Cuprins

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani.........2

1.1. Scurt istoric.......................................................................................................................2
1.2. Obiect/domeniu de activitate............................................................................................3
1.3. Organizare internă (organigramă comentată)...................................................................7
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)........................................14
1.5. Structura de personal..........................................................................................................16
1.6. Relaţii cu exteriorul............................................................................................................18
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Colegiul Tehnic
CF„ Unirea” în perioada 2010-2012 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă. 21

Cap. 2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare în cadrul Colegiului Tehnic CF

„Unirea” Paşcani.....................................................................................................24
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare..........................................24
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare......................................................25
2.2.1 Cheltuielile de personal................................................................................................27
2.2.2 Cheltuieli materiale şi servicii......................................................................................44
2.2.3. Alte cheltuieli..............................................................................................................49
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................50

Cap. 3 Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani

.................................................................................................................................59
3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice.............................................................................59
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare.........................................64
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat.....................67
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale.........................................................69
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.....69
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare.................................71

Bibliografie..............................................................................................................74
 Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Tehnic CF
„Unirea” Paşcani

1.1. Scurt istoric

Necesitatea pregătirii forţei de muncă pentru Atelierele CFR a adus la înfiinţarea Şcolii
Profesionale CFR Paşcani la 1 octombrie 1920. În perioada 1920-1939 se recrutează candidaţii
necesari pentru o clasă, pentru fiecare an şcolar fiind pregătiţi în domeniul CFR pentru meseriile
de strungari, ajustori, cazangii, electrician.
De-a lungul existenţei Şcolii profesionale s-au pregătit elevi în domeniul transporturi căi
ferate în peste 20 de meserii.
Şcoala a funcţionat neîntrerupt cu mai multe denumiri până în 1959 când a fost
desfiinţată.
Din 1972 i s-a alăturat Liceul Industrial numărul 1 Paşcani cu profilul CFR. De-a lungul
existeţei, această unitate şcolară a pregătit elevi în peste 20 de meserii în special în cadrul
domeniului mecanic şi electromecanic.
În cadrul strategiei naţionale de modernizare şi europenizare a învăţământului, Grupul
Şcolar CF „Unirea” prezintă o ofertă educaţională diversificată şi adaptabilă solicitărilor vieţii
muncii la nivel local, zonal şi regional, atât prin clasele de liceu cât şi prin clasele de SAM,
precum şi la nivelul ciclului de calificare postliceală.
Această unitate şcolară oferă instruirea în domeniile electrotehnică, mecanică, servicii,
informatică, ştiinţe ale naturii, textile şi comerţ-servicii.
Printr-o Hotărâre de Guvern din data de 5 martie 2008, Grupul Şcolar CF „Unirea”
Paşcani a devenit Colegiul Tehnic Căi Ferate.
Astăzi, Colegiul Tehnic CF „Unirea” deserveşte o zonă cu suprafaţă de aproximativ 700
km², unde există 26 de comune în care funcţionează şcoli generale la care se adaugă şi cele din
Paşcani.

2
1.2. Obiect/domeniu de activitate

Colegiul Tehnic CF „Unirea” încearcă să ofere tinerilor şi adulţilor din judeţul Iaşi,
inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de instruire şi educaţie la standardele
UE, sprijinindu-i pentru o integrare socio-profesională rapidă şi eficientă, dezvoltarea carierei în
domeniile serviciilor, comerţului, electronicii, mecanicii contribuind la sporirea calităţii vieţii în
comunitatea locală.
Colegiul Tehnic CF „Unirea”, ca centru de resurse educaţionale pentru comunitate,
propune ca obiective strategice corelate cu Direcţiile de Acţiune ale ISJ Iaşi:
 Întărirea capacităţii instituţionale pentru monitorizarea şi asigurarea calităţii pe domeniul
învăţământului şi formării profesionale;
 Adecvarea sistemului educaţional la nevoile pieţei de muncă locale, naţionale, europene:
- fundamentarea realistă a planului de şcolarizare în vederea integrării absolvenţilor
pe piaţa muncii;
- identificarea ocupaţiilor şi calificărilor nou apărute pe piaţa muncii;
 Asigurarea calităţii serviciilor de orientare şcolară şi consiliere profesională;
- furnizarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară şi profesională;
- dotarea cabinetelor de consiliere şi orientare şcolară;
- asigurarea formării adecvate a diriginţilor pentru furnizarea serviciilor de
consiliere şi orientare şcolară;
 Proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor în vederea
creşterii obiectivităţii evaluării:
- modernizarea proiectelor didactice şi centrarea activităţilor pe elev şi pe realizarea
progresului şcolar;
- verificarea periodică a formării competenţelor de bază prin raportare la
standardele naţionale;
- asigurarea permanentă a unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi
urmărindu-se constant progresul şcolar;
- utilizarea calculatorului şi a softurilor educaţionale în procesul de predare-
învăţare-evaluare a elevilor;
- realizarea băncii de date privind rezultatele evaluărilor naţionale pentru diferite
discipline, niveluri şi cicluri de învăţământ.

3
  Încurajarea performanţei în rândul elevilor prin participarea la concursuri şi olimpiade
şcolare;
- stimularea participării elevilor la concursuri şi olimpiade pe discipline de
învăţământ;
 Creşterea atractivităţii învăţării prin diversificarea ofertei de curriculum, a metodelor şi
practicilor didactice prin raportare la interesul elevilor, la zonele de provenienţă a elevilor,
 Precum şi prin antrenarea elevilor din învăţământul obligatoriu la diverse forme de
educaţie extracurriculară;
 Asigurarea accesului la educaţie a elevilor cu nevoi speciale;
 Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului din învăţământ prin
stimularea participării la cursuri de formare continuă;
 Eficientizarea gestiunii resurselor materiale şi umane:
- abilitatea directorului şi a administratorului financiar în vederea aplicării corecte a
metodoligiei de finanţare a învăţământului preuniversitar;
- elaborarea corectă a proiectului de buget;
- asigurarea diferenţierii veniturilor în funcţie de calitatea şi complexitatea
activităţii: salarii de merit, premieri din fondul de 2% şi din venituri proprii.

Dezvoltarea instituţională a Colegiul Tehnic CF „Unirea” se prezintă astfel:

Liceu 4 ani
Filiera Profil Specializare
Tehnologică tehnic tehnician operator tehnică de calcul
tehnician proectant CAD
tehnician mecatronist
tehnician instalaţii electrice
servicii tehnician în activităţi financiare şi comerciale
tehnician în administraţia publică
Teoretică real matematică-informatică
ştiinţe ale naturii
8 specializări
liceu

4
 Liceu prin ruta SAM (pentru 2 ani)
Domeniul de pregătire Calificarea profesională
Comerţ lucrător în comerţ
Electronică-automatizări lucrător în electromecanică-automatizări
Electromecanic lucrător în electromecanică
Mecanic lucrător în mecanică de motoare
lucrător în prelucrări la rece
Fabricarea produselor din lemn lucrător în tâmplărie
6

An de completare cls a XI –a SAM

Domeniul de pregătire Calificarea profesională
Comerţ Vânzător mărfuri alimentare
Mecanic Mecanic auto
Confecţii tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

Liceu prin ruta progresivă cls a XII -a şi XIII-a

Domeniul de pregătire Calificarea profesională
Servicii Tehnician în activităţi de comerţ
Tehnic Tehnician electromecanic
Tehnician transporturi
Tehnician în prelucrarea lemnului
Tehnician în industria textilă

5
 Situaţia elevilor pe clase în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” se prezintă astfel:

An Înv.gimnazial SAM An de Liceu Total

şcolar clase/ completare prin clase/el
Înv.liceal
elevi SAM evi în
şcoală
Clase/nr.elevi ZI SERAL
Nr. Nr.cls/
cls/nr.elevi nr.elevi
2008- 1/29 29/835 2/62 8/251 3/97 10/252 53/1526
2009
Total elevi în învăţământul de stat

Elevi : 2% - în învăţământ gimnazial 58,5% - tehnic

79% - în învăţământ liceal 26,4% - servicii
21% - în învăţământ prin SAM 15,1% - teoretic
Planul de şcolarizare a fost realizat 100% şi suplimentat cu o clasă a IX –a
În ceea ce priveşte Clubul Şcolar Sportiv al liceului, structura se prezintă astfel:
Specializarea Grupa Nr. elevi Total elevi
fotbal performanţă 20
începători 40 96
avansaţi 36
rugby performanţă 18
38
începători 20
handbal avansaţi 20 20
154

În desfăşurarea activităţii de instruire şi educaţie, Colegiul Tehnic CF „Unirea” se sprijină

de următoarele resurse materiale:
În incinta SC REMAR SA: 5 ateliere – lăcătuşerie-2 săli, prelucrări prin aşchiere,
tâmplărie II, electronică;
Teren de sport: suprafaţă totală 2.427 mp;
Internat – 1;
Cantină – 1;
Bibliotecă- 1;
Conectare la internet;
Cabinet medical;

6
 Cabinet de consiliere psihopedagogică;
Club Spotiv scolar;
În incinta şcolii
Laboratoare Cabinete Săli de clasă Săli de Ateliere în Sală
specializate clasă incinta şcolii de
pe discipline obişnuite sport
S1-fizică S5- Om şi societate S2- fizică 19 bis, 20, Corp C 446,4
S4-biologie S9- economic S3- română 21, 22, 23, -mecanică mp
S6-mecatronică S6 b- mecanică S8- chimie 24, 24 bis, -mecanică
S6BIS-măsurări S18- comerţ S10- 25, 26, 27, auto
S7-transporturi Corp C automobile matematică 28, 29, 29 -electronică
S7bis- S13- consiliere bis, 30, 31, -prelucrări la
electrotehnică/ S14- 32, 33, 34 cald „garaj”
electronică matematică/
S11-informatică economic
I S15- istorie
S12-chimie S16- lb moderne
S17-informatică Corp C- textile-
II etajul III
Corp B „tehnica
vânzării”

10 5 9 18 4 1
Săli de clasă - 27

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

Colegiul Tehnic CF „Unirea” este o instituţie de învăţământ preuniversitar şi este sub

strictă coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi, care se află la rândul său în
subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării si Inovării.
În cadrul Regulamentul de ordine internă al Colegiului regăsim prevederi specifice
condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, în concordanţă cu normele legale, fiind aprobat

7
de către Consiliul de administraţie, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale,
recunoscute la nivel de ramură, existente în şcoală.
Regulamentul intern se propune şi se dezbate de către consiliul profesoral, la care
participă, cu drept de vot, şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic, reprezentanţi ai părinţilor
şi ai elevilor din clasele a IX-a – XII-a/a XIII-a.
Conducerea acestei instituţii este asigurată în conformitate cu prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.
128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, conducerea Colegiului Tehnic CF
„Unirea” este asigurată de către Directorul general, de cei doi directori adjuncţi, Consiliul de
Administraţie şi de către Consiuliul Profesoral. Liceul mai dispune de următoarele
compartimente: financiar- contabil, secretariat şi casieria.
Legăturile dintre aceste elemente pot fi observate în următoarea organigramă:

Director general
Consiliul de - 2 directori adj. Consiliul
administraţie profesoral

Compartiment Consiliul Consiliul

Compartimentul Serviciul de reprezentativ de
financiar- secretariat
contabil administraţie al părinţilor conducere
- secretar şef -administrator elevi
- contabil şef - secretar
- contabil
Comitet
părinţi pe
Casierie clase
-casier

Fiecare din aceste compartimente are atribuţii, sarcini, competenţe şi funcţionează după
reguli stricte. Oricare din aceste compartimente se implică într-o măsură mai mică sau mai mare
în gestiunea financiară a instituţiei publice respetive.
Directorul exercită conducerea executivă a Colegiului, în conformitate cu atribuţiile
conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi
cu alte reglementări legale.

8
 Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar, reprezentat prin Inspectorul Şcolar
general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorlui sunt elaborate de Inspectoratul Şcolar, în
baza reperelor stabilite şi comunicate în teritoriu de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Tot
el reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele
competenţelor prevăzute de lege.
Directorul acestui colegiu, în care funcţionează compartiment financiar-contabil prin care
se realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică, precum şi execuţia bugetară, coordonează
direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat
directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de aceste, prin fişa postului.
Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat
al unităţii de învăţământ.
Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie, în faţa
cărora prezintă rapoarte semestriale şi anuale. În cazul în care hotărârile acestor organisme
încalcă prevederile legale, directorul are drept să interzică aplicarea lor şi este obligat să
informeze, în acest sens, în termen de 3 zile, Inspectorul Şcolar General.
În realizarea funcţiei de conducere, directorul are următoarele atribuţii:
întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;
de a coordona elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii de
învăţământ;
poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare din Uniunea Europeană sau din alte
zone;
de a propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare aprobat de
Consiliul de administraţie;
răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ,
coordonează activitatea din internat şi de la cantină ;
de a numi diriginţii pe clase
de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;
de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de
administraţie;
de a elabora proiectele de încadrare pe disciplinele de învăţământ;
răspunde şi asigură de aplicarea planului de învăţământ, prin intermediul şefilor de
catedră şi a şefilor de comisii metodice;
de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite ;

9
 monitorizează activitatea de formare continuă a personalului didactic, didactic-auxiliar şi
nedidactic ;
aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al elevilor ;
aprobă graficul desfăşurării tezelor semestriale ;
aprobă regulamentele de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive
şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ ;
îndeplineşte atribuţiile stabilite prin alte metodologii aprobate de M.E.C.I.
Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, pentru
ca fiecare cadru didactic să fie asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau la unele
activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şeful de catedră.
În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:
 încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de odihnă a
personalului;
 aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;
 consemnează în condica de prezenţă absenţele nemotivate ale personalului;
 atribuie cadrelor didactice, chiar şi cu personal pensionat, orele rămase disponibile;
 numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;
 de a aproba fişa postului pentru fiecare salariat;
 aprobă la cererea personalului, trecerea de la o gradaţie la alte, de la o treaptă la alta, în
condiţiile prevăzute de lege;
 comunică Inspectoratului Şcolar Judeţean catedrele rămase disponibile pentru anul
şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.
Anual, directorul elaborează un raport general privind starea şi calitatea învăţământului la
Colegiul Tehnic CF „Unirea”. Acesta este prezentat în consiliul profesoral şi în Consiliul
reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia, conţinând principalele constatări, se face
public, inclusiv prin afişare electronică sau clasică.
Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului care îi elaborează
fişa postului, îi evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în faţa
directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare ,
evaluare şi control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.
Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea
de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate,
precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa
acestuia.

10
 Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de
instruire practică, titular şi suplinitor şi are putere de decizie în domeniul instructiv-educativ.
Directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai
părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale sau ai partenerilor sociali. Consiliul se
întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori de câte ori directorul unităţii de
învăţământ consideră necesar. Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie
pentru cadrele didactice ; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere
disciplinară.
Pentru a fi legale, este necesar participarea a 2/3 din numărul total al membrilor.
Hotărârile se iau prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi sunt
obligatorii pentru întregul personal al unităţii de învăţământ.
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
 de a propune şi alege cadrele didactice ce vor face parte din Consiliul de administraţie;
 de a dezbate şi aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen lung şi mediu al unităţii
prezentat de directorul unităţii;
 de a stabili disciplinele opţionale care se predau în şcoală;
 de a dezbate şi aproba analizele şi programele semestriale şi anuale;
 de a valida situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de diriginţi;
 de a decide asupra sancţiunilor disciplinare în ceea ce îi priveşte elevii indisciplinaţi şi cei
care absentează;
 de a aproba Regulamentul de ordine internă al şcolii;
 de a propune şi analiza activitatea cadrelor didactice pretendente la salariul de merit.
Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ
şi este compus din 13 membri:
directorul general al liceului;
2 directori adjuncţi;
3 profesori;
1 inginer de specialitate;
1 maistru ;
1 reprezentant al primăriei ;
1 reprezentant al Consiliului local ;
1 reprezentant al agenţilor economici ;
1 reprezentant al comitetului de părinţi;
1 reprezentant al consiliului elevilor;

11
 Preşedintele Consiliului de administraţie este directorul general al Colegiului Tehnic.
Secretarul consiliului este unul dintre directorii adjuncţii a cărui obligaţie este de a consemna
procesele verbale ale şedinţelor într-un registru special.
Consiliul de administraţie se întruneşte de două ori pe lună sau de câte ori consideră
necesar directorul sau 1/3 din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3
din numărul membrilor săi. Hotărârile consiliului se iau prin vot deschis, cu jumătate plus unu
din numărul membrilor componenţi.
Atribuţiile consiliului sunt:
- de a elabora Regulamentul de ordine internă împreună cu reprezentanţii sindicatelor din liceu;
- de a elabora strategia educaţională pe termen scurt;
- de a elabora fişele de evaluare şi criteriile de evaluare ale personalului împreună cu sindicatele;
- de a aproba acordarea salariului de merit la propunerea directorului;
- de a stabili acordarea premiilor lunare/trimestriale pentru personalul şcolii;
- de a stabili şi/sau aproba perioadele de concediu de odihnă al personalului;
- de a stabili componenţa şi atribuţiile comisiilor metodice din cadrul unităţii;
- de a controla periodic parcurgerea materiei şcolare şi evaluarea ritmică a elevilor;
- de a aproba acordarea burselor şcolare pentru elevii liceului;
- de a analiza şi propune spre aprobare la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi proiectul planului
anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi de contabilul şef;
- hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare;
-acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct;
-propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;
-stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar;
-avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale liceului.
Compartimentul financiar-contabil este subordonat ierarhic directorului unităţii de
învăţământ, iar din punct de vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar-
contabil al Inspectoratului Şcolar Judeţean. Conform Legii Finanţelor Publice, Legii
Contabilităţii, acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-
contabile a unităţii de învăţământ fiind condus de către contabilul-şef.
Atribuţiile acestuia sunt:
 anganjează unitatea alături de director în orice relaţie patrimonială, în relaţiile cu agenţii
economici, instituţii publice, în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de
sponsorizare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

12
  întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi în
condiţiile prevăzute de lege;
 întocmeşte acte justificative şi documentele contabile cu respectarea formularelor şi
regulilor de alcătuire şi completare în vigoare ;
 organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi
sistematic în evidenţa contabilă
 urmăreşte aplicarea şi respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, verifică şi definitivează statele de
plată cu sumele de reţinut;
 întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi
bancare, pentru urmărirea debitelor şi creditelor;
 organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte şi controlează
personalul unităţii în vederea efectuării corecte a operaţiunii de inventariere;
 duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi
administrativă ale salariaţilor ;
 fundamentează necesarul de credite având în vedere necesităţile unităţii;
 întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri ;
 întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru
alimente şi materiale de curăţenie şi furnituri de birou, şi anual pentru mijloacele fixe.
În anexa nr.1 se pot observa toate aceste atribuţii şi răspunderi din fişa postului a celor 2
persoane din compartimentul financiar.
Compartimentul de secretariat al liceului este format din secretarul şef şi un secretar şi
este subordonat directorului liceului. Secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi, personalul
unităţii de învăţământ şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat
de director.
Atribuţiile secretarului şef sunt următoarele, conform fişei postului:
 Înscrierea elevilor;
 Completarea fişelor matricole, cataloagelor de corigenţă şi arhivarea tuturor
documentelor şcolare;
 Verificarea cataloagelor vechi:
 Întocmirea situaţiilor statistice privind începerea anului şcolar;
 Întocmeşte actele de angajare, transferare, promovare, treceri la noi categorii de
salarizare şi sancţionare a întregului personal ;
 Procurarea şi păstrarea documentelor;

13
  Întocmirea dosarelor de bursă a elevilor şi a statelor de plată aferente;
 Întocmirea dosarelor de pensionare;
 Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiilor se fac în conformitate cu reglementările
stabilite prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi
colaborează cu contabilul şef, diriginţi, profesori de serviciu, pedagogul şi supraveghetori.
Administratorul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de
gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea
personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie (mecanici, paznici, portari, magazinieri,
muncitori, gestionari, personalul de cantină, internat şi de aprovizionare).
Programul personalului de îngrijire se stabileşte de către administrator, potrivit nevoilor
unităţii de învăţământ şi se aprobă de director. Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale
personalului de îngrijire, iar directorul poate schimba aceste sectoare în funcţie de nevoile
unităţii. Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât în cele
necesare unităţii.
Consiliul reprezentativ al părinţilor este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi
ai fiecărei clase. Acesta îşi desemnează reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.
Atribuţiile acestui consiliu sunt :
 Susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio-
profesională sau de integrare socială a absolvenţilor ;
 Propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi
încadrarea în muncă a absolvenţilor ;
 Identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie
al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora ;
 Sprijină parteneriatele educaţionale dintre liceu şi instituţiile cu rol educativ în
plan local ;
 Susţine liceul în organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale ;
 Sprijină conducerea liceului în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Conducerea liceului este asigurată de către Directorul general în colaborare cu cei doi
directori adjuncţi, care se află în subordinea sa, Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie.

14
 În calitate de ordonator terţial de credite bugetare, directorul liceului are următoarele
atribuţii:
 întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi răspunde de
execuţia bugetară;
 răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe care o
conduce;
 organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile
şi a conturilor de execuţie bugetară;
 se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finanţare
internă;
 răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale a salariaţilor;
 se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, precum: sponsorizări, donaţii, prestări
de servicii, cursuri de reconversie profesională, consultanţă, microproducţie, colectarea de
materiale, închirieri, taxe etc., şi de lansarea de proiecte cu finanţare internă sau externă;
 solicită Comitetului de părinţi pe şcoală aprobarea unor cheltuieli ce vizează unele
probleme de ordin administrativ;
 răspunde de asigurarea cu manuale şcolare a unităţii;
 asigură prin intermediul cadrelor didactice respectarea normelor de igienă şcolară şi de
protecţie a muncii;
 la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministerului Educaţiei Cercetării şi
Tineretului, directorul şcolii înaintează un raport general privind activitatea din unitatea pe care o
conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari anteriori.
Între compartimentul financiar-contabil şi serviciul secretariat există relaţii determinate
de circuitul următoarelor documente: documente privind salariile-declaraţia CAS, declaraţia
CASS, declaraţia şomaj, impozitul pe salarii, proiectul de buget, bilanţul contabil, borderou
reţineri. Aceste documente după ce au fost înregistrate de către secretariat trebuie să fie semnate
şi aprobate de către directorul instituţiei.
Administratorul trebuie sa depună la contabilitate:
- note de recepţie şi de constatare diferenţe prin care se înregistrează recepţia valorilor
materiale, a materialelor refolosibile rezultate la recepţie;
- factura fiscală care însoţesc produsele cumpărate;
- note contabile pentru operaţiuni care nu au justificare în contabilitate;
- lista cu oferte care sunt primite de la furnizori ;
- bon de consum care este un document eliberat din magazine pentru consumul unui material

15
 - borderou de predare a documentelor.
După ce a fost aprobat statul de plată cu salariile, precum şi cheltuielile de deplasarea de
către director, contabilul trimite la caserie un ordin de plată a acestora. La rândul său caseria
trebuie să depună la contabilitate registrul de casă, dispoziţie de plată/ încasare către caserie şi
chitanţe. Serviciul contabilitate mai menţine relaţii şi cu biblioteca şcolii (cărţi şi publicaţii
periodice).
Administatorul trebuie să stabilească sectoarele şi sarcinile de lucru a personalului aflat
în subordinea sa şi să asigure necesarul de materiale pentru desfăşurarea activităţilor acestora din
urmă. De asemenea, administratorul primeşte lista de materiale necesare laborantului pentru
organizarea orelor.
Laborantul pregăteşte materiale necesare pentru buna desfăşurare a orele după ce a fost
informat de către profesor ce fel de materiale are nevoie pentru ora lui.
De la diriginţi şi profesori se primesc informaţii privind numărul de diriginţi, cereri de
acordare de drepturi băneşti, situaţii ale elevilor. Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic
directorului, iar acesta trebuie să asiste la ore atunci când profesorii dau diferite examene sau au
inspecţii din afara şcolii.

1.5. Structura de personal

Pentru buna funcţionare a Colegiului Tehnic CF „Unirea” în anul şcolar 2011-2012 sunt
încadraţi un număr de 136 de persoane , dintre care, 99 sunt cadre didactice, 12 cadre didactice
auxiliare şi 25 personal nedidactic:
An Total din care, titulari din care, suplinitori Didactic Nedidactic
şcolar cadre gr.I gr.II def gr. I-II def auxiliar
didactice
2008-
99 28 12 20 10 16 13 12 25
2009
60 39 12 25

Structura de personal a cadrelor didactice cuprinde în aria de formare continuă: profesori

metodişti – 8, profesori înscrişi/absolvenţi la masterat – 7, profesori înscrişi la doctorat - 3,
autori/coautori de culegeri – 5, autori/coautori de ghiduri - 2.
Personalul didactic are următoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea nr. 128/1997 –
Statutul personalului didactic:
 de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale (planificări);

16
  de a realiza o selecţie cât mai bună a manualelor alternative din oferta educaţională
elaborată de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculum-ul
naţional;
 de a stabili şi realiza proiectarea didactică;
 de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;
 de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri amelioratoare
atunci când se necesită;
 de a monitoriza parcurgerea programei şcolare la clasă;
 de a realiza din punct de vedere al conţinutului şi de a organiza desfăşurarea recapitulării
finale;
 de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;
 de a întocmi de către şeful de catedră fişa postului pentru toţi membrii catedrei;
 şeful de catedră să evalueze activitatea fiecărui membru al catedrei şi de a propune
Consiliului de administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;
 de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;
 de a întocmi informări semestriale asupra activităţii catedrei;
 de a respecta diferite atribuţii de ordin administrativ stabilite prin fişa postului.
Personalul didactic are atribuţii în desfăşurarea activităţii de bază, educaţionale, în timp
ce personalul didactic-auxiliar îndeplineşte atribuţii care, fără a fi educaţionale, sunt direct legate
de acestea.
Personalul didactic auxiliar este alcătuit din: contabilul şef, 1 contabil, secretarul-sef, 1
secretar, 1 bibliotecar, 1 laborant, 1 casier, 1 administrator, 2 pedagogi, 2 supraveghetori de
noapte. Personalul din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii şi au relaţii de
colaborare cu cadrele didactice.
Personalul nedidactic cuprinde: 15-personal de îngrijire, 4-personal de pază, 6
muncitori întreţinere.
Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, pedagogul,
compartimentul contabilitate, secretariat.
Atribuţiile acestuia sunt:
 organizează activitatea bibliotecii;
 asigură funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţională a fondului de
publicaţii;
 îndrumă lectura şi studiul elevilor;

17
  ajută la elaborarea lucrărilor elevilor;
 pune la dispoziţia elevilor instrumente de informare: fişiere, cataloage, liste
bibliografice ;
 sprijină informare şi documentarea rapidă a personalului didactic;
 participă la toate cursurile specifice de formare continuă;
 organizează/participă la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, întâlniri
literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cărţi, standuri de noutăţi sau de colecţii de cărţi,
prezentări de manuale opţionale etc.
Laborantul pregateşte materiale necesare pentru buna desfăşurare a orelor după ce a fost
informat de către profesor ce fel de materiale are nevoie pentru ora lui.

1.6.Relaţii cu exteriorul
Colegiul Tehnic CF „Unirea” intră în contact cu următoarele categorii:
cu terţii:
a) instituţii- Primăria Paşcani, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Trezoreria Paşcani,
Direcţia Generală a Finanţelor Iaşi, CJAS, CJP;
b) furnizori
cu beneficiarii: agenţi economici unde îşi desfăşoară activitatea de practică elevii, care
solicită elevi absolvenţi.

Colegiul Tehnic CF „Unirea” este o instituţie de învăţământ al cărui director are calitatea
de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean, al
cărui conducător este ordonator secundar de credite bugetare. Directorul elaborează proiectul
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre aprobare Inspectoratului Şcolar
Judeţean. În acelaşi timp, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean si Primaria
Pascani situaţii contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.
Colegiul Tehnic CF „Unirea” este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce
priveşte aprobarea numărului de personal, plata salariilor (Clubul Sportiv Şcolar) şi acordarea
gradaţiilor de merit. Statele de funcţii întocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul
Şcolar General în conformitate cu normele legale în vigoare.
Colegiul are relaţii şi cu Primăria Paşcani, deoarece majoritatea cheltuielilor materiale şi
de personal sunt finanţate din bugetul local.

18
 Cele mai importante relaţii se derulează cu Trezoreria Paşcani, deoarece aici are Colegiul
deschise conturi pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de finanţare, iar toate operaţiunile de
încasări şi plăţi se derulează prin intermediul acestei trezorerii. Documentele utilizate în cadrul
acestor operaţiuni sunt: ordinul de plată, cecul şi foile de vărsământ.
De asemenea, printre relaţii se numără şi cele cu furnizorii. Printre cei mai importanţi
furnizori ai liceului se numără:
 Utilităţi: EON Gaz România SA, EON Moldova Electric, RAGCL Paşcani;
 Telecomunicaţii: Romtelecom SA;
 Cărţi, manuale, publicaţii: HUMANITAS, TEORA;
 Furnizori de alimente, furnizori de materii prime pentru instruirea practică a elevilor,
societăţi care se ocupă cu reparaţii capitale şi curente (Altex Impex SRL, Viosand Tricotext
SRL, Marvio SRL Paşcani, Simavex SRL, SC Siretul SA, MAI NET SRL, ELECTROLUX,
Lark SRL, SC. Pal Com Flor SRL, Sc Palef SRL, SC Romcarn PROD SRL, SC Alimenco SRL
etc.
Alte instituţii financiare cu care liceul are relaţii sunt:
 Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările sociale de
sănătate ale liceului şi angajaţilor acestuia;
 Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;
 Agentia Judeteană de Ocupare a Forţei de Muncă;
 Administraţia Financiară.
Există şi relaţii ce privesc sponsorizările şi donaţiile primite atât de la persoane fizice (părinţii
elevilor), cât şi de la persoane juridice.
Toate aceste relaţii enumerate mai sus pot fi observate în figura următoare, ce reprezintă
relaţiile Colegiului Tehnic CF „Unirea” cu exteriorul:

19
 Relaţiile cu exteriorul a Colegiului Tehnic CF „Unirea” Paşcani

Ministerul Educaţiei şi
Cercetării
Agenţi
economici
-beneficiari
circulare

Inspectoratul Şcolar CJAS, CJP

Anunţuri de
locuri de judeţean Iaşi
muncă
Ordin, adrese

-fişe fiscale
de plată
Declara şi oblig.
-proiectul de Aprobări
buget Monitorizare
-necesarul de cheltuielilor
fonduri Burse pt. Elevi străini
- sit. statistică Organizare concursuri,
BAC
Sprijin
material
Comitet Colegiul Tehnic CF
părinţi Obligaţii de
„Unirea” plată
de plată

Direcţia Generală
Ordine

a Finanţelor
Extras de cont

Contract Publice
Facturi

prestări
servicii
Trezoreria Aprobă bugetul
Paşcani Oferă finanţare

Furnizori

Primăria:
- burse elevi
- salarii
-cheltuieli capital

20
 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la
Colegiul Tehnic CF „Unirea” în perioada 2009-2011 - tabel comentat cu
identificarea factorilor de influenţă

La Colegiul Tehnic CF “Unirea” situaţia veniturilor şi cheltuielilor din anii 2009, 2010 şi 2011
se prezintă astfel:
RON

Nr. Valori realizate

Denumire indicatori financiari
crt. 2009 2010 2011
1 A. TOTAL VENITURI 3.036.906 4.115.754 4.019.195
2 I. VENITURI PROPRII 184.487 187.363 95.259
3 II. VENITURI-BUGET DE STAT 365.259 714.370 692.199
4 III. VENITURI-BUGET LOCAL 2.487.160 3.214.021 3.231.737
5 B. TOTAL CHELTUIELI 3.158.199 4.104.877 4.002.030
6 I. CHELTUIELI CURENTE 2.985.434 3.951.173 3.726.906
7 Cheltuieli de personal 2.117.973 2.828.364 2.777.620
8 Cheltuieli materiale şi servicii 625.164 802.651 524.829
9 Transferuri - burse 242.297 320.158 424.475
10 II. CHELTUIELI DE CAPITAL 172.766 153.704 275.124 Cu
privire la structura pe surse de finanţare poate fi evidenţiată următoarea concluzie:
- principala sursă de finanţare a instituţiei este reprezentată de fonduri din bugetul local
din care sunt acoperite, atât cheltuielile de personal lunare, cât şi cele de materiale şi de servicii;
- deasemenea, se observă că liceul a găsit o formă proprie de a obţine venituri acoperind
astfel o parte din cheltuieli. Veniturile proprii sunt obţinute cu ajutorul cantinei şcolare, a
internatului, a magazinului propriu unde sunt vândute produse realizate de elevi în cadrul orelor
de practică.
În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua se observă o
creştere a valorilor datorită inflaţiei existente, existând o corelaţie între creşterea cheltuielor şi
inflaţie.
De asemenea se observă o creştere a cheltuielilor cu personalul, acestea deţinând o
pondere covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia
următoarele:
- ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile cu personalul;

21
 - cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de
personal.
Specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local, precum
şi din cel de stat.

Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pe surse de finanţare la Colegiul Tehnic

CF » Unirea »
În perioada 2009-2011 structura bugetului liceului, exprimată în RON, arăta astfel:

Venituri Cheltuieli
2009 Buget de stat 365.259 366.760
2009 Buget local 2.487.160 2.610.618
2009 Venituri proprii 184.487 180.821
Total 3.036.906 3.158.199
Venituri Cheltuieli
2010 Buget de stat 714.370 714.370
2010 Buget local 3.214.021 3.203.144
2010 Venituri proprii 187.363 187.363
Total 4.115.754 4.104.877
Venituri Cheltuieli
2011 Buget de stat 692.199 692.199
2011 Buget local 3.231.737 3.231.737
2011 Venituri proprii 95.259 78.094
Total 4.019.195 4.002.030

22
 Se observă, în urma analizei efectuate, că cea mai mare parte a veniturilor, inclusiv a
cheltuielilor o reprezintă fondurile alocate de la bugetul local. Doar în anul 2010, atât fondurile
din bugetul de stat, cât şi cele din bugetul local sunt cheltuite integral, fiind bine gestionate în
comparaţie cu anii precedenţi când se constată cheltuieli mai mari decât veniturile.
Deasemenea se observă că liceul a găsit o formă proprie de a obţine venituri acoperind
astfel o parte din cheltuieli. Veniturile proprii sunt obţinute cu ajutorul cantinei şcolare, a
internatului, a magazinului propriu unde sunt vândute produse realizate de elevi în cadrul orelor
de practică.

Din figura de mai sus se constată că, dacă în anul 2005 cheltuielile efectuate în cadrul
liceului depăşesc veniturile obţinute, în următorii doi ani are loc o vizibilă îmbunătăţire a
gestionării fondurilor.

23
 Cap. 2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare în cadrul Colegiul
Tehnic CF „Unirea” Paşcani

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Instituţiile publice au obligaţia conform Legii Finanaţelor publice 500/2002 de a întocmi
propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că aceastea surprind întreaga
activitate a instituţiei prin indicatorii de cheltuieli care vor fi folosiţi mai târziu la întocmirea
bugetului.
Instituţiile publice apar cu calitatea de consumatori de fonduri publice, respectiv de
ordonatori de credite bugetare potrivit cu înscrierea de cheltuieli în bugetele publice (pe părţi,
capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate), pe de o parte, şi consemnarea de indicatori
asemănători (la cheltuieli) în bugetele de venituri şi cheltuieli (de la toţi ordonatorii de credite
bugetare), pe de altă parte.
Pentru fundamentarea cheltuielilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli
instituţiile folosesc norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, completate prin
instrucţiuni (cu caracter complementar) emise de ordonatorul principal de credite, prin care se
accentuează în plan tehnic specificul documentului.
Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare presupune luarea în
considerare a următoarelor acte normative ce produc efecte direct sau indirect asupra activităţii
finanţate din buget:
 Legea învăţământului (Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare1);
 Legea privind statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997, modificată şi
completată ulterior2) ;
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4925/08. 09.2005;

1
republicată în M. Of. nr. 606 din 10.12.1999 cu modificările şi completările ulterioare, modificată prin Legea nr.
268/2003 publicată în M. Of. nr.354 din 19.06.2003, modificată prin Legea nr. 354/2004 publicată în M. Of. nr.687
din 30.07.2004
2
publicat în M. Of. nr. 158 din 16.07.1997, cu modificările şi completările ulterioare, modificat prin Legea nr.
354/2004, publicată în M. Of. nr.683 din 29.07.2004
24
  Regulamentul privind actele de studii şi documentele şcolare în învăţământul
preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3502/03. 03.2005;
 Codul muncii (Legea 53/2003);
 Legea Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice;
 Legea Nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Una dintre problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea
opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor necesare
îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a obiectivelor
în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.
Pentru fundamentarea cheltuielilor se au în vedere următoarele criterii:
 baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi
cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ.
 analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în
dinamică - realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o perioadă de timp, analize realizate
de Ministerul Educaţiei Cercetării si Inovaţiei.
 preţurile şi tarifele diferitelor servicii - factorul cel mai imprevizibil în evoluţia
diferitelor categorii de cheltuieli, ţinând cont de caracterul inflaţionist al economiei.
 bareme de cheltuieli - norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în
funcţie de rata inflaţiei şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
Fundamentarea cheltuielilor la instituţiile publice prezintă o metodologie elaborată şi
transmisă de Ministerul Finanţelor Publice în numele Guvernului şi completată în sensul
activităţii de ramură la nivel de capitol şi subcapitol pe cheltuieli. Determinarea previzionară a
cheltuielilor instituţiile publice cere ca mod de lucru folosirea tuturor reperelor de la
fundamentarea proiectelor bugetare cu relieferea folosirii metodei normative, respectiv a
normelor şi normativelor de cheltuieli.
La nivelul instituţiilor de învăţământ, structura cheltuielilor au ca principală componentă
plata salariilor şi a drepturilor asimilate. Este urmată de cheltuielile de întreţinere şi de cele cu
plata burselor.

25
 Prin realizarea proiectului de buget se urmăreşte previzionarea în mod corect, modul şi
nivelul de constituire si alocare a resurselor pentru desfăşurarea în condiţii cât mai bune a
activităţii în învăţământul preuniversitar şi o reducere a cheltuielilor, iar dacă nu se poate, cel
puţin încadrarea în limitele stipulate de normele in vigoare.
Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia într-un
capitol bugetar, individualizat pe subcapitole corespunzător cu formele de învăţământ, şi anume:
preşcolar, primar, secundar, liceal, profesional, postliceal, superior, postuniversitar, case de
copii, învăţământ special, etc.

Localizarea cheltuielilor cu învăţământul în cadrul clasificaţiei cheltuielilor de stat

Capitol Subcapitol Paragraf Denumire indicator
65.00 Învăţământ
65.00.01 Administraţie central
65.00.02 Servicii publice descentralizate
65.00.03 Învăţământ preşcolar şi primar
65.00.03.01 Învăţământ preşcolar
65.00.03.02 Învăţământ primar
65.00.04 Învăţământ secundar
65.00.04.02 Învăţământ secundar superior
65.00.04.03 Învăţământ profesional
65.00.05 Învăţământ postliceal
65.00.06 Învăţământ superior
65.00.06.02 Învăţământ postuniversitar etc.

Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice,

Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani se înscrie la subcapitolul: 65.00.04 – “învăţământ
secundar”
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare
judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative,
în toate etapele procesului bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe titluri, articole şi aliniate,
cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:
1. Cheltuieli curente, din care:
 Cheltuieli de personal (Titlul I)
 Cheltuieli materiale şi servicii (Titlul II)

26
  Transferuri (Titlul IV)
 Asistenţă Socială ( Tichete cadou) (titlul VIII)
2. Cheltuieli de capital (investiţii) (Titlul X).

Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor curente o au cheltuielile de personal.

Acestea vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi obligaţiile aferente faţă de
bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi
drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.

2.2.1 Cheltuielile de personal

În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea cheltuielilor de
personal se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:
Articol Aliniat DENUMIREA INDICATORILOR
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
10.01.02 Salarii de merit + gradatii de merit
10.01.03 Indemnizaţii de conducere
10.01.04 Spor de vechime
10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
10.01.06 Alte sporuri
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii
10.01.09 Prima de vacanţă
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora
10.01.30 Alte drepturi salariale in bani
10.03 Contribuţii
10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat
10.03.02 Contribuţii de asigurări de şomaj
10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de
muncă şi boli profesionale
10.03.06 Contribuţii de asigurări concedii medicale

27
 Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat,
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi bugetul asigurărilor
sociale de stat, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile de personal se realizează de
fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare
an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea
formaţiunilor de studiu, planurile de învăţământ, normarea personalului didactic de administraţie
şi salarizarea acestuia.
Această categorie de cheltuieli deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
efectuate de liceu. Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de
învăţământ se calculează pornindu-se de la:
- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- numărul de clase/formaţiuni de studiu;
- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului
didactic, didactic auxiliar şi de administraţie.
Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
o numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific
unităţilor de învăţământ care sunt reflectate în statul de funcţii;
o numărul de beneficiari salarii de merit, gradatii de merit, spor conducere, spor de
vechime etc.;
o salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de
vechime, alte sporuri potrivit statului de funcţii;
o număr de ore suplimentare;
o numărul lunilor de acordare a salariilor;
o eventualele modificări cu privire la indicatorii menţionaţi anterior;
o contribuţia pentru asigurări sociale (CAS) – 20.5% la fondul de salarii;
o contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate – 5,2% la fondul de salarii;
o contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj – 0,5% la fondul de salarii.
Pe baza indicatorilor de mai sus, conducerea unităţii (serviciul secretariat) întocmeşte
statul de funcţii cu încadrarea personalului pentru fiecare parte şi îl supune aprobării
Inspectoratului Şcolar Judeţean.

28
 În vederea fundamentării cheltuielilor de personal este necesar să se cunoască un alt
indicator fizic specific unităţilor de învăţământ şi anume: numărul de posturi ţinându-se cont de
criteriile şi normele privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic, postul se determină prin raportarea numărului total de ore
dintr-o săptămână la numărul de ore pe catedră dintr-o săptămână.
Pentru un profesor din învăţământul preuniversitar 3 norma didactică de predare este de 18
ore pe săptămână, însă directorul şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru
director norma de predare se stabileşte astfel:
- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase de elevi;
- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14 clase de elevi;
- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de elevi.
Personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de
peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore
săptămânal, fără diminuarea salariului.
Salariul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, se compune din salariul de
bază stabilit conform legii şi o parte variabilă ce constă din adaosuri, sporuri şi alte drepturi
salariate suplimentare. Aceste drepturi salariate suplimentare şi alte drepturi ale întregului
personal se negociază în limitele stabilite de lege, în cadrul Contractelor colective de muncă
dintre administraţie şi sindicatele din învăţământ recunoscute la nivel naţional potrivit legii.
Salarizarea personalului din învăţământul preuniversitar se stabileşte diferenţiat în raport
cu o serie de elemente:
funcţia şi norma didactică îndeplinită
nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice
gradele didactice (debutant, definitiv, gr.II, gr. I)
titlul ştiinţific
vechimea cunoscută în învăţământ
calitatea activităţii instructiv-educativă
locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea (spor de zonă).

Salariul de bază
Salariul personalului didactic este compus din salariul de bază, la care se adaugă
sporurile care nu fac parte din acesta si alte drepturi salariale prevăzute de lege.
Salariul de bază este format din:
3
Conform LEGII nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic
29
 salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare, care include sporul de
stabilitate numai la tranşele de vechime de peste 10 ani, precum şi sporul de suprasolicitare
neuropsihică existent la toate tranşele de vechime;
indemnizaţia de conducere;
indemnizaţia pentru învăţământ special;
gradaţia de merit;
salariul de merit;
indemnizatia pentru functia de diriginte, învăţător, educatoare, institutor;

Fig nr. 1 Machetă de calcul al salariului de bază personalului didactic

În sectorul bugetar, salariile de bază se stabilesc pe baza următoarele criterii:

- valoarea de referinţă, exprimată în lei şi care este baza unică de determinare a valorii de
referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;
- valori de referinţă sectorială, exprimată în lei, rezultate din înmulţirea valorii de
referinţă universală cu indicatorii de prioritate intersectoarială, utilizate ca bază de calcul pentru
salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice sau ca bază de calcul al
cuantumului de indemnizaţii lunare;
- indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de
activitate;
- grila de intervale pentru stabilirea de bază pentru funcţiile specifice fiecărui sector de
activitate.
30
 Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază pentru un sector de activitate
bugetară se compune din intervalele de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de execuţie, grad
profesional sau treaptă profesională. Un interval cuprinde limitele între care se stabilesc salariile
de bază. Aceste limite se obţin prin înmulţirea coeficienţilor de multiplicare cu valoarea de
referinţă sectorială specifică.
Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare se stabileşte în mod
diferit pentru diferite categorii de personal: didactic, auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei
de salarizare se stabileşte pe baza următoarelor elemente:
 valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;
 coeficienţii de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului
după aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării
obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive ca
urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.
Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:
- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;
- nivelul studiilor;
- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);
- funcţia deţinută
Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în
care sunt specificate elementele prezentate, în timp ce, pentru personalul didactic auxiliar
coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor limite minime şi maxime şi se determină
pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a performanţelor profesionale la începutul fiecărui
an, în funcţie de rezultatele anului precedent. Pentru calificativul „excelent” se acordă
coeficientul de ierarhizare maxim.
Coeficienţii de multiplicare pentru personalul didactic din învăţământul
preuniversitar se prezintă după cum urmează:

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 ianuarie - martie 2011 = 259,593 lei

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 aprilie - septembrie 2011 = 275,168 lei
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 octombrie - decembrie 2011 = 291,678 lei

31
 Vechimea în învăţământ
Nr. Nivelul până peste
Funcţia*)
crt. studiilor la 2 2-6 6-10 10-14 14-18 18-22 22-25 25-30 30-35 35-40
40
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
ani ani
1 Profesor S
- cu grad - - 4,722 5,373 5,593 5,718 6,031 6,308 6,620 6,965 7,315
didactic I
- cu grad - 3,965 4,043 4,610 4,703 4,891 5,146 5,407 5,601 5,852 6,097
didactic II
- definitiv - 3,808 3,855 4,374 4,437 4,562 4,912 5,057 5,314 5,553 5,789
- debutant 3,782 - - - - - - - - - -
2 Profesor SSD
- cu grad - - 4,043 4,510 4,682 4,808 5,063 5,376 5,595 5,877 6,190
didactic I
- cu grad - 3,636 3,709 4,173 4,361 4,456 4,758 4,985 5,238 5,489 5,716
didactic II
- definitiv - 3,625 3,652 4,017 4,079 4,173 4,298 4,466 4,659 4,857 5,170
- debutant 3,600 - - - - - - - - - -
3 Institutor I S
- cu grad - - 3,965 4,431 4,604 4,730 4,985 5,298 5,517 5,799 6,112
didactic I
- cu grad - 3,568 3,604 4,064 4,127 4,315 4,502 4,732 4,956 5,207 5,431
didactic II
- definitiv - 3,401 3,443 3,939 4,001 4,095 4,315 4,387 4,568 4,813 5,063
- debutant 3,338 - - - - - - - - - -
4 Institutor II SSD
- cu grad - - 3,840 4,291 4,416 4,578 4,859 5,141 5,424 5,643 5,955
didactic I
- cu grad - 3,459 3,526 3,939 4,001 4,127 4,315 4,544 4,732 5,019 5,243
didactic II
- definitiv - 3,355 3,380 3,876 3,939 4,001 4,220 4,262 4,456 4,654 4,873
- debutant 3,235 - - - - - - - - - -
5 Învăţător, M
educatoare,
educator,
maistru-
instructor
- cu grad - - 3,714 4,103 4,291 4,385 4,688 4,954 5,236 5,485 5,705
didactic I
- cu grad - 3,396 3,505 3,891 3,939 4,022 4,127 4,382 4,565 4,783 5,055
didactic II
- definitiv - 3,281 3,307 3,782 3,829 3,923 4,064 4,121 4,287 4,528 4,743
32
 - debutant 3,229 - - - - - - - - - -
6 Profesor, M 2,242 2,321 2,373 2,817 2,869 2,921 2,973 3,026 3,078 3,182 3,350
învăţător,
maistru-
instructor; cu
studii de
nivel liceal,
fără pregătire
de
specialitate*)

*) Funcţiile se ocupă potrivit prevederilor Statutului personalului didactic.

Sursa: Anexa 2 din Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se
vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic

Salariul de bază al funcţiei didactice din grilă a unui angajat (personal didactic sau
auxiliar) se determină după formula :
Salariu de incadrare (Sî) = coeficientul de multiplicare (ci) * valoarea de referinţă (Vr)
Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei
fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,
testându-se performanţele anului anterior. Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare
a performanţelor individuale ale fiecărui angajat.
Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de
încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau
ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest
salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.
Pentru personalul didactic în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” Paşcani norma
didactică avută în vedere este de:
- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii didactici;
- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu
o vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;
- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru
director.
Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma
didactică de predare. Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se
prestează un număr mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.

33
 Sporul de stabilitate pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar este
cuprins în coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la tranşele de vechime recunoscută de peste 10
ani în învăţământ.

Pentru personalul didactic de predare încadrat pe funcţii didactice cu tranşe de vechime

recunoscută de peste 10 ani în învăţământ, care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 alin.
(11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea sporului
de stabilitate până la împlinirea vechimii neîntrerupte în învăţământ de peste 10 ani, salariile de
bază se vor stabili pe baza coeficienţilor de multiplicare micşoraţi prin împărţire la 1,15. Dacă
prin împărţirea la 1,15 personalului didactic de predare trecut la o tranşă de vechime recunoscută
în învăţământ de peste 10 ani nu i se poate asigura salariul de bază avut, acesta va fi menţinut cu
acelaşi salariu de bază în noua tranşă până când i se poate asigura o creştere a salariului de bază 4.
Sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, stabilit în conformitate cu prevederile art. 50
alin. (13) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul
didactic de predare încadrat pe funcţiile prevăzute în anexele nr. 1.1, 1.2 şi 2, este cuprins în
coeficienţii de multiplicare, corespunzător tuturor tranşelor de vechime recunoscute în
învăţământ.
Pentru personalul didactic auxiliar, coeficienţii de multiplicare cuprind sporul pentru
suprasolicitare neuropsihică, corespunzător fiecărui grad/fiecărei trepte profesionale.
Cheltuieli cu salariile de bază evidenţiate prin articolul 10.01.01 se determină astfel:

unde: = cheltuieli cu salariile de bază

=nr. de posturi din anul de plan

i = nr. de categorii de posturi

= salarii medii din anul de bază

= coeficient de corecţie reprezentând creşterile salariale

Indemnizaţia de conducere
Indemnizaţia de conducere face parte din salariul de bază şi este stabilită în procente din
salariul de bază al funcţiei de execuţie. Ea se atribuie personalului contractual ce conduce sau
4
Conform art. 2 din OUG nr. 15/2008
34
coordonează programe sau proiecte prevăzute în activitatea instituţiei publice, pe perioada lor de
derulare.
De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de
conducere, îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar (secretarul şef şi contabilul şef).

Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de

învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii
recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al
funcţiei didactice, astfel5:
- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de
director;
- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;
- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.
Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii aprobate de
Ministerul Învăţământului.
Indemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.
Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele
obţinute şi cu răspunderea aferentă.
Indemnizaţia de conducere = salariu de bază * procent %
Cheltuielile cu indemnizaţia de conducere se determină astfel:
Indemnizaţie de conducere=Nr. indemnizaţie de conducere*cheltuiala medie cu
indemnizaţie de conducere/lună din anul de bază*nr. luni de acordare indemnizaţie
De asemenea se ţine cont de locul pe care îl ocupă liceul în cadrul învăţământului, de
numărul de elevi şi de forma de conducere.
Cheltuiala medie cu indemnizaţia se determină astfel:

Pentru Colegiul Tehnic CF “Unirea” Paşcani, persoanele care beneficiază de indemnizaţie

sunt:
- director general-40%
- director adjunct-25%
- director adjunct- 25%
5
Conform anexei Nr.4 a OUG nr. 15/2008
35
- contabil şef- 35%
- secreter şef- 20%

Indemnizaţia pentru personalul didactic din învăţământul special se calculează ca procent la

salariul de bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform literei A, şi devine bază de calcul
pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

Gradaţia de merit

Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de

predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe
deosebite în inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o
vechime de peste 3 ani în învăţământ.
Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei în
cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.
Procedura de atribuire a gradaţiei de merit, prin concurs, cuprinde următoarele faze:
a) candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de
autoevaluare a activităţii desfăşurate;
b) consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza dezbaterilor acestui raport,
formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;
c) directorul unităţii şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare,
aprecierea consiliului profesoral, precum şi propria apreciere; în urma consultării consiliului
consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmeşte un raport motivat;
d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de
autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul
motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului, precum şi
ponderea pe diferite specialităţi şi unităţi de învăţământ aparţine inspectorului şcolar general;
e) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor admişi,
pe care o înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului ministrului.
Salariu de merit

36
 Salariu de merit se acordă personalului didactic şi didactic auxiliar, în conformitate cu
prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. 6 Numărul
salariilor de merit pentru personalul didactic şi didactic auxiliar se calculează la totalul posturilor
didactice şi didactice auxiliare existente la nivelul inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţi

de învăţământ, indiferent de numărul cadrelor didactice şi didactice auxiliare al acestora, iar

acordarea lor se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Pentru personalul de execuţie, procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de
bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform normelor de salarizare în vigoare, devenind
bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de
bază.
Pentru personalul de conducere, procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de
bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform normelor de salarizare în vigoare, cu
indemnizaţia de conducere, devenind bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi
salariale care se calculează la salariul de bază.
Persoanele care beneficiază de salariu de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după
aprobarea bugetului de stat, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfaşurată în anul
precedent. Persoanele care solicită acordarea salariilor de merit vor depune la conducerea unităţii
de învăţământ o fişă-tip de autoevaluare.
Pentru directorii şi directorii adjuncţi, salariile de merit se aprobă de consiliul de
administraţie al inspectoratului şcolar din numărul salariilor repartizate unităţii respective.
Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.
Salariul de merit se acordă pe an calendaristic, începând cu 1 ianuarie 2008, pe baza
punctajului realizat în urma evaluării activităţii desfăşurate de candidat în anul calendaristic
precedent, conform fişei de evaluare stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ.
Calculul salariului se face prin adăugarea unei cote de 15% la salariul de bază:
Salariu de merit =[ Salariu de bază al funcţiei didactice din grilă (încadrare) +
Indemnizaţie de conducere + Indemnizaţie pentru învăţământ special (dacă se acordă în
unitatea respectivă)] *15%
Nr. de salariu de merit/unitate=nr.posturi*15%

6
Ordinul nr. 2575/2007 privind aprobarea Metodologiei si criteriilor de acordare a gradatiei de merit si a salariului
de merit in invatamantul preuniversitar a fots publicat in Monitorul Oficial Partea I, Nr. 791/21.11.2007.
37
 Salariile de merit se discută şi se aprobă în şedinţele Consiliului de Administraţie al
şcolii, în termenele stabilite de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Salariul de merit se acordă pe
perioada unui an bugetar.
De acest salariu de merit beneficiază la Colegiul Tehnic de Cai Ferate „Unirea” Paşcani
12 cadre didactice, 3 cadre didactice auxiliare şi 1 cadru nedidactic. Salariul de merit acordat este
de 15% din salariul de bază.
Cheltuielile cu salariile de merit evidenţiate prin articolul 10.01.02 se calculează după
formula:

unde : = Cheltuieli cu salarii de merit

= nr. de posturi care beneficiază de salariu de merit din anul de plan

i = nr. de categorii de posturi
x ≤ 20%, fundamentat funcţie de resurse disponibile pentru această destinaţie

y ≤ 20% spor aferent pentru previzionări

= salarii medii din anul de bază

= coeficient de corecţie reprezentând creşterile salariale

Indemnizaţie pentru funcţia de diriginte se calculează ca procent la suma drepturilor

salariale prevăzute la literele A, B, C, D sau E, F si G (fig nr.1) devenind bază de calcul pentru
celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.
La Colegiul Tehnic CF „Unirea” de spor de dirigenţie beneficiază 38 profesori.
Spor de vechime
Personalul didactic şi didactic auxiliar beneficiază de un spor de vechime în muncă de
până la 25% calculat la salariul de bază corespunzător de vechime şi de încadrare în muncă.
Nivelul tranşelor de vechime la Colegiul Tehnic CF ”Unirea” Paşcani
Tranşe de Cota aferentă
vechime (ani) (%)

38
 3-5 5%
5-10 10%
10-15 15%
15-20 20%
peste 20 25%

Salariul la care trebuie să se aplice sporul de vechime este alcătuit din salariul de bază
(fig nr.1) la care se adaugă toate sporurile de care beneficiază persoana în cauză, cum ar fi:
indemnizaţia de conducere, salariul de merit, gradaţia de merit (menţionate în figura nr. 1).
Spor vechime=Salariul de bază*Cotă

Cheltuielile cu sporul de vechime se pot calcula conform următoarei formule:

Bază calcul * nr. luni*(1+ )

Np(1)i = nr. de posturi ocupate efectiv de salariaţi pe tranşe de vechime

CSp = cota aferentă sporului de tranşe de vechime

= coeficient de corecţie reprezentând creşterile salariale

Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor
Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este
remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în
salariul de bază .
Şefii de catedră, de comisii şi de colective metodice, de cercuri pedagogice şi de consilii
consultative de specialitate pot beneficia de sporuri băneşti, conform reglementărilor legale.
Indemnizaţie mediu rural sau localităţi izolate
Personalul didactic calificat, care are reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în
localităţi izolate, primeşte o indemnizaţie de 5-80% din salariul de bază al funcţiei didactice din
grilă, stabilit conform literei A, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi
localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului.
Spor pentru condiţii de muncă
Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate
plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de

39
bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22
– 06).
Fond aferent plăţii cu ora
În învăţământul preuniversitar personalul didactic şi personalul didactic asociat, inclusiv
cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de
predare în sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe
care le îndeplinesc de încadrare în una din situaţiile prezentate mai sus, cu tariful orar stabilit şi
cu sporurile şi indemnizaţiile prevăzute.

Tarifele din învăţământul preuniversitar, prin urmare şi în cadrul Colegiul Tehnic CF

„Unirea” Paşcani se calculează astfel:
1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână;
1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână;
Personalul didactic de predare si de instruire practică din învăţământul preuniversitar cu o
vechime efectivă în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea
normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Acest personal didactic poate fi
salarizat în sistem plata cu ora cu tariful orar stabilit în funcţie de norma didactică redusă, în
afara programului normal de lucru aferent funcţiei de bază, pentru orele didactice ce depăşesc
această normă. În această situaţie tarifele orare se calculează astfel:
1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână;
1/88 pentru norma didactică de 22 de ore pe săptămână;
Astfel, la plata cu ora sunt retribuite:
- posturile didactice vacante temporare, vacante şi rezervate;
- activităţile didactice care nu pot fi normate, dar care pot fi salarizate prin plata cu ora:
examen de capacitate, examen de diferenţă sau de evaluare a studiilor, persoanelor care au
studiat în altă ţară, activităţi de perfecţionare, inspecţii speciale, îndrumare verificare a lucrărilor
pentru obţinerea definitivatului, gradului didactic II, concursurile pentru ocuparea posturilor din
învăţământul preuniversitar care sunt vacante.
Formula pentru plata cu ora este:
Plata cu ora = salariul de bază : 72 * nr. Ore
Ore suplimentare
Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.
40
 Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în
funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate efectua,
orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore de
depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute
pot fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul instituţiei
de învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior
şi a conducătorului instituţiei.

Fond de premii
Unitatea poate constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra
fondului de salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Din acest fond se poate acorda un
premiu în cursul anului salariaţilor cu rezultate deosebite. De asemenea sumele neutilizate pot fi
utilizate în luna următoare în cadrul aceluiaşi an bugetar.
Cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferări
Aceste cheltuieli se datorează deplasării personalului unităţii şcolare în alte localităţi în
vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore
deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă
cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de
perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,
creşterea tarifelor la transporturile de călători).
Exemplu de calcul pentru un profesor cu grad didactic I, nivelul studiilor S, vechime în
învăţământ de 27 de ani, diriginte:
A. salariul de bază al funcţiei didactice din grilă (salar de încadrare) =
275,168*6,308 = 1735,76~1736 RON;
B. salariul de merit = 15%*A = 260,4 RON;
41
 C. indemnizaţie diriginţie = 10%*(A+B) = 199,64 RON;
D. salariul de bază = A+B+C = 2196,04 RON;
E. spor vechime = 25%*D = 549,01 RON;
F. premiu = 2%* (D+E) = 54,901 RON
G. salariul brut = D+E+F = 2799,951 RON.
La salariul brut realizat se calculează contribuţiile pe care trebuie să le plătească angajatul:
 contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) – 9,5%;
 contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) – 6,5% ;
 contribuţiile la fondul de şomaj – 0,5%.

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face
analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri
şi drepturi băneşti. Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de
funcţii, se determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:
SB – salariul de bază;
SM – salariul de merit;
GM – gradaţie de merit;
IC – indemnizaţie de conducere;
SV – spor de vechime;
SCM – spor condiţii de muncă;
POS – plata orelor suplimentare;
AS – alte sporuri.
Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca fiind
suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.
În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de
fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai
sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul de
funcţii.
Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului
de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi
fondul destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salariu, precum şi cuantumul premiilor (2%
42
aplicat la totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce stă
la baza calculelor de fundamentare.
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează
o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).

Cheltuielile cu contribuţiile pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de stat,

a fondului de asigurări sociale de sănătate şi a fondului pentru plata ajutorului de şomaj
Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în funcţie
de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 19,5%, fiind vorba de
condiţii normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este următoarea:
CAS = Fond brut salarii * 19,5%
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină
în funcţie de următoarele elemente:
 fondul brut de salarii al unităţii;
 cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 5,5%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este
următoarea:
CASS = Fbs * 5,5%
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul
brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 1%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs* 1%.
Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%.
Fond de risc = Fond brut salarii * 0,5%

Contingentul mediu (Cm)

43
 Plasarea în perioade calendaristice diferite a activităţilor didactice (prin anul şcolar), pe
de o parte, şi a exerciţiului financiar (prin anul calendaristic), pe de altă parte, reprezintă un alt
aspect particular în fundamentarea cheltuielilor în domeniul învăţământului. Se impune o trecere
(translare) de la anul şcolar la cel bugetar luând în calcul numărul beneficiarilor.

unde :
In- numărul de elevi, studenţi, şcolari, etc., din anul de bază care continuă activităţi didactice în
anul de referinţă bugetară (anul de plan)

tn - numărul lunilor din anul de plan în care In îşi desfăşoară activitatea didactică potrivit
programelor de învăţământ (de regulă, pentru învăţământul superior poate fi 7 sau 7,5 iar, pentru
învăţământul preuniversitar tn poate lua valori ca 6,5; 7);
In+1 - numărul beneficiarilor din învăţământ aflaţi în activităţile specifice la începutul noului an
şcolar;
tn+1- numărul lunilor prevăzute în anul bugetar de referinţă pentru In+1 (3 pentru învăţământul
superior,de regulă; 3,5 pentru învăţământul preuniversitar).

2.2.2 Cheltuieli materiale şi servicii

Fundamentarea acestui tip de cheltuieli se face ţinând seama de cuantumul acestora din
anul precedent celui plan, dar şi de baza materială pe care unitatea o deţine, de numărul de elevi
şcolarizaţi, precum şi de consumul efectiv de asemenea materiale sau servicii.
Pentru Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani se efectuează următoarele cheltuieli:
20.01 Bunuri şi servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale pentru curăţenie
20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică
20.01.04 Apă, canal, salubritate
20.01.05 Carburanţi şi lubrifianţi
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport

44
 20.01.08 Poştă, telecominicaţii radio, tv, internet
20.01.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi
funcţionare
20.02 Reparaţii curente
20.03 Hrana
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.06 Deplasări, detaşări, transferări
20.11 Cărţi, publicaţii şi materiale documentare
20.13 Pregătire profesională
20.30 Alte cheltuieli

Pentru efectuarea cheltuielilor se ia în calcul costul standard pe elev pentru cheltuieli

materiale şi servicii:
unde:

chutilitati = cheltuieli cu încălzirea, iluminatul, apă-canal şi salubritate

chams = alte cheltuieli materiale şi servicii
Furnituri de birou
Pentru dimensionarea acestor cheltuieli s-au luat în calcul numărul de elevi precum şi
elemente concrete: costul rechizitelor de birou pentru biroul de contabiliate, secretariat şi
administrativ. Se ia în calcul cheltuielie efectuate anul trecut pentru dimensionarea acestora.
Materiale de curăţenie
Pentru determinarea costului pentru materiale de curăţenie se ia în calcul cantitatea de
materiale/mp, preţul mediu/ mp al acestora/ precum şi suprafaţa care trebuie întreţinută.
C = normă consum de materiale de curăţenie * suprafaţa de curăţenie *preţ
unitar/produs
În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,
grupurilor sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.

45
Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie generală, necesarul
de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul fundamentării.
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul
indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.
Încălzit
Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz
metan, iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori:
număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.
Acestea se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de
învăţământ, norma de consum pentru tipul de încălzire al unităţii şcolare şi perioada (iarnă sau
vară), norme stabilite prin Ordinul MLPAT nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru

privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici
şi preţurile actuale pentru acest tip de utilitate
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz * Tarif/mc
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, de
unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc gaz, luând în
considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.
De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 200.000 mc/an şi un tarif
al gazului metan de 0, 9 RON/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:
Cheltuieli pentru încălzire = 200.000 *0, 9 = 180.000 mii RON
Iluminat şi forţă motrică
În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,
pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se
fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
 număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
 număr corpuri iluminat, aparatură;
 consum de energie electrică;
 tariful pentru un kw.
Acestea se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de
învăţământ şi norma de consum pentru iluminat (numărul de zile din an, puterea specifică

46
calculată în funcţie de suprafaţa sălilor de clasă şi numărul de locuri şi stabiliţi prin Ordinul
Ministerului Sănătăţii nr. 1955/1995 privind aprobarea Normelor de igienă privind unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, procent al consumului electric
pentru spaţiile comune, alte spaţii fără destinaţii didactice) şi preţurile actuale pentru acest tip de
utilitate.
Formula de determinare este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură *
Nr. corpuri iluminate * Consum energie electrică/ corp * Tarif (1 kw).
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (E.ON).
De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 280.000 kw/an şi un
tarif al energiei electrice de 0,28 RON/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor
determina astfel:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 280.000 * 0,28 = 78.400 mii RON.

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii

indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri;
- număr de becuri pe o sală;
- o medie a becurilor schimbate într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri neschimbate/an *
Preţ unitar
Apă, canal şi salubritate
Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.
Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul diferit
al acestora.
În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii
indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

47
 Acestea se calculează ca produs dintre numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de
învăţământ, perioada şi norma de consum pentru apă şi igienizare, norme stabilite prin Ordinul
MLPAT nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a
energiei termice la populaţiei, instituţii publice şi agenţi economici şi preţurile actuale pentru
acest tip de utilitate.7
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii
acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc
consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.
Aceste trei cheltuieli sunt numite cheltuieli cu utilităţile.
Chutilitati = Chî + Chil + Chac
unde:
chî - cheltuieli pentru încălzire

chil - cheltuieli pentru iluminat

chac - cheltuieli pentru apă, canal, salubritate
Poştă, telecomunicaţii, radio, televizor, internet
Cheltuielile acestea vizează plata serviciilor de poştă, tariful pentru abonamentul
telefonic, radio, televizor, internet, plata convorbirilor telefonice şi a hârtiei utilizate la fax.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
- tariful pentru abonamentul radio, TV şi internet;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Formula de determinare este:
Chelt. cu telefonul = abonament + număr impulsuri * tarif* nr.luni
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,
timbre etc.
Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
Acestea sunt cheltuieli cu autoturismele din dotare, servicii de vidanjare, igienizare,
consumul de timbre, cheltuieli didactice (carnete, cataloage, rechizite, condici de prezenţă,

7
Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005,
p .65
48
borderou înscrieri elevi, diplome studiu, hârtie tipizată pentru examene şi concursuri) şi
cheltuieli cu materiale pentru laaborator (reactivi chimici şi sticle,aparatură pentru laboratore etc)
În general, calculul acestor cheltuieli are la bază consumul din anul de bază, influenţat cu
unele elemente la nivelul preţurilor ţinând cont de rata inflaţiei.
Reparaţii curente
Se ţine cont de costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere şi pentru
reparaţiile curente (vopsirea, văruirea, repararea şi înlocuirea ferestrelor, uşilor degradate),
precum şi la instalaţii, utilaje, mobilier. Aici sunt incluse şi costurile lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii curente executate, inclusiv documentaţiile tehnice. Toate acestea se realizează în baza
unei selecţii de oferte.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie
de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în
5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Cheltuiala pentru cărţi, publicaţii şi materiale documentare

Acestea sunt realizate în funcţie de numărul de abonamente, cărţi pentru fondul de
bibliotecă. Elementele luate în calcul sunt numărul de elevi, cheltuiala medie/elev pe timp de un
an pentru cărţi, cheltuielile cu abonamente pentru Monitorul Oficial. Pe baza consumurilor ce se
constată la fiecare categorie de cheltuieli se întocmesc calculele necesare fundamentării fiecărui
tip de cheltuială, pe baza preţurilor acestor utilităţi. Se ţine cont şi de creşterea preţurilor şi
tarifelor.
Cărţi şi publicaţii=Suma necesară de cărţi şi publicaţii*cantitate*preţ
Pregătire profesională
Se referă la costul pentru pregătirea , perfecţionarea salaraţiilor din cadrul instituţiei.
Formula de calcul este:

2.2.3. Alte cheltuieli

Burse ( 59.01)
Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele
tipuri de burse:

49
 burse de merit şi de studii - se acordă elevii care au media generală 8.50 şi media de
purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale. Bursele se acordă în
limita fondurilor aprobate şi se repartizează inspectoratelor şcolare de către Ministerul Educaţiei
Cercetari si Inovării, în calitate de ordonator principal de credite bugetare, în raport cu numărul
elevilor din învăţământului preuniversitar de stat, cursuri zi.
burse sociale – se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror
susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în vigoare.
Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori: număr bursieri (elevi străini,
numărul de elevi bolnavi, elevi orfani), cuantumul lunar al burselor, numărul lunilor din an când
aceştia beneficiază de burse.
Cuantumul burselor de merit, de performanţă al burselor de studii şi de ajutor social se
stabilieşte de către Consiliul de administaţie al ISJ Iaşi.
Cuantumul bursei de ajutor social ocaziţional trebuie să fie cel puţin egal cu cuantumul
lunar al bursei de ajutor social

Cheltuieli burse = Nr. de beneficiari*cuantum bursă*nr. luni acordare

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Proiectele de legi bugetare anuale şi bugetele efective ale instituţiilor de învăţământ au la

bază prognoze ale indicatorilor la nivel macroeconomic şi microeconomic pentru anul bugetar de
referinţă, priorităţi în formarea propunerilor de buget, propuneri efective de cheltuieli detaliate
corelate cu propuneri de sume defalcate din bugetul de stat.
Bugetul unităţii de învăţământ cuprinde totalitatea veniturilor înregistrate de unitate
indiferent de sursa lor de provenienţă precum şi cheltuielile ocazionate de asigurarea bunei
funcţionări a procesului de învăţământ şi care se realizează sub autoritatea directorului unitaţii de
învăţământ, în calitatea sa de ordonator terţiar de credite.
Bugetul unei instituţii de învăţământ reprezintă un document contabil unde se face o
previziune pe o anumită perioadă de timp atât a veniturilor cât şi a şi cheltuielilor. Acesta se
poate întocmi pe o perioadă de 1 an sau pe următorii 3 ani, anului de referinţă.
Constituirea bugetului se realizează făcând inventarul (pe capitole şi articole) al tuturor
cheltuielilor anticipate a se realiza şi calculând costurile acestor activităţi după care se solicită
finanţarea. Fiecare categorie de cheltuieli justifică ca şi când activitatea ar fi reluată an de an de
la zero.

50
 Fiecare instituţie de învăţământ îşi realizează propriul său buget de venituri şi cheltuieli
în funcţie de cele trei forme de finanţare – finanţarea de bază (proporţională cu numărul de elevi
pentru cheltuieli de personal, manuale şcolare şi burse), finanţarea complementară (pentru
cheltuieli materiale şi servicii, alocaţii pentru instituţiile publice, precum şi cheltuieli de capital)
şi finanţarea suplimentară – pe baza formulelor de calcul propuse de Consiliul Naţional pentru
Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat (CNFIPS), organism subordonat MECI, şi a
indicatorilor de diferenţiere şi de corecţie specifici.
În anexe la bugetul instituţiei de învăţământ preuniversitar se prezintă bugetul de venituri
şi cheltuieli privind activităţiile extraşcolare, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli ale
internatelor, căminelor şi cantinelor pentru elevi şi profesori.
Principalul criteriu de alocare a resurselor este dat de numărul de elevi care învăţă în
cadrul instituţiei. În funcţie de acest criteriu sunt stabilite şi numărul de posturi pentru personalul
didactic şi auxiliar din cadrul instituţiei. Decizile pentru scoatere la concurs a locurilor de muncă
pentru persoanlul instituţiei sau restructurarea acestora se iau în legătură cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Iaşi şi cu Primăria Paşcani.

Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

51
 Propuneri pentru bugetul de venituri şi
cheltuieli al Colegiului Tehnic CF Unirea
„Unirea”Paşcani

Compartiment
financiar-contabil

Proiect BVC

Alte instituţii de
învăţământ

Consiliul ISJ Iaşi

Local

Proiect Proiect
BVC BVC

DGFP MEC

MFP

În cadrul proiectului de venituri şi cheltuieli, veniturile sunt structurate pe capitole şi

subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitol, subcapitol, titluri, articole, precum şi aliniate.
Programele se aprobă ca anexe la bugetul ordonatorilor principali de credite bugetare. În
derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli.
Propunerile ce se înscriu în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli se fundamentează
pe baza analizelor efectuate asupra nevoilor de resurse şi posibiltăţilor de procurare a acestora. În
acest context, un criteriu esenţial îl constituie corelarea cuantumului cheltuielilor necesare

funcţionării instituţiilor de învăţământ cu resursele bugetare obtenabile. Această corelare are ca

scop evitarea deficitului în cadrul bugetului unităţii.

52
 În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte metoda
evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de
cheltuială. În acest scop, se are în vedere execuţia preliminară pe anul în curs şi o evaluare a
cheltuielilor cu programe propuse a fi realizate în anul următor ca şi a surselor din care acestea
vor fi finanţate, conform prevederilor Legii Finanţelor Publice, care nu permite înscrierea
resurselor din care urmează a fi executate.
Flux informaţional privind relaţiile bugetare al instituţiilor de învăţământ cu
instituţiile ierarhic superioare

Ministerul Finanţelor Publice

- acordă creditele bugetare MECI

MECI
ordonator principal de credite bugetare
repartizează credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

ordonator secundar de credite bugetare
repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi
pentru bugetele instituţiilor publice subordonate

COLEGIUL TEHNIC DE CAI FERATE„Unirea” Paşcani

ordonator terţial de credite
utilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate

La propunerea directorului liceului, bugetul de venituri şi cheltuieli al liceului se aprobă

de ordonatorul de credite ierarhic superior.

53
 Bugetul de stat Bugetul local Venituri proprii Donaţii şi sponsorizări

Venituri

Bugetul de venituri
şi cheltuieli

Cheltuieli cu Cheltuieli Cheltuieli de

personalul materiale capital

Conducătorul instituţiei are calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare. Aflat la baza
sistemului informaţional şi lucrativ, i se solicită întocmirea bugetelor proprii de venituri şi
cheltuieli , pe destinaţii, la nivel de alineate, articole şi chiar titluri de cheltuieli.
Instituţiile superioare compară cheltuielile fundamentate prin calcule proprii cu
propunerile de bugete ale instituţiilor de învăţământ şi verificarea încadrării în limitele cu privire
la posibilităţile de finanţare de la nivel superior. Principalele documente utilizate pentru a
reflecta acest circuit sunt notele de calcul, realizate la nivelul liceului şi bugete de venituri şi
cheltuieli, întocmite pe baza acestor note.

54
 Flux informaţional determinat de realizarea bugetului

(I) Colegiul Tehnic CF (II)

Stabilire necesar „Unirea”Paşcani Stabilire
fonduri contabilitate necesar fonduri

Monitorizare
periodică/justificarea
cheltuielilor

ISJ Iaşi Virare Consiliul

fonduri Local/PrimăriaPaşcani

Dispoziţie
bugetară Dispoziţie
D.G.F.P IAŞI bugetară
Trezoreria

Curtea de conturi

Flux informaţional intern determinat de realizarea bugetului

Director general ISJ Primăria

Paşcani
semnare aprobare
Evidenţa
personal
Compartiment financiar-
contabil Secretariat

înregistare

Administrator

55
 Departamentul financiar contabil este responsabil de realizarea bugetului de venituri şi
cheltuieli. Contabilul adună informaţiile necesare de la secretarul şef privind numărul de
personal, încadrarea acestuia. De asemenea, primeşte de la administatorul şcolii facturile privind
cheltuielile cu întreţinerea şi repararea şcolii. De asemenea primeşte numărul de cartele ale
elevilor care mănâncă la cantina şcolii, numărul de elevi de la internatul instituţiei.
Acest buget este trimis spre aprobare directorului liceului. După ce a fost aprobat este
trimis la secretarul şef unde este înregisttrat, apoi este trimis Inspectoratului Judeţean Şcolar.

Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elevi

Elevi Casierie

Cerere/ dosar Virare sume

bursă pentru burse
Secretariat
Trezorerie
Stat de plată
burse/proces Dispoziţie
verbal bugetară/ordin de
Comisia de acordare plată
a burselor

Aprobare
număr de
elevi burseri ISJ Iaşi Primăria
Contabilitate

Notă de fundamentare

56
 Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor materiale

Colegi
Trimiter Furnizor 1
Administraţie e oferte Furnizor 2
Furnizor 3

Referat
Emitere
necesitate Furnizor
factură
utilităţi
Director

Plata facturii
Aprobare referat

Trezorerie

Contabilitate Dispoziţie
bugetară

Primărie
Efecture
a control
preventi
v

Nota fundamentare

ul Tehnic CF „Unirea”Paşcani utilizează următoarele documente în relaţiile interne şi externe,

toate cu rol, direct sau indirect în fundamentarea cheltuielilor la nivel de instituţie.
Compartiment financiar-contabil şi administrativ
-registrul numerelor de inventar,
-fişa mijlocului fix,
-bon de mişcare a mijloacelor fixe,
-proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declarare a unor bunuri
materiale,
-notă de recepţie constatare de diferenţe
-bon de consum,

57
 -lista zilnică de alimente,

-bon de predare, transfer, restituire,

-fişă de magazie a formularelor cu regim special,
-lista de inventariere,
-registru de casă,
-chitanţa (fiscală),
-stat de salarii,
-ordin de deplasare,
-extras de cont,
-borderou de vânzare,
-balanţă de verificare,
-registru jurnal, registru inventar şi Cartea Mare,
-notă contabilă,
-jurnal,
-angajament de plată,
-fişă de cont pentru operaţii diverse.
Documentele care sunt folosite în execuţia bugetară sunt:
 plan de venituri şi cheltuieli,
 buget,
 ordonanţare de plată,
 ordin de plată,
 cec pentru numerar,
 dispoziţie de încasare/plată,
 note de comandă(pentru achiziţii).
Circuitul documentelor menţionate intră în atribuţiile compartimentelor în care au loc
atribuţiile patrimoniale. Pentru întocmirea corectă a documentelor, directorul liceului face
următoarele precizări:
a. – bonurile de consum (materiale) de predare, transfer, restituire, se întocmesc de
gestionarul solicitant, pe destinaţii (separat pentru activitatea didactică);
b. – referatele pentru echipamentul de protecţie se verifică de către biroul administrativ,
care ţine evidenţa nominală a personalului îndreptăţit să primească acest echipament;
c. – lucrările ce se execută prin atelierele didactice se stabilesc prin dispoziţia Consiliului
de administraţie şi se realizează în urma comenzii emise de solicitanţi şi aprobată de persoanele
împuternicite;
58
 d. – aprovizionarea cu materiale se fac separat pentru activităţile de învăţământ, cu
răspunderea biroului administrativ;
e. – încasările reprezentând contravaloarea produselor livrate, serviciilor prestate
(cămine, cantină) sunt urmărite şi evidenţiate de către sectoarele în care au loc operaţiunile;
f. – documentele de evidenţă tehnico-operativă privind clădirile, aparatele, utilajele,
mijloacele de transport şi alte asemenea sunt întocmite de către biroul contabil-administrativ.
Toate aceste acte, documente şi lucrări ale liceului pot purta denumirea de: hotărâri,
dispoziţii , decizii, nota internă , notă de serviciu , adresă de inştiinţare.
Dispoziţiile sunt elaborate de către compartimentul financiar-contabil şi sunt transmise
spre aprobare şi semnare managerului fiind difuzate prin intermediul secretariatului.
Notele de serviciu şi notele interne de la director, precum şi între serviciile din unitate –
se comunică celor interesaţi prin intermediul secretariatului.
Documentele şi lucrările –altele decât dispoziţiile şi deciziile –expediate din instituţia de
învăţământ, se înaintează spre aprobare şi semnare managerului, de către şefii serviciilor de
specialitate.

59
 Cap. 3 Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic CF
„Unirea” Paşcani

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Cheltuielile înscrise ca indicatori în bugetul unităţii de învăţământ au, în esenţă,
următoarele surse de acoperire:
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat puse la dispoziţia bugetelor locale;
veniturile bugetelor locale;
veniturile proprii ale şcolii provenite inclusiv din surse externe;
donaţii şi sponsorizări.
Alături de fondurile alocate unităţii de învăţământ pentru acoperirea cheltuielilor înscrise
în bugetul acesteia, comunităţile locale şi regionale (judeţene), statul român şi comunitatea
internaţională alocă în prezent însemnate fonduri băneşti pentru realizarea unor programe de
dezvoltare şi modernizare a învăţământului în ansamblu său, a unor categorii, tipuri, profile de
unităţi de învăţământ.
La sistemul de fundamentare, alocare şi folosire a fondurilor băneşti necesare
învăţământului preuniversitar de stat sunt antrenante şi participă, în conformitate cu atribuţiile şi
responsabilităţile conferite de lege mai multe organisme şi instituţii centrale şi locale şi anume:
unităţile de învăţământ, consiliile locale şi judeţene, reprezentanţi şi organizaţii ale comunităţilor
locale, Inspectoratele Scolare Judeţene, Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovarii, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, organisme şi instituţii ale comunităţii
internaţionale.
Cheltuielile a căror acoperire se realizează din aceste fonduri se regăseşte în bugetele
unităţilor de învăţământ în bugetele locale şi judeţene, în bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetarii si Inovaţiei şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean sau în bugetul altor ministere sau
agenţii.
În bugetul unităţii de învăţământ se regăseşte partea cea mai însemnată a fondurilor
destinate învăţământului şi care se consumă nemijlocit în şcoală, respectiv fondurile pentru plata
salariilor personalului din învăţământ, cheltuielile materiale curente şi o parte din fondurile
destinate investiţiilor şi a reparaţiilor capitale; pentru dotări cu mijloace de învăţământ, pentru

60
perfecţionarea personalului didactic şi pentru întreţinerea şi buna funcţionare a spaţiilor social
culturale, internate şcolare, cantine, etc.
În bugetele locale şi judeţene, în bugetele MECI ale inspectoratelor şcolare precum
şi în bugetele altor ministere sau agenţii se înscriu cheltuielile pe care aceste unităţi le fac de
regulă pentru mai multe unităţi de învăţământ pe baza unor programe de investiţii, dotări, de
sprijin social sau cultural, artistic şi sportiv. Este vorba, în esenţă de :
 finanţarea unor programe de investiţii pentru construirea de noi spaţii de
învăţământ, de săli de sport, pentru consolidări şi reabilitarea unor şcoli, etc.
 dotarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ;
 finanţarea manualelor şcolare acordate elevilor în mod gratuit;
 sprijin social acordat în bani sau în natură unor categorii de elevi defavorizaţi
social şi economic;
 asigurarea unor facilităţi de transport al elevilor şi cadrelor didactice etc.
Legea nr. 84/1995 modificată şi completată prin legea nr. 354/2004 prevede că finanţarea
instituţiilor de învăţământ preuniversitar cuprinde:
- finanţare de bază
- finanţare complementară
- finanţare suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ- donaţii,
sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ.
Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat şi din alte venituri ale bugetelor locale şi se referă strict la următoarele categorii de
cheltuieli:
 cheltuieli de personal;
 cheltuieli materiale şi servicii;
 cheltuieli cu perfecţionarea profesională- sunt suportate din alte venituri ale
bugetelor locale sau din venituri proprii ale liceului. Nu sunt trecute în bugetul unităţii, ci în cele
ale inspectoratelor şcolare, caselor corpului didactic sau MECI, după caz.
 organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;
 burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.
Finanţarea de bază se bazează pe sume primite în funcţie de numărul de elevi din
instituţia respectivă, pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.
Finanţarea complementară se referă la finanţarea acelor cheltuieli al căror cuantum nu
este determinat nemijlocit de numărul de elevi din şcoală.
61
 Finanţarea complementară se asigură preponderent din veniturile bugetului local şi se
referă la următoarele categorii de cheltuieli:
consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;
subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;
unele cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor
naţionale ale elevilor;
cheltuieli pentru navetă, cele şase călătorii cu reducere pe calea fertă prevăzute de
lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;
cheltuieli cu bursele elevilor;
pentru transportul elevilor;
cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care potrivit legii se efectuează gratuit;
cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative (cultural artistice,
sportive, turistice etc.).
Finanţarea suplimentară cuprinde venituri pe care unităţile şcolare sunt nevoite în
ultima perioadă, din cauză fondurilor insuficente primite de la bugetul de stat precum de la
bugetul local, să le realizeze prin:
donaţii;
sponsorizări;
închirierea spaţiilor din cadrul incintei unităţii;
împrumuturi rambursabile/nerambursabile;
fonduri primite în cadrul unor programe speciale de învăţământ lansate în plan
intern sau extern;
activităţi de autofinanţare (realizarea de cursuri, activităţi de producţie şi prestări
service).
În această categorie se încadrează proiectele cu finanţare externă primite de Colegiul
Tehnic CF „Unirea”: Phare 2001 (142.000 euro), Phare 2002 (70.000 euro-ateliere, 200.000
euro-echipamente), Phare 2005 – 500.000 RON, fonduri primite de la Comitetul de părinţi
(dotare cu mobilier pentru laboratoare, premiere elevi-clase terminale în iunie 2007, deplasări la
concursurile şcolare pentru elevii cu probleme sociale)
Atunci când întâlnim excedent reflectat în imobilizări financiare sau materiale putem
considera că avem o sursă de finanţare. Dacă deficitul anual nu poate fi acoperit din excedentul
anilor precedenţi grevează asupra veniturilor anului curent, ce vor fi angajate cu prioritate pentru
plata obligaţiilor provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.
62
 Costul standard pe elev este baza de calcul a fondurilor alocate instituţiilor de
învăţământ de la şi prin bugetele locale. Nivelul costului standard pe elev se aprobă de către
Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Costul standard/elev sau preşcolar este determinat pentru fiecare nivel de învăţământ,
filieră, profil, specializare/domeniu. Pentru analiza costului standard se iau în calcul următoarele
criterii:
 numărul de posturi/catedre legal constituite;
 limba de predare;
 alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ;
 calitatea personalului de educaţie şi formare profesională;
Costul standard pe elev/preşcolar este un indicator de fundamentare a necesarului
de fonduri destinate să acopere cheltuielile aferente finanţării de bază. Nivelul costului standard,
respectiv al fiecărei categorii de cheltuieli aferente finanţării de bază este determinat de
indicatori fizici de consum de resurse umane şi materiale stabilite prin legi şi hotărâri ale
guvernului sau prin acte normative elaborate de ministerele şi instituţiile centrale de specialitate.
Aceşti indicatori sunt: numărul de elevi pe clasă, numărul de norme didactice pe clasă, nivelul
salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum de energie electrică şi
termică şi de preţurile materialelor şi serviciilor „consumate“ pentru buna desfăşurare a
procesului instructiv-educativ din şcoală.
Precizări :
a) Costul standard nu este şi nu poate fi în prezent, un criteriu unic de alocare a fondurilor
către unităţile de învăţământ.
b) Intensitatea cu care aceşti factori cer unele „abateri“ ale costurilor pe elev de la
costurile standard este foarte diferită de la o zonă geografică sau administrativă la alta şi de la o
unitate de învăţământ la alta chiar în cadrul unei singure localităţi.
c) Costul standard este un cost de referinţă, orientativ.
Calculul costului standard

unde:
Cs - cost standard pe elev/preşcolar

63
 Chp - cheltuieli de personal
Chms - cheltuieli materiale şi servicii
Chperf - cheltuieli de perfecţionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal8

unde:
chpd - drepturi salariale pentru personalul didactic
chpnedid-- drepturi salariale pentru personalul nedidactic
chpaux - drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar
chvbuget--viramente bugetare
chdepl - cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului
* - salarii de bază aferente personalului angajat conform ariei curriculare şi sporurile
aferente conform legii
** - 0,33 % aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat
(personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar).
Destinaţia anumitor fonduri alocate în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” este prezentată
în tabelul următor:
Sursa Valoarea Realizări
M.E.C.I 11.445 RON Dotarea bibliotecii
M.E.C.I 76.650 RON Dotarea laboratoarelor de fizică, chimie,
biologie
M.E.C.I 12.600 RON Dotarea cabinetului de consiliere
psihopedagogică
M.E.C.I 7.100 RON Dotarea sălii de sport
M.E.C.I 132.000 RON Dotare Clubul Sportiv Şcolar
Consiliul Local 236.000 RON -finalizarea sălii de sport
16.000 (investiţii) -cheltuieli materiale

8
Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005,
p.64
64
 -plata utilităţilor
Comitetul de părinţi 2.406 (sold) -mochetă laborator tehnic
18.275 RON -mobilier laborator fizică
-lucrări laborator infomatică
-premieri elevi
-jaluzele sala 6, sala 6 bis
-materiale de curăţenie
-uşă grilaj laborator tehnic
-medicamente puncte sanitare
Venituri proprii 8.500 RON -salarii şcoală postliceala
-taxa de acreditare pe educaţia adulţilor
-materiale curăţenie
-obiecte de inventar
-conectarea unor cabinete şi a cancelariei
la internet

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care

trebuie acoperite ce sunt exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin bugetele de venituri
şi cheltuieli. În finanţarea bugetară se regăseşte în mare parte execuţia părţii de cheltuieli a
bugetului. Executarea părţii de cheltuieli constă în solicitarea, repartizarea şi utilizarea efectivă a
fondurilor bugetare de către fiecare instituţie de învăţământ în parte. Acesta cuprinde un
ansamblu de metode, modalităţi în domeniul bugetar constituite în vederea efectuării
cheltuielilor în plan financiar - operativ.
Cheltuielile bugetare se bazează pe alocarea de credite bugetare. Acestea sunt efectul
relaţiilor bugetare a căror mobil este dat de necesitatea acoperirii unor nevoi publice, situaţie
în care apare un echivalent între participarea la fonduri publice ca dimensiune sau provenienţă şi
consumul de mijloace bugetare.
Se caracterizează prin:
- sume de bani cu titlu definitiv ;
- nu au dobândă ;
- alocarea acestora nu se face ci pe mãsura îndeplinirii sarcinilor pe care le au instituţiile
în cauză şi în funcţie de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţia lor;
- sunt create pentru a acoperi cheltuieli publice ;
65
 - nu implică rambursabilitate directă şi imediată.
Sumele de bani sub forma creditelor bugetare se repartizează pe ramuri de activitate,
apoi pe organizaţii şi instituţii publice.
Din alt punct de vedere, creditele bugetare sunt caracterizate ca fiind drepturi băneşti ce
se cuvin instituţiilor de învăţământ care se finanţează de la bugetele publice. După adoptarea
bugetului, Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovării primeşte banii pe care îi trimite la
instituţiile subordonate iar organele financiare implicate în procesul bugetar sunt obligate să le
pună la dispoziţie sumele de bani cu titlu de credite bugetare.
Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune la dispoziţia instituţiilor publice a
mijloacelor necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin buget.
Finanţatarea bugetară a instituţiilor publice presupune prezenţa a 3 factori instituţionali
în acţiune:
- Ministere ori instituţii centrale cu răspundere în gestiunea bugetelor publice-finanţatori
- Instituţii publice consumatoare de fonduri publice- ordonatori de credite
- Trezoreria Finanţelor Publice reprezentată de unităţiile sale operative din teritoriu.
Alocarea fondurilor se face treptat, pe măsura justificării sumelor alocate anterior şi în
raport cu gradul de îndeplinirea sarcinilor anterioare şi apariţia altor noi.
Aprobarea unor noi fonduri de către organele Ministerului Finanţelor sau organele
locale este un prilej de analiză din partea acestora, a modului de cheltuire a fondurilor aprobate
anterior, a respectării destinaţiei acestora, a eficienţei cheltuirii lor.
Transmiterea creditelor bugetare se face în două etape, care pot fi considerate
procedura în cadrul finanţării bugetare: deschiderea de credite bugetare şi repartizarea acestora.
Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se realizează între
cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice- Ministerul Finanţelor Publice-
şi ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului- Ministerul Educaţiei
Cercetarii si Inovării. De aici, are loc repartizarea creditelor către ordonatori secundari-
Inspectoratele Şcolare Judeţene- până la ordonatori terţiari de credite bugetare- directori de
şcoli, licee, grupuri şcolare. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa iniţială în
finanţarea bugetară, se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.
În bugetele publice, la partea de cheltuieli apar individualizări pe domenii, ministere,
sectoare de activitate cu privire la limitele valorice ale fondurilor bugetare angajate cu titlu de
credite bugetare pentru susţinerea cheltuielilor din instituţiile de învăţământ. Astfel, creditele
bugetare se obţin, se transmit şi se înregistrează în evidenţa contabilă a instituţiilor atât la
primire cât şi la întrebuinţare.
66
 În acelaşi timp, sumele aprobate şi transmise prin deschidere şi repartizare vor apărea
iniţial ca surse de finanţare, ca venituri bugetare nenominalizate aflate sub expresia de credite
bugetare, în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ la partea de
venituri. În concordanţă cu aceste limite valorice ale consumului de fonduri apar destinaţii
individualizate la nivel de articole şi aliniate de cheltuieli. Prezenţa în partea de venituri a
creditelor bugetare ca surse de finanţare la instituţiile de învăţământ este mai mult ipotetică,
semnificaţia de fond fiind dată de destinaţia pe care o capătă în sensul angajării mijloacelor
băneşti pentru consumuri efective. În cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli, partea de
venituri se referă la credite bugetare aprobate, iar partea de cheltuieli are în vedere creditele
bugetare de utilizat (consumat).
După adoptare, bugetele publice devin acte normative cu caracter de lege şi produc
efecte în materie de cheltuieli în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului bugetar care au
fost aprobate. Pe baza unei tehnologii elaborate de organe specializate se procedează la
definitivarea indicatorilor financiari pe titulari şi trimestre. Coordonarea acţiunii revine
Guvernului pentru bugetul central şi consiliilor locale aprobate se definitivează, devenind
balanţe financiare operative, bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ, din
treaptă în treaptă.
La nivelul ordonatorului principal de credite, în bugetele de venituri şi cheltuieli
centralizatoare sunt:
- creditele bugetare aprobate pentru activitatea proprie a instituţiei centrale
- creditele bugetare aprobate pentru instituţiile din subordine.
Apoi capătă dimensiuni executorii creditele bugetare pe destinaţii prin bugetele de
venituri şi cheltuieli (centralizate şi proprii) ale celorlalţi ordonatori de credite.
În execuţia părţii de cheltuieli a bugetelor publice, deschiderea şi repartizarea de
credite bugetare se face în legătură cu ierarhia instituţională existentă şi recunoscută în
raporturile bugetare :

 Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de ordonator principal de credite poate

solicita, conform cu bugetul său aprobat privind veniturile şi cheltuielile bugetare cuvenite din
bugetul din care este finanţat. Solicitarea se face atât pentru nevoi proprii, cât şi centralizate ;

 Repartizarea de credite bugetare pe ordonatori direct subordonaţi pe baza unor

documente întomite în paralel cu solicitarea de deschidere de credite. Repartizarea creditelor
continuă până la nivelul Inspectoratelor Şcolare Judeţene în calitate de ordonatori secundari de
credite;

67
  Repartizarea fondurilor la nivelul ordonatorilor terţiari de credite care sunt
directorii de şcoli, licee şi grupuri şcolare. Ei nu au posibilitatea să repartizeze credite bugetare
în continuare.

Responsabilitatea instituţiilor publice în consumul de fonduri bugetare este conturată

prin competenţele pe care le au, conform cu aria de manifestare, ordonatorii de credite. Unii
dintre ei pot primi credite bugetare pe care să le întrebuinţeze pentru activitatea proprie şi pe
care să le repartizeze pentru susţinerea activităţii ordonatorilor subordonaţi. Ordonatorii terţiari
de credite bugetare pot numai primi şi utiliza creditele bugetare, conform cu bugetul de
venituri şi cheltuieli propriu aprobat.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sunt prezente două categorii de ordonatori:

- ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii,
- ordonatori terţiali- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial din
bugetul local.
Inspectoratul Şcolar General al Judeţului are calitatea de locţiitor al
ordonatorului principal. Aceştia pot să apară şi în calitatea de ordonatori secundari de
credite din bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi
unităţile din teritoriu.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Aceasta presupune prezentarea tehnicii deschiderii şi repartizării de credite bugetare unde

sunt implicaţi următorii factorii: Ministerul Finanţelor Publice, Trezoria Finanţelor Publice
Bucureşti şi ordoantorii de credite bugetare, instituţiile publice( directori de şcoli, licee)
Acordarea sumelor de bani se face trimestrial, ţinând seamă de repartizarea pe trimestre
a creditelor bugetare anuale şi se face deodată pentru acoperirea totală a cheltuielilor anuale
aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli. Deoarece veniturile bugetului de stat se păstrează
în conturi de venituri deschise la trezorerie sau bănci, la dispoziţia Ministerului Finanţelor,
ordonatorii de credite au numai credite aprobate în limita cărora pot să facă cheltuieli, fără însă a
avea mijloace băneşti necesare. Pentru ca ministerele şi celelalte instituţii centrale să poată
acoperi propriile lor cheltuieli unităţilor subordonate este necesară o autorizare pe care
Ministerul Finanţelor Publice (finanţator) o dă Trezoreriei Finanţelor Publice Paşcani de a
pune la dispoziţia acestora sumele necesare. Această autorizare poartă denumirea de deschidere
de credite bugetare. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza

68
creditelor deschise de Ministerul Finanţelor Publice la cererea Ministerului Educaţiei Cercetarii
si Inovării.
Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru
finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu. Nici creditele bugetare aprobate MECI nu pot fi
utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator.
Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei adresează o cerere de deschidere a creditelor
bugetare în 3 exemplare către „finanţator”, unde sunt consemnate suma solicitată (în acord cu
prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal), capitolul de cheltuieli la care se
încadrează, suma şi contul MECI deschis la Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti. Pe verso,
cererea are menţionat, pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe
cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente si cheltuieli de capital.
Două din cele trei cereri vor fi completate şi semnate de către MFP, fiind utilizate astfel:
un exemplar adresat MFP se foloseşte pentru evidenţa proprie unde se reflectă o aprobare de
credite bugetare, iar un alt exemplar este trimis Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru
înregistrare în evidenţa economică de deschidere a creditelor bugetare.
Un ultim exemplar se întoarce la Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei cu sensul de
confirmare asupra deschiderii propriu-zise a creditului bugetar. La acest nivel a bugetelor
statului suma înscrisă în cerere vizează dimensionarea creditului bugetar la nivelul unui
trimestru.
Cererea de deschidere a creditului bugetar este însoţită de o notă justificativă în care cele
două categorii de cheltuieli sunt structurate pe cheltuieli curente şi cheltuieli de capital, precum
şi pe subcapitole şi dacă este cazul şi pe articole principale.
La nivelul finanţatorului se procedează la deschiderea de credite bugetare pe care le dă
MFP Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru a trece sumele cu titlu de credite bugetare
din contul finanţatorului în contul Ministerului Educaţiei Cercetarii si Inovării. În paralel cu
deschiderea de credite bugetare se declanşează repartizarea de credite bugetare de la Trezoreria
Finanţelor Publice Bucureşti către sucursala din Paşcani.
Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma
deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite, intervin unităţile
operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi, potrivit cu legăturile ierarhice dintre
aceştia.
La Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti sunt deschise conturi pentru fiecare
componentă bugetară privind statul precum şi pentru Inspectoratul Şcolar Iaşi. Trecerea sumelor
de bani cu titlu de credite bugetare presupune ca respectivele sume aflate într-o anumită s
69
subdiviziune, capitol, în bugetul de stat, să treacă în contul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
cu titlu de credite bugetare aprobate de la Ministerul Finanţelor Publice.
În paralel cu dispoziţia dată Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti, Ministerul
Finaţelor Publice informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării că i s-a deschis un cont de credit
bugetar în suma de …, în capitol, în contul său deschis la Trezoreriei Finanţelor Publice
Bucureşti.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

O particularitate privind finanţarea din bugetul local este faptul că unităţile administrativ
teritoriale desfăşoară activităţi şi acţiuni pe baza disponibilităţiilor existente în cont (cont de
disponibilităţi) privind bugetul local deschis la trezorerie.
La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau alimentarea
cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului
local. În absenţa disponibilităţiilor, plăţile se amână şi se efectuează potrivit cu ordinele
miniştrilor, legile asupra mijloacelor băneşti din contul bugetului local.
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare
(primarul oraşului Paşcani) care stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul
propriu, luând în considerare propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de
cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se
acoperă plăţile.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru

cheltuieli
Creditele bugetare aprobate la nivelul unităţii au semnificaţia de limite de
finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorul terţiar de credite
(directorul) pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.
După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să
dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor.
Utilizarea propriu-zisă a cheltuielilor se face prin:
- plăţi în numerar- salarii, alte drepturi, burse, avansuri în contul cheltuielilor de
deplasare. Pentru aceasta este necesar ca pe baza instrumentului adecvat să fie ridicate sume de
bani de la bancă sau trezorerie din cont, prilej cu care se exercită un control aprofundat cu
privire la sumele de ridicat din cont conform cu un flux informaţional.

70
 - plăţi fără numerar- decontare de cont în favoarea furnizorilor

În cursul exerciţiului bugetar pot să apară:

 retrageri de credite bugetare deschise sau repartizate, ca urmare a renunţării la anumite
operaţii- folosirea dispoziţiei bugetare de retragere; când iniţiativa aparţine instituţiilor de
învăţământ în calitate de ordonatori terţiari este vorba de operaţie de restituire a creditelor
bugetare.
 sarcini suplimentare de îndeplinit care nu au fost luate în considerare în etapa
elaborării propriului buget- se realizează prin disponibilităţii de venituri din bugetul de
venituri şi cheltuieli sau prin alocarea de mijloace băneşti suplimentare.
În primul caz acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat se mai realizează în cursul
exerciţiului bugetar prin virarea de credite bugetare. Aceasta presupune diminuarea creditelor
bugetare de la o subdiviziune a clasificaţiei unde sunt disponibilităţi şi majorarea la o altă
subdiviziune la care mijloacele financiare sunt insuficiente. Virarea de credite este condiţionată
de realizarea economiilor la alte subdiviziuni de cheltuieli. Directorul Colegiului Tehnic
CF Unirea Paşcani poate aproba virări de credite numai de la un aliniat de cheltuieli la altul, în
cadrul aceluiaşi articol. Virările de credite sunt condiţionate de: interdicţii în timp- interzisă
virarea de credite în cazul unor categorii de cheltuieli, precum bursele elevilor, î n primul
trimestru al anului şi în perioada 15-31 decembrie când au loc operaţii de închidere a
exerciţiului bugetar şi de spaţiu.
Plăţile din credite bugetare se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite
bugetare. În vederea efectuării plăţii se folosesc ca instrumente cec-ul pentru eliberarea
numerarului din cont, ordinul de plată.
Instituţia de învăţământ poate beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţii
furnizoare, care dispune de fondurile necesare pentru achitarea contravalorii mărfurilor,
serviciilor. Documentele de plată prin trezorerie se întocmesc şi înregistrează prin conturi
deschise pe instituţii. Ordonatorul de credite bugetare prezintă trezoreriei documentele de
plată. La trezorerie se urmăreşte încadrarea plăţilor în limita creditelor aprobate, pe subdiviziuni
ale clasificaţiei, ocazie cu care se stabileşte disponibilul de credite bugetare la fiecare document
de plată, respectarea dispoziţiilor legale prin care sunt autorizate efectuările de cheltuieli.
În vederea plăţilor pentru salarii, pentru ridicarea sumelor necesare la sfârşitul fiecărei
luni, instituţia prezintă Compartimentului de control şi evidenţa cheltuielilor din cadrul
trezoreriei următoarele documente:
- cec pentru ridicarea numerarului din cont ;
- ordin de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii ;
71
 - contribuţia pentru asigurările sociale de stat;

- contribuţia pentru fondul de somaj ;

- contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate
- salarii pe card;
La prezentarea documentelor se fac verificări, după care documentele sunt trimise la alte
compartimente pentru viramente sume, plăţi numerar.
Plăţile pentru cheltuieli materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor, conform cu
o anumită încadrare într-o structură de cheltuieli oficializată. În vederea admiterii plăţilor
dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a prezenta trezoreriei
documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor materiale în specificul activităţii,
prestările de servicii, etc.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea cheltuielilor bugetare, realizată prin alocarea de mijloace băneşti, pe baza

bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, cu destinaţii precise, are la bază un flux care
implică mai multe instituţii şi autorităţi, fiecare cu rol separat.
Finanţarea de la bugetele statului constă în deschiderea şi repartizarea de credite bugetare
prin implicări ale ordonatorilor de credite bugetare, cei care au responsabilitatea bugetelor
publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.
Instituţiile implicate în gestiunea bugetelor publice, în acest caz, Ministerul Finanţelor
Publice, au rol de finanţatori ai instituţiilor prevăzute. Trezoreria Finanţelor Publice este
implicată în execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice, prin servicii de
evidenţă la nivel de unităţi.

72
 Finanţarea de la bugetul de stat

„Finanţator”
Documentaţie MINISTERUL
FINANŢELOR Evidenţă 1 ex
PUBLICE
Inform. Proiect aliniat
Trezoreria
Min. Educaţiei FP Bucureşti
Cercetarii si Evidenţă1 EX
Inovarii
DBR(3 ex)-alin.cont OSCB
DRCB

CDCB
informare
Trezoreria Paşcani
ISJ IAŞI 1Ex. evidenţă
OSC
DBRCB

CEC-uri ridicare numerar

COLEGIUL
TEHNIC DE
CAI FERATE OP
„ UNIREA”
PASCANI

La nivelul finanţatorului se procedează la deschiderea de credite bugetare pe care le dă

MFP Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru a trece sumele cu titlu de credite bugetare
din contul finanţatorului în contul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În paralel cu deschiderea
de credite bugetare se declanşează repartizarea de credite bugetare de la Trezoreria Finanţelor
Publice Bucureşti către sucursala din Paşcani.
Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma
deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite, intervin unităţile
operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi, potrivit cu legăturile ierarhice dintre
aceştia.

73
 La nivelul ordonatorului terţiar de credite are loc o consemnare în evidenţă a tuturor
fluxurilor băneşti obţinute de la unităţile Trezoreriei din teritoriu.

Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale

compartiment de specialitate din

Primar cadrul primării
trezorerie

Dispoziţii
bugetare
Cont buget local
de
repartizare
T
R
E
Z
Cont O
Informaţii asupra Primar/presedinte
deschiderii R
CL
creditelor bugetare E
RI
E

Director Cont Colegiul Tehnic

Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani
CF „Unirea” Informare
Paşcani

Finanţarea din bugetele locale se realizează sub forma alimentării cu fonduri băneşti sau
alocarea de fonduri, deosebindu-se prin faptul că finanţarea cheltuielilor se realizează în limita
disponibilului din cont.
Organul financiar local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local
aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului terţiar de credite bugetare cu luarea
în considerare a disponibilităţilor existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare
din acesta.
Finanţatorul întocmeşte apoi o dispoziţie bugetară prin care se dispune ca din contul
bugetului local o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului terţiar de
credite. Dispoziţia bugetară ( ordinul de plată) este adresată Trezoreriei Finanţelor Publice din
teritoriu.
La nivelul Trezoreriei se deschide un cont pe numele liceului, cont în care sunt virate
sumele privind finanţarea din bugetele locale

74
 Bibliografie

1) Ştefura, Gabriel , Proces bugetar public, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007;
2) Văcărel, Iulian, Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;
3) Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed.
Ceres, Bucureşti, 200
4) Legea învăţământului (Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare);
5) Legea privind statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997, modificată şi completată
ulterior) ;
6) Legea Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice;
7) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
8) Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008
personalului didactic din învăţământ

75