m odul form abilul v a fi capabil să:
FI-1. U tiliz e z e adecvat lim bajul ce ţin e de n oţiun ile şi term eni tehnici de bază privind
tractoarele şi au tom obilele.
FI-2. R ecu n oască părţile principale ale tractoarelor şi autom obilelor.
FI-3. E x ecu te dem ontarea şi m ontarea m ecan ism elor şi instalaţiilor m otoarelor.
FI-4. E x ecu te reglaje, ajustări ale m ecan ism elor şi instalaţiilor m otoarelor.
FI-5. R esp ecte regulile de securitate şi sănătate în m uncă şi antiincendiară.
A d m in is tr a r e a m o d u lu lu i
U n ită ţi d e c o m p e te n ţă
IT IP T o ta l
(r e z u lta te a le în v ă ţă r ii la fin e le m o d u lu lu i)
U C 1. U tilizarea noţiunilorşi term enilor de bază privind 20 0 20

tractoareleşi au tom obilele.
UC2 Studiul m aterialelor. 20 0 20
U C 3. D em ontarea şi m ontarea m otorului tractoarelorşi 156 66 / 90 * 96 /6 * * 25 8

autom ob ilelor
Recapitulare 2 0 2
Evaluare sum ativă 6 0 6
T o ta l 204 102 306

* 6 6 /9 0 -6 6 ore teoretice /9 0 ore instruire practică de laborator
**- C onducerea tractorului se desfăşoară pe parcursul anului, câte 2 0 de ore pentru fiecare
elev , în afara orelor de curs din contul orelor de instruire în p roducere.
16
A c h iz iţii te o r e tic e şi p r a c tic e
A b ilită ţi C u n o ştin ţe L u c r ă r i p r a c tic e r e c o m a n d a te
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. U tiliz a r e a n o ţiu n ilo r ş i te r m e n ilo r d e b a z ă p r iv in d tr a c to a r e le
Identificarea părţilor com p on en te a tractoarelor C onstrucţia generală a tractoarelor şi

şi autom obilelor. autom obilelor.
A n aliza com parativă a claselor de tractoare. C lasificarea tractoarelor şi autom obilelor.
D iferen ţierea tipurilor de tractoare şi autom obile. Indicii de bază a tractoarelor şi
C alcularea ind icilor de bază a tractorului şi autom obilelor.
autom obilului. Variaţia in d icilor de bază a tractoarelor şi
A leg erea tractorului pentru efectuarea unor au tom ob ilelor în dependenţă de gradul
lucrări în baza analizei ind icilor de de solicitare.
exploatare. Indicii de bază a m otorului şi variaţia lor în
E stim area consum ului de com bustibil în diverse dependenţă de gradul de solicitare
condiţii de exploatarea tractorului şi N o ţiu n i si term eni de bază din m entenanţa.
autom obilului. m otoarelor tractoarelor şi
R ecu noaşterea p roceselor de lucru a m otoarelor autom obilelor.
cu ardere internă. Principiul de funcţionare, clasificarea şi
U tilizarea noţiunilorşi term enilor de bază în construcţia generală a m otoarelor cu
determ inarea stării teh n ice gen erale a ardere internă.
tractoarelor şi autom obilelor. P ro cesele de lucru a m otoarelor cu
C alcularea ind icilor de bază a autom obilului ardere interna în 2 -4 tim pi.
A leg erea autom obilului pentru efectuarea unor
lucrări de transport în baza analizei
in d icilor de exploatare.
E stim area consum ului de com bustibil în diverse
condiţii de exploatare.
D escrierea principiului de funcţionare a
m otoarelor cu ardere internă.
C lasificarea m otoarelor cu ardere internă.
R ecu noaşterea p roceselor de lucru a m otoarelor
cu ardere internă
E xprim area grafică a ciclurilor de lucru ale
m otoarelor m on ocilin d rice în 4 tim pi M A S
17
şi M A C .
E stim area particularităţilor construcţiei generale
şi funcţionării m otoarelor p olicilin drice.
Com pararea particularităţilor constructive a
m otoarelor m on o şi p olicilin drice.
D iferen ţierea funcţionării m otoarelor m on o şi
p o licilin d rice
Identificarea m otoarelor cu ardere internă după
puterea şi econ om icitatea lor.
Identificarea părţilor com pon en te a tractoarelor
şi autom obilelor.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2. S tu d iu l m a te r ia le lo r
Enum erarea m aterialelor fo lo site în construcţia Inform aţii de bază despre m aterialele
tractoarelor. fo lo site în construcţia tractoarelor.
Enum erarea m aterialelor fo lo site în construcţia Inform aţii de bază despre m etalele fo lo site
motoarelor. în construcţia m otoarelor, proprietăţile
E xplicarea principiilor de clasificare a lor de bază.
proprietăţilor m etalelor. A lia jele fer - carbon. O bţinerea şi
A n aliza proprietăţilor m etalelor. clasificarea fontei.
Interpretarea noţiunilor de bază : m inereu de fer O ţelul, marcarea, clasificarea, proprietăţile.
şi p rocedee m etalurgice, aliaj fer- carbon, B a zele tratam entului term ic şi term ochim ic
fontă, oţel. a m etalelor şi aliajelor.
E stim area sch em ei de producere a fontei şi M etalele n eferoase şi aliajele lor.
p ieselo r de fontă. C oroziunea m etalelor şi m etod ele de
C lasificarea fontelor. protejare.
Caracteristica com parativă a fontelor. Prelucrarea m etalelor sub presiune.
E xpunerea noţiunilor generale despre oţel. Tipurile de îm binări a m etalelor.
C lasificarea generală a oţelului Sudarea, tipurile de îm binări prin sudare.
Caracteristica com parativă a d iverse grupe de M a sele plastice, im portanţa şi clasificarea
oţel. lor.
E xplicarea esenţei tratam entului term ic şi
term och im ic a m etalelor şi aliajelor.
18
Enum erarea felurilor de tratam ente term ice şi

term och im ice a m etalelor şi aliajelor.
E stim area regulilor pe tehn ica securităţii la
efectuarea tratam entelor term ic şi
term och im ic a m etalelor şi aliajelor.
Enum erarea m etalelor neferoase.
E xplicarea im portanţei şi proprietăţilor m etalelor
neferoase.
Caracterizarea proprietăţilor m etalelor neferoase.
E xplicarea noţiunilor de coroziun e a m etalelor.
Enum erarea form elor de coroziun e a m etalelor.
Enum erarea tipurilor de protecţie a m etalelor
contra coroziunii.
Interpretarea noţiunilor de bază despre
prelucrarea m etalelor sub presiune.
Enum erarea form elor de prelucrare a m etalelor
sub presiune.
E xplicarea esenţei şi particularităţilor lam inării,
trefilării, presării, forjării şiştanţării.
E xplicarea noţiunii de sudare şi fo lo sirea ei în
dom eniul dat.
Enum erarea tipurilor de îm binări sudate.
C lasificarea p rocedeelor de sudare.
E stim area noţiunilor de bază despre m asele
plastice.
E xplicarea utilizării m aselor plastice în
construcţia tractoarelor .
C lasificarea m aselor plastice.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3. D e m o n ta r e a şi m o n ta r e a m o to r u lu i tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r .
Identificarea părţilor principale a scheletului Scheletul m otorului tractorului şi

m otorului tractorului şi autom obilului. autom obilului.
E xplicarea m enirii şi im portanţei fiecărei părţi B loc-carterul m otorului.
19
com pon en te a m otorului. Grupul cilindru-piston.

Identificarea părţilor de construcţie a b lo c - M aterialele întrebuinţate în construcţia D ezasam blarea-diagnosticarea, repararea şi
carterului m otorului. grupului cilindru-piston. asam blarea m ecan ism ulu i b ielă-
Identificarea părţilor principale a grupul Grupul b iela-m an ivela. m anivelă.
cilindru-piston. M enirea, părţile com pon en te, principiul de
Caracteriszarea comparativă a grupului cilindru lucru, a grupului b iela-m an ivela.
p iston la diferite m otoare. D eranjam entele m ecan ism ulu i b ielă D ezasam blarea-diagnosticarea, repararea şi
Descrierea construcţiei. materialelor şi interacţiunii m anivelă. asam blarea m ecan ism ulu i de
pieselor mecanismului bielă - manivelă. C hiulasa m otorului D -2 4 0 ,S M D -1 4 , Z M Z - distribuţie a gazelor, reglarea jo cu lu i
Explicarea destinaţiei şi construcţiei bielei, arborelui 53. term ic a supapelor.
cotit, lagărilor paliere (de reazem, principale) M ecan ism ul de distribuire a gazelor.
şi lagărelor monetoane ( de bielă).
D eranjam ente m ecan ism ulu i de distribuţie a
Reprezentarea grafică a principiului de lucru a
gazelor. D ezasam blarea, diagnosticarea, repararea şi
mecanismului bielă manivelă.
D iagram a fazelor de distribuţie a gazelor. asam blarea părţilor com p on en te a
R ealizarea dem ontării şi m ontării m ecanism ului
M ecan ism ul de d ecom presie. instalaţiei de răcire.
b ielă m an ivelă cu respectarea con d iţiilor
R e g u lile de dem ontare si m ontare a
tehnice.
m ecan ism elor b ielă m anivela, de D ezasam blarea, diagnosticarea, repararea şi
Identificarea părţilor principale a m ecan ism ul
distribuire a gazelorşi de decom presie. asam blarea părţilor com p on en te a
de distribuire a gazelor.
M etod e şiinstalaţii de în lesn ire a demarării instalaţiei de ungere.
E xplicarea m enirii şi im portanţei m ecanism ului
m otoarelor pe tim pul rece a anului.
de distribuire a gazelor.
D ezasam blarea, diagnosticarea, repararea şi
Reprezentarea diagram ei fazelor de distribuţie a
asam blarea părţilor com p on en te a
gazelor.
instalaţiei de alim entare cu aprindere
E xplicarea con secutivităţii transm iterii m işcării
prin com prim are.
de la arborele cotit la supape.
R ealizarea dem ontării şi m ontării m ecanism ului
Ajustarea m om entului de aprindere la
de distribuţie a gazelor cu respectarea
m otoarele D iese l.
con d iţiilor tehnice.
Explicarea menirii mecanismului de decompresie.
Descrierea construcţiei, materialelor şi interacţiunii
pieselor mecanismului de decompresie.
Identificarea părţilor principale a sistem ei de
răcire cu aer a motoarelor.
Caracterizarea com parativă a sistem ei de răcire
20
a m otoarelor cu lich id şi cu aer.

Enum erarea cau zelor şi con secin ţelor supra
încălzirii m otorului. Sistem a de răcire a m otoarelor cu lich id şi
Argum entarea n ecesităţii exploatării corecte a cu aer, părţile com p on en te şi princip
sistem ei de răcire a m otorului.
Identificarea părţilor principale a instalaţiei de Instalaţia de ungere a m otorului, părţile
răcire cu lich id a motoarelor. com pon en te şi principiul de lucru.
Reprezentarea schematică a căii de circulaţie a M etod ele de ungere a m otorului, uleiuri de
lichidului de răcire în instalaţie. motor.
Identificarea părţilor principale a instalaţiei de Tipuri de lubrifianţi pentru motoare:
răcire cu aer a motoarelor. caracteristica şi mărci.
Caracterizarea com parativă a instalaţiei de răcire D e fecţiu n ile şi deranjam entele instalaţiei de
a m otoarelor cu lich id şi cu aer. ungere a motoarelor.
D em ontarea şi m ontarea părţilor com pon en te a
instalaţiei de răcire. A lgoritm ul şi regu lile la dem ontarea şi
D em ontarea şi m ontarea p om pei şi a m ontarea părţilor com pon en te a
ventilatorului. instalaţiei de ungere
Estimarea necesităţii ungerii pieselor mobile a
motorului, consecinţelor nerespectării Tipurile de com bu stib il, proprietăţile şi
cerinţelor de ungere.
caracteristicile lor.
Enumerarea metodelor de ungere a m otorului.
Instalaţia de alim entare a m otoarelor cu
C lasificarea uleiurilor de motor.
aprindere prin scântei, prin
Identificarea părţilor principale la instalaţia de
com prim are şi cu injecţie de benzină.
ungere a m otorului.
Particularităţile constructive şi principiul de
E xplicarea im portanţei fiecărei p ie se şi rolul ei în
funcţionare a instalaţiilor de
lucru de ungere.
alim entare a m otoarelor tractorului şi
Explicarea căii de parcurgere a uleiului prin
autom obilului.
instalaţiade ungere din baia de ulei până în cel
A paratele instalaţiei de alim entare a
mai greu accesibil loc.
m otoarelor M A C .
D em ontarea şi m ontarea părţilor com pon en te a
R egulatorul pentru toate regim urile de
instalaţiei de ungere.
funcţionare.
Identificarea părţilor principale a Instalaţiei de
Filtre de aer şi com bustibil.
alim entare a m otoarelor cu aprindere prin
Turbocompresor.
scân teie M A S şi M A C .
21
Identificarea părţilor principale a instalaţiei de Instalaţie de alim entare M A S: sch em a de

alim entare a m otoarelor cu aprindere prin lucru.
com prim are. A paratele de alim entare M A S.
Identificarea părţilor principale a instalaţiei de Instalaţiile de alim entare cu gaz.
alim entare a m otoarelor cu injecţie de Particularităţile constructive şi principiul de
benzină. funcţionare a instalaţiilor de
Identificarea părţilor principale a rezervorului de alimentare.
com bustibil, p om p ei suplim entare. Tipurile de com bu stib il, proprietăţile şi
Identificarea părţilor principale a p om p ei de caracteristicile lor.
injecţie de presiune înaltă. D isp o z itiv e le pentru în lesn irea pornirii
Identificarea părţilor principale a injectoarelor. m otoarelor
Estimarea necesităţii regulatorului pentru toate C onstrucţia şi particularităţile m otorului de
regim urile de funcţionare a m otorului. pornire P D -1 0 U .
Estimarea necesităţii turbocom presorului. C onstrucţiaşi principiul de funcţionare a
Enumerarea pieselor turbocom presorului. demarorului.
Principiu de lucru a turbocom presorului.
Identificarea părţilor principale a regulatorului
pentru toate regim urile de funcţionare a
m otorului D iesel.
E xplicarea principiului de lucru a regulatorului
la toate regim urile de funcţionare.
Estimarea necesităţii filtrelor de aer şi com bustibil
Enumerarea detaliilor filtrelor de aer şi com bustibil
Caracterizarea comparativă a construcţiei şi
principiilor de lucru a diverse tiputi de instalaţii
alimentare.
22
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u stu d ie r e a m o d u lu lu i.
Pentru realizarea finalităţilor m odulului, elevu l trebuie să aibă com peten ţe elem entare de utilizare
corectă a vocabularului com un şi a celui de specialitate, de com unicare în scopul realizării
sarcinilor de lucru prim ite şi pentru realizarea activităţii p rofesion ale desfăşurate. Să deţină
cunoştinţe elem entare în d isciplinele: fizică , ch im ie, m atem atică, d esen tehnic, conform
prevederilor curriculum ului gim nazial.
M odulul 2 „ C o n str u c ţia , m o to r u lu i tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r ” este un m odul de in iţiere în

m eseria de”Tractorist”, axat pe ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale, precum şi
dezvoltarea deprinderilor în executarea unor lucrări de dezasam blare, asam blare.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor teoretice în săli de clasă
dotate cu material ilustrativ şi didactic în ore perechi.
L ucrările practice de laborator, de dem ontare, m ontare corectă a m ecan ism elor m o to r u lu i
tractorului, se vor petrece în laborator pe ech ip e 4-5 elev i de către profesor, în bază de ciclu
(d e 30 ore), a câte 3-6 ore, perpetuând echip ele.
În tim pul instruirii practice vor fi realizate activităţi de dem ontare, studiere a d efectelor p osib ile,
m ontare şi pregătire a m o to r u lu i de lucru.
Cadrele didactice vor u tiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi vor aplica m etod e de învăţare
cu caracter activ-participativ şi individualizat.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată de autori, dar
aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ica de form are a com peten ţelor
p rofesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com p eten ţe este recom andată, în să d ecizia finală, in clu siv şi
pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului, răm âne la discreţia
cadrelor didactice care predau conţinutul m odulului. O rele vor fi repartizate în fu n cţie de
dificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asim ilare a
cunoştinţelor de către elevi.
Num ărul total de ore pe m odul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, v a răm âne
neschim bat.
E lev ii trebuie evaluaţi în cadrul acestui m odul la fin ele fiecărei unităţi de com petenţă.
(o com peten ţă se v a evalu a o singură dată).
Propunem urm ătoarele instrum ente de evaluare:
• F işe de observaţie.
• F işe test.
• F işe de autoevaluare.
23
Propunem urm ătoarele instrum ente de evaluare finală:
• T este de verificare a cu n oştin ţelor cu item i cu alegere m ultiplă, item i cu alegere duală şi
de com pletare.
• C aiet de dare de sam ă p e lucrările practice.
• P ortofoliu, poate fi abordat individual sau de un grup de elevi.
• U tilizarea corespunzătoare a b ib liografiei, m aterialelor şi echipam entelor, acurateţea
tehnică, m odul de organizare a id eilor şi a m aterialelor într-un raport.
• Studiu de caz.
R e su r s e m a te r ia le m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii m o d u lu lu i
Laborator de „C onstrucţia m o to r u lu i” dotat cu m ateriale şi agregate prevăzute în curriculum.
Seturi de chei, aparate de m ăsurat şi reglat.
R e su r s e d id a c tic e
P liante in fo rm ative,fişe de lucru, tabele, sch em e, m ateriale fo to -v id eo , d esen e, n otebook, proiector,

utilaj de întreprindere, panouri, test de evaluare sum ativă.
24
M o d u lu l 3.
Î n tr e ţin e r e a te h n ic ă r e p a r a r e a şi e x p lo a ta r e a m o to r u lu i tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r .
S co p u l m o d u lu lu i: Form area com peten ţelor p rofesion ale gen erale şi sp ecifice de întreţinere
tehn ică a m otorului tractorului, de depistare, d iagnosticare şi înlăturare a defectelor, precum
şi de asigurare a calităţii lucrărilor de întreţinere şi reparaţie.
M odulul v izea z ă dobândirea de com peten ţe n ecesare pentru exploatarea şi întreţinerea teh n ică a
tractorului.
La fin ele acestui m odul form abilul v a fi capabil să:
FI-6. E x ecu te operaţii de dem ontare şi m ontare corectă a m ecan ism elor m otoarelor.
FI-7. D eterm ine starea tehn ică a m ecan ism elor m otoarelor .
FI-8. D e p iste ze la auz, vizu al şi cu ajutorul aparatelor de diagnosticare deranjam entele tehnice.
FI-9. D e p iste ze deranjam entele teh n ice p o sib ile ale m otorului de pornire.
F I-10. E x ecu te reglaje, ajustări ale m ecan ism elor m otoarelor.
F I-11. E x ecu te operaţii de întreţinere tehn ică a m ecan ism elor m otoarelor.
F I-12. Pregătească m otorul de pornire pentru demararea m otorului de bază.
F I-13. E x ecu te pornirea m otorului.
F I-14. A ju steze instalaţia de aprindere.
F I-15. E x ecu te operaţii de întreţinere tehn ică a instalaţiei de pornire.
F I-16. R esp ecte regulile de securitate şi sănătate în m uncă şi antiincendiară.
IT IP T o ta l
U C 1. U tilizarea noţiunilorşi term enilor de bază privind 10 10

m entenanţa m otoarelor
U C 2. Întreţinerea teh n ică repararea şi exploatarea m otoarelor 82 3 6 /6 ** 124

tractoarelor şi autom obilelor.
R ecapitulare 2 0 2
T o ta l 96 4 2 /6 ** 144
25
A b ilită ti C u n o stin te L u c r ă r i p r a c tic e

U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. U tiliz a r e a n o ţiu n ilo r ş i te r m e n ilo r d e b a z ă p r iv in d m e n te n a n ţa m o to a r e lo r
E stim area influenţei con d iţiilor de exploatare asupra stării Starea tehn ică a m aşin ilor şi schim barea lor în
teh n ice a m aşinii. procesul exploatării.
E xplicarea noţiunilor şi term enilor de bază din m entenanţa N oţiu n i si term eni de bază din exploatarea şi
tractorului, m otorului şi a autom obilului. m entenanţa tractorului, autom obilului şi a
Enum erarea principalelor căi de îm bunătăţire a capacităţii de m otorului.
funcţionare a tractorului, m otorului şi autom obilului. C ăile de îm bunătăţire a capacităţii de funcţionare
E xplicarea noţiunii de fiabilitate, siguranţa în funcţionare şi a m otoarelor la tractoare şi autom obile.
durabilitate. Fiabilitatea, siguranţa în funcţionare, durabilitatea
Enum erarea factorilor ce influenţează fiabilitatea, siguranţa în şi factorii ce le influenţează.
funcţionare şi durabilitatea m otorului. Starea teh n ica fără de defect.
Enum erarea p osib ilităţilor de influenţă asupra factorilor ce D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p osib ile.
influenţează fiabilitatea m otoarelor la tractoare şi Stare tehn ica defectabila.
autom obile. Incapacitatea de lucru a m otoarelor.
E stim area noţiunilorşi term enilor ce caracterizează starea Sistem ul p lan ificat p reventiv de întreţineri
tehn ica fără de d efect a tractorului, m otorului şi teh n ice şireparaţii a m aşin ilor
autom obilului. N orm ativele teh n ice care reglem en tează
Enum erarea şi exp licarea criteriilor de stabilire a schim bării m od alităţile de efectuare a întreţinerii
stării teh n ice a m aşinii. tehnice.
E xplicarea d efectelor şi deranjam entelor teh n ice p o sib ile a
m otoarelor la tractoare şi autom obile.
Enum erarea d efectelor şi deranjam entelor teh n ice p o sib ile a
Identificarea m ijloacelor de înlăturare a d efectelor şi
deranjam entelor teh n ice p o sib ile a m otoarelor la tractoare
şi autom obile.
Enum erarea fazelor şi elem en telor de întreţinere teh n ică a
m otoarelor la tractoare şi autom ob ile
Enum erarea m ijloacelor de întreţineri teh n ice şi reparaţii a
26
A b ilită ţi C u n o ştin ţe L u c r ă r i p r a c tic e

E stim area norm ativelor teh n ice care reglem en tează m odalităţile
de desfăşurare a întreţineri tehnice.
U tilizarea noţiunilorşi term enilor de bază în determ inarea stării
teh n ice generale a m otoarelor la tractoare şi autom obile.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2. În tr e ţin e r e te h n ic ă r e p a r a r e a şie x p lo a ta r e a m o to r u lu i tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
D eterm inarea stării teh n ice a bloc-carterului m otorului. D em ontarea si m ontarea m eca n ism elo r b ielă D ezasam blarea-diagnosticarea,
D eterm inarea stării teh n ice a cilindrelor, pistoanelor, bolţurilor m an ivela si de distribuire a gazelor. M entenanţa şi asam blarea
de pistoane, segm en ţilor de piston şi cotelor de reparaţie. S istem a de răcire a m otoarelor cu lich id şi cu aer, corectă a grupului
Stabilirea v izu ală şi prin măsurare a gradului de uzare a fu selor părţile com pon en te şi principiul de lucru. cilindru piston.
arborelui cotit, cuzineţilor, m an ivelei şi cotelor de M entenanţa instalaţiilor de răcire.
reparaţie. D efecţiu n ile şi deranjam entele instalaţiilor de D etalierea şi determ inarea
A leg erea uneltelor, scu lelor relevante pentru efectuarea răcire în exploatare. cotelor de uzare a
asam blării. R em ed ierea părţilor com pon en te a instalaţiilor de grupului cilindru piston.
Stabilirea m om entului de con solidare a îm binărilor prin filet. răcire.
Stabilirea stări teh n ice a chiulasei. Tipuri de lubrifianţi pentru motoare: caracteristica D ezasam blarea-diagnosticarea,
D eterm inarea gradului de uzare a supapelor şi scaunelor şi mărci. M entenanţa şi asam blarea
supapelor, roţilor de distribuţie. M entenanţa instalaţiei de ungere a m otoarelor. corectă a grupului b ielă-
R ealizarea dem ontării şi m ontării m ecan ism ulu i b ielă m an ivelă D efecţiu n ile şi deranjam entele instalaţiei de m anivelă.
cu respectarea con d iţiilor tehnice. ungere a motoarelor.
R ealizarea dem ontării şi m ontării m ecan ism ulu i de distribuţie a R em ed ierea părţilor com pon en te a instalaţiei de D etalierea şi determ inarea
gazelor cu respectarea con d iţiilor tehnice. ungere a motoarelor. cotelor de uzare a
E stim area im portanţei jo cu lu i term ic a supapelor asupra lucrului Tipurile de com bustibil, proprietăţile şi grupului b ielă-m an ivelă.
m otorului, puterii şi consum ului de com bustibil. caracteristicile lor.
Instalarea roţilor de distribuţie după repere. Verificarea instalaţiei de alimentare. D ezasam blarea-diagnosticarea,
R eglarea jo cu lu i term ic al supapelor. D ezasam b larea şi curăţarea p ieselo r la instalaţia M entenanţa şi asam blarea
D eterm inarea cau zelor deranjam entelor şi d efecţiu nilor de alimentare. corectă m ecan ism ulu i de
instalaţiei de răcire. Instalaţia de alim entare a m otoarelor cu aprindere distribuţie a gazelor,
D em ontarea şi m ontarea părţilor com pon en te a instalaţiei de prin scântei, şi prin com prim are. reglarea jo cu lu i term ic a
răcire cu scopul depistării şi rem edierii defecţiunilor. Repararea p om p elor suplim entare de alim entare. supapelor.
E fectuarea operaţiilor de determ inare a stării teh n ice a Repararea p om p elor de injecţii
term ostatului şi rolului lui în m enţinerea temperaturii Repararea şi reglarea injectoarelor. D etalierea şi determ inarea
27
A b ilită ţi C u n o ştin ţe L u c r ă r i p r a c tic e
optim ale. M entenanţa instalaţiei de alim entare a m otorului cotelor de uzare a

D em ontarea şi m ontarea p om pei şi a ventilatorului. cu aprinderea prin scânteie. m ecan ism ulu i de
M entenanţa instalaţiei de răcire. M entenanţa instalaţiei de alim entare a m otorului distribuţie a gazelor.
Repararea părţilor com pon en te a instalaţiei de răcire. cu aprinderea prin com prim are.
D em arcarea m ărcilor de ulei pentru diverse m ărci de m otoare. D efecţiu n ile şi deranjam entele instalaţiilor de D ezasam blarea,
D em ontarea şi m ontarea părţilor com pon en te a instalaţiei de alim entare a m otorului. diagnosticarea,
ungere cu scopul depistării şi rem edierii defecţiunilor. R em ed ierea părţilor com pon en te a instalaţiilor de M entenanţa şi asam blarea
M entenanţa instalaţiei de ungere. alim entare a m otorului. corectă părţilor com pon en te
Stabilirea şi repartizarea necesarului de resurse pentru operaţiile Reparaţia curentă a m otorului. a instalaţiei de răcire.
de întreţinere curentă şi periodică. Reparaţia capitală a m otorului. D ezasam blarea, diagnosticare,
E xecutarea operaţiilor de întreţinere curentă şi periodică a Tipuri de încercări suplim entare a m otoarelor. M entenanţa şi asam blarea
instalaţiilor de alim entare a m otorului. R odajul m otorului. corectă părţilor
E xecutarea operaţiilor sp ecifice trecerii de la exploatarea de M ăsuri de securitate şi sănătate la asam blarea com pon en te a instalaţiei
vară la cea de iarnă şi inversă. rodarea şi încercarea motoarelor. de ungere.
Extragerea din docum entaţia tehn ică a valorilor op tim e a
param etrilor de diagnosticare. D ezasam blarea,
R eglarea injectoarelor la presiunea de injectare. diagnosticarea,
Ajustarea şi punerea la punct a p om pei de injecţie. M entenanţa şi asam blarea
Stabilirea şi repartizarea necesarului de resurse pentru operaţiile corectă a părţilor
de întreţinere curentă şi periodică şi efectuarea lucrărilor com pon en te a instalaţiei
de reparare a instalaţiei de alim entare. de alim entare cu
aprindere prin
com prim are.
Ajustarea unghiului de avans la

încep erea pom pării în
primul cilindru.
28
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p en tru s tu d ie r e a m o d u lu lu i
Pentru realizarea finalităţilor m odulului, elevu l trebuie să aibă cunoştinţe

elem entare de utilizare corectă a vocabularului com un cât şi cel de
specialitate, de com unicare în scopul realizării sarcinilor de lucru prim ite
şi pentru realizarea activităţilor p rofesion ale desfăşurate.
Să deţină cunoştinţe elem entare în d isciplinele: fizică, ch im ie, m atem atică, desen
tehnic, conform prevederilor curricum ului gim n azial, precum şi susţinut
m odulul nr.2 a curriculei date „C onstrucţia m otorului tractorului şi
au tom ob ilu lu i”
M odulul ,, Î n tr e ţin e r e a te h n ic ă , r e p a r a ţia şi e x p lo a ta r e a m o to r u lu i tr a c to r u lu i şi

a u to m o b ilu lu i.” este un m odul de instruire atât teoretică cât şi practică în
m eseria T ra cto rist, axat pe achiziţionarea de cunoştinţe p rofesion ale,
precum şi d ezvoltarea deprinderilor în executarea lucrărilor de întreţinere
şireparaţie, a tractorului.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor

teoretice în săli de clasă, dotate cu material ilustrativ şi didactic, în ore
perechi.
În tim pul instruirii practice vor fi realizate activităţi de dezasam blare -

diagnosticare, reglare, asam blare corectă, m entenanţă şi pregătire a tractorului
de lucru.
M odulul reprezintă o structură didactică unitară din punct de ved ere tem atic. Scopul
m odulului fiin d form area şi d ezvoltarea com peten ţelor generale şi sp ecifice
de organizare a locu lu i de m uncă şi de desfăşurare în con d iţii de
siguranţă a activităţii de m uncă.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată
de autori, dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ic a de form are
a com peten ţelor p rofesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com peten ţe este recom andată, în să d ecizia finală,
in c lu siv şi pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului,
răm âne la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul m odulului.
O rele vor fi repartizate în fu n cţie de dificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe

anterioare ale elevilor, de ritmul de asim ilare a cu n oştinţelor de către elevi.
29
Num ărul total de ore pe m odul v a răm âne neschim bat.
Cadrele d id actice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi vor aplica
m etod e de învăţare cu caracter activ - participativ.
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor d idactice, elevilor, precum şi evaluatorilor,

în ved erea identificării asp ectelor critice în procesul de evaluare a com peten ţelor
p rofesion ale form ate în cadrul m odulului.
Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţinerea com peten ţelor p rofesion ale
sp ecificate în prezentul m odul, se recom andă evaluarea elev ilo r la fin ele
fiecărui unităţi de com petenţă (o unitate de com petenţă se v a evalua o
singură dată). Se propun urm ătoarele instrum ente de evaluare:
• F işe de observaţie;
• F işe de autoevaluare;
• T este de verificare a cunoştinţelor cu item i cu alegere m ultiplă, item i cu
alegere duală şi de com pletare;
Se propun urm ătoarele instrum ente de evaluare finală:
• C aiet de dare de sam ă cu lucrările practice;
• P ortofoliu (p oate fi abordat de un singur e lev sau un grup de elev i);
• U tilizarea corespunzătoare a b ib liografiei, m aterialelor şi echipam entelor,
acurateţea tehnică, m odul de organizare a id eilor şi m aterialelor într-un
raport;
• Studiul de caz;
R e su r se m a te r ia l m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii m o d u lu lu i
- Laborator de „ E x p lo a ta r e a şi în tr e ţin e r e a tr a c to r u lu i” dotat cu m aterialele şi

agregatele prevăzute;
- Seturi de scu le, utilaje de dezasam blare şi asam blare. aparate de m ăsură şi
reglare;
R e su r se d id a c tic e
P liante inform ative; fişe de lucru; table; schem e; m ateriale foto - vid eo; desene;
notebook; proiector; ecran; laborator de tractor; panouri; test de evaluare
sum ativă;
30
M o d u lu l 4.
B a z e le le g isla ţie i la tr a fic u l ru tier.
S c o p u l m o d u lu lu i: Form area şi d ezvoltarea com peten ţelor p rofesion ale sp ecifice

de respectare a regulilor şi de asigurare a siguranţei circulaţiei rutiere.
L a fin ele acestui m odul form abilul v a fi capabil să:
F I-17. A p lic e cu n oştinţele teoretico-p ractice sp ecifice pregătirii m ecanizatorului
pentru traficul rutier.
F I-18. E x p lice organizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere.
F I-19. D escrie sem nificaţia indicatoarelor şi m arcajelor rutiere şi particularităţile
de utilizare a acestora.
F I-20. A n a liz eze situaţia şi să ap lice regulile de circulaţie a vehiculelor.
F I-21. R esp ecte ob ligaţiile pentru proprietarii de v eh icu le şi pentru persoan ele
respon sab ile de exploatarea a veh icu lelo r
IT IP T o ta l
U C 1. D isp o ziţii gen erale şi ob ligaţiile conducătorilor de v eh icu le 12 12
U C 2. O rganizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere 22 22
UC3 R eguli pentru circulaţia veh icu lelor 22 22
UC4 O bligaţii pentru proprietarii şi responsabili de exploatare a 6 6

veh icu lelor, drumuri şi alte construcţii
UC5 Contravenţii şi infracţiuni la leg ea circulaţiei 4 4
Evaluare sum ativă 6 6
T o ta l 72 72
31
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. D isp o z iţii g e n e r a le şi o b lig a ţiile c o n d u c ă to r ilo r d e v e h ic u le
A n a liza sistem ului traficului rutier. Structura de organizare a traficului rutier.

A p licarea prevederilor leg a le în ved erea obţinerii Cerinţe faţă de conducătorul de veh icu l.
perm isului de conducere C onducătorii de v eh icu le şi ob ligaţiu n ile acestora.
O b ligaţiile conducătorului de veh icu l faţă de
colaboratorii de p oliţie
O b ligaţiile conducătorului de veh icu l im plicaţi într-un
accident rutier.
R estricţii pentru conducătorii de v eh icu le
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2 O r g a n iz a r e a şi d ir ija r e a c ir c u la ţie i ru tie r e
D escrierea şi explicarea sem nalelor agentului de S em n alele agentului de circulaţieşi sem n alele
circulaţie. lum inoase.
Identificarea acţiunilor participanţilor la trafic în Sem nalizarea trecerilor la n ivel cu calea ferată şi a
fu n cţie de sem n alele sem aforului. trecerilor pentru pietoni.
R ecu noaşterea grupelor de indicatoare şi clasificarea Indicatoare rutiere.
lor. M arcaje rutiere.
Identificarea panourilor adiţionale. Sem nalizarea lucrărilor p e drum.
R ecu noaşterea m arcajelor rutiere şi stabilirea legăturii M ijlo a ce de sem nalizare a unor veh icu le.
între m arcaje şi indicatoare. S em n alele conducătorilor de veh icu le.
E xplicarea sem nalelor conducătorilor de v eh icu le şi F olosirea d isp ozitivelor de ilum inare exterioară şi
fo lo sirea d isp ozitivelor de ilum inare d isp ozitivelor de sem nalizare sonoră şi
lum inoasă
32
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3 R e g u li p en tru c ir c u la ţia v e h ic u le lo r
A n a liza regulilor pentru circulaţia veh icu lelo r Începutul deplasării şi p o ziţia veh icu lu lu i pe
Stabilirea legăturii între v iteza de deplasare carosabil.
şisiguranţa traficului rutier. V iteza de deplasare şi depăşirea.
Com pararea ordinii de traversare a intersecţiei cu Circulaţia în intersecţii şi traversarea căilor ferate.
circulaţie dirijată şi cu circulaţie nedirijată. Oprirea, staţionareaşi parcarea vehiculelor.
Stabilirea legăturii între oprire, staţionare, parcare R em orcarea veh icu lelo r răm ase în pană.
şisiguranţa traficului rutier. Transportul de persoane şi transportarea
D escrierea transportului şi sp ecificu lu i transportului încărcăturilor.
de persoane şi a încărcăturilor. Circulaţia prin zo n ele rezidenţiale şi pe autostrăzi.
Circulaţia veh icu lelo r cu regim prioritar.
Instruirea în conducerea vehiculelor.
Circulaţia b icicletelor, p ieton ilor cu cărucioare
m anuale şi a v eh icu lelo r cu tracţiune anim ală.
Circulaţia p ieton ilor şi a coloanelor.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 4 O b lig a ţii p e n tr u p r o p r ie ta r ii şi r e s p o n sa b ili d e e x p lo a ta r e a v e h ic u le lo r , d r u m u r i şi a lte co n str u c ţii
Stabilirea con d iţiilor teh n ice pentru adm iterea în C on d iţii teh n ice pentru adm iterea în circulaţie a
circulaţie a au toveh icu lelor şi remorcilor. au toveh icu lelor şi a remorcilor.
A n a liza responsabilităţilor persoanelor respon sab ile O b ligaţiile proprietarilor şi respon sab ililor de
de exploatarea şi starea tehn ică a veh icu lelor, exploatarea veh icu lelor, drumurilor şi altor
de executarea lucrărilor pe drum. construcţii rutiere.
33
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 5 O b lig a ţii p e n tr u p r o p r ie ta r ii şi r e s p o n sa b ili d e e x p lo a ta r e a v e h ic u le lo r , d r u m u r i şi a lte c o n str u c ţii
A n a liza contravenţiilor şi infracţiunilor din circulaţia C ontravenţii şi infracţiuni în circulaţia rutieră.

rutieră cu im plicarea conducătorilor de C ontravenţii în dom eniul protecţiei m ediului.
v eh icu le
C ontravenţii ce atentează la regim ul de transporturi
P revederile codului civ il în dom eniul circulaţiei

rutiere.
34
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u stu d ie r e a m o d u lu lu i
Pentru realizarea finalităţilor m odului, elevu l trebuie să deţină cunoştinţe de bază la

urm ătoarele subiecte:
C onstrucţia generală a tractorului şi autom obilului.
P rin cip iile de funcţionare ale sistem elor de direcţieşi frânare ale tractoarelor şi
autom obilelor.
C erinţele faţă de unităţile de transport pentru adm itere în trafic.
M od u lu l „B a zele leg isla ţiei în traficul rutier" este un m odul de in iţiere în m eseria de
„Tractorist”, axat pe ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale, precum şi d ezvoltarea deprinderilor
în utilizarea cunoştinţelor teoretico - practice în situaţii concrete din traficul rutier, realizând astfel
funcţionalitatea cunoştinţelor.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor, precum şi
organizarea lucrărilor practice de rezolvare a chestionarelor.
C adrele didactice vor u tiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi vor aplica m etod e de
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată de
autori, dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ic a de form are a com peten ţelor
profesionale.
Repartizarea orelor p e unităţi de com p eten ţe este recom andată, în să d ecizia finală, in clu siv
şi pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului, răm âne la discreţia
cadrelor d id actice care predau conţinutul m odulului. O rele vor fi repartizate în fu n cţie de
dificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asim ilare a
cunoştinţelor de către elevi. N um ărul total de ore pe m odul v a răm âne neschim bat.
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în

v ed erea identificării asp ectelor critice în procesul de evaluare a com p eten ţelor p rofesion ale form ate
în cadrul m odulului. Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţin erea com p eten ţelor p rofesion ale
sp ecificate în prezentul m odul, se recom andă realizarea evaluării sum ativă prin teste (practic şi
teoretic), prin care elevu l v a dem onstra că este capabil să:
A n a liz eze sistem ul traficului rutier şi să ap lice prevederile le g a le în ved erea obţinerii
perm isului de conducere.
Id en tifice acţiunile participanţilor la trafic în fu n cţie de sem n alele sem aforului.
R ecu n oască grupele de indicatoare şi clasificarea lor.
Id en tifice panourile adiţionale.
R ecu n oască m arcajele rutiere şi stabilirea legăturii între m arcaje şi indicatoare.
A n a liz eze regulile pentru circulaţia veh icu lelor.
35
S tabilească legătura între viteza de deplasare şi siguranţa traficului rutier.
S tabilească legătura între oprire, staţionare, parcare şi siguranţa traficului rutier.
În procesul de evaluare, elevu l v a avea acces la regulam ente şi docu m en te te h n o lo g ice

relevante pentru dem onstrarea com petenţelor. D u p ă adm inistrarea testului de evaluare, profesorul
v a oferi elev ilo r un feed back constructiv referitor la rezultatele evaluării.
R e su r se m a te r ia le m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii m o d u lu lu i
C abinet am enajat cu:

planşete, chestionare, calculatoare con ectate la internet, imprimantă.
P liante inform ative; fişe de lucru; tabele; schem e; m ateriale foto-vid eo; desene; n otebook,
proiector; panouri; test de evaluare sum ativă.
36
Modulul 5.
C o n s tr u c ţia tr a n s m is ie i d e p u te r e , p ă r ţii r u la n te , d ir e c ţie i, sis te m u lu i d e fr â n a r e ,

e c h ip a m e n tu lu i d e lu c r u , s u p lim e n ta r , şi e le c tr ic a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r .
S co p u l m o d u lu lu i: Form area com peten ţelor p rofesion ale gen erale şi sp ecifice de recunoaştere a
părţilor principale, dem ontare, diagnosticare şi m ontare corectă a transm isiei de
putere,apărţii rulante, direcţiei, sistem ului de frânare, echipam entului de lucru şi
suplim entar, a echipam entului electric a tractoarelor şi autom obilelor.
M odulul v izea z ă dobândirea de com peten ţe n ecesare pentru exploatarea şi întreţinerea tehn ică a
tractorului.
FI-1. R ecu n oască părţile principale ale transm isiei de putere a tractoarelor şi autom obilului.
FI-2. R ecu n oască părţile principale a părţii rulante a tractoarelor şi autom obilului.
FI-3. R ecu n oască părţile principale a direcţieişi frânelor a tractoarelor şi autom obilului.
FI-4. R ecu n oască părţile principale a echipam entului de lucru şi suplim entar a tractoarelor
FI-5. E x ecu te operaţii de dem ontare, m ontare a transm isiei de putere.
FI-6. E x ecu te operaţii de dem ontare şi m ontare corectă a ansam blurilor părţii rulante la
tractoarele cu roţi şi şen ile.
FI-7. E fectu eze lucrări de dem ontare şi m ontare a m ecan ism elor de com andă.
FI-8. E x ecu te operaţi de dem ontare şi m ontare corectă a agregatelor instalaţiei hidraulice.
FI-9. A ju steze corect m ecan ism u l de suspendare a tractorului cu m aşin i adiţionale.
F I-10. R ecu n oască starea tehn ică a surselor de curent.
FI-11. E fectu eze lucrări utilizând arborele prizei de putere.
F I-12. E fectu eze agregatarea corectă a rem orcilor şi utilajelor de lucru.
F I-13. R esp ecte regulile de securitate şi sănătate în m uncă şi antiincendiară.
U n ită ţi d e c o m p e te n ţă (r e z u lta te a le în v ă ţă r ii la fin e le

IT IP T o ta l
m o d u lu lu i)
U C 1. D ezasam b larea şi asam blarea transm isiei de putere a 57 15/3 ** 75

tractoarelor şi autom ob ilelor
U C 2. D ezasam b larea şi asam blarea părţii rulante şi de com andă 50 15/3 ** 68

a tractoarelor şi au tom ob ilelor
U C 3. D ezasam b larea şi asam blarea a instalaţiei hidraulice. 27 6 33
U C 4. D ezasam b larea şi asam blarea echipam entului electric a 34 6 40

U C 5. E xploatarea utilajului auxiliar şi rem orcilor 8 6 14
R ecapitulare 2 2
E valuare sum ativă 2 6 8
T o ta l 180 5 4 /6 ** 240
37
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. D e z a sa m b la r e a şi a s a m b la r e a tr a n s m is ie i d e p u te r e a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
E stim area noţiunilor de transm isie de putere C unoştinţe generale despre transm isia de D em ontarea, diagnosticarea şi asam blarea
a tractoarelor şi autom obilelor. putere a tractoarelor şi autom obilelor. corectă a părţilor com p on en te a
E num erarea părţilor de construcţie a D estinaţia, clasificarea, construcţia, am breiajelor de fricţiune cu respectarea
am breiajelor principiul de lucru am breiajelor de norm elor securităţii şi sănătăţii în
C lasificarea am breiajelor de fricţiune. fricţiune. D estinaţia, clasificarea, m uncă.
Identificarea părţilor com pon en te ale ambreiajelor.
am breiajelor de fricţiune. M ecan ism ul de acţionare a ambreiajelor. D em ontarea, diagnosticarea şi asam blarea
E xplicarea particularităţilor de construcţie şi A m breiaje u scate cuplate perm anent cu un corectă a părţilor com pon en te a cutiilor
de lucru a am breiajelor uscate cuplate singur disc. de v ite z e cu respectarea norm elor
perm anent cu un singur şi cu 2 discuri. A m breiaje cuplate perm anent c u 2 discuri. securităţii şi sănătăţii în m uncă.
A n aliza com parativă a am breiajelor de Cuplajul interm ediar şi transm isia cardanică
diversă construcţie. la tractoare şi autom obile. D em ontarea, diagnosticarea, asam blarea
E num erarea părţilor com p on en te ale cutiilor D estinaţia, clasificarea, construcţia, corectă a părţilor com pon en te a cutiei
de v iteză principiul de lucru a cutiilor de viteză. de distribuţieşi transm isiilor
C lasificarea cutiilor de viteză. M ecan ism ul de schim bare a v itezelo r la interm ediare şi cardanice cu respectarea
Identificarea părţilor com pon en te ale tractoare şi autom obile. norm elor securităţii şi sănătăţii în
cutiilor de viteză Sch em a cin em atică a cutiilor de v iteză la m uncă.
V alorificarea destinaţiei cu tiilor de viteză. tractorul M T Z 80/82.
E xplicarea principiului de lucru a cutiilor de Sch em a cin em atică a cutiilor de v iteză la D em ontarea, diagnosticarea, asam blarea
v iteză autom obil cu cuplare m ecanică. corectă a părţilor a punţilor m otoare şi
E xplicarea im portanţei, construcţiei, acţiunii Cutia de v itez ă cu acţiune hidrom ecanică. transm isiei fin a le la tractoarele pe roţi
m ecan ism ulu i de schim bare a v itezelo r D estinaţia, clasificarea, construcţia, cu respectarea norm elor securităţii şi
la tractoare şi autom obile. principiul de lucru a cutiilor de sănătăţii în m uncă.
R eprezentarea şi explicarea sch em ei distribuţie.
cin em atice a cutiilor de v iteză la Cutia de v iteză distribuitoare la tractor şi D em ontarea, diagnosticarea, asam blarea
diverse m ărci de tractoare. autom obil corectă a părţilor com pon en te a
R eprezentarea şi explicarea sch em ei D estinaţia, clasificarea, construcţia, punţilor m otoare şi transm isiei fin ale la
cin em atice a cutiilor de v iteză la principiul de lucru a punţilor m otoare la tractoarele pe şen ile cu respectarea
autom obilul cu cuplare m ecanică. tractoarele pe roţi. norm elor securităţii şi sănătăţii în
E xplicarea particularităţilor de construcţie şi D estinaţia, clasificarea, construcţia, m uncă.
de lucru a cutiei de v iteză cu acţiune principiul de lucru a punţilor m otoare la
hidrom ecanică. tractoarele pe şenile.
E xplicarea particularităţilor de construcţie şi Transm isia fin ală a tractoarelor.
38
de lucru a cutiei de v iteză D estinaţia, construcţia, principiul de lucru a
distribuitoare la tractor. m ecan ism ulu i de frânare la tractoarele
E num erarea particularităţilor constructive şi cu şenile.
de lucru a cutiei de viteză M etod e de dirijare a tractoarelor pe şenile.
distribuitoare la autom obil.
E xplicarea destinaţiei punţilor m otoare la
tractoarele pe roţi.
Identificarea părţilor com p on en te ale a
punţilor m otoare la tractoarele pe roţi.
C lasificarea punţilor m otoare la tractoarele
pe roţi.
E xplicarea principiului de lucru a punţilor
m otoare la tractoarele pe roţi.
D iferen ţierea particularităţilor de construcţie
şi de lucru a punţii m otoare la
autom obile.
E xplicarea destinaţiei punţilor m otoare la
tractoarele pe şenile.
Identificarea părţilor com pon en te ale
punţilor m otoare la tractoarele pe
şenile.
C lasificarea punţilor m otoare la tractoarele
pe şenile.
E xplicarea principiului de lucru a punţilor
m otoare la tractoarele pe sen ile
D escrierea în baza reprezentării sch em atice a
construcţiei şi interacţiunii p ieselor
transm isiei fin ale a tractorului.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2. D e z a sa m b la r e a şi a sa m b la r e a p ă r ţii r u la n te şi d e c o m a n d ă a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
E xplicarea destinaţiei părţii rulante a D estinaţia, clasificarea, construcţia, D em ontarea, diagnosticarea, şi asam blarea
tractoarelor pe roţi . principiului de lucru a părţii rulante a părţilor com pon en te a părţii rulante, la
Identificarea părţilor com pon en te a părţii tractoarelor pe roţişi pe şenile. tractoarele pe roţi cu respectarea
rulante a tractoarelor pe roţi . Puntea din faţă a tractoarelor p e roţi. norm elor securităţii şi sănătăţii în
39
E xpunerea principiului de lucru a părţii Stabilitatea roţilor. Suspensia. m uncă
rulante a tractoarelor pe roţi . D estinaţia, clasificarea, construcţia,
Identificarea părţilor constructive a punţii principiului de lucru a direcţiei D em ontarea, diagnosticarea, şi asam blarea
din faţă a tractoarelor pe roţi. tractoarelor pe roti şi pe şenile. părţilor com pon en te părţii rulante, la
E xplicarea noţiunii de stabilitate a roţilor. Transm isia de direcţie a tractoarelor pe roţi. tractoarele pe şen ile cu respectarea
E xplicarea destinaţiei părţii rulante a Servom ecan ism u l hidraulic de direcţie. norm elor securităţii şi sănătăţii în
tractoarelor pe şenile. D estinaţia, construcţia generală a sistem elor m uncă.
Identificarea părţilor com p on en te a părţii de frânare.
rulante a tractoarelor pe şenile. M eca n ism ele de frânare cu saboţi la tractoare D em ontarea, diagnosticarea, şi asam blarea
E xpunerea principiului de lucru a părţii şi autom obile. părţilor com pon en te a direcţieila
rulante a tractoarelor pe şenile. M ecan ism de frânare cu bandă flotantă. tractoarele pe roţi cu respectarea
E xplicarea destinaţiei direcţiei tractoarelor pe M ecan ism de frânare cu discuri norm elor securităţiişi sănătăţii în
roţi. Transm isia de frânare cu acţiune hidraulică a m uncă.
Identificarea părţilor com pon en te a autom obilelor.
direcţiei tractoarelor pe roţi. Cilindrul principal şi cilindrul receptor de D em ontarea diagnosticarea, m entenanţaşi
E xpunerea principiului de lucru a direcţiei lucru. asam blarea părţilor com pon en te a
tractoarelor pe roţi. T ransm isia de frânare cu acţiune hidraulică a sistem ului de frânare la tractoarele pe
E xplicarea destinaţiei transm isiei direcţiei autom obilelor. roţi cu respectarea norm elor securităţii
tractoarelor pe roţi. A m plificatorul hidraulic cu vid. şi sănătăţii în m uncă.
Identificarea părţilor com pon en te a Transm isia de frânare cu acţiune pneum atică.
transm isiei direcţiei tractoarelor pe C om presorul, resivere, regulatorul de
roţi. presiune.
E xpunerea principiului de lucru a Transm isia de frânare cu acţiune pneum atică.
transm isiei direcţiei tractoarelor pe roţi. R obinetul de frânare, cam erele de
E xplicarea destinaţiei servom ecanism u lui frânare.
hidraulic de direcţie.
Identificarea părţilor com pon en te a
servom ecanism ului hidraulic de
direcţie.
E xpunerea principiului de lucru a
servom ecanism ului hidraulic de
direcţie.
E xplicarea particularităţilor de construcţieşi

de lucru a direcţiei autom obilelor.
E xplicarea destinaţiei a sistem elor de
40
frânare.
Identificarea părţilor com pon en te a
sistem elor de frânare.
de lucru a m ecan ism elor de frânare cu
saboţi la tractoare.
Com paraţia m ecan ism elor de frânare cu
saboţi la tractoare şi autom obile.
de lucru a m ecan ism ulu i de frânare cu
bandă flotantă.
de lucru a m ecan ism ulu i de frânare cu
discuri
Enum erarea părţilor constructive a
transm isiei de frânare cu acţiune
hidraulică a autom obilelor, a pom pei
centrale şi de lucru.
hidraulică a autom obilelor, a
am plificatorului hidraulic cu vid
pneum atică, a com presorului,
resivereişi a regulatorului de presiune.
E xplicarea im portanţeişi principiului de
lucru.
Identificarea părţilor constructive a
robinetului de frânare şi a cam erelor de
frânare.
E xplicarea im portanţeişi principiului de lucru
a robinetului de frânare şi a cam erelor
de frânare.
41
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3. D e z a sa m b la r e a şi a sa m b la r e a in s ta la ţie i h id r a u lic e .
E stim area im portanţei şi priorităţilor

tractoarelor cu sistem hidraulic de
suspendare.
E xplicarea destinaţiei m ecan ism ulu i de D em ontarea, diagnosticarea
suspendare şi a instalaţiei hidraulice. şi asam blarea corectă a părţilor com pon en te
Enumerarea agregatelor instalaţiei hidraulice. instalaţiei hidraulicecu respectarea
Identificarea părţilor constructive a rezervorului, norm elor securităţii şi sănătăţii în
pompei şi distribuitorului de ulei. D estinaţia, părţile com ponente, principiului
m uncă.
Expunerea principiului de funcţionare a pompei de lucru a instalaţiei hidraulice a tractoarelor.
de ulei. D estinaţia, construcţiaşi principiul de lucru a
A gregatarea în dependenţă de tipul
Expunerea orală a menirii cilindrilor de forţă. părţilor com pon en te a instalaţiei
m aşin iiad iacen te la m ecan ism ul de
Explicarea principiului de lucru a h idraulice (rezervorul de u lei, pom pa
suspendare.
cilindrilor de forţă şi menirii supapei de de u lei, distribuitorul de u lei, cilindrul
încetinire de forţăşi armatura).
Identificarea locului de amplasare a cilindrilor D estinaţia, construcţiaşi principiul de lucru a
de forţă principal şi celor deportabili.
m ecan ism ulu i de suspendare a
Determine scopul instalării filtrului şi supapei
tractorului.
de derivaţie.
Particularităţile de ajustarea m ecan ism ulu i de
Explicarea funcţionarii distribuitorului de ulei în
poziţia corespunzătoare sertarului: suspendare în dependenţă de m aşina
„ridicare,” „neutră”, „de coborâre”, agregatată.
„flotantă”. D isp o z itiv e de remorcare.
Expunerea principiului de funcţionare a A rborele prizei de putere (A P P )
sistemului hidraulic de suspendare în
fiecare din cele 4 poziţii ale sertarului.
Expunerea destinaţiei mecanismului de
suspendare.
Explicarea suspendării maşinilor după schemele
de acuplare în 2 şi în 3 puncte.
Explicarea destinaţiei şi construcţiei
42
dispozitivelor de remorcare a diversilor
mărci de tractor.
dispozitivului de remorcare.
Clasificarea arborilor prizei de putere în
dependenţă de modul de acţionare.
Explicarea acţionării independente şi de
sinhronizare a arborelui de putere.
Caracterizarea comparativă a arborilor prizei
de putere cu reductor planetar şi cu
ambreiaj hidraulic.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 4. D e z a sa m b la r e a a s a m b la r e a u tila ju lu i e c h ip a m e n tu lu i e le c tr ic a a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
N oţiu n i gen erale despre electrotehnică.

M ăsurarea intensităţiişi tensiunii curentului C ondensatoarele. L eg ile curentului electric
electric continuu şi alternativ cu continuu. L eg ea lui O hm într-o D iagn osticarea şi unirea în schem a electrică
ajutorul aparatelor de măsură. porţiune de circuit. a tractorului a bateriilor de
C onectarea surselor de curent şi a R ezistenţa. Circuite electrice. L egarea în acum ulatoare acid e cu plăci de plum b.
consum atorilor electrici după schem ele: serie şi în paralel a conductoarelor şi
con secutivă, în paralel şi m ixt. consum atorilor.
D eterm inarea rezistenţei electrice a M ăsurarea intensităţii curentului şi a D em ontarea, diagnosticarea, şi asam blarea
conductoarelor şi consum atorilor. tensiunii. Lucrul şi puterea curentului corectă a generatorului de curent
Identificarea părţilor constructive a electric. alternativ şi releului reglator.
acumulatorului. Câm pul m agnetic.
Explicarea principiului de funcţionare a
E lectrom agneti sm u l.
acumulatorului. D iagn osticarea şi unirea în sch em a electrică
Inducţia electrom agnetică.
Descifrarea mărcilor batereelor de acumulatoare.
M otoare electrice. a tractorului a aparatelor din sistem a de
Enumerarea defecţiunilor principale a batatreei
M ateriale sem iconductoare. R ezistori. ilum inare, sem nalizare şi aparatelor de
de acumulatoare.
D io d a sem iconductoare. m ăsură şi control.
alternatorului de curent. Tranzistorul sem iconductor.
Explicarea principiului de funcţionare a Surse de curent electric continuuşi alternativ.
B aterii de acum ulatoare acid ice cu plăci de D epistarea rupturilor, scurtcircuitărilor şi
generatoarelor de curent electric
plum b. depistarea dereglărilor contactelor în
alternativ.
Surse de curent electric continuu. schem a electrică de montaj a
Să expnă schema racordării jeneratorului la
releul regulator. R eleu l reglator de tensiune. tractorului.
43
Explicarea destinaţiei, construcţiei şi principiului D em arorul electric cu m ecan ism de com andă
de funcţionare a demarorului electric. directă.
Analiza trăsăturilor comune ale demarorului şi D em arorul electric cu m ecan ism de com andă
jeneratorului de curent continuu. la distanţă.
Particularităţile de construcţie demarorului
R eleu l de tracţiune a dem arorului şi schem a
electric cu m ecan ism de com andă la
de conectare
distanţă.
Sistem a de aprindere M A S
Explicarea destinaţiei, construcţiei şi principiului
Sistem a de aprindere cu m agnetoul
de funcţionare a releului de tracţiune a
Sistem a de ilum inare.
demarorului.
Explicarea destinaţiei sistemului de aprindere, Sistem a de sem nalizare lum inoasă şi
bujiei şi magnetoului. acustică.
Identificarea pieselor principale a bujiei. Aparate de m ăsură şi control.
Explicarea influienţei temperaturii şi presiunii
amestecului de lucru din camera de ardere Siguranţe. Aparate de com utare.
asupra formării scânteei între electrozii
bujiei. S ch em e electrică a tractorului M T Z -80
Explicarea stabilirii momentului de aprindere la
motorul de pornire.
S ch em e electrică a autom obilului
Explicarea destinaţiei sistemului de ilminare.
Identificarea părţilor componente a sistemului de
iluminare.
Enumerarea aparatelor de iluminat şi
semnalizare.
Explicarea destinaţiei şi construcţiei farurilor.
Explicarea destinaţiei şi construcţiei clacsonului.
Reprezentarea schematică a căii curentului în
circuitul clacsonului.
Caracterizarea comparativă a clacsonului şi a
soneriei electrice.
E num erarea a p a ra te lo r de m ăsură şi control şi a
a p a ra te lo r de co m u tare.
Realizarea grafică cu explicaţii a schemei
electrice a tractorului
Realizarea grafică cu explicaţii a schemei
electrice a automobilului.
Compararea schemelor electrice a tractoarelor şi
automobilelor.
44
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 5. E x p lo a ta r e a u tila ju lu i a u x ilia r şi a r e m o r c ilo r
Estimarea destinaţiei echipam entului auxiliar: D estinaţia echipam entului auxiliar. E fectuarea lucrărilor dedezasam blare
cabinei, tăblăriei, caloriferului, Cabina, tăblăria, caloriferul, ştergătoarele de diagnosticare şi asam blare corectă a
ştergătoarelor de parbriz, ventilator, parbriz, ventilatoare, aclim atizator. m ecan ism ulu i de frânare a rem orcilor.
aclimatizator. D estinaţia, clasificarea, construcţia E fectuarea lucrărilor de dezasam blare
Expunerea destinaţiei remorcilor. remorcilor. diagnosticare şi asam blare corectă a
Identificarea părţilor constructive a remorcilor. Particularităţile constructive a sistem ului de m ecan ism ulu i de ridicare a
Clasificarea remorcilor. frânare a remorcilor. platform elor, benelor.
Caracteristica comparativă a diverselor tipuri de R egu li de exploatare şi de securitate la
remorci.
utilizarea remorcilor.
Explicarea principiului de funcţionare a
sistemelor de frânare la remorci.
Respectarea regulilor de exploatare şi securitate
la utilizarea remorcilor.
45
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u stu d ie r e a m o d u lu lu i.
Pentru realizarea finalităţilor m odulului, elevu l trebuie să aibă com peten ţe elem entare
de utilizare corectă a vocabularului com un şi a celui de specialitate, de
com unicare în scopul realizării sarcinilor de lucru prim ite şi pentru realizarea
activităţii p rofesion ale desfăşurate. Să deţină cunoştinţe elem entare în
d isciplinele: fizică, ch im ie, m atem atică, d esen tehnic, conform prevederilor
curriculum ului gim nazial.
M odulul 2 „C onstrucţia transm isiei de putere, ă părţii rulante, direcţiei, sistem ului de
frânare, echipam entului de lucru şi suplim entar şi echipam entului electric a
tractorului şi au tom ob ilu lu i.” este un m odul de iniţiere în m eseria de”Tractorist”,
axat pe ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale, precum şi d ezvoltarea
deprinderilor în executarea unor lucrări de asam blare, dezasam blare.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor teoretice în

săli de clasă dotate cu material ilustrativ şi didactic în ore perechi.
În tim pul instruirii practice vor fi realizate activităţi de dem ontare, studiere a d efectelor
p o sib ile, reglare, m ontare şi pregătire a a sistem elor, m ecan ism elor, utilajului
auxiliar a tractorului şi rem orcilor de lucru.
Cadrele d id actice vor u tiliza activităţi de instruire centrate p e elev şi vor aplica m etod e
de învăţare cu caracter activ-participativ şi individualizat.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată
de autori, dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ic a de form are
a com peten ţelor p rofesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com p eten ţe este recom andată, în să d ecizia finală,
in c lu siv şi pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului,
răm âne la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul m odulului. O rele
vor fi repartizate în fu n cţie de dificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe
anterioare ale elevilor, de ritmul de asim ilare a cu n oştinţelor de către elevi.
Num ărul total de ore p e m odul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, va
răm âne neschim bat.
S u g e s tii d e e v a lu a r e
E lev ii trebuie evaluaţi în cadrul acestui m odul la fin ele fiecărei unităţi de com petenţă.
(o com peten ţă se v a evalu a o singură dată).
Propunem urm ătoarele instrum ente de evaluare:
• F işe de observaţie.
• F işe test.
• F işe de autoevaluare.
46
• T este de verificare a cu n oştin ţelor cu item i cu alegere m ultiplă, item i cu alegere
duală şi de com pletare.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
• C aiet de dare de sam ă pe lucrările practice.

• Portofoliu, poate fi abordat individual sau de un grup de elevi.
• U tilizarea corespunzătoare a b ib liografiei, m aterialelor şi echipam entelor,
acurateţea tehnică, m odul de organizare a id eilor şi a m aterialelor într-un raport.
• Studiu de caz.
Laborator de „C onstrucţia tractorului” dotat cu m ateriale şi agregate prevăzute în

curriculum.
Seturi de chei, aparate de m ăsurat şi reglat.
Pliante inform ative, fişe de lucru, tabele, sch em e, m ateriale fo to -v id eo , d esene,

n otebook, proiector, utilaj de întreprindere, laborator tractor, laborator m aşin i
agricole, teren agricol, panouri, test de evaluare sum ativă.
M o d u lu l 6.
Conducerea autovehiculului. Comportament si siguranţă.

conducerii autovehiculului, com portam entului şi siguranţei în traficul rutier.
F I-14. A p lic e cu n oştinţele teoretico-p ractice sp ecifice pregătirii m ecanizatorului
pentru traficul rutier.
F I -15. D escrie m od alităţile de acţionare corectă a d isp ozitivelor de com andă.
F I-16. D escrie m od alităţile de frânare.
F I-17. C on ştien tizeze eventualul pericol pe m o tiv e de utilizare incorectă a
d isp ozitivelor de ilum inare.
F I-18. D escrie particularităţile de con d ucere a veh icu lu lu i în diverse condiţii.
F I-19. E x p lice in flu en ţa parametrilor geom etrici asupra stabilităţii autovehiculului.
F I-20. Stabilească legătura între lu n gim ea carosabilului, numărul b en zilor şi
gabaritele ad m isib ile ale autovehiculului.
IT IP T o ta l
U C 1. E x ig en ţele ergonom iei, tehn ica utilizării d isp ozitivelor de 6 6

com andă şi inform ativitatea autovehiculului
47
IT IP T o ta l
U C 2. Particularităţile conducerii au tovehiculului în diverse 12 12

condiţii
UC3 Factorul um an în sistem ul C A D M şi accid en tele în traficul 8 8

rutier
UC4 A u toveh icu lu l şi siguranţa traficului rutier. N orm e teh n ice de 8 8

utilare a au tovehiculului cu d isp ozitive de ilum inare
UC5 Proprietăţile din am ice şi de stabilitate a au tovehiculului şi 8 8

siguranţa lui. Drum ul şi m ediul.
Recapitulare 2 2
T o ta l 48 48
48
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. E x ig e n ţe le e r g o n o m ie i, te h n ic a u tiliz ă r ii d isp o z itiv e lo r d e c o m a n d ă şi in fo r m a tiv ita te a a u to v e h ic u lu lu i
Stabilirea legăturii între p oziţia optim ă a E x ig en ţele ergonom iei şi siguranţei în raport cu
conducătorului la volan, form area unui locu l de m uncă al conducătorului de veh icu l.
com portam ent optim în traficul rutier. Tehnica utilizării d isp ozitivelor de com andă ale
veh icu lulu i.
A n a liza utilizării corecte a am breiajului
Inform ativitatea veh icu lu lu i şi utilizarea
D escrierea acţiunilor de demaraj. d isp ozitivelor de ilum inare şi sem nalizare
R ecom andări internaţionale privind sim bolurile
aparatelor şi sem nalizatoarelor
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2 P a r tic u la r ită ţile c o n d u c e r ii a u to v e h ic u lu lu i în d iv e r s e c o n d iţii
A p licarea corectă su ccesiu n ea în pornirea m otorului. C onducerea veh icu lu lu i în spaţiu lim itat.
A n a liza m odalităţilor de utilizare a ambreiajului. C onducerea veh icu lu lu i în flu xu l dens de transport.
D escrierea acţiunilor n ecesare în cazul frânării. M anevre de ocolire şi treceri în sensuri opuse.
A p licarea corectă a d isp ozitivelor de com andă. C onducerea veh icu lu lu i pe tim p de noapte şi în
E xplicarea rolului non form ativităţii veh icu lulu i. condiţii de vizib ilitate redusă.
Stabilirea legăturii între: distanţa de com utare a C onducerea veh icu lu lu i în con d iţii rutiere d ificile.
lum inii de drum cu cea de întâlnire. C onducerea veh icu lu lu i în m ediul rural, pe poduri şi
Stabilirea legăturii între spaţiul lateral ce îl ocupă în tunele.
v eh icu lu l la deplasarea liniară şi cea în curbă. C onducerea veh icu lu lu i în tim pul remorcării şi
Constatarea m odalităţilor de trecere a curbelor conducerii în coloană.
pericu loase Particularităţile conducerii veh icu lelo r prin
A precierea corectă a regim ului de viteză. intersecţii.
Identificarea, argum entarea şi respectarea m ăsurilor D ificu ltăţi existen te la deplasarea prin intersecţii
49
de conduită p reventivă p e tim p de noapte şi Particularităţile de conducere a v eh icu lu lu i la

v izib ilitate redusă. trecerile la n ivel cu calea ferată.
R espectarea şi aplicarea recom andărilor de deplasare M ăiestria în conducerea veh icu lulu i.
prin localităţi, poduri, tuneluri.
A n a liza particularităţilor de deplasare prin intersecţii
şi trecerile la n ivel cu calea ferată.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3 F a c to r u l u m a n în siste m u l C A D M si a c c id e n te le în tr a fic u l ru tier
Form area propriul m od el de conducere raţională şi Fiabilitatea conducătorului de veh icu l.

econ oam ă a veh icu lulu i. Particularităţile p sih o fiz io lo g ic e privind activitatea
Identificarea propriului potenţial p sih o fizio lo g ic conducătorului de veh icu l.
pentru a evita erorile în conducerea R ea cţiile conducătorului de veh icu l.
veh icu lulu i. S en zaţiile şi percepţiile.
D escrierea com portam entului conducătorului de A ccid en te în traficul rutier.
v eh icu l în tim pul accid en telor rutiere
C lasificarea accid en telor în traficul rutier.
U n ita te a ce c o m p e te n ţă 4 A u to v e h ic u lu l si sig u r a n ţa tr a fic u lu i ru tier . N o r m e te h n ic e d e u tila r e a a u to v e h ic u lu lu i cu d isp o z itiv e d e

ilu m in a r e
E xplicarea in flu en ţei param etrilor geom etrici asupra Principalii parametri constructivi ai veh icu lulu i.
stabilităţii autovehiculului Indicii geom etrici privind capacitatea de trecere a
R espectarea şi aplicarea corectă a norm elor veh icu lulu i.
teh n ice de utilare a au tovehiculului cu D im en siu n ile de gabarit.
d isp ozitive de ilum inare şi sem nalizare C aracteristicile şi parametrii geom etrici al e
lum in oasă şi sonoră în ved erea sporirii veh icu lulu i.
siguranţei de deplasare
N orm e teh n ice de utilare a au tovehiculului cu
d isp o zitiv e de ilum inare şi sem nalizare.
C ategoriile de v eh icu le şi cerinţe faţă de d isp o zitiv ele
50
de ilum inare şi sem nalizare.

Particularităţile de am plasare a farurilor anti ceaţă.
Proprietăţile d inam icei de stabilitate a
autovehiculului.
U n ita te a ce c o m p
r
e te n ţă
5
5 P r o rp r ie tă ţile
5
d in a m ic e şi
5
d e sta b ilita te a a u to v e h ic u lu lu i şi
5
s ig~ u r a n ţa
5
lu i. D r u m u l şi
5
m e d iu l.
Stabilirea legături între m odurile de derapaj şi Forţa la roată şi rezistenţa la rulare

acţiunile conducătorului de veh icu l. S em n ificaţia frânei de serviciu, frânei auxiliare.
A n a lizea ză elem en tele de siguranţă. Spaţiul de oprire urgentă.
Stabilirea legăturii între starea tehnică, m aniera de Particularităţile de frânare a ansam blurilor de
conducere şi poluarea m ediului. v eh icu le.
Stabilirea legăturii între lu n gim ea carosabilului, C auze care p rovoacă derapaje.
numărul b en zilor şi gabaritele ad m isib ile ale Siguranţa activă, p asivă şi e c o lo g ic ă a veh icu lulu i.
autovehiculului.
D rum ul şi m ediul M aniabilitatea şi stabilitatea
veh icu lulu i.
51
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u s tu d ie r e a m o d u lu lu i

C onstrucţia generală a tractorului şi autom obilului.
P rin cip iile de funcţionare ale sistem elor de direcţieşi frânare ale tractoarelor şi
autom obilelor.
C erinţelefaţă de unităţile de transport pentru adm itere în trafic.
M odulul „ C onducerea au tovehiculului. C om portam ent şi siguranţă." este un m odul de

in iţiere în m eseria de „Tractorist”, axat pe ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale,
precum şi d ezvoltarea deprinderilor în utilizarea cu n oştinţelor teoretico - practice în
situaţii concrete din traficul rutier, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor, precum

şi organizarea lucrărilor practice de rezolvare a chestionarelor.
C adrele didactice vor u tiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi vor aplica
m etod e de învăţare cu caracter activ-participativ.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este
recom andată de autori, dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ic a de
form are a com peten ţelor p rofesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com p eten ţe este recom andată, în să d ecizia finală,
in clu siv şi pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m od u lu lu i, răm âne
la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul m odulului. O rele vor fi repartizate în
fu n cţie de d ificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de
asim ilare a cunoştinţelor de către elevi. Num ărul total de ore pe m odul, precum şi pentru
instruirea teoretică şi practică, va răm âne neschim bat.
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi

evaluatorilor, în ved erea identificării asp ectelor critice în procesul de evaluare a
com p eten ţelor p rofesion ale form ate în cadrul m odulului. Pentru colectarea de d ovezi
referitor la deţinerea com p eten ţelor p rofesion ale sp ecificate în prezentul m odul, se
recom andă realizarea evaluării sum ativă prin teste (practic şi teoretic), prin care elevu l va
dem onstra că este capabil să:
A n a liz eze sistem ul traficului rutier şi să ap lice p revederile le g a le în vederea
obţinerii perm isului de conducere.
Id en tifice particularităţile conducerii au tovehiculului în diverse condiţii.
R ecu n oască grupele de indicatoare şi clasificarea lor.
Id en tifice panourile adiţionale.
52
R ecu n oască m arcajele rutiere şi stabilirea legăturii între m arcaje şi indicatoare.
A n a liz eze regulile pentru circulaţia veh icu lelor.
S tabilească legătura între v iteza de deplasare şisiguranţa traficului rutier.
S tabilească legătura între oprire, staţionare, parcare şisiguranţa traficului rutier.
A n a liz eze contravenţiileşiinfracţiunile din circulaţia rutieră cu im plicarea
conducătorilor de veh icu l.
E x p lice in flu en ţa param etrilor geom etrici asupra stabilităţii autovehiculului.
S tabilească legătura între starea tehnică, m aniera de conducere şi poluarea
m ediului.
D escrie n orm ele teh n ice de utilare a au tovehiculului cu d isp o zitiv e de ilum inare
D escrie proprietăţile din am ice şi de stabilitate a au tovehiculului şi siguranţa lui.
În procesul de evaluare, elevu l v a avea a cces la regulam ente şi docu m en te
teh n o lo g ice relevante pentru dem onstrarea com peten ţelor. D u p ă adm inistrarea testului de
evaluare, profesorul v a oferi elev ilo r un feed back constructiv referitor la rezultatele
evaluării.

planşete, chestionare.
calculatoare con ectate la internet.
imprimantă.
P liante inform ative; fişe de lucru; tabele; schem e; m ateriale foto-vid eo; desene;
n otebook, proiector; panouri; test de evaluare sum ativă.
53
M o d u lu l 7.
Acordarea primului ajutor. Educaţia antidrog.

de acordare a prim ului ajutor m edical a accidentaţilor.
F I-21. A cord e primul ajutor m edical persoanelor traum ate în accid en te rutiere.
F I-22. D escrie m odul de testare a lco o lo sco p ică şi exam inare m ed icală pentru
stabilirea stării de ebrietate.
F I-23. Să urm eze procedurile de testare a lco o lo sco p ică şi de exam inare m edicală în
scopul stabilirii stării de ebrietate.
IT IP T o ta l
U C 1. B a zele anatom iei şi fiz io lo g ie i corpului uman. S istem e de 2 2

organe.
U C 2. A sisten ţa de urgenţă a v ictim elo r accidentului rutier. 10 10
UC3 L egislaţia în vigoare privind com baterea consum ului abuziv 5 5

de a lcool, droguri şi substanţe psihotrope.
UC4 R egulam entul privind m odul de testare a lco o lo sco p ică şi 3 3

exam inare m ed icală pentru stabilirea stării de ebrietate.
Recapitulare 2 2
T o ta l 24 24
54
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. B a z e le a n a to m ie i si fiz io lo g ie i c o r p u lu i u m a n . S iste m e d e o r g a n e
Înţelegerea n ecesităţii form ării deprinderilor corecte N oţiu n i despre anatom ia şi fiz io lo g ia corpului uman.
de acordare a asistenţei de urgenţă în baza A n atom ia craniului, coloan ei vertebrale, cutiei
cunoştinţelor despre anatom ia şi fiz io lo g ia toracice.
corpului uman. S istem u l locom otor.
Sistem ul nervos.
Sistem ul cardiovascular şi respirator.
Sistem ul digestiv.
P ielea.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2. A siste n ţa d e u r g e n ţă a v ic tim e lo r a c c id e n tu lu i ru tie r
.Principii de acordare a prim ului ajutor m edical. M etod e de transportare a

D escrierea m etod elor de oprire a sângelui. M odalităţi de evaluare a stării accidentatului şi de accidentatului.
D em onstrarea teh n icilor de efectuare a respiraţiei acordare a asistenţei de urgenţă. Prim ul ajutor în caz de
artificiale. A p elu l serviciilor de urgenţă. hem oragie.
A p licarea m etod elor de transportare şi acordarea Securitatea locu lu i accidentului.. Prim ul ajutor în traum atism ul
prim ului ajutor în traum atism , hem oragie. m ecanic.
E xplicarea m odului de testare şi determ inare a Prim ul ajutor în stările
a lco o lem iei în organism . term inale.
* Se recomandă ca lucrări
practice de laborator în
cadrul orelor teoretice.
55
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3. L e g is la ţia în v ig o a r e p r iv in d c o m b a te r e a c o n su m u lu i a b u z iv d e a lc o o l, d r o g u r i şi su b s ta n ţe p sih o tr o p e .
E xplicarea p ericolului stării de ebrietate pentru A sp ecte etio lo g ice , fiz io lo g ic e şi p sih o lo g ice ale
conducătorii de veh icu le, pasageri şi pietoni. consum ului abuziv de alcool, droguri şi
M otivarea pentru un m od sănătos de viaţă. substanţe psihotrope.
A sp ectu l ju rid ic al consum ului ilic it de a lcool, droguri
şi substanţe psihotrope.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 4. R e g u la m e n tu l p r iv in d m o d u l d e te s ta r e a lc o o lo s c o p ic ă si e x a m in a r e m e d ic a lă p en tru s ta b ilir e a stă r ii d e

e b r ie ta te
A n a liza leg isla ţiei în vigoare şi a d ocum entelor D isp o ziţii generale.
norm ative privind com baterea b eţiei şi M odul de efectuare a testării a lco o lo sco p ice.
narcom aniei M odul de efectuare a exam inării m ed ica le pentru
stabilirea stării de ebrietate şi natura ei.
C on clu zia exam inării m ed icale pentru stabilirea stării
de ebrietate şi natura ei.
56
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u s tu d ie r e a m o d u lu lu i

B io lo g ia :
• S istem ele vitale ale om ului şi fu n cţiile lor.

• Structura corpului um an
• Însuşiri gen erale a corpului um an
M od u lu l „A cordarea prim ului ajutor. E ducaţia antidrog” este un m odul de iniţiere în m eseria de
„Tractorist”, axat pe ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale, precum şi dezvoltarea deprinderilor în
utilizarea cu n oştinţelor teoretico - practice în situaţii concrete de acordare a prim ului ajutor m edical,
realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor, precum şi

organizarea lucrărilor practice de rezolvare a chestionarelor, form are de deprinderi la acordarea
prim ului ajutor în caz de traum atism conform leg isla ţiei R ep u b licii M old ova.
C adrele didactice vor u tiliza activităţi de instruire centrate pe e lev şi v o r aplica m etod e de
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată de
autori, dar aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ica de form are a com peten ţelor
profesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com p eten ţe este recom andată, în să d ecizia finală, in clu siv şi
pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului, răm âne la discreţia cadrelor
didactice care predau conţinutul m odulului. O rele vor fi repartizate în fu n cţie de d ificultatea tem elor,
de n ivelu l de cu n oştinţe
i i
anterioare ale elevilor,* de ritmul de asim ilare a cunoştinţelor
i i
de către elevi.
N um ărul total de ore pe m odul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, va răm âne
neschim bat.
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în

ved erea identificării asp ectelor critice în procesul de evaluare a com p eten ţelor p rofesion ale form ate
în cadrul m odulului. Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţinerea com p eten ţelor p rofesion ale
sp ecificate în prezentul m odul, se recom andă realizarea evaluării sum ativă prin teste (practic şi
teoretic), prin care elevu l v a dem onstra că este capabil să:
A n a liz eze sistem ul traficului rutier şi să ap lice p revederile leg a le în ved erea obţinerii
perm isului de conducere.
A p lic e m etod ele de transportare şi acordarea prim ului ajutor în traum atism , hem oragie.
57
E x p lice m odul de testare şi determ inare a a lco o lem iei în organism .
În procesul de evaluare, elevu l v a avea a cces la regulam ente şi docu m en te te h n o lo g ice
relevante pentru dem onstrarea com peten ţelor. D u p ă adm inistrarea testului de evaluare, profesorul va
oferi elev ilo r un feed back constructiv referitor la rezultatele evaluării.
R e su r s e m a te r ia le m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii m o d u lu lu i

planşete, chestionare.
calculatoare con ectate la internet.
imprimantă.
P liante inform ative; fişe de lucru; tabele; schem e; m ateriale foto-vid eo; desene; notebook,
proiector; panouri; test de evaluare sum ativă.
M o d u lu l 8.
Î n tr e ţin e r e a te h n ic ă , r e p a r a ţia şi e x p lo a ta r e a tr a n s m isie i d e p u te r e , p ă r ţii r u la n te , d ir e c ţie i,

siste m u lu i d e fr â n a r e , e c h ip a m e n te lo r d e lu c r u , su p lim e n ta r şi e le c tr ic a tr a c to a r e lo r
şi a u to m o b ile lo r .
S co p u l m o d u lu lu i: Form area com peten ţelor p rofesion ale generale şi sp ecifice de exploatare şi
întreţinere tehn ică a transm isiei de putere a tractorului şi autom obilului, de depistare,
diagnosticare şi înlăturare a defectelor, precum şi de asigurarea calităţii lucrărilor de
întreţinere şi reparaţie.
M odulul v izea z ă dobândirea de com peten ţe n ecesare pentru exploatarea şi întreţinerea teh n ică a
transm isiei de putere a părţii rulante, direcţiei, sistem ului de frânare, echipam entului de
lucru şi suplim entar a tractoarelor şi autom obilelor.
FI-1. E xecu te operaţii de dem ontare, m ontare şi întreţinere tehn ică a transm isiei de
putere.
FI-2. D e p iste ze deranjam entele teh n ice ale transm isiei.
FI-3. E xecu te operaţii de reglaj a transm isiei de putere.
FI-4. D e p iste ze d efecţiu n ile părţii rulante la tractoarele cu roţi şi cu şenile.
FI-5. E xecu te operaţii de dem ontare, reparare şi m ontare corectă a ansam blurilor părţii
rulante la tractoarele cu roţi şi şenile.
FI-6. E xecu te operaţii de depistare a d efecţiu nilor m ecan ism elor de com andă.
FI-7. E fectu eze lucrări de dem ontare, reparare, asam blare şi reglare a m ecan ism elor de
com andă.
FI-8. V erifice funcţionalitatea instalaţiei hidraulice.
FI-9. D e p iste ze deranjam ente teh n ice a instalaţiei hidraulice.
58
F I-10. E xecu te operaţi de dem ontare, reparare şi m ontare corectă a agregatelor instalaţiei
hidraulice.
F I-11. A ju steze corect m ecan ism u l de suspendare a tractorului cu m aşini agricole.
F I-12. E xecu te operaţii de întreţinere tehn ică a instalaţiei hidraulice şi m ecan ism ulu i de
suspendare.
F I-13. V erifice starea tehn ică a surselor de curent.
F I-14. E xecu te operaţii de întreţinere tehn ică a surselor de curent.
F I-15. E xecu te operaţii de depistare a rupturilor şi scurtcircuitărilor în sch em ele electrice.
F I-16. E xecu te operaţii de reparare şi reglare a instalaţiei de ilum inare şi sem nalizare.
F I-17. Pregătească m otorul de pornire pentru dem ararea m otorului de bază.
F I-18. E xecu te pornirea m otorului.
F I-19. D e p iste ze deranjam entele teh n ice p o sib ile ale m otorului de pornire, transm isiei de
putere şi dem arorului electric.
F I-20. A ju steze instalaţia de aprindere.
F I-21. E xecu te operaţii de întreţinere tehn ică a instalaţiei de pornire.
F I-22. D e p iste ze deranjam entele teh n ice ale reductorului arborelui prizei de putere.
F I-23. R e a lize ze operaţii de reparare şi reglaj a reductorului prizei de putere.
F I-24. E fectu eze lucrări utilizând arborele prizei de putere.
F I-25. Pregătească de lucru agregatul de transport corespunzător norm elor teh n ice şi de
deplasare pentru diferite categorii de drumuri.
F I-26. E fectu eze întreţinerea teh n ică a rem orcilor şi utilajului auxiliar.
F I-27. R esp ecte regulile de securitate şi sănătate în m uncă şi antiincebdiare
U n ită ţi d e c o m p e te n ţă (r e z u lta te a le în v ă ţă r ii la fin e le

IT IP T o ta l
m o d u lu lu i)
U C 1. Întreţinere teh n ică şi repararea transm isiei de putere a 30 2 1 /3 ** 54

U C 2. Întreţinerea tehn ică şi repararea părţii rulante şi de com andă 26 2 1 /3 ** 50

a tractoarelor şi autom ob ilelor
U C 3. Întreţinere teh n ică şi repararea a instalaţiei hidraulice. 12 18 30

Ajustarea m ecan ism ulu i de suspendare.
U C 4. Întreţinere teh n ică şi repararea echipam entului electric a 12 12 24

tractoarelor şi autom obilelor.
U C 5. Întreţinere teh n ică şi repararea instalaţiei de pornire. 8 6 14
U C 6. E xploatarea utilajului auxiliar. 4 6 10
Recapitulare 2 2
T o ta l 96 9 0 /6 ** 192
59
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 1. În tr e ţin e r e te h n ic ă şi r e p a r a r e a tr a n sm is ie i d e p u te r e a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
D em ontarea, diagnosticarea,
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare, D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile a repararea, reglarea,
reparare, m entenanţaşi m ontare a am breiajelor de am breiajelor de fricţiune. m entenanţaşi asam blarea
fricţiune. Parametrii de diagnosticare. părţilor com pon en te a
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor M entenanţa am breiajelor de fricţiune. am breiajelor de fricţiune cu
şi scu lelor pentru m ontare şi demontare. M entenanţa cutiilor de viteză. respectarea norm elor
Extragerea din docum entaţia tehn ică a valorilor op tim e- M entenanţa cutiilor de distribuţie. securităţii şi sănătăţii în
norm ale a parametrilor de diagnosticare. M entenanţa punţilor m otoare la tractoarele p e roţi. m uncă.
E valuarea stării teh n ice a am breiajelor de fricţiune. M entenanţa punţilor m otoare la tractoarele pe D em ontarea, diagnosticarea,
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare, şenile. repararea, m entenanţaşi
reparare, m entenanţaşi m ontare a transm isiei M entenanţa m ecan ism ulu i de frânare la tractoarele asam blarea părţilor
interm ediare şi cardanice. cu roţi. com pon en te a cutiilor de
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor M entenanţa m ecan ism ulu i de frânare la tractoarele v itez e cu respectarea
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea cu şenile. norm elor securităţii ş
transm isiei interm ediare şi cardanice. isănătăţii în m uncă.
E x tragerea din docum entaţia tehn ică a valorilor op tim e- D em ontarea, diagnosticarea,
norm ate a param etrilor de d iagnosticare a repararea, m entenanţaşi
transm isiei interm ediare şi cardanice. asam blarea părţilor
E valuarea stării teh n ice a transm isiei interm ediare şi com pon en te a cutiei de
cardanice. distribuţieşi transm isiilor
D em ontarea, diagnosticarea, m entenanţa, repararea şi interm ediare şi cardanice cu
m ontarea transm isiei interm ediare şi cardanice cu respectarea norm elor
respectarea norm elor securităţiişisănătăţii în securităţii şi sănătăţii în
m uncă. m uncă.
Verificarea funcţionării transm isiei interm ediare şi D em ontarea, diagnosticarea,
cardanice. repararea, m entenanţaşi
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare, asam blarea părţilor
reparare, m entenanţaşi m ontare cutiilor de viteze. com pon en te a punţilor
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor m otoare şi transm isiei fin ale
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea cutiilor de la tractoarele pe roţi cu
v iteze. respectarea norm elor
60
E valuarea stării teh n ice a cutiilor de viteze.
D em ontarea, diagnosticarea, m entenanţa, repararea şi
m ontarea cutiilor de v iteze, cu respectarea norm elor
securităţii şi sănătăţii în m uncă.
V erificarea funcţionării cutiilor de viteze.
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare,
reparare, m entenanţaşi m ontare a cutiilor de
distribuţie.
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea cutiilor de
distribuţie.
E valuarea stării teh n ice a cutiilor de distribuţie.
m ontarea cu tiilor de distribuţie, cu respectarea
norm elor securităţii şi sănătăţii în m uncă.
Verificarea funcţionării cutiilor de distribuţie.
reparare, m entenanţaşi m ontare a punţilor m otoare.
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea punţilor
m otoare.
E valuarea stării teh n ice a punţilor m otoare.
m ontarea punţilor m otoare cu respectarea norm elor
securităţii şi sănătăţii în m uncă.
Verificarea funcţionării corecte a punţilor m otoare.
reparare, m entenanţaşi m ontare corectă a
transm isiilor finale.
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea
transm isiilor finale.
E valuarea stării teh n ice a transm isiilor finale.
D em ontarea, diagnosticarea, m entenanţa, repararea
securităţii şi sănătăţii în
m uncă.
D em ontarea, diagnosticarea,
repararea, m entenanţaşi
asam blarea părţilor
com pon en te a punţilor
m otoare şi transm isiei fin ale
la tractoarele p e şen ile cu
respectarea norm elor
securităţii şi sănătăţii în
m uncă.
61
şim ontarea corectă a transm isiilor fin ale cu
respectarea norm elor securităţii şi sănătăţii în
m uncă.
V erificarea funcţionării transm isiilor finale.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 2. În tr e ţin e r e a te h n ic ă şi r e p a r a r e a p ă r ţii r u la n te şi d e c o m a n d ă a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r
Stabilirea şi repartizarea necesarului resurselor pentru D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile a D em ontarea, diagnosticarea,
pregătirea şi efectuarea lucrărilor de întreţinere părţii rulante a tractoarelor pe roţi şi pe repararea, m entenanţaşi
tehn ică a părţilor rulante, a direcţieişi sistem ului de şenile. Parametrii de diagnosticare. asam blarea părţilor
frânare la tractoarele pe roţişi pe şenile. M entenanţa părţii rulante a tractoarelor pe roţi şi com pon en te a părţii rulante,
E xecutarea operaţiilor de ungere, de con solidare pe şenile. la tractoarele pe roţi cu
(strângere), şi reglaj a agregatelor, ansam blurilor şi D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile a respectarea norm elor
subansam blurilor a părţilor rulante, a direcţieişi direcţiei tractoarelor p e roţi. securităţii şi sănătăţii în
sistem ului de frânare la tractoarele pe roţişi pe Parametrii de d iagnosticare direcţiei a tractoarelor m uncă
şenile. pe roţi. D em ontarea, diagnosticarea,
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare, M entenanţa direcţiei a tractoarelor pe roţi. repararea, m entenanţaşi
reparare, m entenanţaşi m ontare părţilor rulante, a D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile a asam blarea părţilor
d irecţieişi sistem ului de frânare sistem ului de frânare tractoarelor pe roţi. com pon en te părţii rulante, la
S electarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor Parametrii de d iagnosticare a sistem ului de tractoarele pe şen ile cu
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea a părţilor frânare tractoarelor pe roţi. respectarea norm elor
rulante, a d irecţieişi sistem ului de frânare M entenanţa sistem ului de frânare a tractoarelor pe securităţii şi sănătăţii în
E valuarea stării teh n ice a părţilor rulante, a direcţieişi roţi. m uncă.
sistem ului de frânare Parametrii de diagnosticare a părţii rulante D em ontarea, diagnosticarea,
D em ontarea, diagnosticarea, m entenanţa, repararea şi şidirecţiei. repararea, m entenanţaşi
m ontarea părţilor rulante, a direcţieişi sistem ului de D ocu m en taţia tehn ică utilizată. asam blarea părţilor
frânare cu respectarea norm elor securităţii şi com pon en te a d irecţieila
sănătăţii în m uncă. tractoarele pe roţi cu
E xecutarea lucrărilor de verificare teh n ică pentru respectarea norm elor
eliberarea d ovezii cerute de norm ele, b a zele securităţii şi sănătăţii în
securităţii rutiere a părţilor rulante, a d irecţieişi m uncă.
sistem ului de frânare. D em ontarea diagnosticarea,
Extragerea din docum entaţia tehn ică a valorilor op tim e repararea, m entenanţaşi
norm ate a param etrilor de d iagnosticare a părţilor asam blarea
62
rulante, a d irecţieişi sistem ului de frânare. părţilorcom ponente a
sistem ului de frânare la
tractoarele pe roţi cu
respectarea norm elor
securităţiişisănătăţii în
m uncă.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 3. În tr e ţin e r e te h n ic ă şi r e p a r a r e a in sta la ţie i h id r a u lic e . A ju s ta r e a m e c a n is m u lu i d e s u sp e n d a r e
Stabilirea şi repartizarea necesarului de resurse pentru D em ontarea, diagnosticarea,

pregătirea şi efectuarea lucrărilor de întreţinere repararea, m entenanţa şi
tehn ică instalaţiei hidraulice la tractoare. asam blarea corectă a părţilor
E xecutarea operaţiilor de con solidare (strângere) şi com pon en te instalaţiei
reglaj a agregatelor, ansam blurilor şi hidraulice cu respectarea
subansam blurilor instalaţiei hidraulice la tractoare. norm elor securităţii şi
P lanificarea procesului de dem ontare, diagnosticare, sănătăţii în m uncă.
reparare, m entenanţaşi m ontare a instalaţiei A gregatarea în dependenţă de
D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile a
hidraulice la tractoare. tipul m aşinii adiacente la
instalaţiei hidraulice.
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor m ecan ism ul de suspendare.
Parametrii de diagnosticare a instalaţiei
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea Ajustarea m ecan ism ulu i de
hidraulice.
agregatelor instalaţiei hidraulice la tractoare. suspendare după sch em a în 2
M entenanţa a instalaţiei hidraulice.
E valuarea stării teh n ice a instalaţiei hidraulice la şi 3 puncte.
D e fe c te le şi deranjam entele teh n ice p o sib ile
tractoare.
m ecan ism ulu i de suspendare a tractorului.
Ajustarea m ecan ism ulu i de suspendare în
m ontarea corectă a agregatelor instalaţiei hidraulice
dependenţă de m aşina adiacentă agregatată.
la tractoare cu respectarea norm elor
M entenanţa m ecan ism ulu i de suspendare.
securităţiişisănătăţii în m uncă.
V erificarea funcţionării corecte a instalaţiei hidraulice la
tractoare.
A cuplarea m aşinii agricole la tractor după sch em ele în 2
şi 3 puncte.
A justarea m ecan ism ulu i de suspendare în dependenţă
de m aşinaadiacentăagregatată
V erificarea ajustării corecte a m aşinii agregatate.
6З
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 4. În tr e ţin e r e te h n ic ă şi r e p a r a r e a e c h ip a m e n tu lu i e le c tr ic a tr a c to a r e lo r şi a u to m o b ile lo r .
Instalarea a bateriei de acum ulatoare în schem a D iagn osticarea, m entenanţa şi

electrică a tractorului. unirea în schem a electrică a
M entenanţa bateriei de acum ulatoare. C onectarea bateriilor de acum ulatoare în schem a tractorului a bateriilor de
Instalarea bateriei de acum ulatoare în schem a electrică electrică a tractorului. acum ulatoare acide cu plăci
a tractorului. M entenanţa bateriilor de acum ulatoare. de plum b.
M entenanţa generatorului şi releului reglator. M entenanţa generatoarelor electrice. D em ontarea, diagnosticarea,
V erificarea corectitudinii ind icaţiilor aparatelor de V erificarea şi reglarea releului reglator de repararea, m entenanţa şi
m ăsură şi control. tensiune. asam blarea generatorului de
M entenanţa aparatelor din sistem a de ilum inare şi C onectarea generatorului şi releului reglator în curent alternativ şi releului
sem nalizare. schem a electrică a tractorului. reglator.
D epistarea rupturilor, scurtcircuiturilor şi a contactelor D iagn osticarea, m entenanţa şi
proaste. C lasificarea, construcţia, principiul de lucru şi unirea în schem a electrică a
D epistarea şi schim barea siguranţelor arse şi a verificarea aparatelor de m ăsură şi control. tractorului a aparatelor din
consum atoarelor. Construcţia, principiul de lucru şi m entenanţa sistem a de ilum inare,
Citirea sch em ei de principiu a echipam entului electric a aparatelor din sistem a de ilum inare şi sem nalizare şi aparatelor de
tractorului. sem nalizare. m ăsură şi control.
V erificarea rupturilor şi scurtcircuitelor în D epistarea rupturilor,
schem a electrică a tractorului (grupurile de scurtcircuiturilor şi depistarea
consum atori). dereglărilor contactelor în
schem a electrică de montaj a
tractorului.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 5. În tr e ţin e r e te h n ic ă şi r e p a r a r e a in sta la ţie i d e p o r n ir e
Selectarea procedeului relevant de pornire a m otorului. C au zele deranjam entelor demarării îngreuiate a D em ontarea, diagnosticarea,
Verificarea integrităţii instalaţiei de pornire. m otorului. m entenanţa, repararea şi
P lanificarea procesului de demarare a m otorului Întreţinerea tehn ică a m otoraşului de pornire şi a m ontarea m otorului de
principal transm isiei de putere. pornire şi a transm isiei de
E valuarea stării teh n ice a m otorului de pornire şi Punerea la punct a instalaţiei de aprindere. putere cu respectarea
depistarea deranjam entelor. A lgoritm ul ajustării şi punerii la punct a norm elor securităţii şi
Selectarea m ijloacelor tehn ice, utilajului, instrum entelor m om entului de aprindere. sănătăţii în m uncă.
64
şi scu lelor pentru m ontare şi dem ontarea m otorului A lgoritm ul de demarare a m otorului principal D em ontarea, diagnosticarea,
de pornire. utilizând m otorul de pornireşi a instalaţiei de m entenanţa, repararea şi
D em ontarea, diagnosticarea, m entenanţa, repararea şi uşurare a dem arării. punerea la punct a aprinderii
m ontarea m otorului de pornire şi a transm isiei de D ep istările d efecţiu nilor şi deranjam entelor m otorului de pornire.
putere cu respectarea norm elor securităţii şi teh n ice a dem arorului electric. D em ontarea, diagnosticarea,
sănătăţii în m uncă. Întreţinerea tehn ică a dem arorului electric. m entenanţa, repararea şi
V erificarea funcţionării m otorului de pornire. M ăsuri de securitate la pornirea m otorului. m ontarea dem arorului
A justarea m om entului de aprindere. electric.
V erificarea lucrului dem arorului electric.
R espectarea m ăsurilor de securitate la pornirea
m otorului.
U n ita te a d e c o m p e te n ţă 6. E x p lo a ta r e a u tila ju lu i a u x ilia r şi a r e m o r c ilo r
V erificarea stării teh n ice a reductorului arborelui prizei U tilizarea arborelui prizei de putere a tractorului D em ontarea, diagnosticarea,
de putere M entenanţa reductorului arborelui prizei de m entenanţa, repararea şi m ontarea
R eglarea arborelui prizei de putere în fu n cţie de putere. reductorului arborelui prizei de
lucrarea efectuată M entenanţa remorcilor. putere planetar la tractorul M T Z -
R ealizarea lucrării utilizând reductorul arborelui prizei R eglarea m ecan ism ulu i de frânare a remorcilor. 8 0 (8 2 ) cu respectarea tehn icii
de putere cu respectarea regulilor securităţii şi securităţii şi sănătăţii în m uncă.
sănătăţii în m uncă. D em ontarea, diagnosticarea,
R em ed ierea deranjam entelor p o sib ile în tim pul R egu li de exploatare şi de securitate la utilizarea m entenanţa, repararea şi m ontarea
lucrărilor. remorcilor. reductorului hidraulic a arborelui
E xecutarea operaţiilor de control, de con solidare şi prizei de putere la tractorul T -150
reglaj a ansam blurilor şi subansam blurilor cu respectarea tehn icii securităţii
reductorului arborelui prizei de putere. şi sănătăţii în m uncă.
S electarea procedeului oportun la agregatarea m aşinii E fectuarea lucrărilor de pregătire,
sau rem orcii la d isp o zitiv ele de agregatare. m entenanţa, reparare şi exploatare
D eservirea tehn ică a rem orcilor şi a sistem ului de a rem orcilor cu respectarea
frânare. norm elor şi procedurilor sp ecifice
A plicarea şi respectarea regulilor securităţii şi sănătăţii şirespectarea regulilor securităţii
în m uncă la efectuarea lucrărilor de transport. şi sănătăţii în m uncă la efectuarea
lucrărilor de transport.
65
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p en tr u s tu d ie r e a m o d u lu lu i
Pentru realizarea finalităţilor m odulului, elevu l trebuie să aibă cunoştinţe elem entare de
utilizare corectă a vocabularului com un cât şi cel de specialitate, de com unicare în
scopul realizării sarcinilor de lucru prim ite şi pentru realizarea activităţilor p rofesion ale
desfăşurate
Să deţină cunoştinţe elem entare în d isciplinele: fizică, ch im ie, m atem atică, d esen tehnic,
conform prevederilor curricum ului gim nazial, precum şisusţinut m odulul nr.2 a curriculei
date „C onstrucţia m otorului tractorului şi au tom ob ilu lu i”
M odulul ,, Î n tr e ţin e r e a te h n ic ă a m o to r u lu i tr a c to r u lu i şi a u to m o b ilu lu i.” este un m odul de

instruire atât teoretică cât şi practică în m eseria Tractorist , axat pe achiziţionarea de
cunoştinţe p rofesion ale, precum şi d ezvoltarea deprinderilor în executarea lucrărilor de
exploatare, întreţinere şi reparaţie a tractorului.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă predarea conţinuturilor teoretice în săli de
clasă şi laboratoare dotate cu m ecan ism e, unelte, aparate de m ăsură şi control, m aterial
ilustrativ şi didactic, în ore perechi.
În tim pul instruirii practice vor fi realizate activităţi de dezasam blare - diagnosticare, reglare,
asam blare corectă, m entenanţă şi pregătire a tractorului de lucru.
M odulul reprezintă o structură didactică unitară din punct de ved ere tem atic. Scopul m odulului fiind
form area şi d ezvoltarea com peten ţelor gen erale şi sp ecifice de organizare a locu lu i de
m uncă şi de desfăşurare în condiţii de siguranţă a activităţii de m uncă.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată de autori, dar
aceasta poate fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ic a de form are a com peten ţelor
p rofesionale.
Repartizarea orelor pe unităţi de com peten ţe este recom andată, în să d ecizia finală, in clu siv şi
pentru repartizarea orelor pe secven ţe de conţinut în cadrul m odulului, răm âne la discreţia
cadrelor didactice care predau conţinutul m odulului.
O rele v or fi repartizate în fu n cţie de dificultatea tem elor, de n ivelu l de cunoştinţe anterioare ale
elevilor, de ritmul de asim ilare a cunoştinţelor de către elevi.
Num ărul total de ore pe m odul v a răm âne neschim bat.
66
Cadrele d id actice vor u tiliza activităţi de instruire centrate pe elev şi vor aplica m etod e de
învăţare cu caracter activ - participativ.
S u g estiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în ved erea
identificării aspectelor critice în procesul de evaluare a com peten ţelor p rofesion ale form ate în
cadrul m odulului.
Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţinerea com peten ţelor p rofesion ale sp ecificate în
prezentul m odul, se recom andă evaluarea elev ilo r la fin ele fiecărui unităţi de com petenţă
(o unitate de com peten ţă se v a evalua o singură dată). Se propun urm ătoarele
instrum ente de evaluare:
• F işe de observaţie;
• F işe de autoevaluare;
• T este de verificare a cunoştinţelor cu item i cu alegere m ultiplă, item i cu alegere
duală şi de com pletare;
Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:
• C aiet de dare de sam ă cu lucrările practice;

• P ortofoliu (poate fi abordat de un singur elev sau un grup de elevi);
• U tilizarea corespunzătoare a b ib liografiei, m aterialelor şi echipam entelor, acurateţea
tehnică, m odul de organizare a ideilor şi m aterialelor într-un raport;
• Studiul de caz;
R e su r se m a te r ia l m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii m o d u lu lu i
Laborator de „E xploatarea şi întreţinerea tractorului” dotat cu m aterialele şi agregatele

prevăzute în curriculum;
Conducerea tractorului
S co p u l in stru ir ii: Form area com p eten ţelor de conducere a tractorului în diverse con d iţii.
L a fin ele acestei instruiri form abilul v a fi capabil să:
FI-1. C onducă tractorul cu şe n ile la diverse v ite z e de lucru in viraje, curbe, m ersul cu
spatele.
FI-2. C onducă tractorul cu roţi la diverse v itez e de lucru in viraje, curbe, m ersul cu
spatele.
FI-3. C u p leze tractorului cu m aşin işi echipam ente m obile.
FI-4. C onducă tractorul cu diverse m aşini com binate.
FI-5. C onducă tractorul cu remorca.
FI-6. C onducă tractorul cu agregate cu d im ensiuni ne standard.
67
P r o ie c ta r e a in str u ir ii.
U n ită ţi d e c o m p e te n ţă (r e z u lta te a le în v ă ţă r ii la fin e le m o d u lu lu i) IT IP T o ta l
U C 1. C onducerea tractorului cu şen ile 3 3
U C 2. C onducerea tractorului cu roti, clasa până la 14 K N (1 .4 T .F.) 10 10
U C 3. C onducerea tractorului cu roti, clasa p este 14 K N (1 .4 T .F.) 3 3
Recapitulare 2 2
T o ta l 20 20
68
A b ilita ţi C u n o ştin ţe L u c r ă r i p r a c tic e r e c o m a n d a te

U n ita te a d e c o m p e te n ta 1. C o n d u c e r e a tr a c to r u lu i cu şe n ile
Pornirea O rganele de com anda si sem nalizarea a E xerciţii de exp licare si dem onstrare a controlului vizu al, al stării
m otorului. tractorului. teh n ice a tractorului: roţilor, sistem ul de d irecţie, de frânare,
M işca rea din lo c a E xam inarea si aprecierea corectă a d isp ozitivelor d isp ozitiv ilo r in ilum inare si sem nalizare.
tractorului. de com anda si sem nalizare a tractorului. C onversaţii despre pregătirea tractorului înain te de cursa,
D eplasarea Stabilirea legăturii între aşezarea corecta la întreţinerea teh n ica ziln ica, actele tractorului, actele personale.
rectilinie. pârghiile de com anda a m ecan ism ulu i de E xerciţii de dem onstrare si exam inare a d isp o zitiv ilo r de com anda
Oprirea. întoarcere (volan ), ajustarea corecta a si sem nalizare aparatelor de m ăsura si control.
C onducerea banchetei, p o ziţia corecta, p oziţion area E xerciţii de dem onstrare-îndeplinire: aşezarea la pârghiile de
tractorului la corecta a m âinilor pe pârghiile de com anda a com andă, ajustarea banchetei, p o ziţia corecta, p oziţion area
diverse v itez e m ecan ism ulu i de întoarcere, a picioarelor pe m âinilor pe pârghii si a p icioarelor pe pedale.
de lucru. pedale - elem en te a conducerii in siguranţa a A ctivitatea de dem onstrare exersare cu pedala de ambreiaj si
C onducerea tractorului. schim barea treptelor de v itez ă cu m otorul oprit.
tractorului în Îndeplinirea corecta a cuplării treptelor de v iteză E xerciţii de pornire si oprire a m otorului cu ajutorul m otorului de
viraje. in ordinea crescânda si de d escrescânda cu pornire (dem aror).
C onducerea m otorul oprit. E xerciţii de relaţionare si apreciere: pornirea m otorului si
tractorului în Îndeplinirea corectă a pornirii si opririi m otorului. funcţionarea lui conform aparatelor de măsurare si control.
curbe. D em onstrarea elem en telor controlului vizu al a E xerciţii de dem onstrare-îndeplinire a operaţiilor de pregătire a
M ersul cu spatele. stării de a în cep e deplasarea. tractorului către pornire.
Îndeplinirea corectă a pornirii si opririi m otorului, E xerciţii de pornire si oprire a m otorului.
a cuplării treptelor de v itez a in ordinea A ctivitatea de dem onstrare-exersare: încep utul deplasării,
crescândă si d escrescândă de acţionare deplasarea rectilinie, coordonarea acţiu n ilor m âinilor si
corectă a pârghiilor de com andă a p icioarelor in tim pul deplasării rectilinie, schim barea treptelor
m ecan ism ulu i de întoarcere, de acţionare de viteză, frânarea pentru oprirea tractorului, oprirea.
corectă a frânarii, a opririi, a m ersului cu A ctivitatea de exersare: a dem onstrării, accelerării, m uscarii,
spatele, a întoarcerii. frânarii, oprire, deplasării cu schim barea treptelor de v itez a in
Îndeplinirea corectă si con secu tivă a demarării, ordine crescânda si descrescânda, acţionarea pârghiilor in
accelerării, m işcării, frânarii, opririi. viraje, deplasarea cu spatele si întoarcerea in sen s opus,
Îndeplinirea corecta si co n secu tiv e a demarării, m ersul cu spatele în lin ie dreapta.
accelerării, m işcării, frânarii, opririi. A ctivitatea de explicare, dem onstrare, exersare: pornirea si oprirea
D eprinderi de pornire/ oprire in rampă si pantă. in rampa si panta.
69
D eprinderi de con d ucere in spaţiul limitat: intrare, A ctivitatea de exp licare - dem onstrare-exersare: m anevre de
întoarcere, ieşire. intrare, întoarcere si ieşire din spaţiul lim itat.
D eprinderi de intrare si ieşire din garaj cu fata si
spatele cu viraje la stingă sau la dreapta.
U n ita te a d e c o m p e te n ta 2. C o n d u c e r e a tr a c to r u lu i cu ro ti, c la sa p â n ă la 14 K N (1 .4 T .F .)
Pornirea O rganele de com anda de sem nalizare a tractorului. E xerciţii de exp licare si dem onstrare a controlului v izu a l al stării
m otorului. Elaborare a propriului m od el de pregătire (axat pe tehnice: roţilor, sistem ul de d irecţie, sistem ul de frânare,
M işca rea din lo c a cu n oştin ţe si deprinderi b in e form ate). d isp ozitiv ilo r de ilum inare si sem nalizare.
tractorului. E xam inarea si aprecierea corecta a d isp ozitivelor C onversaţii despre pregătirea tractorului înain te de cursa:
D eplasarea de com andă si sem nalizare a tractorului. întreţinerea teh n ică ziln ică, actele tractorului, actele personale.
rectilinie. Stabilirea legăturii intre aşezarea la volan, E xerciţii de dem onstrare-îndeplinire, aşezarea la volan, ajustarea
Oprirea. ajustarea corectă a b anchetei, p o ziţia corectă, banchetei, p o ziţia corectă, reglarea o glin zilor, p oziţion area
C onducerea poziţion area corectă a m âinilor pe volan, a m âinilor pe vo la n si p icioarelor p e pedale.
tractorului la picioarelor pe p ed ale - elem en te a conducerii A ctivitatea de dem onstrare si exersare cu pedala de ambreiaj si
diverse v itez e in siguranţa a tractorului. schim barea treptelor cu m otorul oprit.
de lucru. Îndeplinirea corectă a cuplării treptelor de v ite z e E xerciţii de pornire si oprire a m otorului.
C onducerea in ordine crescândă si d escrescândă cu E xerciţii de relaţionare si apreciere: pornirea m otorului si
tractorului în m otorul oprit. funcţionarea lui conform aparatelor de m ăsura si control.
viraje. Îndeplinirea corectă a pornirii si opririi m otorului, A ctivitatea de dem onstrare-exersare: încep utul deplasării,
C onducerea a cuplării treptelor de v itez a in ordine deplasarea rectilinie si coordonarea acţiu n ilor m âinilor si
tractorului în crescândă si descrescândă, de acţionare p icioarelor in tim pul deplasării rectilinii, schim barea treptelor
curbe corectă a volanu lu i, de acţionare corectă a de viteza, frânarea pentru oprirea tractorului, oprirea.
M ersul cu spatele. frânarii si opririi. A ctivitatea de exersare: a demarării, accelerării, m uscarii, opririi,
Cuplarea Îndeplinirea corectă a cuplării treptelor de v ite z e deplasarea cu schim barea treptelor de v itez a in ordine
tractorului cu in ordine crescândă si descrescândă, de crescândă si descrescândă.
m a şin ile acţionare corectă a volanu lu i in viraje, a A ctivitatea de d em on strare- exersare: schim barea treptelor de
agricole. opririi si a m ersului înap oi, întoarcere. viteza, frânare pentru oprirea tractorului, oprirea.
C onducerea Îndeplinirea corectă si con secu tivă a dem onstrării, A ctivitatea de exersare: a demarării, accelerării, m işcării, frânarii,
tractorului cu accelerării, m işcării, frânarii, opririi. opririi, deplasarea cu schim barea treptelor de v itez a in ordine
remorca. D eprinderea de pornire/oprire in rampă si pantă cu crescândă si descrescândă, acţionarea volan u lu i la viraje,
utilizarea frânei de staţionare. deplasarea cu spatele si întoarcerea in sens opus, m ersul cu
Form area, deprinderii de conducere în spaţiu spatele in lin ie dreapta.
limitat: intrare, întoarcere, ieşire. A ctivitatea de exp licare -dem onstrare-exersare: pornirea si oprirea
Form area, deprinderii de intrare si ieşire din garaj in rampă si pantă cu utilizarea frânei de staţionare.
70
cu fata si spatele, cu viraje la stânga sau la
dreapta.
Form area a deprinderilor corecte, con secu tive,
co m p lex e de conducere: deplasarea in rampă,
in pantă, oprirea si pornirea in rampă utilizând
frâna de staţionare, întoarcerea tractorului in
spaţiu lim itat, executând m ersul cu fata si cu
spatele si m anevre de intrare/ieşire cu fata si
spatele in garaj.
Form area a deprinderilor de pregătire a
m ecan ism ulu i de suspendare a tractorului si
m aşinilor: in trei puncte, in doua puncte,
cuplare rapida.
Form area a deprinderilor corecte, co n secu tiv e
co m p lex e de conducere a agregatului (tractor
plus m aşin a) deplasarea in rampă si pantă
întoarcerea agregatului in spaţiul lim itat,
parcarea si părăsirea spaţiului de parcare
executând m anevre de intrare/ieşire cu fata si
spatele.
M em orarea si dem onstrare a elem en telor
controlului vizu al a stării teh n ice a tractorului
si a rem orcii înainte de a în cep e deplasarea.
D eprinderi de deplasare corectă la conducerea
tractorului cu remorcă.
A ctivitatea de exp licare -d em on strare-exersare: m anevre de
intrare, întoarcere si ieşire din spaţiul lim itat.
A ctivitatea de exp licare -dem onstrare-exersare: intrarea si ieşirea
din garaj cu fata, cu spatele, cu viraj la stânga sau la dreapta.
A ctivitatea de înd ep linire a ex erciţiilo r de conducere in ansamblu:
deplasarea in viraje si curbe, deplasarea in rampă, in pantă,
oprirea si pornirea in rampă si pantă utilizând frâna de
staţionare, întoarcerea tractorului in spaţiul lim itat, executând
m ersul cu fata si cu spatele si m anevre de întoarcere-ieşire cu
fata si spatele din garaj.
E xerciţii de exp licare si dem onstrare înd ep linire a operaţiilor de
pregătire a m ecan ism ulu i de suspendare a tractorului si
m aşinilor: cuplarea si decuplarea: in trei puncte, doua puncte,
cuplare rapida si realizarea legăturii de priza de putere sau
instalaţia hidraulica.
A ctivitatea de înd ep linire a ex erciţiilo r de conducere a tractorului
cuplat cu m aşin a in ansamblu: deplasarea in rampă si pantă,
întoarcerea agregatului in spaţiului lim itat, executând m ersul
cu fata si spatele, parcarea si părăsirea spaţiului de parcare.
pregătire a tractorului si rem orcii către cuplare.
Cuplarea si decuplarea unei rem orci prin plasarea tractorului lângă
remorcă.
Parcarea in siguranţa pentru încărcarea / descărcare la o rampă /
platform ă de încărcare.
A ctivitatea de exersare: deplasarea tractorului cu rem orca cu
schim barea treptelor de v iteza in ordinea crescândă si
descrescândă.
cu rem orca in ansam blu-deplasarea in viraj, curbe-deplasarea
in rampă in pantă, oprirea si pornirea în rampă si în pantă
utilizând frâna de staţionare, întoarcerea tractorului in spaţiul
lim itat executând m ersul cu faţa si spatele.
71
U n ita te a d e c o m p e te n ta 3. C o n d u c e r e a tr a c to r u lu i cu ro ti, c la sa p e s te la 14 K N (1 .4 T .F .)
Pornirea O rganele de com anda de sem nalizare a tractorului. E xerciţii de exp licare si dem onstrare a controlului v izu a l al stării
m otorului. Elaborare a propriului m od el de pregătire (axat pe tehnice: roţilor, sistem ul de d irecţie, sistem ul de frânare,
M işca rea din lo c a cu n oştin ţe si deprinderi b in e form ate). d isp ozitiv ilo r de ilum inare si sem nalizare.
tractorului. E xam inarea si aprecierea corecta a d isp ozitivelor C onversaţii despre pregătirea tractorului înain te de cursa:
D eplasarea de com andă si sem nalizare a tractorului. întreţinerea teh n ică ziln ică, actele tractorului, actele personale.
rectilinie. Stabilirea legăturii intre aşezarea la volan, E xerciţii de dem onstrare-îndeplinire, aşezarea la volan, ajustarea
Oprirea. ajustarea corectă a b anchetei, p o ziţia corectă, banchetei, p o ziţia corectă, reglarea o glin zilor, p oziţion area
C onducerea p oziţion area corectă a m âinilor pe volan, a m âinilor pe vo la n si p icioarelor p e pedale.
tractorului la p icioarelor pe p ed ale - elem en te a conducerii A ctivitatea de dem onstrare si exersare cu pedala de ambreiaj si
diverse v itez e in siguranţa a tractorului. schim barea treptelor cu m otorul oprit.
de lucru. Îndeplinirea corectă a cuplării treptelor de v ite z e E xerciţii de pornire si oprire a m otorului.
C onducerea in ordine crescândă si d escrescândă cu E xerciţii de relaţionare si apreciere: pornirea m otorului si
tractorului în m otorul oprit. funcţionarea lui conform aparatelor de m ăsura si control.
viraje. Îndeplinirea corectă a pornirii si opririi m otorului, A ctivitatea de dem onstrare-exersare: încep utul deplasării,
C onducerea a cuplării treptelor de v itez a in ordine deplasarea rectilinie si coordonarea acţiu n ilor m âinilor si
tractorului în crescândă si descrescândă, de acţionare p icioarelor in tim pul deplasării rectilinii, schim barea treptelor
curbe corectă a volanu lu i, de acţionare corectă a de viteza, frânarea pentru oprirea tractorului, oprirea.
M ersul cu spatele. frânarii si opririi. A ctivitatea de exersare: a demarării, accelerării, m uscarii, opririi,
Cuplarea Îndeplinirea corectă a cuplării treptelor de v itez e deplasarea cu schim barea treptelor de v iteza in ordine
tractorului cu in ordine crescândă si descrescândă, de crescândă si descrescândă.
diverse acţionare corectă a volanu lu i in viraje, a A ctivitatea de d em on strare- exersare: schim barea treptelor de
m aşini. opririi si a m ersului înap oi, întoarcere. viteza, frânare pentru oprirea tractorului, oprirea.
C onducerea Îndeplinirea corectă si con secu tivă a dem onstrării, A ctivitatea de exersare: a demarării, accelerării, m işcării, frânarii,
tractorului cu accelerării, m işcării, frânarii, opririi. opririi, deplasarea cu schim barea treptelor de v itez a in ordine
remorca. D eprinderea de pornire/oprire in rampă si pantă cu crescândă si descrescândă, acţionarea volan u lu i la viraje,
utilizarea frânei de staţionare. deplasarea cu spatele si întoarcerea in sens opus, m ersul cu
Form area, deprinderii de conducere în spaţiu spatele in lin ie dreapta.
limitat: intrare, întoarcere, ieşire. A ctivitatea de exp licare -dem onstrare-exersare: pornirea si oprirea
Form area, deprinderii de intrare si ieşire din garaj in rampă si pantă cu utilizarea frânei de staţionare.
cu fata si spatele, cu viraje la stânga sau la A ctivitatea de exp licare -d em on strare-exersare: m anevre de
dreapta. intrare, întoarcere si ieşire din spaţiul lim itat.
Form area a deprinderilor corecte, con secu tive, A ctivitatea de exp licare -dem onstrare-exersare: intrarea si ieşirea
co m p lex e de conducere: deplasarea in rampă, din garaj cu fata, cu spatele, cu viraj la stânga sau la dreapta.
72
in pantă, oprirea si pornirea in rampă utilizând
frâna de staţionare, întoarcerea tractorului in
spaţiu lim itat, executând m ersul cu fata si cu
spatele si m anevre de intrare/ieşire cu fata si
spatele in garaj.
Form area a deprinderilor de pregătire a
m ecan ism ulu i de suspendare a tractorului sia
diverse m aşini: in trei puncte, in doua puncte,
cuplare rapida.
Form area a deprinderilor corecte, co n secu tiv e
co m p lex e de conducere a agregatului plus
deplasarea in rampă si pantă întoarcerea
agregatului in spaţiul lim itat, parcarea si
părăsirea spaţiului de parcare executând
m anevre de intrare/ieşire cu fata si spatele.
M em orarea si dem onstrare a elem en telor
controlului vizu al a stării teh n ice a tractorului
si a rem orcii înainte de a în cep e deplasarea.
D eprinderi de deplasare corectă la conducerea
tractorului cu remorcă.
A ctivitatea de înd ep linire a ex erciţiilo r de conducere in ansamblu:
deplasarea in viraje si curbe, deplasarea in rampă, in pantă,
oprirea si pornirea in rampă si pantă utilizând frâna de
staţionare, întoarcerea tractorului in spaţiul lim itat, executând
m ersul cu fata si cu spatele si m anevre de întoarcere-ieşire cu
fata si spatele din garaj.
pregătire a m ecan ism ulu i de suspendare a tractorului si di
v erse m aşini: cuplarea si decuplarea: in trei puncte, doua
puncte, cuplare rapida si realizarea legăturii de priza de putere
sau instalaţia hidraulica.
cuplat cu o m aşin ă in ansamblu: deplasarea in rampă si pantă,
întoarcerea agregatului in spaţiului lim itat, executând m ersul
cu fata si spatele, parcarea si părăsirea spaţiului de parcare.
pregătire a tractorului si rem orcii către cuplare.
Cuplarea si decuplarea unei rem orci prin plasarea tractorului lângă
remorcă.
Parcarea in siguranţa pentru încărcarea / descărcare la o rampă /
platform ă de încărcare.
A ctivitatea de exersare: deplasarea tractorului cu rem orca cu
schim barea treptelor de v iteza in ordinea crescândă si
descrescândă.
cu rem orca in ansam blu-deplasarea in viraj, curbe-deplasarea
in rampă in pantă, oprirea si pornirea în rampă si în pantă
utilizând frâna de staţionare, întoarcerea tractorului in spaţiul
lim itat executând m ersul cu faţa si spatele.
73
P r e c o n d iţii n e c e sa r e p e n tr u r e a liz a r e a in s tr u ir ii
Pentru realizarea finalităţilor m odului, elevu l trebuie să deţină cunoştinţe de bază la d iscip lin ele
predate în cadrul curriculum ului gim n azial, parţial, m odulul 1 şi cunoştinţe intuitive în
dom eniul m ecanizării.
Instruirea „C onducerea tractorului” este o activitate de instruire individuală, practică axată pe

ach iziţion area de cu n oştin ţe p rofesion ale, dar preponderent de d ezvoltare a deprinderilor
în întreţinerea tehnică, ziln ic ă a tractorului, conducerea lui în diferite condiţii.
Ţinând cont de sp ecificu l m odulului, se recom andă: m aistrul instructor petrece lecţiile
individual, paralel cu orele de instruire practică câte o oră-două, conform graficului
aprobat de directorul adjunct pe instruire şi producere.
O rdinea de parcurgere a secven ţelor de conţinut în cadrul m odulului este recom andată, dar poate
fi schim bată, dacă nu este afectată lo g ica de form are a com peten ţelor p rofesionale.
Num ărul total de ore pe m odul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, va
răm âne neschim bat.
Pentru colectarea de d o v ezi referitor la deţinerea com p eten ţelor p rofesion ale sp ecificate în
prezenta instruire, se recom andă realizarea evaluării sum ative prin urm ătoarele
instrumente: convorbirea şi discuţia, observaţia curentă în condiţii de lucru, portofoliul de
d ov ezi, teste orale şi scrise prin care elevu l v a dem onstra că este capabil să:
- m an ipu leze cu organele de com anda, de sem nalizare a tractorului;

- respecte regu lile de tehn ică a securităţii şi protecţie m uncii în tim pul conducerii
tractorului;
- pornească motorul;
- efectu eze m işcarea din lo c a tractorului si oprirea;
- d ep laseze rectiliniu;
- conducă tractorul la d iverse v ite z e de lucru. şi în viraje;
- efectu eze m işcarea tractorului pe curbe, m ersul cu spatele;
- cu p leze tractorul cu m a şin ile auxiliare;
- conducă tractorul cu rem orca cu m aşini auxiliare nestandard.
R e su r s e m a te r ia le m in im e n e c e sa r e p a r c u r g e r ii in str u ir ii
1. Trenajoare, tractor cu şen ile, tractor cu roţi, instrum ente de măsurare.
Pliante inform ative; fişe de lucru; tabele; schem e; m ateriale foto-vid eo; desene; notebook,
proiector; utilaj de întreprindere; laborator tractor; laborator m aşin i agricole/adiţionale;
teren pentru cuplarea m aşinilor; panouri.
74
VI. Sugestii metodologice
Instruirea p rofesion ală în cadrul pregătirii m eseriei „ T r a c to r ist,” se desfăşoară în urm ătoarele
ipostaze:
Partea teoretică se desfăşoară în auditorii (cla se) sub form ă de le c ţii a câte două ore sau trei în
cazul lucrărilor de laborator.
Instruirea în producere se desfăşoară în laboratoarele şc o lii, atelierele de reparaţii sau întreţinere

tehn ică a tractoarelor şi m aşin ilor adiţionale, pe p oligon u l şc o lii sau gospodăria didactică
sub form ă de lecţii a câte 3 -6 ore, sub conducerea a 2-3 m aiştri-instructori divizând grupa
în subgrupe.
În tim p de iarnă organizarea şi petrecerea lecţiilo r de instruire în producere se propune în cadrul

atelierului de instruire, în laboratoare cu locuri de m uncă preventiv pregătite, b in e dotate,
efectuând lucrările de asam blare, dezasam blare, reglare a m ecan ism elor, utilajelor,
depistare şi înlăturare a defecţiunilor, curăţire, dezin fectare şi conservare a agregatelor de
m aşin işi tractoare.
În tim p de prim ăvară-toam nă se recom andă racordarea procesului de instruire practică la

procesul de p rod ucţie.
Instruirea prin lucrări practice de laborator se petrece în cadrul le c ţiilo r teoretice sub
conducerea profesorului de instruire teoretică. În cazul studierii con strucţiei tractorului
grupa se d iv izea ză în 5 echip e, perpetuând în cadrul unui ciclu 5 locuri de lucru,
În cazul celorlalte d iscip lin e teoretice se adm it la d iscreţia profesorului. Ca pildă. „A cordarea
prim ului ajutor în caz de accident” în cadrul unităţii de învăţare 2 din m odulul nr.7.
Instruirea individuală se petrece de către m aistrul-instructor, individual cu fiecare elev , în afara

orelor de curs din contul lecţiilo r de instruire în producere, câte 1-2 ore. În total 2 0 ore cu
fiecare elev individual.
Instruirea pe poligon se se desfăşoară sub conducerea m aistrului instructor în cadrul le c ţiilo r de

instruire în producere, d ezvoltân d ab ilităţile primare ca: agregatarea, reglareaşi lucrul cu
m aşin i şi echipam ente m ob ile, com binatoare şi m aşini de lucru nestandardetc.
Curriculum ul la p rofesia Tractorist orientează proiectarea activităţii instructiv-educative,

organizarea şi desfăşurarea procesului de predare a cunoştinţelorşi form area abilităţilor
practice şi atitudinilor în ved erea form ării com peten ţelor p rofesion ale gen erale şi
sp ecifice corespunzătoare standardului ocupaţional.
S tr a te g ii d id a c tic e
Pentru realizarea cu su cces al p rocesului de instruire, se recom andă aplicarea atât a strategiilor
didactice d ed uctive (al căror dem ers este de la general spre particular, de la leg i spre
concretizarea lor în exem p le, de la teorie spre practică) dar şi strategiilor ind u ctive (d e la
concret spre abstract, de la practică spre teorie).
75
M e to d e d id a c tic e
U n criteriu im portant de selectare şi ordonare a strategiilor d id actice este gradul de dirijare sau
de autonomie con ferit elev ilo r în procesul învăţării. Prin urmare se recom andă aplicarea
strategiilor didactice care d ep lasează accentul de la învăţarea cu stricteţe prescrisă şi
controlată de profesor spre învăţarea prin descoperire şi cooperare.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, se recom andă urm ătoarele m etode:
De comunicare: ex p o zitiv e (explicaţia, descrierea, exem p lificarea, instructajul) şi con versative

(conversaţia, discuţia colectivă).
De explorare: directe (observaţia) şi indirecte (dem onstraţia obiectelor, im aginilor, m odelarea).
De acţiune: reală (exerciţii de tăiere, lucrări practice de calcul).
În acest context, strategiile didactice se caracterizează prin flexib ilitate, adaptându-se la

situ aţiileşicon d iţiile de învăţare a contextului educaţional. E ficien ţa procesului de
învăţăm ânt poate fi asigurată de selectarea reuşită a m etodelor, tehnicilor, m ijloacelor de
învăţare, a form elor de organizare şi de îm binarea arm onioasă a acestora cu situaţiile de
învăţare.
D iversitatea m ijloacelor didactice actuale m otivează elev ii pentru învăţareşi form ează abilităţi
p rofesion ale. U n rol im portant, în acest caz, le revine m ijloacelor au d iovizu aleşi anume:
com puterul, n oteb ook -u l, videoproiectoru l, film e le didactice pe C D -uri, soft-urile
ed u caţionale etc.
U n alt tip de m ijloace didactice eficien te sunt m ijlo a cele didactice ilustrative: fişe instructiv-
teh n o lo g ice, p lan şe referitoare la igien a personală a chelnerului, o b iectele de servire, locu l
de m uncă şiactivităţi realizate la locu l de m uncă, etc.
M eto d ele interactive asigură o educaţie dinam ică, form ativă, m otivantă, reflexivă, continuă.
M etod ele ce le m ai recom andate în form area profesională, care presupun îm binarea
cunoştinţelor teoretice şiabilităţilor practice sunt: dem onstrarea, exerciţiul, planificarea,
lucrarea practică, studiul de caz, sim ularea de caz, problem atizarea, observaţia,
brainstorm ing, jo c u l de rol etc.
VII. Sugestii de evaluare a competenţelor profesionale
În procesul de form are p rofesională, în contextul structurării procesului de învăţăm ân t pe m od u le

axate pe com petenţe, se u tilizează o gam ă am plă de m odalităţi de evaluare:
S evaluarea diagnostică,
S evaluarea form ativă,
S evaluarea sum ativă,
S evaluarea autentică,
S evaluarea pentru certificare.
Evaluarea diagnostică se propune de către echipa de lucru pentru stabilirea nivelulu i

cunoştinţelor iniţiale, priceperilor, deprinderilor căpătate în prealabil, până la adm iterea în
şcoală, în cadrul studiilor precedente, pentru determ inarea atitudinilor şi aptitudinilor
elev ilo r şi a cunoştinţelor în dom eniu, care desigur sunt m ai m ult intuitive şi căpătate prin
76
experienţa de toate zilele. Se propun pentru această evaluare teste m ix te cu item i atât
ştiinţifici, cât şi p sih ologici.
În cadrul curriculum ului acest tip de evaluare se realizează la încep utul procesului de instruire
p rofesion ală cu scopul de a id en tifica n ivelu l de alfabetizare fu n cţion ală la elev i, precum
şi aspecte ce n ecesită corectare sau îm bunătăţire, realizate prin program e de recuperare.
În contextul unui învăţăm ânt axat pe com peten ţe vectorul evaluării este orientat spre evaluarea
formativă - proces continuu de observare a form ării elevu lu i în procesul de instruire.
A c e st tip de evaluare se realizează pe tot parcursul activităţii de instruire şi oferă un
feed back relevant în legătură cu procesul de form are a com petenţelor.
A stfel, valoarea evaluării form ative con stă în form area perm anentă şi continuă a com peten ţelor
la elev i reflectate în standardul profesional.
În acest context, în activitatea didactică v a reuşi acel profesor care va oferi la lecţii un set de
sarcini d id actice p e n iv ele, elaborate în contextul taxon om iilor corespunzătoare, fapt care
va perm ite valorificarea la m axim um a potenţialului fiecărui e lev şi va perm ite
profesorului să g h id eze şi să m on itorizeze activitatea de form are a com peten ţelor
p rofesion ale la elevi.
În procesul de evaluare form ativă sânt utilizate diverse m odalităţi de evaluare: observaţia,
răspunsuri orale ale elevilor, lucrări scrise, lucrările practice, discuţia, conversaţia, caietul
de sarcini etc.
U n interes d eoseb it prezintă lucrările practice de laborator, în cadrul cărora elev ii sunt puşi în
situaţia de a execu ta ei în su şi, sub conducerea nem ijlocită, sau m ai b in e zis supravegherea
şi îndrum area profesorului, diferite sarcini cu caracter aplicativ în vederea fixării şi
consolidării cunoştinţelorşi a form ării priceperilor şi deprinderilor. A stfel, lucrările
practice de laborator presupun un volu m m ai mare de m uncă în dependentă din partea
elevilor. În cadrul activităţilor practice elev ii acum ulează, co n solid ează cu n oştinţele şi
totodată, îşi d ezvoltă anum ite abilităţi de fo lo sire a cunoştinţelor.
Evaluarea sumativă este o evaluare finală care evid en ţiază n ivelu l de pregătire p rofesion ală a
elevu lu i im p licat într-o activitate de form are după o anum ită perioadă de timp; ea se
realizează prin: teste sum ative, exam en e etc. A c est tip de evaluare are drept scop atestarea
progreselor elev ilo r în form area com petenţelor. Prezentul curriculum recom andă
realizarea evaluărilor sum ative la fin ele fiecărui m odul.
Evaluarea autentică este un tip de evaluare, u tilizat în special, în cadrul activităţilor practice care
evalu ează aptitudinile şi com p eten ţele elevu lu i, plasat într-o situaţie sim ilară condiţiilor
reale de viaţă - viaţa de zi cu zi sau activitatea profesională.
Evaluarea de certificare este un proces de evaluare d ih otom ic (da / nu) şi ind ică oportunitatea
continuării studiilor sau renunţarea la studii. În curriculum o astfel de evaluare poate fi la
în ch eierea procesului de instruire/form are, după care elevu l prim eşte un certificat de
calificare.
D e o b icei este evaluare externă la m eseria „Tractorist,” se certifică de către Inspecţia „Intehagro”
a R epu b licii M old ova.
77
VIII. Referinţe bibliografice
Suportul didactic indispensabil oricărei situaţii de învăţare îl reprezintă su r se le b ib lio g r a fic e de

specialitate. D intre acestea pot fi recom andate următoarele:
L e g i şi co d u ri:
1. C onstituţia R ep u b licii M o ld o v a din 2 9 iu lie 1994.

2. L eg ea securităţii şi sănătăţii în m uncă nr. 1 8 6-X V I din 10 iu lie 2008.
3. L eg ea privind Inspecţia M u n cii nr. 1 4 0 -X V din 10 m ai 2001.
4. L eg ea asigurării pentru accid en te de m uncă şi b oli p rofesion ale nr. 7 5 6 -X IV din 24
decem brie 1999.
5. L eg ea Privind protecţia m ediul ui înconjurător nr. 1 5 1 5 -X II din 16.06.93.
6. L eg ea privind resursele naturale nr. 1102 din 0 6 .0 2 .1 9 9 7 .
7. L eg ea privind supravegherea de stat a sănătăţii p ub lice nr. 10-X V I din 3 februarie 200 9 .
8. C odul m uncii al R epu b licii M o ld o v a nr. 1 5 4 -X V din 28 martie 2003.
H o tă r â r i d e G u v ern :
1. Hotărârea G uvernului nr. 95 din 5 februarie 2 0 0 9 „Pentru aprobarea unor acte norm ative
privind im plem entarea L egii securităţiişisănătăţii în m uncă nr. 1 8 6 -X V I din 10 iu lie
2 0 0 8 ”, prin care au fo st aprobate:
a) R egulam entul privind m odul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la

locu l de m uncă şi prevenire a riscurilor profesionale;
b) R egulam entul-cadru de organizare şifuncţionare a com itetului pentru securitate şi

sănătate în m uncă.
2. Hotărârea G uvernului nr. 353 din 5 m ai 2 0 1 0 “Cu privire la aprobarea cerinţelor m in im e

de securitate şi sănătate la locu l de m uncă.
3. Hotărârea G uvernului nr. 603 din 11 august 2011 “P rivind cerinţele m in im e de securitate
şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipam entului de m uncă la locu l de
m uncă” .
4. Hotărârea G uvernului nr. 80 din 9 februarie 2 0 1 2 “Privind cerinţele m in im e de securitate
şi sănătate pentru şantierele tem porare sau m o b ile” .
L ite r a tu r a d e sp ecia lita te :
1. E ujenŢ îm balist, Ion L ăcustă, V a sile Salaur “Îndrumarul inginerului m eca n ic”Chişinău,
„U n iversitas”, 1993.
2. N .I M a ch ien co „L ăcătuşeria şi cunoştinţe de m eta lo g ie” C H IŞ IN Ă U „Editura
lum ina” 1979
3. Ion C iocîrlea V a silescu , M ariana C onstantin „L ăcătuşeria m ecan ică” „Editura SD PR E S
2007”
4. H usein G heorghe, T ud ose M ihail „D esen teh n ic” C H IŞ IN Ă U „Ştiinţa” 1993
5. С. М . Б абусен ко, Ю .Я . К орицкий „С правочник м о л о д о го тракториста” М осква
„Вы сш ая ш кола” 1983.
6. 4. N .M . Cernova, A .M . B ilo v a „ E co lo g ie” „Editura lum ina” C hişinău 1994.
7. Janeta M aidaniuc, s.a. - A u xiliar curricular, „Planificarea, organizarea şi executarea
întreţinerilor teh n ice la tractoare şi m aşin i” . E D P , B ucureşti, 2 0 0 9
78
M in is t e r u l E d u c a ţ ie i, C u ltu r ii şi C e r c e tă r ii al R e p u b lic ii M o ld o v a
Ş c o a la P r o fe s io n a lă , or. R îş c a n i
„A probat”
prin ordinul M inistrului Educaţiei, Culturii
C u r r ic u lu m u l sta g iilo r d e P r a c tică în p r o d u c ţie
Calificarea: Tractorist
Codul meseriei: 1041018

Codul CORM: 834109
Domeniul de formare profesională: S erv icii d e tr a n s p o r t
Durata studiilor: 2 ani
2019
A p ro b at de:
Consiliul pedagogic al Şcolii Profesionale, or
Cherdivară
2019
Autori:
1. Leonid Ţîbuleac, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice, director
adjunct, Şcoala Profesional, or. Rîşcani.
2. Bargan Ion, grad didactic doi, maistru-profesor, Şcoala Profesională,

or. Rîşcani.
3. Popescu Anastasia, grad didactic doi, maistru discipline tehnice, Şcoala

4. Badrajan Vera, grad didactic doi, maistru discipline tehnice. Şcoala

5. Cănită Nicolae, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice, Şcoala

Profesională, or. Glodeni.
6. Vicol Valeriu, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice, Şcoala

Profesională, or. Glodeni.
7. Velescu Raisa, grad didactic doi, profesor de fizică şi informatică,

director adjunct, Şcoala Profesională, corn. Cuhureştii
de Sus.
8. Dadu Serghei, grad didactic doi, maistru-instructor, Şcoala

Profesională, corn. Cuhureştii de Sus.
9. Berghi Ion, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice, Şcoala

Profesională, or. Ştefan-Vodă.
Recenzenţi:
1. Gheorghe Russu, Director SRL Vardan - Agro.
2. Vitalie Ojog, Inspector de Stat „Intehagro”, sectorul Râşcani.
A d resa C u rric u lu m u lu i în Internet:

Portalul naţional al învăţământului profesional tehnic
h ttp ://w w w .ip t.m d /ro /p ro d u se -ed u c a tio n a le.
2
Preliminări
I. Scopul practicii în producţie:

Sţa e iiie de practică în producţie se desftşoară în baza "Regulamentului privind stagiile de
practică to producrie si uceniJe în învăţământul profesional tehnic secundar”. Se stabileşte cadr
normativ al raporturilor privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea stagiilor de P " f ' “
producţie si este elaborat în temeiul art. 67, “ Stagiile de practici şt relaptle cu ptafa munca
educaţiei ‘nr.152, din 17 iulie 2014, „Regulamentului cadra de organizare şţfm cponare a tnstţ,«pc
T i n l ă ^ d n t profesiona, tehnic secundar", aproba, prin ordinul Mimstrulu, Educaţie, nr.840, d,n 21
august 2015.
Stagiul de practică are o importanţă majoră în instruirea profesională bazându-se pe
cunoştinţele acumulate de la instruirea teoretică şi instruirea practica.
Proiectarea stagiilor de practică se subordonează planului de în v ă ţă m â n t al meseriei care

stabileşte durata de instruire. Termenii stagiilor de practică se stabilesc în cadrul şcolii, in
cu termenii de efectuare a lucrărilor agricole in gospodăriile agricole. Este preferabil ca elevul sa p
practica toate lucrările agricole, care se derulează atât toamna cât şi în perioada primăvară - vara. n
proiectarea curriculumului se contează pe corelarea pregătirii teoretieo-practice cu sarcinile stagiu u c
practică.
Elevii vor activa în cadrul gospodăriilor agricole de stat sau particulare (numită în continuare
unitate economică) în dependenţă de vârsta şi prevederile legale, sau la întreprinderi mic, ş, m ar,
Unitatea economică, prin condiţiile reale de realizare a meseriei, motivează elevul în tendinţa de
angajare în câmpul muncii. Mediul de lucru trebuie să fie binevenit cât din pune, de vedere a asiguram
elevilor cu cele necesare, atât şi de tratarea psihologica al acestora.
Fiecare elev va fi ataşat de un maistru ■ instructor, care îi va explica esenţa lucrului ce urmează
să I efectueze si îl va ghida pe tot parcursul practicii. Statutul de elev îi permite solicitarea ajutorului
a a profesorilor, cât şi a mentorului de la unitatea economică, iar programul de formare profesionala,
of r bilită i de lichidare a lacunelor. La finele practicii maiştrii-instructori ş, administratorii dm
u n ita tea e c o n o m ii vor evalua elevul prin probă practică conform criteriilor stabilite şi il vor nota.
D u ra ta practicii în producţie: Anul l-210ore
Anul II- 420ore
Total -630ore
3
Pre-achiziţii:
Legături anterioare: coda. muncii, etica profesionala, utilajul tehnolog,c, bazele
antreprenoriatului.
M o du lele:
M odul 1. Pregătirea traetoristului pentru activitatea în ram ură
Modul 2 .C onstrocţia m otorului tractoarelor şi autom obilelor au,„m obilelor

M od u l 3 .întreţinerea tehnică, reparaţia ,i exploatarea m otorulu, tra c to a relo r,
Modul 4. Bazele legislaţiei în traficul rutier
autom obilelor . .
M o d u l 6-Conducerea autovehiculului. Com portam ent Ş, s,guran,a
M o d u l 7 .Acordarea primului ajutor. Educat'« antidrog
M odul ».întreţinerea tehnică a transm isiei de putere, partu ru ,

de frănare, echipam entului de lucru , suplim entar * ech.pam entulu, elect
tractoarelor şi autom obilelor
Instruirea individuală.
C onducerea tractorului
Finalităţile practicii în producţie:
La finele practicii în producţie elevul va fi capabil să:
F 1 organizeze locul de m uncă,

p 2 recunoască situaţiile de risc şi să prevină accidentele la locul de muuca,
P 3. respecte regulile tehnicii securităţii ,i sănătăţii muncii şi de igrena person ,
F 4. utilizeze instrucţiunile tehnice/ documentaţ.a tehnică; ^
F 5. întocmească în limba româna documente cu conţinut sp atoare cer;n!elor şi

F 6. întreţină starea tehnică a agregatelor cu maşm, utrlaje specra! P
normelor tehnice şi de exploatare specifice; ^ corespunzător
— cu abilităţi în domeniu în lintiţele
normale admise specificate în documentaţia tehmca; ^

r
F 8 execute operaţiile principale de întreţinere periodica (schimbarea uleiului, schimbarea filtrelor,

reglarea sistemelor de distribuţie, combustibilului, eliminarea scurgerilor la îmbinări,
verificarea sistemului de direcţie, a sistemului de frânare, s.a.) în conformitate cu normele din
notiţele tehnice ale utilajelor şi instrucţiunilor interne;

F 9, pregătească tractorul şi maşina propusă, să execute lucrări de transport specifice atribuţiilor de
funcţie a tractoristului.
II. Motivaţia, utilitatea stagiului de practică pentru dezvoltarea

profesională
A chiziţiile teoretice îi servesc elevului doar ca bază pentru form area abilitaţilor practice. Se
pune un accent considerabil pe activitatea în atelierul pentru instruirea practică ale instituţie, de
învătăm ânt. Cu toate acestea, cel mai eficient mediu de definitivare a procesului de form are a
com petenţelor profesionale, sunt stagiile de practică la agentul econom ic, care perm it cunoaşterea de
către elevi a condiţiilor reale de exersare a meseriei.
Se proiectează traseul de formare profesională astfel încât să fie stabilită relaţia dintre stagiile
de practică si activitatea instructivă în instituţia de învăţământ. Astfel pe parcursul de formare
profesională îi asigură elevului pregătirea necesară pentru încadrarea în câmpul munca. Se efectueaza
corelare strânsă dintre instruirea teoretică - instruirea practică - agentul economic.
III. Competenţele profesionale specifice practicii în producţie
C I. Organizarea eficientă a locului de muncă;

C2. Respectarea regulilor tehnicii securităţii şi sănătăţii muncii; utilizarea instrucţiunilor şi
documentaţiei tehnice;
C3. Efectuarea lucrărilor de îngrijire şi întreţinere tehnică a agregatelor cu maşini şi utilaje
speciale corespunzător cerinţelor şi normelor tehnice şi de exploatare specifice cu abilitaţi in
domeniu în limitele normale admise specificate în documentaţia tehnică;

C4. Executarea operaţiilor principale de întreţinere periodică (schimbarea uleiului, schimbarea
filtrelor, reglarea sistemelor de distribuţie, combustibil, eliminarea scurgerilor la îmbinări,
5
r
verificarea sistemului de direcţie, a sistemului de frânare, s.a.) în conformitate cu normele din
notiţele tehnice ale utilajelor şi instrucţiunilor interne;

C5. Executarea lucrărilor de transport în trafic.
IV. Administrarea practicii în producţie
N u m ă r u l de ore Perioada M od alitatea de

Anul N u m ă r u l de
săp tăm ân i evaluare
3 4 5
1 2
Mai - iunie în • Agenda formării
210 concordanţă cu profesionale
1
6 agentul economic. • Probă practică.
Septembrie- • Agenda formării
11 4 140 octombrie în profesionale
concordanţă cu • Probă practică.
agentul economic.
8 280 Mai - iunie în • Agenda formării
concordanţă cu profesionale
agentul economic. • Probă practică
V. Descrierea procesului de desfăşurare a practicii în producţie
Activităţi/sarcini de lucru P ro ces realizat

L ocu l de m uncă P erioa d a
Practica în prod ucţie anul 1
Societăţi cu răspundere 1. Cunoştinţa cu unitatea 1. Analizează şi

limitată ce deţin parc de economică şi parcul de maşini şi descriu amplasarea
maşini şi tractoare, tractoare geografică, structura
întreprinderi individuale şi condiţiile de
ce deţin parc de maşini şi producere a unităţii
2. Lucrări de reparaţie, şi punere la economice şi parcului
tractoare,
păstrarea a maşinilor şi utilajelor de maşini şi tractoare.
întreprinderi în
specifice 210
comandită ce deţin parc
3. Pregătire a de lucru, reglarea, 2. Execută lucrări de
de maşini şi tractoare.
întreţinerea tehnică şi punere la păstrare a
Societăţi pe acţiuni ce
exploatarea tractoarelor şi a maşinilor după
deţin parc de maşini şi
maşinilor şi utilajelor specifice finalizarea lucrărilor
tractoare. Primăvara
Gospodării ţărăneşti ce specifice.
4. Pregătire a de lucru, reglarea,
întreţinerea tehnică şi 3. Participă la
tractoare.
exploatarea tractoarelor şi a executarea lucrărilor
întreprinderi de stat ce
maşinilor şi utilajelor specifice specifice perioade
tractoare. date.
P ractica în prod ucţie anul 1I
— ■--------------------------r
. Cunoştinţa cu unitatea
| Societăţi cu răspundere 1. Analizează şi
economică şi parcul de maşini
limitată ce deţin parc de descriu amplasarea
şi tractoare
maşini şi tractoare, geografică, structura
j întreprinderi individuale şi condiţiile de
J ce deţin parc de maşini şi 2. Lucrări de reparaţie, şi punere producere a unităţii
tractoare, la păstrarea a maşinilor şi economice şi parcului
întreprinderi în utilajelor specifice de maşini şi tractoare,
comandită ce deţin parc condiţiile economice
de maşini şi tractoare. şi rentabilitatea lor.
Societăţi pe acţiuni ce 3. Pregătire a de lucru, reglarea,

deţin parc de maşini şi Toamna întreţinerea tehnică şi 2. Participă la 140
| tractoare. exploatarea tractoarelor şi a
Gospodării ţărăneşti ce maşinilor şi utilajelor specifice executarea lucrărilor
deţin parc de maşini şi specifice perioade
tractoare.
întreprinderi de stat ce 4. Pregătire a de lucru, reglarea, date.
deţin parc de maşini şi întreţinerea tehnică şi
tractoare. exploatarea tractoarelor şi a
maşinilor şi utilajelor specifice
1. Cunoştinţa cu unitatea 1. Analizează şi

Societăţi cu răspundere descriu amplasarea
economică şi parcul de maşini şi
limitată ce deţin parc de
tractoare geografică, structura
maşini şi tractoare.
şi condiţiile de
întreprinderi individuale producere a unităţii
2. Lucrări de reparaţie, şi punere la 280
ce deţin parc de maşini şi păstrarea a maşinilor şi utilajelor economice şi parcului
Primăvara
tractoare, specifice de maşini şi tractoare
întreprinderi în condiţiile economice
comandită ce deţin parc 3. Pregătire a de lucru, reglarea, şi rentabilitatea lor..
de maşini şi tractoare. întreţinerea tehnică şi
exploatarea tractoarelor şi a 2. Participă la
Societăţi pe acţiuni ce maşinilor şi utilajelor specifice executarea lucrărilor
agricole specifice
tractoare. 4. Pregătire a de lucru, reglarea,
perioade date.
întreţinerea tehnică şi
Gospodării ţărăneşti ce exploatarea tractoarelor şi a
i deţin parc de maşini şi maşinilor şi utilajelor specifice
tractoare.
3. Execută lucrări dt
întreprinderi de stat ce agrobracheraj (Control
deţin parc de maşini şi 5. Lucrări de control a calităţii
efectuării lucrărilor specifice a calităţii lucrărilor
tractoare.
specifice
1___________________ —
7
VI. Sugestii de evaluare a practicii în producţie
Sugestiile de evaluare sun, destinate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor. Pe

parcursul practicii elevii vor realiza lucrări de reparare, îngrijire şi întreţinere a tractoarelor.
La finele practicii în producţie practicanţii vor susţine o proba practică care va constitui efectuarea
operaţiunilor de îndeplinire a unor operaţii de baza fiind evaluate conform următoarelor cntern.
. Organizarea locului de muncă, asigurându-se cu ustensile, instrumente şi utilajul necesar;
. Respectarea regulilor de securitate la exploatarea instrumentelor şi utilajului folosit;

. Executarea operaţiilor de demontare, reparare, exploatare şi întreţinere tehnică a motorului,
transmisiei de putere, părţii rulante, sistemului de frânare, echipamentelor de lucru suplimentar
şi electric a tractorului.
. Executarea lucrărilor de transportare în trafic cu respectarea regulilor de circulaţie rutiera.
• întocmirea raportului de gestiune.

Dună finalizarea probei practice elevii vor primi referinţe de producere din unitatea economică unde
fi evaluaţi de către mentorul de la unitatea economică şi administratorul din întreprindere prin
vor
notare
VII. Cerinţe faţă de locurile de practică
C ategoriile de instituţii/întrep rin d eri la care se va d esfă şu ra practica:
Nr. Cerinţe faţă de instituţiile în care se va desfăşură practica

Categoria de instituţii
crt.
1. Desfăşurarea instructajului privind tehnica secui ităţii şi
Societăţi cu răspundere
limitată ce deţin parc de sănătăţii în muncă, securităţii antiincendiare şi cerinţele
maşini şi tractoare. sanitaro - igienice.
întreprinderi individuale 2. încadrarea elevilor în procesul de reparare, deservite a

ce deţin parc de maşini şi tractoarelor;
tractoare.
3. Efectuarea instructajului cerinţelor faţă de comportamentul
întreprinderi în comandită elevilor; respectarea tehnicii securităţii şi sănătăţii în muncă,
ce deţin parc de maşini şi regulilor securităţii antiincendiare, cerinţelor sanitaro-igienice.
tractoare.
Societăţi pe acţiuni ce 4. Asigurarea evacuării rapide în situaţii excepţionale.
4.
tractoare. 5. Iluminarea locului de muncă si a spaţiului de deservire.
5. Gospodării ţărăneşti ce 8. Asigurarea condiţiilor de muncă pentru menţinerea sănătăţii

şi a capacităţii de muncă .
tractoare.
9. Desemnarea unui instructor dintre salariaţii calificaţi
6 întreprinderi de stat ce
deţin parc de maşini şi responsabil de fiecare elev.
tractoare. 10. Asigurarea elevilor cu instrumente, utilaje, echipamente
de protecţie necesare pentru respectarea securităţii muncii şi
securităţii vieţii la fiecare loc de lucru.
VTII. Resursele didactice recomandate elevilor.
Suportul didactic indispensabil oricărei situaţii de învăţare îi reprezintă sursele bibliografice de

specialitate. Dintre acestea pot fi recomandate următoarele:
L egi şi coduri:
1. C o n s titu ţia R e p u b l i c i i M o l d o v a d i n 29 iulie 1994.
2. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XV1 din 10 iulie 2008.
3. Legea privind Inspecţia Muncii nr. 140-XV din 10 mai 2001 decembrie 1999.
4. Legea asigurării pentru accidente de muncă ,i bol. p ™ f t s , o n a l e „r 756-XIV d,n 24 decembne
5. Legea Privind protecţia mediul ui înconjurător nr.l515-XH din 16.06.93.
6 Legea p rivind resu rsele n atu rale nr. 1102din06.02.1997.
7 '. Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr. 10-XV1din 3 februane _ .
8 Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie ^0 .
H otărâri de G uvern:
^ i ■ r ck rlîn S februarie 2009 Pentru aprobarea unor acte normative privind

1 ^ r X i s e c u r i t ă ţ i i S : " - n r . ,86-XV, din ,0 iulie 2008-, prin care
^ f° St a) Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţii a lucrătorilor la

locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale;
b) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentiu secu i "
sănătate în muncă.
Hotărârea Guvernului nr.353 diu 5 mai 2010 “ Cu privire la aprobarea cerinţelor minime de
2.
cprnritate si sănătate la locul de muncă.
Hotărârea Guvernului nr.603 din 11 august 2011 “Privind cerinţele minime de securita e Şi
3.
sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de munca la locul de munca .
Hotărârea Guvernului nr.80 din 9 februarie 2012 “Privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile’ .
9
Literatura de specialitate:
v -le Salaur “îndrumarul inginerului mecanic” Chişinău,
1. EujenŢîntbalist, ion Lăcustă. Vas,Ic Salaur
U niversitas” , 1 9 9 3 . _^ t a | n a i e ” CH ISIN ÂU „ E d i t u r a lumina 197
2 N.l M achienco „L ăcătuşena şi cunoştinţe e m ecanică” „Editura SD PRES 2007

3 ion Ciocîrlea Vasilescu, Mariana Constau , t t ^ ^
4. Husein Gheorghe.TudoseM ihatl „Desen eтрактор„ста” М осква ..Высшая
С. М. Бабусенко, Ю .Я. К о р и ц ™ „Справочни
школа” 1983. v lumina” Chişinău 1994.

4 .N .M .C e rn o v a .A .M .B ilo v a ,,E c o ^ ,, >р1ашг,сагеа, organizarea şi executarea
Ja" t , r e ^ t r UtCehn“ e la t r a s a r e ,i ntaşini” . EDP. Bucureşti, 2009

Tractorist

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tractorist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Culturii

şi Cercetării al Republicii Moldova

Cu p rivire la aprobarea C u rric u lu m u lu i modular

1. A aproba curriculum ul m odular în învăţăm ântul profesional tehnic secundar în

2. Curricula, m enţionate în pct. 1, se pun în aplicare din anul curent de studii.

Codul meseriei: 1041018

Dom eniul de formare profesională: S e r v ic ii d e tr a n sp o r t

Durata studiilor: 2 ani

Consiliul pedagogic al Şcolii Profesionak_din or~ Rîşcani.

0grad didactic doi, profesor de discipline tehnice,

2. Bargan Ion, grad didactic doi, maistru-profesor, Şcoala

3. Popescu grad didactic doi, maistru discipline tehnice. Şcoala

5. Căniţă Nicolae, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice.

6. Vicol Valeriu, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice.

7. Veliseu Raisa, grad didactic doi, profesor de discipline tehnice,

R ecen zen ţi:

1. Gheorghe Russu, Director SRL Vardan-Agro.

Portalul naţional al învăţăm ântului profesional tehnic

h ttp ://w w w .ip t.m d /r o /p r o d u se -e d u c a tio n a le

Documentelor din componenţa Curriculumului modular Conform planului de

Comitetul Sectorial pentru Formare profesională din Agricultură şi Industrie

CS AgroindVET a consultat opinia pietii muncii din ram ura agroindustriala

In baza rezultatului studiului si pererilor experţilor din domeniu, Comitetul

Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente m oi

5 creşterii productivităţii muncii şi a reducem preţului de cost

Vf5«iira în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum

Măsură în care activităţile de învăţare sugerate în

Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum a celora

Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale

Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum

Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei

IV. C oerenţa Planului de învăţăm ânt

Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei

Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a

Se recomandăppntru aprobare / Nu se recomandă pentru aprobare / Se remite autorilor pentru îmbunătăţire

tor, SRL „Vardan - A gro” com . Struzeni, inginer. G heorşhe Russu

I. Corespunderea finalităţile de studiu prevederilor docum entelor norm ativ-reglatorii (Cadrul de

Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale

Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor-cheie \y\<?\

Măsură în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru

Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente

Orientarea curriculumului spre utilizarea eficientă a mijloacele de producţie în scopul

Gradul de centrare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul

Măsura în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum

rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională

Măsură în care activităţile de învăţare sugerate în curriculumul sunt utile pentru

Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum a celora

Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum a celora

Flexibilitatea curriculumului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile

Relevanţa instrumentarului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale

Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale

Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei

IV. C oerenţa Planului de învăţăm ânt

Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor

Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei

Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde

Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a

II. C o n c e p ţia c u r r ic u lu m u lu i m o d u la r .......................................................................................................... 4