Cont A Bi Lit Ate

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ
DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”
CATEDRA „CONTABILITATE ŞI AUDIT”
CURRICULUM DISCIPLINAR
Ciclul licenţa
Domeniul general de studii: Ştiinţe Economice (36)

Domeniul de formare profesioanală : Contabilitate (364)
Specialitatea: Contabilitate (364.1)
Numărul de credite (ECTS): 180
Ciclul masterat: „Gestiunea sistemului contabil şi audit ”
Chişinău – 2008
1
Curriculumul disciplinar a fost elaborat în conformitate cu
standardele educaţionale la specialitatea – Ştiinţe Economice,
documentele reglatoare ale Ministerului Educaţiei şi Tineretului
din Republica Moldova, ţinîndu – se cont de procesul de la
Bolognia de formare a specialiştilor în acest domeniu.
Coordonatori: Raisa Evsiukova, conferenţiar universitar, dr. în

economie, Alexandru Şcerbanschi, profesor universitar interim, dr. în
economie, Ada Ştahovschi, conferenţiar universitar, dr. în economie.
A fost recomandat pentru publicare de Senatul ULIM (proces-verbal nr. 07 din
27 iunie 2008)
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NATIUONALE A CARTII

Curriculum disciplinar: Specialitatea : Contabilitate (364.1),
/Univ.Libeă Intern. Din Rep. Moldova, Fac. „Ştiinţe Economice”, Catedra
„Contabilitatea şi Audit”; coord.: Raisa Evsiukova, Alexandru Şcerbanschi, Ada
Ştahovschi. - Ch. : ULIM, 2008. - 80 p.
100 ex.
ISBN 978-9975-920-89-6
CZU 657:378(073.8)
2
CUPRINS
Prezentarea facultăţii…………......……….............4
Conceptul educaţional al facultăţii…….................6
Planul de studii…………………………….............15
Finalităţile de studii…………………….................18
Sintezele rezumative ale programelor analitice…..19
V.1. Anul I…………………......................................21
V.2. Anul II………………….....................................39
V.3. Anul III…………………....................................53
Caetul de sarcini pentru examenele de licenţă…...62
Cerinţele pentru elaborarea tezelor de licenta
(masterat) .................................................................. 64
3
I. PERENTAREA FACULTĂŢII „Stiinte Economice”
4
Importanta sociala si economica a invatamantului superior economic
devine tot mai evidenta in Republica Moldova. Gestionarea procesului de tranzitie
spre o economie de piata bazat pe principiile competitiei, rezolvarii problemelor
sociale si respectarii cerintelor protejarii si refacerii mediului solicita specialisti
bine pregatiti in toate domeniile stiintei si practicii economice.
Facultatea „Stiinte Economice” este o structura integra de baza a
Universitatii Libere Internationale din Moldova organizat concomitent cu
intemeierea acestei institutii de invatamant superior de alternativa in octombrie
1992. Procesul instructiv-educativ este organizat in stricta conformitate cu Legea
invatamantului din Republica Moldova si Conceptia privind implementarea ei, in
baza Strategiei generale a ULIM si a Regulamentului Facultatii. Subdiviziuni
structurale de baza cu caracter metodico-didactic al Facultatii sint cele 8 catedre si
anume: Relatii Economice Internationale, Management, Finante si Asigurari,
Contabilitate si Audit, Banci si Burse de Valori, Limbi Moderne Aplicate in
Economie si Drept, Matematica si Statistica, Informatica, ce au in calitate de
directie prioritara conceptuala organizarea si realizarea la un nivel inalt a
activitatilor didactice, metodice si stiintifice a studentilor si profesorilor la una sau
mai multe discipline de profil: Relatii Economice Internationale, Comert, turism,
servicii hoteliere, Management, Marketing, Finante si Asigurari, Contabilitate si
Audit, Banci şi Bursede Valori.
Prin programe de invatamant derulate pe specializari Facultatea „Stiinte
Economice” are ca scop fundamental pregatirea viitorilor economisti, specialisti in
administratia publica, derularea programelor de educatie continua
(postuniversitare, master, doctorat, reciclare etc.), precum si cercetarea stiintifica
in domeniul economic. Facultatea „Stiinte Economice” urmareste sa fie
remarcata printre institutiile de prestigiu in domeniul economic pe plan national si
mondial.
5
Facultatea are drept scop pregatirea la un nivel inalt a specialistilor-
economisti si cadrelor stiintifice, nivel adecvat si corespunzator necesitatilor
economiei nationale aflate in procesul tranzitiei, competenti in plan teoretic
fundamental si aplicativ in problemele actuale ale economiei de piata, integrarii
europene si mondiale in ansamblu. Deasemenea sub aspect conceptual Facultatea
ofera in acelasi timp posibilitati de aprofundare a cunostintelor speciale pentru
persoanele ce opteaza pentru o continuare a studiilor cu orientarea la a doua
specialitate.
Alexandru Şcerbanschi,
Decanul Facultatii «Stiinte Economice»
II.CONCEPTUL EDUCAŢIONAL
6
I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Importanţa socială şi economică a învăţământului superior economic devine

tot mai evidentă în Republica Moldova. Gestionarea procesului de tranziţie spre o
economie de piaţă bazat pe principiile competiţiei, rezolvării problemelor sociale
şi respectării cerinţelor protejării şi refacerii mediului solicită specialişti bine
pregătiţi în toate domeniile ştiinţei şi practicii economice.
În aceste condiţii, existenţa unui concept al dezvoltării Facultăţii Ştiinţe
Economice (FŞE) este strict necesar întru ralierea acestei unităţi de învăţământ la
sistemul educaţional universitar naţional unic şi racordat la principiile Procesului
de la Bologna.
Conceptul FŞE este determinat de:
• consolidarea şi dezvoltarea ULIM prin prisma monitorizării permanente a
calităţii studiilor şi cercetării;
• evoluţia strategiei de dezvoltare economică a Republicii Moldova,
relaţiilor sociale şi planului de cercetări ştiinţifice aprobat de către subdiviziunile
superioare centrale;
• conţinutul Codexului ULIM, al altor documente regulatoare parvenite de
la Consiliul de Administrare a universităţii, Rectorat şi Senatul Universităţii Libere
Internaţionale din Republica Moldova;
• conţinutul normelor de drept educaţional stipulate în Legea
Fundamentală, Codul Educaţional, dispoziţiile şi ordinele Ministerului Educaţiei şi
Tineretului, alte acte normative.
• specificul Facultăţii ca diviziune a universităţii private raliată la
Conceptul educaţional universitar naţional unic.
Individualizarea strategiei şi tacticilor FŞE prin filiera de tranziţie de la general la
particular şi vice versa; Etc.
Acestea ne obligă să includem în Conceptul FŞE programe de maximă
actualitate şi cu un conţinut strategic de acţiuni de perspectivă imediate ale ULIM.
2.SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CONCEPTULUI
Scopul Conceptului constă în stabilirea direcţiilor de dezvoltare a FŞE în

domeniul de instruirii, educaţiei, ştiinţei, relaţiilor internaţionale, Acesta trebuie să
fortifice activitatea Facultăţii, care este direcţionată spre pregătirea specialiştilor-
economişti şi a cadrelor ştiinţifice la un nivel corespunzător necesităţilor
economiei naţionale, specialiştilor competenţi în plan teoretic fundamental şi
aplicativ în problemele actuale ale economiei de piaţă, ale integrării europene şi
mondiale în ansamblu.
7
De asemenea, Facultatea are drept scop, aprofundarea cunoştinţelor în materie
de economie naţională, regională, europeană şi mondială a specialiştilor cu studii
superioare în alt domeniu şi orientarea acestora la una din specialităţile economice.
Strategia conceptului este cauzată de:
a. asigurarea calităţii procesului de studii performant la toate cele trei
cicluri universitare;
b. asigurarea perfecţionării economice şi manageriale a specialiştilor din
domeniu, inclusiv prin organizarea studiilor la distanţă;
c. consolidarea învăţământului la ciclul II universitar - masterat;
d. consolidarea poziţiei competitive în domeniul învăţământului superior
economic (a! J pregătirii viitorilor economişti), perfecţionării economice şi
manageriale a specialiştilor cu studii superioare;
e. racordarea si perfecţionarea continuă a planurilor de studii şi
programelor analitice;
f. asigurarea perfecţionării cadrelor didactice prin acordarea de burse în
străinătate î în unităţile economice şi administrative din ţară;
g. dezvoltarea şi diversificarea programelor de studii ciclul II şi III
universitar; h. semnarea convenţiilor de colaborare cu universităţile (instituţiile de
învăţ
superior) cu profil similar din ţările vecine, ţările membre ale Uniunii Europene,
vizează schimburi de studenţi şi cadre didactice, participarea la activităţi comune
etc.;
i. asigurarea unui grad de autofinanţare satisfăcător si a unui nivel de
valorificare ; grandurilor pentru consolidarea bazei materiale;
j. menţinerea cercetării ştiinţifice economice, desfăşurata în cadrul
Facultăţii, la i nivel înalt corespunzător potenţialului instituţiei;
k. asigurarea financiară a editării literaturii de specialitate în variantă
tipografică : electronică;
l. continuarea implementării noilor tehnologii informaţionale şi
educaţionale;
m. diversificarea învăţământului superior economic la FŞE prin
promovarea studii! la distanţă;
Întru menţinerea şi consolidarea poziţiei competitive pe piaţă a valorilor
educaţional la FŞE se realizează mai multe principii şi criterii educaţionale, printre
care:
• diversificarea serviciilor educaţionale oferite;
• specializarea viitorilor economişti, conform cerinţelor pieţei educaţionale;
• menţinerea competenţei cadrelor didactice la standardele europene;
• încurajarea şi promovarea inovaţiei în procesul de învăţământ şi cel de
management universitar şi administrativ;
8
• folosirea celor mai noi şi mai eficiente metode şi tehnologii educaţionale
informaţionale;
• implementarea tehnologiilor educaţionale specifice învăţământului la
distanţa;
• antrenarea agenţilor economici din sectorul public şi privat în cerc
ştiinţifică a FŞE;
• implicarea în fundamentarea şi realizarea deciziilor guvernamentale la
nivel macro şi microeconomic;
• asigurarea şi dezvoltarea unor condiţii adecvate de muncă pentru studenţi
şi cad-1 rele didactice (inclusiv facilitarea accesului la informaţii, petrecerea
timpului liber etc.).
Realizarea Conceptului se efectuează în conformitate cu Nomenclatorul
specializărilor i pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior din
ţara noastră.
Această activitate cuprinde următoarele :
• descrierea specialităţilor curente ale facultăţii şi stabilirea specialităţilor
noi;
• aprecierea formelor de pregătire a specialiştilor;
• elaborarea acţiunilor concrete privind îmbunătăţirea continuă a calităţii
procesului de studii;
• determinarea politicii educaţionale de formare a specialistului în funcţie
de analiza contingentului de studenţi;
• asigurarea procesului de studii cu tehnici şi tehnologii contemporane,
înzestrarea permanentă a laboratoarelor şi spaţiului auditorial cu utilaj performant,
reieşind din necesităţile procesului de instruire şi conţinutul curriculei facultăţii;
• selectarea agenţilor economici pentru realizarea stagiilor de practică,
conform contractelor de colaborare semnate între ULIM şi instituţiile de profil din
ţară şi de peste hotare;
• perfecţionarea cadrului didactic şi a activităţilor educaţionale privind
elaborarea tezelor de licenţă;
elaborarea tezelor de maşter;
elaborarea tezelor de doctor;
• monitorizarea continuă a relaţiilor student-profesor proces educaţional;
• stabilirea obiectivelor în domeniul cercetărilor ştiinţifice la FŞE;
• determinarea anuală a realizărilor direcţiilor ştiinţifice şi ale grupurilor de
lucru în cadrul FŞE;
• aprecierea cooperărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale la FŞE;
9
• coordonarea de către Institutul de Cercetări Ştiinţifice Economice (ICŞE)
din cadrul FŞE a activităţilor ce ţin de elaborarea tezelor de licenţă, maşter şi
doctor;
• monitorizarea şi perfecţionarea continuă a managementului facultăţii;
• asigurarea facultăţii cu cadre didactico-ştiinţifice în funcţie de rolul şi
scopul strategic de dezvoltare;
• stabilirea centrelor educaţionale în cadrul incubatoarelor educaţionale ale
facultăţii;
• determinarea anuală a perspectivelor de dezvoltare a FŞE,
3. SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII
Facultatea Ştiinţe Economice a fost fondată, împreună cu alte trei facultăţi

ULIM la 16 octombrie 1992. Primul decan al FŞE a fost conferenţiarul universitar
S. Olaru. Apoi, o perioadă mai îndelungată de timp, această funcţie a fost deţinută
de doctor, profesor universitar, Andrei Mălai, care a adus o contribuţie anumită în
dezvoltarea FŞE. Ulterior FŞE a fost condusă de mai multe personalităţi notorii.
Procesul de studii a fost organizat în condiţiile concurenţei de piaţă.
La 16 iunie 2002, Facultatea de Ştiinţe Economice ULIM a fost acreditată
de către Comisia Superioară de Atestare şi Acreditare Academică, conform
legislaţiei în vigoare Pe parcursul a 15 ani de activitate, FŞE s-a aflat' la etapa
căutărilor şi a frământărilor diverse catedre de specializare. Astăzi catedrele de
bază sunt: „Finanţe şi Bănci", "Economie mondială şi REI", "Management şi
marketing", "Contabilitate şi audit"' şi catedrele de discipline generale -
„Matematica şi statistica", Informatica economică" si „Limbi moderne şi aplicate”,
care au în calitate de direcţie prioritară conceptuală organizarea şi realizarea la un
nivel înalt a activităţilor didactice, metodice şi ştiinţifice a studenţilor şi
profesorilor la una sau mai multe discipline de profil.
În prezent, Facultatea pregăteşte cadre economice de înaltă calificare la
şapte specializări, conform nomenclatorului vechi de specializări, şi a început
pregătirea j specialiştilor ia şase specialităţi, conform noului nomenclator al
specialităţilor racordat! la rigorile procesului de la Bologna. Procesul didactic în
cadrul Facultăţii se realizează prin studii: cu frecvenţă la zi; studii cu frecvenţă
redusă; studii la masterat la diferite! specializări acreditate; studii la a doua
specialitate; studii individuale şi de autoinstruire; studii la doctorat. Concomitent,
sunt pregătite toate condiţiile pentru realizarea studiilor! la distanţă,
Forma de învăţământ cu frecvenţă la zi se organizează pe parcursul a
două semestre anual, compuse din câte 15 săptămâni fiecare cu o şarjă de 22-28
ore săptămânal. Procesul de studii este realizat în conformitate cu programele
analitice ale tuturor disciplinele socio-umane, fundamentale şi speciale.
10
Forma studiilor cu frecvenţă redusă este organizată în baza planului de
studii de ani cu invitarea studenţilor de 3 ori pe an în cadrul sesiunii de reper
(toamnă, iama şi privară). Planurile de învăţământ la această formă de studii se
deosebesc de cele cu frecvenţa la zi prin numărul mai redus al orelor de contact cu
studenţii.
Forma studiilor la a doua specialitate constă în organizarea procesului de
învăţământ! de 3 ani a persoanelor cu studii superioare. Aspectul inovaţi v în
procesul realizării ac forme de învăţământ constă în faptul că în cadrul studiilor la
a doua specialitate se utilizează noi tehnologii de instruire. Conducerea Facultăţii
promovează consecvent linia abordării! în această activitate a tehnologiilor
avansate, valorificând creativ cunoştinţele obţinute în l rezultatul absolvirii deja a
unei instituţii de învăţământ universitar la specialităţile aferente (inclusiv, studii de
caz, jocuri didactice, testări-expres etc.).
Altă formă distinctă de studii este instruirea opţională (la solicitare) a
studenţilor în cadrul filialei Newport University (SUA) la specialitatea
„Administrarea bussinesului".
Controlul calităţii procesului didactic este verificat periodic de grupul
managerial; al Facultăţii şi catedrelor, de comisia metodică a facultăţii, Consiliul
educaţional ULIM,j precum şi prin intermediul organizării sondajelor sociologice
printre studenţi. Un indice distinct în acest domeniu este activitatea Seminarului
Metodologic, examinarea rezultatelor controalelor efectuate la şedinţele
Consiliului profesoral etc. Anual se organizează testarea profesorilor ce prestează
activitatea didactică în limbile engleză şi franceză.
Calitatea procesului didactic este determinată de nivelul pregătirii
profesioniste a corpului profesoral. De menţionat, că majoritatea cadrelor didactice
sunt specialişti în materie, deţinători de grade didactice şi titluri ştiinţifice.
In cadrul Facultăţii activează două Consilii Ştiinţifice pentru susţinerea
tezelor de doctor şi doctor habilitat la specialităţile: 08.00.14 - „Economia
mondială şi Relaţii Economice Internaţionale"; 08.00.05 - „Economie şi
Management în ramură şi domeniu de activitate". O parte din profesorii Facultăţii
exercită funcţia de conducători ştiinţifici ai doctoranzilor din tară şi de peste
hotare. Sunt organizate alte consilii Ştiinţifice.
Prin decizia Senatului ULIM şi în baza ordinului rectorului ULIM din
luna noiembrie 2006, a fost fondat Institutul de Cercetări Ştiinţifice Economice în
cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice. Actualmente, Institutul îşi desfăşoară
activitatea la tema: Adaptarea şi perfecţionarea mecanismelor economice în cadrul
integrării europene a Republicii Moldova". În această temă de cercetare este
antrenat întreg Personalul didactic şi ştiinţific al Facultăţii.
ICSE are menirea să coordoneze activitatea studiilor prin doctorat,
masterat şi licenţă atât a studenţilor, masternazilor şi doctoranzilor înscrişi la studii
la ULIM (Chişinău), cât şi a celor ce studiază la filialele, reprezentanţe, de
localizâri şi centre de selecţie, de consultanţă şi orientare profesională.
11
Un loc deosebit în cadrul FŞE îl are activitatea ştiinţifică a studenţilor,
masteranzilor şi doctoranzilor. Aceştia sunt antrenaţi în activitatea Secţiei
„Economie şi servicii" a Societăţii Ştiinţifice Studenţeşti a ULIM. Anual, ei
participă la diverse Conferinţe interuniversitare din ţară şi de peste hotare:
«Simposia Studentum", „Simposia Professorum", etc cu comunicări, care anterior
sunt discutate şi analizate la şedinţele cercurilor studenţeşti, catedrelor de profil şi
altor subdiviziuni.
Facultatea întreţine relaţii de colaborare cu mai multe centre ştiinţifice şi
universitare de peste hotare, printre care: Institutul de Cercetări Economice „Gh.
Zane" din Iaşi a Academiei Române; Universitatea de stat din Cernăuţi (Ucraina);
Universitatea «A.I.Cuza", facultatea Economie din Iaşi (România), universităţi din
Rusia şi SUA. De asemenea, în baza acordurilor de colaborare (la diverse niveluri
şi sub diferite forme) privind efectuarea practicii de producere, Facultatea întreţine
relaţii strânse cu Banca Naţională, Banca de Economii, Ministerul Finanţelor,
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Camera de Comerţ şi Industrie,
întreprinderea de Stat Aviaţia Civilă, Departamentul Relaţii Economice Externe al
Ministerului Economiei si Comerţului etc.
În anul de studii 2007-2008 la FŞE a fost reacreditată specialitatea
„Contabilitate", fapt ce a confirmat cu prisosinţă nivelul înalt de pregătire şi
prestanţă academică al personalului didactic, organizarea calitativă a procesului de
studii, desfăşurarea activităţii ştiinţifice de calitate şi posedarea bazei tehnico-
materiale corespunzătoare.
4. CARACTERISTICA SPECIALITĂŢILOR
Pregătirea specialiştilor în domeniul economic se desfăşoară conform

planurilor de studii elaborate şi aprobate în strictă corespundere cu regulamentele
în vigoare. Actualele planuri de studii ale Facultăţii au fost elaborate în baza
principiilor ştiinţifice şi a experienţei acumulate în domeniu, de către catedrele
respective, care, după examinarea minuţioasă la şedinţa Consiliului Profesoral al
Facultăţii Ştiinţe Economice, au fost aprobate de Senatul ULIM în conformitate cu
standardele educaţionale de stat elaborate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al
Republicii Moldova.
Planurile de studii sunt pregătite conform Planului Cadru,
Nomenclatorului nou al specialităţilor, şi sunt racordate atât la formele de studii cu
frecvenţă la zi şi frecvenţă redusă, cât şi la studiile ciclului II şi III. Aceste planuri
sunt aprobate de Rectoratul şi Senatul ULIM în coordonare cu Ministerul
Educaţiei şi Tineretului. Durata studiilor pentru specialităţile menţionate cu
frecvenţă la zi constituie - 4 ani, iar pentru studii cu frecvenţă redusă -5 ani.
Planurile de studii la facultate includ:
* planul de studii, conform Nomenclatorului nou, pentru Codul cu
denumirea domeniului de formare profesională la ciclul I (licenţă), FŞE pregăteşte
12
specialişti la următoarele specialităţi: „Contabilitate" (361. l); „Marketing şi
Logistică" (362. l); „Business şi Administrare" (363.1); „Achiziţii" (363.2);
„Finanţe şi Bănci" (364.1); „Economie mondială şi Relaţii economice
internaţionale" (365. l); „Economie generală" (366. l); „Statistică şi previziune
economică" (367.1); „Cibernetică şi Informatică economică" (368.1);
„Merceologie şi Comerţ" (369.1).
Conform planului de studii nivelul „O", studenţii care au absolvit şcolile
medi i studiază 14 discipline obligatorii cu un volum total 1122 de ore. Paralel cu
disciplinele necesare pentru susţinerea examenului de bacalaureat, se studiază şi
obiectele: „Economia", „Logica", „Birotica", „Bazele cercetărilor ştiinţifice",
„Istoria economiei naţionale", „Istoria culturii", „Istoria Românilor" etc; se scrie
teza anuală la „Economie" şi apoi urmează pe parcursul a două săptămâni, stagiul
de practică la disciplina «Birotica», după care se susţin 6 examene de bacalaureat.
Planul de studii pentru studenţii care au susţinut bacalaureatul se
divizează în 2 cicluri indisolubil legate:
* Ciclul I de 2 ani, numit „Studii universitare generale", prevede studierea a 28
de discipline Volumul total de timp de instruire este de 1800 ore, inclusiv 640-
prelegeri, 980- lecţii practice, 180-lecţii de laborator. Studenţii pe parcursul acestui
ciclu studiază: „Economia politică şi doctrinele economice", „Microeconomia",
„Macroeconomia", „Finanţe Publice", „Matematica aplicată în economie",
„Informatica economică", „Managementul general", „Bazele contabilităţii" etc.
* Ciclul II de 2 ani, numit „Studii universitare complete" prevede studierea a 8
discipline comune cu un volum de 375 ore (prelegeri-198 şi lecţii practice-177):
„Econometria", „Fiscalitatea", „Statistica social economică", „Contabilitatea de
gestiune", „Psihologie şi etică profesională", "Analiza activităţii economico-
financiare", etc. La acest compartiment al disciplinelor de specializare obligatorii
se mai includ şi 13 discipline de specializare opţionale cu un volum de 615 ore.
Studenţii care studiază în cadrul ciclului II urmează trei tipuri de stagii de
practică: stagiul de practică în semestrul 6, cu durata de 2 săptămîni; practica de
specialitate, în semestrul 8, timp de 6 săptămîni; practica de licenţă, în semestrul 8,
timp de 6 săptămîni.
Conform planurilor noi de studii elaborate actualmente sunt licenţiate
următoarele specialităţi: „Bussiness şi administrare", „Marketing şi logistică",
„Contabilitate", „Finanţe şi Bănci", „Turism", „Economie Mondială şi Relaţii
Economice Internaţionale", „Achiziţii", „Economie generală", „Merceologie şi
Comerţ", „Statistică şi previziune Economică", „Cibernetică şi Informatică
Economică", „Managementul proprietăţii Intelectuale".
Începând cu anul universitar 2005-2006, la FŞE sunt implementate în
activitatea cotidiană planurile de studii pentru ciclul I la 6 specialităţi. Finalităţile
de formare profesională pentru specialităţile propuse au fost desemnate în
planurile de. studii în vigoare. Aceste finalităţi sunt elaborate pentru fiecare
13
specialitate la care s-a efectuat admiterea la studii la ULIM şi se caracterizează
după cum urmează:
CONTABILITATE (COD 361), SPECIALITATEA CONTABILITATE
(COD 361.1).
Specialiştii sunt pregătiţi pentru a activa în întreprinderi şi instituţii de stat sau
private în calitate de contabili, contabil-şef adjunct, contabil-şef, revizor-controlor,
şef de secţie evidenţă.
Specialistul este capabil a activa şi în serviciul de audit la efectuarea
expertizei, a controlului de audit în întreprinderi şi instituţii, în funcţie de contabil-
auditor. Obiectul activităţii profesionale: efectuarea contabilităţii financiare şi
manageriale în întreprinderi de comerţ private, de producere, de asigurare
evidenţei contabile în întreprinderile de asigurări, non-guvernamentale, în
întreprinderi de stat, la executarea auditului intern la întreprinderi.
5. CONTABILITATE (COD 361), SPECIALITATEA

CONTABILITATE (COD 361.1).
Titlul obţinut la absolvire - licenţiat în ştiinţe economice. Specialiştii

de la specialitatea „Contabilitate" sunt pregătiţi pentru a activa în sectorul
economico - financiar (Bănci comerciale, în case de schimb valutar, în instituţii
financiare specializate, în întreprinderi de orice gen; în companii de asigurări).
Absolbentul specialităţii „Contabilitate" este pregătit pentru a activa în
următoarele domenii: economico-financiar, activitatea bancară; investiţională;
control financiar şi audit bancar; activitatea financiară şi fiscală, activităţile
investiţionale; managementul şi marketingul financiar, în conformitate cu
cerinţele teoriei şi practicii, specialistul-absolvent trebuie să aibă un nivel înalt
de pregătire, să cunoască bazele teoretice ale ştiinţelor economice, economia
RM, a altor state europene, ale CSI, ale ţărilor dezvoltate din punct de vedere
economic, financiar, bancar, comercial etc. Periodic să-şi reînnoiască
cunoştinţele, să poată lua decizii juste şi să poarte răspundere de angajamentele
prevăzute de administraţie.
La ciclul II - Masterat, actualmente sunt elaborate şi realizate planurile
de studii la următoarele specialităţi: „Contabilitate", „Gestiunea sistemului
contabil şi audit". Se prevede elaborarea şi aprobarea planurilor de studii la
ciclul II în viitorul apropiat reieşind din prevederile Procesului de la Bologna.
La ciclul III - Doctorat, are loc admiterea şi pregătirea cadrelor
ştiinţifice la următoarele specialităţi: „Management", „Relaţii Economice
Internaţionale", „Finanţe" şi „Contabilitate".
Pe motiv că, în cadrul ULIM activează doar două consilii ştiinţifice
specializate, practic pregătirea cadrelor de înaltă calificare ştiinţifică este
14
efectuată doar la specialitatea „Management" şi „Relaţii Economice
Internaţionale". Sunt depuse eforturi pentru deschiderea şi altor Consilii
Specializate în domeniul economic.
Conform planului de studii menţionate are loc pregătirea specialiştilor la
toate ciclurile şi specialităţile indicate în centrele de selecţie ce activează în
România în centrele de instruire din Târgu-Jiu, Constanţa, Călăraşi şi alte oraşe
de peste hotare.
15
15
CALENDARUL UNIVERSITAR/GRAFICUL PROCESULUI DE STUDII
Anul de Activităţi didactice Sesiuni de examene Practică Vacanţe

studii
Sem.I Sem.II Iarnă Vară Iarnă Primăvară Vară
I 15 săpt.: 15 săpt. 3 săpt. 4 săpt. 3 săpt. 1 săpt. 8 săpt.
01.09 -16.12 30.01-24.05 16.12-23.12 25.05-22.06 25.12-08.01 vacanţa 23.06-31.08

09.01-21.01 23.01-28.01 de paşti
II 15 săpt.: 15 săpt. 3 săpt. 4 săpt. 3 săpt. 1 săpt. 8 săpt.
01.09 -16.12 30.01-24.05 16.12-23.12 25.05-22.06 25.12-08.01 vacanţa 23.06-31.08

09.01-21.01 23.01-28.01 de paşti
III 15 săpt. 3 săpt. 3 săpt. 4 săpt. 15 săpt. 3 săpt. 1 săpt.
01.09 -16.12 30.01- 12.02 16.12-23.12 25.05-22.06 12.02 -25.04 25.12-08.01 vacanţa
09.01-21.01 23.01-28.01 de paşti
16
15
PLANUL DE STUDII PE ANI DE STUDII
ANUL I, II, III
ANUL I
Total ore
Evaluare
Semestrul
Cod Denumirea disciplinei de studiu Total ore Numarul de ore Credite
pe saptamina
Ore Ore pr s l Sem Sem

contact individ 1 2
Discipline fundamentale
F.01.O.001 Teorii şi doctrine economice 1 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
F.02.O.002 Economics –I (Microeconomia) 2 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
F.02.O.003 Economics –I (Macroeconomia) 1 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
F.01.O.004 Matematica –I 1 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
F.02.O.005 Matematica -II 2 60 60 2 2 Ex 120 4
30/30
F.02.O.006 Geografia economică 1 30 30 2 2 Ex 60 2
15/15
Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generale
G.01.O.007 Bazele antreprenoriatului 2 60 60 Ex 120 4
G.01,02.O.008-9 Limbi moderne de afaceri –I,II 1,2 120 120 4/4 Ex 240 4 4
60/60 Ex
Discipline de cultura generala social umanista
U.01.O.010 Instituţii comunitare europene 1 45 75 2 2 Ex 120 4
U.01.O.011 Filozofie şi semiotică 2 45 45 2 2 Ex 90 3
Discipline de orientare spre specializarea de bază
S.02.O.012 Finanţe publice 1 60 90 2 2 Ex 150 5
S.01.O.013 Bazele contabilităţii 2 60 90 2 2 Ex 150 5
S.02.O.014 Moneda, credit, bănci 2 60 90 2 2 Ex 150 5
Total 780 1020 22 22 1800 3 30
0
17
15
ANUL II
Total ore
Evaluare
Semestrul
Total ore Numarul de ore Credite
Cod Denumirea disciplinei de studiu pe saptamina
contact individ 1 2
Discipline fundamentale
F.03.O.015 Statistica 3 60 60 2 2 Ex 120 4
30/30
F.04.O.016 Finanţele întreprinderii 4 60 60 2 2 Ex 120 4
30/30
F.03.O.017 Informatica economică –I 3 60 60 2 2 Ex 120 4
16/44
F.04.O.018 Informatica economică II 4 50 10 2 Ex 60 2
12/38
Discipline de cultura generala social umanista
U.03.O.019 Etica profesională şi psihologia comunicării 3 30 30 2 2 Ex 60 2
20/10
U.03.O.020 Politologia 3 30 60 2 2 Ex 90 3
20/10
U.03.O.021 Drept civil 3 30 90 2 2 120 4
20/10
1. Discipline de orientare spre specializarea de bază
S.04.O.022 Marketing 4 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
S.03.O.023 Bazele activităţii bancare 3 60 60 2 2 Ex 120 4
30/30
S.03.O.024 Contabilitate financiară 3 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
S.03.O.025 Managementul general 3 60 60 2 2 Ex 120 4
30/30
S. 03.A.026-27 1. Teoria analizei 4 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Pieţe de capital şi operaţiuni de bursă 30/30
S.04.A.028-29 1. Contabilitate financiară 4 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare 30/30
18
15
S.04.O.030 1. Contabilitate în instituţiile publice 4 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Contabilitate în SA 30/30
S.04.A.031-32 1. Audit şi control financiar 4 45 75 2 2 Ex 120 4
2. Evaluarea întreprinderii 30/15
Total 780 1020 28 28 2 1800 30 30
ANUL III
Evaluare
Total ore
Semestrul
Cod Denumirea disciplinei de studiu Total ore Numarul de ore Credite
pe saptamina

contact individ 1 2
Discipline de orientare spre specializarea de bază
S.05O.033 Analiza activităţii economico-financiare 5 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
S.05.O.034 Fiscalitate 5 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
S.05.A.035-36 1. Asigurări şi reasigurări 5 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Particularităţile auditului şi controlului financiar 30/30
în ramuri
S.05.A.037-38 1. Contabilitate managerială 5 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Contabilitate în ramuri 30/30
S.05.A.039-40 1. Contabilitate în comerţ 5 60 90 2 2 Ex 150 5
2. Contabilitatea ÎMM 30/30
Total discipline de specialitate
Disciplinele de orientare către alt domeniu la ciclul II
M.05.O.041 Contabilitate bancară 5 60 90 2 2 Ex 150 5
30/30
M.05.A.042-43 1. Audit şi control bancar 6 60 30 2 2 Ex 90 3
2. Piaţa valorilor mobiliare 30/30
M.05.A.044-45 1. Sisteme informaţionale în contabilitate 6 60 60 2 2 Ex 120 4
2. Managementul financiar 30/30
M.05.A.046-47 1. Contabilitate în asigurări 6 60 30 2 2 Ex 90 3
2. Preţuri şi tarife 30/30
19
15
Total discipline de specialitate 540 660 30 10
Lecţii de totalizare 6 30
Practica 6 450 450 15

Examenul de licenţă 6 150 150 5
Total 540 1260 22 22 1800 30 30
Total 3 ani 2100 3300 5400 180
STAGIILE DE PRACTICĂ
Stagiile de practică Sem. Nr.săpt./ ore Perioada Nr. de credite

1 Practica de iniţiere YI 3 / 90 Februarie-Martie 3
2 Practica tehnologică VI 6 / 180 Martie-Aprilie 6
3 Practica de licenţă VI 6 / 180 Aprilie - Mai 6
Total 15/ 450 15
DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE
Nr. d/o Denumirea disciplinei Anul Sem. Numărul ore săptămânal Evaluări Nr. de credite
P S L
1 Limba romană (pentru alolingvi) I 1,2 60 Examen 2
2 Ecologia şi dezvoltarea durabilă I 1,2 60 Examen 4
3 Limbi moderne de afaceri I 1,2 30 30 Examen 4
4 Educaţie fizică I,II 2,3 60 Examen 4
5 Sisteme internaţionale bancare III 5 30 30 Examen 4
6 Istoria culturii universale II 3 10 20 Examen 2
7 Politici economice şi monetare III 5 30 30 Examen 4
8 Filosofia businessului III 5 10 20 Examen 2
9 Activitate bancară III 5 30 30 Examen 4
20
15
EXAMENE DE LICENŢĂ
N. d / o Denumirea examenului Perioada Nr. de credite
1. Examen la disciplina fundamentală „Economics” Iunie, Sem. VI 1
2. Examen la disciplina de specialitate „Contabilitatea” Iunie, Sem. VI 1
3. 1.1.1. Susţinerea tezei de licenţă Iunie, Sem. VI 3
Prim-Vicerector studii Decanul Facultăţii Ştiinţe Economice

Notă:
Codul disciplinelor incluse în planul de studii se descifrează în felul următor:
Disciplinele Obligatorii (cod O)

Disciplinele opţionale (cod A) – odată aleasă disciplina opţională devine obligatorie pentru student
Discipline la libera alegere (cod L)
Discipline fundamentale (cod F)
Discipline de formare a abilităţilor şi competenţelor generale (cod G)
Discipline de orientare socio-umanistă (cod U)
Discipline de orientare spre specializare (cod S)
Disciplinele de orientare către alt domeniu la ciclul II (cod M)
* Disciplinele la libera alegere (marcate în Planul de studii prin codul L) fac parte din oferta formativă a Departamentului şi asigură extinderea cunoştinţelor şi dezvoltarea unor
aptitudini ale studenţilor în domeniul respectiv de formare profesională sau în alte domenii adiacente. Creditele alocate pentru cursurile incluse în această categorie sunt credite
suplimentare care se plusează la numărul total prevăzut (180 credite ECTS). Înscrierea la cursurile la libera alegere se efectuează anual, la sfârşitul semestrului de primăvară pe
parcursul lunii mai.
** Disciplinele opţionale (marcate în planul de studii prin codul A) oferă studentului posibilitatea alegerii între două sau mai multe discipline. Pentru a-şi asigura un traseu
formativ individual, fiecare student, la sfîrşitul anului academic, îşi fixează lista de discipline pe care le va urma în anul viitor. Aproximativ o treime din discipline incluse în planul
de studii sunt propuse în regim de alternativă: studentul îşi formează în mod autonom traseul educaţional, alegând unele discipline incluse în planul de studii în regim de alternativă.
Disciplina aleasă din pachetul propus va fi urmată de către student în mod obligatoriu. Totalitatea disciplinelor opţionale pentru care pledează studentul completează traseul său
formativ individual (alcătuit, în afară de disciplinele de orientare spre specializarea de bază, din discipline fundamentale, discipline socio-umanistice, discipline de creare a
abilităţilor şi competenţelor generale, discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II, discipline la libera alegere).
*** Disciplinele de orientare către alt domeniu la ciclul II (marcate în planul de studii prin codul M) oferă studenţilor de la alte specialităţi şi domenii de studii posibilitatea să
obţină un anumit număr de credite (20 la număr) care vor constitui drept o preachiziţie de acces la ciclul II în domeniul dat.
21
15
IV. FINALITĂŢILE DE STUDII PENTRU DOMENIUL GENERAL ŞTIINŢE ECONOMICE (COD 36),
DOMENIUL DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTABILITATE (COD 361), SPECIALITATEA
CONTABILITATE (COD 361.1).
Titlul obţinut la absolvire – licenţiat în ştiinţe economice; termen de însuşire a programelor de

studiu cu frecvenţă la zi – 3 ani, cu frecvenţă redusă – 4 ani.
În suplimentul la diploma de licenţă se va înscrie suplimentar informaţia despre locul
specialităţii în societate, specificul actuvităţii profesionale. Astfel, specialiştii sunt pregătiţi
pentru a activa în întreprinderi şi instituţii de stat sau private în calitate de contabili, contabil-şef
adjunct, contabil-şef, revizor-controlor, şef de secţie evidenţă. Specialistul este capabil de a
activa şi în serviciul de audit la efectuarea expertizei, controlului de audit în întreprinderi şi
instituţii, în funcţie de contabil-auditor.
Obiectul activităţii profesionale: efectuarea contabilităţii financiare şi manageriale în
întreprinderi private de comerţ, producere, asigurarea evidenţei contabile în întreprinderile de
asigurări, non-guvernamentale, întreprinderi de stat, executarea auditului intern la întreprinderi.
Absolventul trebuie să corespundă următoarelor exigenţe: cunoaşterea bazelor
teoretice ale ştiinţelor economice, economia RM, altor state europene, ale CSI, ale tărilor
dezvoltate din punct de vedere economic, financiar, bancar, comercial etc.
Absolventul trebuie să posede cunoştinţe profunde în următoarele domenii disciplinare
fundamentale: cunoaşterea noţiunilor, categoriilor şi legităţilor economice; famializarea cu
paricularităţile generale de funcţionare a proceselor şi fenomenelor economice; orientarea
sistemică în arealul tendinţelor de dezvoltare economico-socială; fundamentarea cunoştinţelor
teoretice în domeniul funcţionării sistemului economic şi a principalelor curente în gîndirea
economică şi de analiză şi sinteză doctrinologică a informaţiei achiziţionate; cultivarea
deprinderilor de sistematizare şi capacităţilor de generalizare a faptelor economice ; rolul
matematicilor în ştiinţele economice în calitate de instrument de studiere a unor dependenţe în
economie. Pentru realizarea acestui scop studenţii aplică cunoştinţele obţinute anterior şi îşi
formează noţiuni inedite şi deprinderi referitor la spaţii vectoriale; serii; funcţii de două variabile
reale; ecuaţii diferenţiate ordinare, necesare pentru studierea dependenţelor economice mai
complexe.
Cunoaşterea mecanismului formării preţurilor în diferite structuri de piaţă, optimizării
activităţii subiecţilor economici la nivel microeconomic; formarea deprinderii de a antrena
cunoştinţele teoretice în practică, de a se orienta şi activa în condiţiile economiei de piaţă;
conturarea dexterităţii de cercetare în microeconomie, asimilarea procedeelor şi metodelor de
studiere proprii economiei de piaţă, de analiză şi evaluare în perspectivă.
Cunoaşterea principalilor indicatori macroeconomici şi dependenţelor dintre aceşti
indicatori, studierea diferitor modele economice; formarea deprinderii de a folosi cunoştinţele
teoretice în elaborarea politicii economice pentru optimizarea activităţii economice la nivelul
economiei naţionale.
Cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul studierii activităţilor raţionale din economie.
Implementarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea problemelor economice generale din
microeconomie şi macroeconomie.
Absolventul trebuie să posede cunoştinţe de specializare:
Principalele teorii şi politici monetare şi de credit actuale, a rolului lor în reglarea masei
monetare în economie. Pregătirea teoretică în sfera complexelor fenomene monetare, creditare,
bancare specifice economiei de piaţă. Pregătirea practică în vederea asimilării tehnicilor de
derulare a mecanismelor monetare, creditare şi bancare. Cursul MCB reflectă relaţiile băneşti şi
de credit, în evoluţia lor, în decursul dezvoltării economico-sociale; reglementările juridice,
uzanţele, practica monetară şi de credit din diverse ţări, cît şi în context internaţional; rolul
monedei, băncilor şi creditului în viaţa economico-socială.
Cunoştinţe teoretice în domeniul finanţelor publice şi formarea abilităţilor de analiză
doctrinologică a informaţiei acumulate; inculcarea competenţelor de aplicare a cunoştinţelor
teoretice în activitatea economico-financiară; profesionalizarea cunoştinţelor şi competenţelor
teoretice în domeniul predilect.
Acumularea de cunoştinţe teoretice şi practice generale în domeniul activităţii de
marketing; obţinerea unor aptitudini de cercetare şi apreciere a pieţii de desfacere şi a mediului
de marketing, identificarea pieţii-ţintă şi elaborarea unui plan de valorificare.
Cultivarea cunoştinţelor teoretice în domeniul managementului, achiziţionarea de
cunoştinţe profunde pentru asigurarea suportului ştiinţific în gestionarea activităţilor de
antreprenoriat adecvate economiei de piaţă; capacităţi de punere în aplicare în condiţiile
economiei de piaţă a principaleleor elemente teoretico-metodologice a managementului modern.
Studierea şi asimilarea principiilor de management a întreprinderilor; formarea
capacităţilor de raţionament economic şi utilizarea lui în activitatea practică continuă,
gestionarea riscurilor legate de procesul de producţie şi desfacere a produselor; evaluarea
eficienţei activităţii întreprinderilor conform standardelor naţionale şi internaţionale.
Studierea şi familiarizarea cu bazele activităţii bancare, respectiv a băncii centrale şi
băncilor comerciale, activităţii operaţionale şi funcţionale în condiţiile economiei de piaţă.
Cursul prezent reprezintă un curs teoretico-practic. Conţinutul teoretic include studierea tuturor
subiectelor ce conţin, în mod prioritar: operaţiunile bancare, modul administrării lor pe piaţă,
organizarea activităţii băncilor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conţinutul practic oferă
posibilitate studenţilor de a obţine deprinderi în ceea ce vizează utilizarea concretă a formelor,
metodelor şi principiilor privind atragerea resurselor libere din circulaţie, care, ulterior, servesc
pentru bancă drept resurse investiţionale în credite şi titluri de valoare, cât şi menţinerea
lichidităţii bancare în conformitate cu prevederile impuse băncilor comerciale de către Banca
Naţională a Moldovei.
Cunoştine profunde în sfera economiei prin intermediul conturării principalelor aspecte
legate de elaborarea şi implementarea proiectelor investiţionale, principiilor activităţii
investiţionale; riscurilor financiar-investionale; cadrului legislativ-juridic existent în domeniu;
modalităţilor de finanţare a investiţiilor; tendinţelor atestate în cadrul mediului investiţional al
Republicii Moldova din punct de vedere al atragerii şi plasării investiţiilor interne şi ale celor
străine. Contribuirea la ascensiunea profesionalizării cunoştinţelor şi competenţelor teoretico-
practice.
Cunoştinţe teoretice şi a forma abilităţi de analiză şi sinteză. Consolidarea competenţilor
de aplicare a cunoştinţelor teoretice în activitatea practică de asigurare. Profesionalizarea
cunoştinţelor şi competenţilor teoretice în domeniu.
Cunoştinţe necesare cu privire la contabilitate drept ştiinţă teoretică şi practică, prezintă
obiectul, metoda, principiile şi procedeele de studiu ale activităţii propriu-zise, în special
reliefând rolul activelor, pasivelor, cheltuielilor, veniturilor, consumurilor şi modul lor de
contabilizare la întreprindere. De asemeni studenţii obţin cunoştinţe despre principalele procedee
ale metodei contabilităţii, precum sunt bilanţul contabil, balanţa de verificare, contul şi planul de
conturi contabil, dubla înregistrare, evaluarea şi calcularea, inventarierea etc.
Principiile de bază ale contabilităţii principalelor operaţii economice coroborate cu
activitatea financiară a întreprinderilor. Pe plan intern contabilitatea financiară reprezintă
instrumentul de informare cu privire la gestionarea financiară a patrimoniului întreprinderii. Pe
plan extern contabilitatea financiară este instrumentul care permite informarea terţilor, inclusiv a
statului, despre rezultatele financiare ale instituţiei Ea facilitează alegerea variantelor posibile de
dezvoltare a instituţiei financiare sau de creştere a mărimii profitului. Cursul "Contabilitate
fianciară" include obiectul, metodele de constatare şi evaluare a activelor, datoriilor, veniturilor,
cheltuielilor, modalităţile de evidenţă contabilă a operaţiunilor economice, modul de pregătire şi
prezentare a rapoartelor financiare etc.
Capacităţi de analiză şi diagnosticare a indicatorilor de eficienţă, de a asimila câmpul
noţional cu privire la capacitatea de producţie, randament, lichiditate, profitabilitate, rentabilitate
ai activităţii economice a întreprinderii. Aceste capacităţi pot fi obţinute prin studiul aprofundat
23
al celor mai importante modele şi procedee analitice ale analizei economico-financiare a
activităţii firmei, atît de esenţiale în fundamentarea unei strategii de dezvoltare durabilă.
Cunostintel teoretice şi practice în domeniul contabilităţii de gestiune. Disciplina
"Contabilitate de gestiune" (managerială) integral, sub toate aspectele integratoare, îşi expune
modul de acumulare, control si analiza a informatiei necesare pentru adoptarea deciziilor
manageriale la toate etapele si nivelurile de gestiune a intreprinderii. Ea continua logic cursurile
"Bazele contabilitatii" si "Contabilitatea financiară" şi, concomitant, serveste drept baza pentru
disciplina "Analiza activităţii economico-financiare". Studiul acestei disciplini permite
studenţilor să acumuleze cunoştinţele necesare privind particularităţile evidenţei consumurilor de
producţie, metodelor de repartizare a acestora în costul producţiei fabricate, calcularea costului
de producţie după diferite metode de calculare (clasice şi moderne), previzionarea consumurilor
prin perfectarea bugetelor interne (bugetul producţiei, bugetul achiziţiilor) şi adoptarea deciziilor
de gestionare în rezultatul controlului managerial.
Particularităţile şi regulile generale de organizare şi evidenţă a contabilităţii în
cooperativele comerciale, cadrul legislativ de funcţionare a acestora, specificul contabilităţii
activelor şi pasivelor, determinării rezultatului financiar şi perfectării rapoartelor financiare.
Concepţiile metodologice ale economiei de piaţă ce se referă la unităţile comerciale şi sunt
prevăzute de S.N.C., metodele de evaluare a mărfurilor, determinarea valorii stocurilor,
înregistrarea cheltuielilor conform destinaţiei şi determinarea venitului.
Particularităţile de organizare şi evidenţă contabilă în întreprinderile mici, modul de
elaborare, perfectare şi prezentare a rapoartelor contabile. Bazele reglementării legislative a
activităţii întreprinderilor mici, particularităţile sistemului simplificat de evidenţă contabilă,
organizarea contabilităţii activelor (activelor materiale, nemateriale şi financiare pe termen lung,
activelor curente) şi pasivelor întreprinderilor mici (capitalului propriu, datoriilor pe termen lung
şi scurt), a veniturilor şi cheltuielilor, cât şi elaborarea şi perfectarea registrelor contabile,
formularelor tipizate şi a bilanţului contabil.
Tehnologiile informaţionale ale principalelor operaţiuni contabile; familiarizarea
studenţilor cu tehnicile electronice de prelucrare a datelor contabile, fapt care contribuie la
eficientizarea actului de decizie al viitorului specialist în orice întreprindere de activitate
economică (producţie, comerţ, prestări servicii etc.), ţinând cont de faptul că o decizie corectă nu
se poate adopta fără a prelucra în prealabil informaţii de sinteză; studierea mijloacelor program,
specifice domeniului fiscal, asigurări şi gestiune contabilă.
24
ANUL I
Descrierea unităţii de curs: „Teorii şi doctrine economice”
Autor – lector superior Tatiana Lungu (Fondos).
Revizat: septembrie 2007
Codul disciplinei: Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină:

F.01.O.001 Teorii şi doctrine economice Catedra „Economie şi REI”
Ciclul şi anul predării: Perioada de predare: Preachiziţii:
Ciclu – 1, semestrul 1 Licenţiat în ştiinţe economice
Anul – I
Limba de predare: Forma de evaluare – Metoda de predare:
Română Examen – sem.1 1. clasică;
2. interactivă;
3. exegeza ştiinţifică.
Totalul orelor: Ore de contact: Credite:
150 60 (30 prelegeri+30 seminare) 5
Obiectivele generale de referinţă:
Finalităţi:
Competenţe gnoseologice (De cunoaştere):
- să înţeleagă natura teoriilor economice şi deosebirile esenţiale între ele;
- să delimiteze caracteristicile specifice ale teoriilor economice şi implicaţiile lor asupra procesulor
economice;
- să identifice elementele sistemului prestării de servicii economice şi să înţeleagă rolurile
participanţilor;
Competenţe praxiologice
- să cunoască particularităţile pieţei , dimensiunile ei cantitative şi să înţeleagă principiile
dezvoltării relaţiilor firmei cu piaţa;
- să cunoască variabilele generale şi specifice ale mixului de marketing al serviciilor şi principiile
de asamblare a lor.
- să aplice metode creative la elaborarea politicilor de marketing în sfera serviciilor economice.
Competenţe de cercetare
să perceapă particularităţile de conţinut ale teoriilor economice şi să delimiteze limitele utilizării lui;
să selecteze şi să prelucreze informaţia necesară pentru formularea deciziilor de marketing în sfera
serviciilor prin utilizarea metodelor şi tehnicilor de cercetări de marketing;
să explice esenţa principiilor de asamblare a teoriilor economice;
Conţinutul disciplinei:
Cultivarea cunoştinţelor teoretice în domeniul funcţionării sistemului economic şi a principalelor curente
în gîndirea economică şi de analiză şi sinteză doctrinologică a informaţiei achiziţionate. Cultivarea
capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor teoretice în domeniul dreptului economic.
Obiectul şi metoda teoriei economice. Nevoile umane şi resursele economice. Factorii de producţie:
munca, natura, capitalul. Banii: apariţia, esenţa, funcţii. Piaţa: funcţii şi tipuri. Cererea şi oferta şi
formarea preţului de echilibru. Costul de producţie. Concurenţa. Veniturile fundamentale: salariu,
dobînda, renta şi profitul. Statul în economia modernă. Bugetul de stat. Impozitele şi politica fiscală.
Băncile şi sistemul bancar. Inflaţia. Şomajul. Creşterea economică şi fluctuaţiile activităţii economice.
Principalele curente în gîndirea economică: mercantilismul, fiziocratismul, liberalismul clasic, şcoala
neoclasică, keinisismul, neoliberalismul.
Bibliografie:
1. Cojuhari, Umaneţ . Teoria economică. Chişinău, 1992.
2. Dobrotă, N. Economia politică. Bucureşti, 1992.
3. Moldovanu, D. Doctrine economice, Chişinău, 1998.
4. Moldovanu, D. Economie politică, Chişinău, 1994.
5. Malai, Tobă.Teorie economică. Chişinău, 2002.
25
Descrierea unităţii de curs: „Economics –I (Microeconomia)”
Autor: doctor în economie, lector superior universitar Rodica Burbulea

Codul disciplinii Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină
F.01.O.002 Microeconomie Catedra Economie şi REI
Ciclul şi anul predării Perioada de predare Preachiziţii:
Ciclu - 1, anul I Semestrul 1 Licenţe în ştiinţe economice
Limba de predare Forma de evaluare Metode de predare: 1-clasică,
Română Sem. 1 - Examen 2. –interactivă, 3-exegeza ştiinţifică
Total ore -150 Ore de contact - 60 (30 Credite - 5
prelegeri+30 seminare)
Obiectivele şi conţinutul disciplinei:
Finalităţi:
să înţeleagă natura teoriilor economice şi deosebirile esenţiale între ele;
să delimiteze caracteristicile specifice microeconomie şi implicaţiile lor asupra proceselor economice;
să identifice elementele sistemului prestării de servicii economice şi să înţeleagă rolurile participanţilor;
- să cunoască particularităţile pieţei , dimensiunile ei cantitative şi să înţeleagă principiile
dezvoltării relaţiilor firmei cu piaţa;
- să cunoască de a utiliza diferite mecanisme economice şi financiare;
- să aplice metode creative la elaborarea politicilor de marketing în sfera serviciilor economice,de
a interpreta statisticile în domeniu.
- Să cunoască utilizarea indicatorilor economici la micronivel.
- să perceapă particularităţile de conţinut microeconomie şi să delimiteze limitele utilizării lui;
- să selecteze şi să prelucreze informaţia necesară pentru formularea deciziilor de marketing în
sfera serviciilor prin utilizarea metodelor şi tehnicilor de cercetări de marketing;
- să explice esenţa principiilor microeconomie;
Microeconomia ", ca parte componentă a ştiinţei economice, are o funcţie esenţială de a forma o imagine corectă
asupra modului de funcţionare a economiei contemporane la micronivel şi de a contribui la formarea unei gândiri
economice relevante. Esenta teoriei economice. Tehnici si metode de analiza economică. Principiile metodologice
ale cursului. Metodele cursului. Cererea si factorii ce o determina. Oferta si factorii ce o determina. Translatarea
curbei cererii. Translatarea curbei ofertei. Cererea si oferta: echilibrul pieţei.
Preferinţele consumatorului. Funcţii de utilitate şi indicatori ai utilităţii. Tipuri de preferinţe. Preferintele si
alegerea consumatorului. Elementele modului de comportament al consumatorului. Caracteristica curbelor de
indiferenta. Restricţia de buget (Linii bugetare).
Elasticitatea. Concept general. Elasticitatea cererii şi factorii ei. Metode empirice de determinare a cererii şi
elasticităţii cererii. Elasticitatea cererii în raport cu preţul. Mărimea coeficientului elasticitatii cererii in raport cu
pretul în cazul cererii perfect elastice şi perfect neelastice.
Conceptul si tipologia costurilor de productie. Costuri economice şi costuri contabile. Definirea funcţiei de
cost. Proprietăţi ale funcţiei de cost. Costurile medii (AC). Costurile medii fixe (AFC). Costurile medii variabile
(AVC). Costul marginal (MC). Costurile pe termen lung şi scurt. Izocostul si trasaturile lui..
Concurenţa perfectă: caracterizare, posibilităţi de intrare pe piaţă. Existenţa şi unicitatea echilibrului pe piaţa
unui anumit produs. Formarea preturilor in conditiile concurentei perfecte. Preţul de echilibru pe termen lung.
Caracteristica pietei monopoliste. Esenta monopolului. Bariere de intrare pe piata monopolista.
Piata concurentei monopoliste. Determinarea echilibrului in perioada scurta si lunga de timp. Profitul in
conditiile concurentei monopoliste.
Piata oligopolista. Conceptul de oligopol. Tipologia. Teoria jocurilor. Caracteristicile cartelului si conditiile
necesare pentru asigurarea succesului lor.
Bibliografia:
1. Zbârciog, Valeriu. Microeconomie : Teorie şi aplicaţii. Chişinău, A.S.E.M., 2001
2. Oprescu, Gheorghe. Microeconomie – Macroeconomie. Bucureşti, Ed. Economică, 2000
3. Economie politică", coordanator: Prof.dr. Dobruţă Niţă, Bucureşti, 1992.
26
Descrierea unităţii de curs:”Matematica I”
Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru
Revizat: septembrie 2007.
Codul cursului – F.01.O.004 Denumirea disciplinei – Matematica I Responsabil pentru disciplină -

Catedra “Matematică şi Statistică”
Ciclul şi anul predării Perioada de predare – Preachiziţii:
Ciclu - 1, anul I Semestrul I Licenţe în ştiinţe economice
Limba de predare – română Forma de evaluare Metode de predare –
Sem. 1 - Examen clasică; interactivă;.
Totalul orelor - 120 Ore de contact: Credite - 5
60 (30 prelegeri+30 seminare)
Finalităţi:
• să definească noţiunile de bază şi cele mai importante relaţii între ele din algebra liniară, geometria analitică;
• să definească cele mai simple noţiuni (limită, integrală definită, integrală nedefinită, derivată, serie);
• să definească noţiunile de serie numerică şi de funcţii ca generalizare a operaţiei de adunare în cazul unui număr
infinit de termeni;
• să reproducă teoremele şi demonstraţiile lor;
• să rezolve problemele propuse.
Competenţe praxiologice:
• să efectueze diferite operaţii în mulţimea numerelor reale, vectorilor, matricelor, funcţiilor de o variabilă;
• să aplice noţiunile însuşite pentru a face concluzii prin demonstraţii;
• să aplice noţiunile matematice în cele mai simple modele economice;
• să efectueze operaţii cu relaţii cantitative şi transformările lor.
Competenţe de cercetare:
• să propună noi metode matematice pentru rezolvarea diferitor probleme;

• să construiască noi modele matematice pentru domenii economice;
Probleme cu conţinut economic ce conduc la noţiunea de sistem de ecuaţii liniare. Metode de rezolvare.
Spaţii vectoriale. Sisteme de vectori dependenţi şi independenţi. Baza spaţiului.
Coordonatele vectorului în baza dată. Matricea de trecere de la o bază la alta.
Transformări liniare. Matricea transformării liniare. Transformări inverse
Valori şi vectori proprii. Teorema spectrală în cazul spectrului simplu.
Spaţii euclidiene. Produsul scalar şi norma. Ljwy_ e zfc gcgjrjqzjq zjxb
Forme liniare şi forme pătratice.
Probleme cu conţinut economic ce conduc la noţiunile de limită, derivată şi integrala definită. Intergrale improprii.
Elasticitatea.
Serii numerice cu termeni pozitivi. Convergenţă. Semne de convergenţă.
Serii alternante. Convergenţă absolută şi semiconvergenţă.
Serii de funcţii.Convergenţă. Convergenţă. Convergentă normală. Proprietăţi.
Serii de puteri. Descompuneri. Proprietăţi.
Bibliografie:
1. O.Popescu,...”Matematici aplicate în economie”, ed. Bucureşti, ASE 2000.
2. O.Popescu,...”Matematici aplicate în economie” , probleme. Bucureşti, ASE, 2000
3. A.И.Kaрасьов, Kурс высшей математики для экономических вузов, части 1 и 2, 1982
4. G.Poulalion, G.Pupion, Les mathenathiques de l –economiste, Paris, 1999
5. Tean-Louis Boursin, Elements de mathematiqeus, Paris, 1989.
27
Descrierea unităţii de curs: “Geografia economică”
Autor: conferenţiar universitar , dr. Dubovca Tudor
Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină:

F. 01. O. 006 “Geografia economică” Catedra “REI”
Ciclu – 1, Anul - I semestrul 1 Licenţe în ştiinţe economice
Limba de predare: Evaluare: Metode de predare:
română sem. 1– examen clasică; interactivă, ştiinţifică
Total ore: Total ore de contact: Credite:
60 30 (15 prelegeri + 15 2
seminare)
Finalităţi:
Competenţe gneseologice:
- formarea bazei teoretice a pregătirii viitorilor economişti prin reprezentarea economiei naţionale la nivelul
sectoarelor agregate,
- studierea principalilor indicatori geografici şi dependenţelor dintre aceşti indicatori,
- studierea diferitor fenomene geografice;
- formarea deprinderii de a folosi cunoştinţele teoretice în elaborarea politicii economice pentru optimizarea
activităţii economice la nivelul economiei naţionale.
- să cunoască diferite mecanisme geografice în relaţiile economice,
- să cunoască utilizarea indicatorilor geografici,
- să perceapă particularităţile de conţinut geografic economic şi să delimiteze limitele utilizării lui;
- să explice esenţa principiilor geografice,
- să selecteze şi să prelucreze informaţia necesară pentru formularea deciziilor în geografia economică.
Multiplicarea şi aprofundarea legăturilor economice între ţările lumii a contribuit în cea mai mare măsură
laprosperitatea economică şi internaţionalizarea economiilor naţionale.Tarile si popoarele lumii se inscrie in
pizajulturistic mondial prin anumite particularitati naturale, economice, sociale, istorice, religioase, de limba,
cultura, sicivilizatie, care isi pun amprenta asupra tezaurului turistic.
Istoria si civilizatia proprii fiecarui popor imbogatesc valorile naturale a tarii respective, imp[n o anumitamarca
cultural-turistica inconfundabila in lume. Multe creatii artistice, stiintifice, arhitectonice au revolutionat lumeadin
trecut si minuneaza siinflacareaza mintile contemporanilor nostri. Trebuie de subliniat cit de mult inseamnapentru
turism civilizatiile elenistica, romana, azteca, incasa, ebraica, araba, budista, africana,, artamedievala,bizantina,
etc., Toate aceste procese sunt studiate în cadrul disciplinei „Geografia turismului mondial”care este orientată
spre formarea la studenţi a cunoştinţelor şi priceperilor de organizare şi realizare a relaţiilorbilaterale şi
multilaterale economice între ţări şi între agenţii economici. Disciplina are o menire educativ-informativa
adresindu-se invatamintului universitar din turis, comert si relatii economice si politice internationale,lucratorilor
din turism precum si publicului larg interesat de o cultura turistca. Ştiinţele teoretice şi practice îndomeniul
turismului international vor asigura succesul în activităţile viitorilor specialişti în organizarea turismului,si nu
numai, precum şi integrarea lor optimă în economia mixtă şi în societatea contemporană.
Bibliografie:
1. Geografia economica a lumii contemporane, Ion Velcea, Bucuresti 1993
2. Tranzactii comerciale internationale, Ioan Popa, Bucuresti.
3. Legea turismului nr. 798 XIV din 11 februarie 2000,
4. Concepţia dezvoltării turismului în Republica Moldova pînă în anul 2005 (Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 912 din 8 octombrie 1997).
5. CRISTUREANU, C., Economia şi politica turismului internaţional, Editura ABEONA, Bucureşti,
1992.
6. IONESCU, l., Turismul fenomen economic, social şi cultural, Ediţia Oscar Prinţ, Bucureşti 2000.
28
Descrierea unităţii de curs: „Limba franceză de afaceri"
Autor: conferenţiar universitar , dr. Silvia SOFRONIE
Revizat septembrie 2007
Codul disciplinei Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină

G.01.0.008 Limba franceză de afaceri Catedra Limbi Moderne Aplicate în
Economie şi Drept
Ciclul şi anul Perioada de predării Preachiziţii:
predării Semestrul I Licenţe în ştiinţe economice
Ciclu - 1, anul I
Limba de predare Evaluare: sem. I- examen Metode de predare: 1. clasică; 2. Interactivă
-franceză
Total ore: Ore de contact 60 (30 Credite 4
120 prelegeri+30 seminare)
Finalităţi:
- să cunoască şi să descrie structura şi funcţionarea sublimbajului economic studiat al limbii franceze
spre înlesnirea conştientizării limbii moderne ca sistem unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să efectueze şi să definească o cît mai bună sesizare a asemănărilor şi deosebirilor dintre limba străină
şi limba maternă în vederea evitării interferenţei lingvistice în actele de comunicare sau la realizarea
activităţilor de transfer dintr-o limbă în altă;
- să cunoască şi să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei studiate compartimentului
“Gestiunea şi administrarea întreprinderilor”,
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba franceză;
- să rezume şi să adnoteze conţinutul textelor prezentate şi să interpreteze informaţia obţinută în textele
franceze în comparaţie cu realităţile economice în Republica Moldova.
- Să interpreteze regulile generale ale corespondenţei comerciale şi ale tipurilor de scrisori comerciale
cu tematica “Travail et emploi”.
- să utilizeze competenţele şi abilităţile achiziţionate pentru a audia, a înţelege şi a interpreta mesaje
autentice, orale sau scrise, emise de interlocutorii sau de mijloacele de comunicare în masă în limba
studiată;
- să comunice utilizând tehnicile şi procedeele de elaborare a mesajelor pe marginea ariilor de
comunicare studiate;
- să analizeze şi să sintetizeze texte cu profil economic în limba franceză în vederea achiziţionării a
noilor cunoştinţe şi utilizării a tehnicilor adecvate de decodare ale valorilor semiotice ale mesajelor.
Competenţe de cercetare (de creare):
- să estimeze informaţia economică pe baza textelor studiate şi să recomande soluţii pentru rezolvarea
problemelor apărute;
- să proiecteze şi să coordoneze cu specialiştii de la catedrele de specialitate planuri de extindere şi
dezvoltare ale întreprinderilor din Republica Moldova;
- să selecteze şi să recomande activităţi manageriale care ar înlesni posibilităţile viitorilor patroni în
vederea creării întreprinderii.
Conţinutul disciplinei: Acteurs économiques : la population active, la diversité des entreprises, banque de crédit,
la défense du consommateur , rôle et le financement de l’Etat. Créateurs d’entreprise : profil du créateur , recherche
des capitaux, lieu d’implantationde l’entreprise, choix de la société, formalités de création. Ressources humaines :
contrat de travail, profil de manager, organisation du travail, réunions de travail, droits des salariés.
Bibliografie selectivă:
1. J.Bruchet “Objectif entreprise” Paris, 1994.
2. M.Danilo “Le français de l΄entreprise” Paris, 1990.
3. C.Bombardieri, P.Brochard “L΄entreprise” Paris, 1996.
4. M.Sanchez Macagno, L.Corado “Faire des affaires en français” Paris, 1997.
5. Kéradec, Ch.Pelletier, Ch.Sanviat “Economic de l΄entreprise” Paris, 1996.
29
Descrierea unităţii de curs: „Limba engleză de afaceri„
Autor: lector superior Dimo Olga Revizat: septembrie 2007
Codul disciplinei Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină

G.01.0.008 Limba engleză de afaceri Catedra Limbi Moderne Aplicate în Economie
şi Drept
Ciclul şi anul predării Perioada de predării Preachiziţii:
Ciclu - 1, anul I Semestrul I Licenţe în ştiinţe economice
engleză sem. I- examen 1. Clasică; 2. interactivă
Total ore: 120 Ore de contact: Credite 4
60 (30 prelegeri+30
seminare)
Obiectivele şi conţinutul disciplinei
- să cunoască structura şi funcţionarea limbii engleze spre înlesnirea conştientizării limbii moderne ca sistem
unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să efectueze şi să definească o cît mai bună sesizare a asemănărilor şi deosebirilor dintre limba străină şi
limba maternă în vederea evitării interferenţei lingvistice în actele de comunicare sau la realizarea
- să cunoască şi să opereze cu aparatul sublimbajului economic,
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba engleză.
- a audia, a înţelege integral şi a interpreta mesaje autentice, orale şi scrise, emise de interlocutori sau de
mijloace de comunicare în masă în limba engleză, utilizând în acest scop competenţele comunicative
achiziţionate;
- a produce de mesaje, orale şi scrise, utilizând în mod autonom tehnicile şi procedeele de elaborare a
mesajelor, coerenţa şi mai ales coeziunea discursivă, în conformitate cu situaţiile concrete de comunicare;
- a lectura texte în limba engleză, achiziţionând noi cunoştinţe şi utilizând în acest scop tehnicile adecvate
pentru decodarea valorilor semiotice ale varietăţilor de mesaje;
- a efectua versiunea şi transversiunea unul text de specialitate cu ajutorul dicţionarului ca rezultat al însuşirii
lexicului de specialitate.
- să proiecteze şi să coordoneze cu specialiştii de la catedrele de specialitate planuri de extindere şi dezvoltare
ale întreprinderilor din Republica Moldova;
- să selecteze şi să recomande activităţi manageriale care ar înlesni posibilităţile viitorilor patroni în vederea
creării întreprinderilor
Talking about one ´s company; Company facts and figures; Preparing a business trip;
Booking a hotel; Making requests; Flying out; Departures and arrivals; Telephoning; Asking and explaining the
way; Eating out;. Meeting new people; Making introductions and acquaintances; Company structure and
organization; Describing company activities;
Retailing and wholesaling; Company developments; Making and changing business appointments. Taking and
leaving telephone messages.
1. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Student΄s Book. OUP, 1997.
2. D.Grant, R.Melarty. Business Basics. Work book – OUP, 1999.
3. R.Murphy. Esential grammar in Use. – CUP, 1994.
4. Mind Your Ovn. Business English – Bucharest; Steaua Procion, 1996.
5. O.Dimo, L.Manic, T.Podoliuc, N.Suniţă “English for students of Economics”. Chişinău: ULIM 2002.
6. J.Flower Build Your Business vocabulary – Have, England, 1995.
7. R.Clark Money. The Way΄s We Use It. Istambul, 1988.
30
Descrierea unităţii de curs: „Limba Germana "
Autor:lector superior magistru Natalia Bejenuta

G.01.O.008 Limba Germana Catedra Limbi Moderne Aplicate
in Economie si Drept
Ciclu - 1, anul I Semestrul I Licenţiat în ştiinţe economie
Limba de predare - Evaluare: sem. I – examen Metode de predare:

Germana 1. clasică; 2. interactivă;
3.demonstrarea, directa .
Total ore: 120 Ore de contact 60 (30 prelegeri + 30 Credite: 4
seminare)
OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalităţi:
- să perfecţioneze competenţele de analiză şi sinteză a surselor teoretice în domeniul dat, expunerea
conţinutului în limba germană;
- să cultive aptitudinile de aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor teoretice acumulate la disciplinele de
specialitate pentru a le expune în limba germană corectă.
- să cunoască structura şi funcţionarea limbii germane spre înlesnirea conştientizării limbii moderne ca
sistem unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba germană;
- să utilizeze competenţile şi abilităţile achiziţionate pentru a audia, a înţelege şi a interpreta mesaje
studiată;
- să comunice utilizând tehnicile şi procedeele de elaborare a mesajelor pe marginea ariilor de comunicare
studiate;
- să selecteze şi să recomande activităţi manageriale care ar înlesni posibilităţile viitorilor patroni în vederea
creării întreprinderii.
Zusammenarbeit: Mittarbeiter kennenlernen, Berufe, Ausbildung. Wie ein Unternehmen organisiert wird.
Geschäfttkorrespondenz: Bausteine eines Geschäftsbriefes. Arbeit und Beruf. Eine Arbeitsstelle aussuchen,
Arbeitnehmer kennen und Informationen erhalten. Bewerbung. Eine Arbeitsstelle finden, Briefe und
Bewerbungen schreiben, mit den Arbeitsgebern schprechen.Das Unternehmen: Von der Anfrage zum Auftrag,
Rückfragen, Reklamation.Ein Unternehmen nennen, Formen beschreiben und analysieren.Die Werbung und ihre
Typen.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. D.Schulz, H. Griesbachteiner , Germana intensiva Bucuresti 2005
2. N. Becker, J. Braunert, K. H.Eisfeld Dialog Beruf 1, München 2001
3. H.Bock, J.Braunert, K.H.Eisfeld Dialog Beruf 1 (Arbeitsbuch) Hueber, München 2002
4. R.Sachs, Deutsche Handelskorrespondenz Hueber, München 2002
5. Wirtschaftsdeutsch, Hueber 2002
6. Spiegel, revistain limba germana
7. N. Bejenuţa. Das Pronomen. Chişinău, 2007.
31
Descrierea unităţii de curs: „Instituţii comunitare europene”
Autor: conferenţiar universitar, dr. Mihai Cernenco

Codul cursului Denumirea cursului Responsabil de curs:
U.01.O.010 Instituţii comunitare europene Catedra Ştiinţe Umanistice

Ciclu - 1, anul I Semestrul I Licenţa în economie
Limba de predare – Evaluare: Metode de predare
româna sem.I - examen 1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza
ştiinţifică
Total ore: 120 Total ore contact: Credite: 4
45 (30 prelegeri+ 15 seminare)
OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI
Finalităţi:- aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul construcţiei

Uniunii Europene, a instituţiilor comunitare, evoluţiile ulterioare şi pregătirea Constituţiei UE;
- să cunoască relaţiile Republicii Moldova cu UE şi Concepţia Republicii Moldova de integrare

europeană cât şi extinderea acestor cunoştinţe, a valorilor europene, prin intermediul
principiilor şi postulatelor de bază, asupra viitoarei activităţi profesionale;
- operarea cu principalele concepte ale integrării economice, sociale şi politice ale statelor
membre ale UE;
- să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe;
- să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Instituţii comunitare europene cu alte d i s c i p l i n e .
Conţinutul cursului:
Introducere. Integrarea economică europeană. Comunităţile Europene şi structura instituţională.
De la Comunităţi la Actul Unic European. Aprofundarea Integrării Europene. Consolidarea
integrării europene: Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa. Reformele instituţionale ale
Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană. Curtea de Justiţie. Alte
instituţii comunitare. Extinderea Uniunii Europene spre Europa Centrală şi de Est. Strategia
unificării UE.Reformarea sistemului institutional al UE.Tratatul de Lisabona di 13 decembrie
2007. Cadrul politico-juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu UE.
BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ
1. Desmond Dinan „Ever closer union: An Introduction to Eurooean Integration”, Oxford 1999. – 567 p.
2. Neill Nugent „The government and politics of the European Union” Oxford 1999. – 567 p.
3. Odagiu Galina. Integrarea economică europeană.Chişinău, 2001.- 121 p.
4. Ungureanu Oleg. Integrarea europeană. Chişinău, 2001. –131 p.
5. Postică Constantin. Economia Uniunii europene. Chişinău, 2001.80 p.
6. MOLDOVA si UE in contextul Politicii Europene de Vecinatate.Realizarea Planului de Actiuni UE –
MOLDOVA (februarie 2005 – ianuarie 2008).Chisinau: ARC, 2008.-180 p.
32
Descrierea unităţii de curs: Economics –II (Macroeconomia)
Autor lector asistent Lupan Liliana
F.02.O.003 Economics –II (Macroeconomia) Catedra “Economie mondială şi
REI”
Ciclu - 1, anul I Semestrul II Licenţe în ştiinţe economice
Limba de predare: Română Forma de evaluare – Metode de predare:
sem. II - Examen clasică; interactivă;.exegeza
ştiinţifică.
Totalul orelor: Ore de contact: Credite - 5
150 60 (30 prelegeri + 30 seminare)
Obiective şi conţinutul disciplinei:
Finalităţi:
Competenţe gneseologice:
- formarea bazei teoretice a pregătirii viitorilor economişti prin reprezentarea economiei naţionale la
nivelul sectoarelor agregate,
- studierea principalilor indicatori macroeconomici şi dependenţelor dintre aceşti indicatori,
- studierea diferitpr modele economice;
- formarea deprinderii de a folosi cunoştinţele teoretice în elaborarea politicii economice pentru
optimizarea activităţii economice la nivelul economiei naţionale.
- să cunoască diferite mecanisme economice şi financiare,
- să cunoască utilizarea indicatorilor macroeconomici,
- să perceapă particularităţile de conţinut microeconomie şi să delimiteze limitele utilizării lui;
- să explice esenţa principiilor macroeconomice,
- să selecteze şi să prelucreze informaţia necesară pentru formularea deciziilor macroeconomice.
Obiectul de studiu, definirea macroeconomiei, măsurarea indicatorilor macroeconomici: valori nominale
şi reale, fluxuri circulante ale veniturilor şi cheltuielilor, investiţii şi еconomisiri, sector public, sectorul
"străinătate", măsurarea preţurilor, instabilitatea macroeconomică, distibuirea venitului disponibil, nivelul
de echilibru al venitului, efectul multiplicatorului, politica fiscală, importanţa ratelor dobînzii pentru
economie, rata dobînzii, investiţiile şi curba IS, piaţa monetară şi curba LM, echilibrul general. modelul
IS-LM, economie deschisă, rolul ratei dobînzii într-o economie deschisă, cursul valutar: noţiune, rolul
cursului valutar într-o economie deschisă, rata reală de schimb valutar şi ratele dobînzii, funcţia de
producţie, repartizarea venitului naţional după factorii de producţie, definiţia banilor, teoria cantitativă a
banilor, senioraj, inflaţia şi ratele dobînzii, rata nominală a dobănzii şi cererea de bani, costul social al
inflaţiei, hiperinflaţie, definiţia şomajului, şomajul natural, politicile de combatere a şomajului şi piaţa
muncii, rigiditatea salariului real, deducerea curbei ofertei agregate, deducerea curbei cererii agregate,
modelul as-ad în dinamică, participanţii procesului de creare a banilor, crearea banilor într-o tranzacţie
bancară, analiza multiplicatorului monetar, rolul bazei monetare, instrumentele politicii monetare,
variabilele politicii monetare, obiectivele politicii monetare, eficienţa politicii monetare, caracateristicile
generale ale ciclului economic, investiţiile şi teoria keynesiană, teoriile neo-clasice, teoriile neo-
keynesiene, procesul de acumulare a capitalului, regula de aur a acumulării, efectul creşterii populaţiei,
efectul progresului ştiinţific
1. Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal, Economie Pozitivă
2. Alexandru Tobă, Andrei Malai, Daniel Tobă, Teorie economică generală, Chişinău, ULIM, 2001
3. Dan-Ilie Morega, Andrei Malai, Lorena Popescu Duduială, Macroeconomie, "Ager", 2001
4. Dumitru Moldovanu, Economie Politică, Chişinău, ASEM, 2006
5. Victor Romeo Ionescu, Emil Gavrilă, Elemente de macroeconomie, Bucureşti, Editura Economică, 1999
6. Constantin Gogoneaţă, Aura Gogoneaţă, Economie politică. Teorie micro- şi macroeconomică, Bucureşti, 1995
7. Robert J. Gordon, Macroeconomics. Fourth Edition. Little, Brown and Company, 1987
33
Descrierea unităţii de curs: Filozofie şi semiotică
Autor: conferenţiar universitar, dr. habilitat Gh. Bobână

Codul cursului Denumirea cursului Responsabil de curs

U.02.O.011 Filozofie şi semiotică Catedra Ştiinţe Umanistice
Ciclul şi anul predării Perioada de predare: Preachiziţii:
Limba de predare – Evaluare: Metode de predare
româna sem.II- examen 1. clasică; 2. interactivă; 3. exegeza ştiinţifică
Ore total: 90 Ore de contact Credite 3
45 (30 prelegeri + 15 seminare)
Finalităţi:
- Aprofundarea cunoştinţelor fundamentale privind domeniile centrale ale filosofiei;
- operarea cu principalele concepte ale celor mai importanţi filosofi;
- recunoaşterea aportului diverselor curente filozofice pentru evoluţia culturală a umanităţii
- să utilizeze şi să aplice postulatele fundamentale ale cursului Filosofia în procesul studierii disciplinelor de
bază şi în judecăţile de caracter general;
- să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe;
- să-şi aprecieze propria activitate şi activitatea semenilor prin prisma preceptelor morale de bază;
- să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Filosofia cu alte d i s c i p l i n e .
Conţinutul cursului
Filozofia şi problematica ei. Geneza filozofiei. Raportul dintre filozofie, ştiinţă, religie, artă. Ontologia şi categoriile
ei fundamentale. Concepte fundamentale ale ontologiei: spaţiul şi timpul; materia şi mişcarea, element, structură,
sistem. Gnoseologia. Conceptul de „cunoaştere”.. Filozofia omului. Natura şi esenţa omului. Individ, individualitate,
personalitate. Libertatea şi necesitatea. Filozofia culturii. Conceptul de cultură. Cultură şi cunoaştere. Cultură şi
valoare. Cul Filozofia antică. China Antică, India Antică. Filozofia greacă, Filozofia Evului Mediu şi a Renaşterii.
Patristica. Aureliu Augustin. Scolastica. Toma d‘Aquino. Umanismul şi filozofia naturii în epoca Renaşterii.
Filozofia epocii moderne. Empirismul şi sensualismul englez.. Filozofia iluministă. Filozofia iluministă. Filozofia
clasică germană I. Kant. şi a lui Hegel. A. Schopenhauer, F. C.Nietzsche. Filozofia contemporană.Pozitivismul,
neopozitivismul. Existenţialismul. Pragmatismul. Filozofia românească. Umanismul şi iluminismul. Teoria
ondulaţiilor universale a lui V. Konta. Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru. Filozofia culturii a lui L.
Blaga. Filozofia fiinţei a lui C. Noica.
1. Bagdasar N. Antologie filozofică. Ed. Universul Dassi, 1995- 656 p.
2. Boboc Al. Filozofia contemporană. Orientări şi stiluri de gândire. Bucureşti, 1995.- 87 p.
3. Cazan Gh. Istoria filozofiei româneşti. Bucureşti, 1984.-376 p.
4. Furst M., Trinks I. Manual de filozofie. Humanitas. 1997.-353 p.
5. Verges A. Huismann D. Curs de filozofie, Humanitas, 1995.-417 p.
34
Descrierea unităţii de curs: „Matematica II”
Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru
Codul cursului – Denumirea disciplinei – Matematica II Responsabil pentru disciplină -

F.02.O.005 Catedra “Matematică şi Statistică”
Ciclul şi anul predării Perioada de predare - Semestrul II Preachiziţii:
Ciclu - 1, anul I Licenţe în ştiinţe economice-
Limba de predare – Română Forma de evaluare Metode de predare - 1. clasică; 2.
Sem. 2 - Examen interactivă;.
Totalul orelor - 120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30 Credite - 4
seminare)
Finalităţi:
• să definească noţiunile de bază şi cele mai importante relaţii din teoria funcţiilor de mai multe variabile (2 şi 3
variabile) ;
• să definească cele mai simple noţiuni (ecuaţie; soluţie; soluţie generală; metode de rezolvare; problema Cauchy)
ale teoriei ecuaţiilor diferenţiale ordinare;
• să definească noţiunile de şiruri numerice şi de funcţii ca generalizare a operaţiei de adunare în cazul unui număr
infinit de termeni;
• să reproducă teoremele şi demonstraţiile lor;
• să rezolve problemele propuse.
• să cerceteze funcţiile de două variabile;
• să rezolve ecuaţii diferenţiale de diferite tipuri;
• să aplice noţiunile însuşite pentru a face concluzii prin demonstraţii;
• să aplice noţiunile matematice în cele mai simple modele economice;
• să efectueze operaţii cu relaţii cantitative şi transformările lor.
• să propună noi metode matematice pentru rezolvarea diferitor probleme;
• să construiască noi modele matematice pentru domenii economice;
Funcţii de două variabile. Definiţii. Graficul funcţiei. Linii de nivel.
Creşteri absolute şi relative. Derivate parţiale. Diferenţiale. Relaţia între creşteri şi diferenţiale. Elasticităţi.
Formula lui Taylor. Derivate în direcţia dată. Gradient. Proprietăţi.
Problema profilului maxim. Aplicarea gradientului la rezolvarea acestei probleme.
Derivata funcţiei compuse. Derivate totală. Funcţii omogene. Formula lui Euler. Derivata funcţiei implicite.
Extreme locale şi extreme condiţionate. Multiplicatorul lui Lagrange.
Intergala dublă. Integrale repetate. Calculul integralei duble.
Ecuaţii diferenţiale. Definiţii Ecuaţii diferenţiale cu variabile separate, separabile, cu partea dreaptă funcţie omogenă.
Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întîi. Ecuaţii Bernoulli Problema Cauchy.
Ecuaţii liniare diferenţiale de ordinul doi cu coeficienţi constanţi. Ecuaţie omogenă.
Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul doi cu coeficienţi – ecuaţie neomogenă. Problema Cauchy.
Şiruri recurente aritmetice, exponenţiale, liniare omogene de ordinul întîi.
Şiruri recurente liniare de ordinul doi omogene şi neomogene.
Bibliografie:
1. BOURSIN, Tean-Louis. Elements de mathematiqeus, Paris, 1989.
2. KAРАСЬОВ, A.И. Kурс высшей математики для экономических вузов, части 1 и 2, 1982.
3. POPESCU, O. Matematici aplicate în economie, Bucureşti: ASE, 2000.
4. POPESCU, O. Matematici aplicate în economie: probleme, Bucureşti: ASE, 2000.
5. POULALION, G; Pupion, G. Les mathenathiques de l –economiste, Paris, 1999.
35
Descrierea unităţii de curs: Bazele antreprenoriatului
Autor: conf.univ. Sv.GOROBIEVSCHI

Codul disciplinei – Denumirea disciplinei – Responsabil pentru disciplină -
G.02.O.007 Bazele Catedra “Management şi Marketing”
antreprenoriatului
Ciclu - 1, anul I Semestrul 2 Licenţe în ştiinţe economice
Limba de predare - Română Forma de evaluare Metode de predare - 1. clasică; 2.
Sem. 2 - Examen interactivă; 3. jocuri pe roluri
Totalul orelor -120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30 Credite - 4
seminare)
Obiective generale şi de referinţă:

În condiţiile economiei de piaţă, deosebit de important este de a activa potenţialul uman, de a
genera nişte mutaţii în societate ce ar crea o masă critică de oameni cu spirit de întreprinzător, fapt ce
asigura o stabilitate în societate, ar reduce şomajul, constituindu-se un fundament solid pentru o creştere
economică susţinută. În acest context deosebit rol în pregătirea economiştilor o are disciplina „Bazele
antreprenoriatului”.
Obiective generale ale cursului:
 Acumularea cunoştinţelor pentru a asigurarea înfiinţarii afacerii proprii;
 Extinderea acestor cunoştinţe prin intermediul principiilor şi postulatelor de bază în activitatea de
întreprinzător, asigurnd competitiviitatea acesteia.
Aceste obiective majore se realizează prin alte obiective de referinţă, şi anume:
 cunoaşterea cadrului legislativ în susţinerea mucului business din ţară şi peste hotarele ei;
 cunoaşterea specificului activităţii formelor organizatorico-juridice de antreprenoriat;
 posedarea abilitatăţilor de a gestiona corect banii etc, a risca, a intui, a comunica etc.
 echipa manageriale în contextul diferitor forme organizatorico-juridice de antreprenoriat.
Conţinutul disciplinei: Noţiunea antreprenoriatului. Rolul şi funcţiile antreprenoriatului în economia
deschisă. Dezvoltarea antreprenoriatului în diferite ţări. Realităţi şi perspectivele antreprenoriatului în
Republica Moldova. Climatul investiţional al R. Moldova.
Cadrul Legislativ al RM în susţinerea şi protecţia Micului business. Definirea micului business. Societatea
cu răspundere limitată. Societatea pe acţiuni. Societatea în comandită. Societatea în nume colectiv.
Întreprinderea individuală. Cooperativa de producţie. Întreprinderea pe arendă. Întreprinderea de stat şi
municipală. Patenta de întreprinzător. Obţinerea atribuţiilor necesare pentru desfăşurarea afacerilor.
Noţiunea echipei şi parametrii ei. Principii de creare a echipei. Sistemul fiscal al Republicii Moldova.
Reglementările juridice privind impozitul pe venit. Reglementările juridice privind taxa pe valoare
adăugată. . Reglementările juridice privind taxele vamale şi accizele. Modalitatea de desfăşurare a
verificărilor efectuate de organele de control. Adaptarea profesională a subalternilor şi durata ei.
Bibliografie:
1. Codul Civil al Republicii Moldova, Monitorul Oficial N107-XV din 06 iunie 2002.
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, Monitorul Oficial N1165-XV din 24 aprilie 1997.
3. Legea RM “Cu privire la antreprenoriat şi întreprindere”, N 845-XII din 03.01 1992 şi redacţiile
ulterioare.
4. Legea Republicii Moldova “Cu privire la investiţiile străine”, #998-XII din 01 aprilie 1992.
5. Legea Republicii Moldova ”Privind patenta de întreprinzător”, #93-XIV din 15 iulie 1998.
6. Covaş A. Managementul afacerilor mici şi mijlocii. Chişinău, ASEM, 2002
7. Gorobievschi S. Ciloci R., Cîşlari E., Coban M., Organizarea şi gestionarea businessului propriu.
Chişinău, TEHNO – Info, 2004.
36
8. Gorobievschi S. Managementul personalului. Tehnici de recrutare. Chişinău, UTM, 2004.
Descrierea unităţii de curs: „Limba franceză de afaceri "
Autor: conferenţiar universitar , dr. Silvia SOFRONIE
G.02.0.009 Limba franceză de afaceri Catedra Limbi Moderne Aplicate în
Economie şi Drept
Ciclul şi anul predării: Perioada de predării Preachiziţii:
Ciclu – I, anul-1 Semestrul II Licenţa în ştiinţe economice
Limba de predare – Evaluare: Metode de predare: 1. clasică; 2. Interactivă
franceză sem. I- examen
Total ore: Ore de contact: 60 (30 Credite:
120 prelegeri+30 seminare) 4
Finalităţi:
- să perfecţioneze competenţele de analiză şi sinteză a surselor teoretice în domeniul dat, expunerea
conţinutului în limba franceză;
- să cultive aptitudinile de aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor teoretice acumulate la
disciplinele de specialitate pentru a le expune în limba franceză corectă.
- să cunoască structura şi funcţionarea limbii franceze spre înlesnirea conştientizării limbii moderne
ca sistem unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să efectueze şi să definească o cît mai bună sesizare a asemănărilor şi deosebirilor dintre limba
străină şi limba maternă în vederea evitării interferenţei lingvistice în actele de comunicare sau la
realizarea activităţilor de transfer dintr-o limbă în altă;
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba franceză;
- să aplice şi să utilizeze postulatele fundamentale ale cursului pe parcursul practicii de producţie
desfăşurată în întreprinderile ţărilor francofone;
- să sintetizeze şi să argumenteze experienţele acumulate în documente întocmite în limba franceză.
- să utilizeze competenţile şi abilităţile achiziţionate pentru a audia, a înţelege şi a interpreta
mesaje autentice, orale sau scrise, emise de interlocutorii sau de mijloacele de comunicare în
masă în limba studiată;
- să comunice utilizând tehnicile şi procedeele de elaborare a mesajelor pe marginea ariilor de
comunicare studiate;
- să analizeze şi să sintetizeze texte cu profil economic în limba franceză în vederea achiziţionării a
noilor cunoştinţe şi utilizării a tehnicilor adecvate de decodare ale valorilor semiotice ale
mesajelor.
- să estimeze informaţia economică pe baza textelor studiate şi să recomande soluţii pentru
rezolvarea problemelor apărute;
vederea creării întreprinderii.
Marketing : étude de marché – définition, types de marché, entreprise et le marché, techniques
d’investigation du marché. Le produit : définition, la vie du produit, la gamme du produit, le produit
nouveau, la marque du produit, le condiionnement. Méthodes de distribution.Moyens de
communication. Force de vente. Résultats et tendances : entreprise en chiffres. Commerce extérieur.
1. J.Bruchet “Objectif entreprise” Paris 1994.
2. M.Danilo “Le français de l΄entreprise” Paris, 1990.
3. C.Bombardieri, P.Brochard “L΄entreprise” Paris, 1996.
4. M.Sanchez Macagno, L.Corado “Faire des affaires en français” Paris, 1997.
5. H Kéradec, Ch.Pelletier, Ch.Sanviat “Economic de l΄entreprise” Paris, 1996.
37
Descrierea unităţii de curs: „ Limba engleză de afaceri "
Autor: lector superior Olga DIMO Revizat: septembrie 2007

G.02.O.009 Limba engleză de afaceri (nivel Catedra Limbi Moderne Aplicate în Economie
intermediar) şi Drept
Ciclul şi anul predării Perioada de predării Preachiziţii:
Limba de predare Evaluare: sem.II- examen Metode de predare: 1. Clasică; 2. interactivă
-engleză
Total ore 120 Ore de contact 60 (30 Credite 4
prelegeri + 30 seminare)
Finalităţi:
-
să cunoască structura şi funcţionarea limbii engleze spre înlesnirea conştientizării limbii moderne ca sistem
unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba engleză.
- a audia, a înţelege integral şi a interpreta o varietate de mesaje autentice, orale şi scrise, emise de
interlocutori sau de mijloace de comunicare în masă în limba engleză, utilizând în acest scop competenţele
comunicative achiziţionate;
- a produce o amplă varietate de mesaje, orale şi scrise, utilizând în mod autonom tehnicile şi procedeele de
elaborare a mesajelor, coerenţa şi mai ales coeziunea discursivă, în conformitate cu situaţiile concrete de
comunicare;
- a lectura texte în limba engleză, achiziţionând noi cunoştinţe şi utilizând în acest scop tehnicile adecvate
pentru decodarea valorilor semiotice ale varietăţilor de mesaje;
- a efectua versiunea şi transversiunea unul text de specialitate cu ajutorul dicţionarului ca rezultat al însuşirii
lexicului de specialitate.
- să proiecteze şi să coordoneze cu specialiştii de la catedrele de specialitate planuri de extindere şi dezvoltare
ale întreprinderilor din Republica Moldova;
- să selecteze şi să recomande activităţi manageriale care ar înlesni
posibilităţile viitorilor patroni în vederea creării întreprinderilor.
Products: describing and comparing products; Describing physical qualities; Expressing opinions; How to
achieve success in business; A family business; Small business in Moldova;
Money: lending and borrowing; Defining marketing strategies; Predicting demand;
Trades and professions; Job responsibilities; Multitasking; Employment: CVs and Application letters; Getting
ready for an interview; In the ofiice; Company Culture.
1. Grant, D., Melarty R.. Business Basics. Student΄s Book. OUP, 1997.
2. Grant, D., Melarty R. Business Basics. Work book – OUP, 1999.
3. Murphy, R. Esential grammar in Use. – CUP, 1994.
4. Mind Your Ovn. Business English – Bucharest; Steaua Procion, 1996.
5. Dimo, O., Manic, L., Podoliuc, T., Suniţă N. English for students of Economics. Chişinău: ULIM, 2002.
6. Flower, J. Build Your Business vocabulary – Have, England, 1995.
7. R.Clark Money. The Way΄s We Use It. Istambul, 1988.
38
Descrierea unităţii de curs: „ Limba Germana"
Autor: lector superior magistru Natalia Bejenuta Revizat: martie 2007

G.02.O.009 Limba Germana Catedra Limbi Moderne Aplicate
in Economie si Drept
Ciclu - 1, anul I Semestrul II Licenţiat în ştiinţe economie
Limba de predare - Evaluare: sem. II – examen Metode de predare:
Germana 1. clasică; 2. interactivă;
3.demonstrarea, directa .
Total ore: 120 Ore de contact 60 (30 prelegeri + 30 Credite: 4
seminare)
OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :
Finalităţi:
- să cunoască structura şi funcţionarea limbii germane spre înlesnirea conştientizării limbii moderne ca
sistem unitar de elemente în permanentă evoluţie;
- să cunoască şi să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei studiate,
- să cunoască legităţile de scriere a mesajului de corespondenţă de afaceri în limba germană;
- să rezume şi să adnoteze conţinutul textului prezentat, interpretând informaţia obţinută în comparaţie cu
realităţile economice din Republica Moldova.
- să utilizeze competenţele şi abilităţile achiziţionate pentru a audia, a înţelege şi a interpreta mesaje
studiată;
- să comunice utilizând tehnicile şi procedeele de elaborare a mesajelor pe marginea ariilor de comunicare
studiate;
- să analizeze şi să sintetizeze texte cu profil economic în limba germană în vederea achiziţionării a noilor
cunoştinţe şi utilizării a tehnicilor adecvate de decodare ale valorilor semiomice ale mesajelor.

vederea creării întreprinderilor
Dienstreisen; Ein Zimmer reservieren, Tickets bestellen und kaufen. Markt: Angebote untersuchen,
Presse vergleichen, Anfragen, Angebot. Formen und Teilen des Marktes. Unternehmungsgeschichte, Lieferung.
Hersteller. Die Bestellungen. Lieferungsbedingungen. Zentralverwaltungswirtschaft. Messen, Ausstellungen,
Produkte Kennenlernen und beschreiben.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. D.Schulz, H. Griesbachteiner , Germana intensiva Bucuresti 2005.

2. N. Becker, J. Braunert, K. H.Eisfeld Dialog Beruf 1, München 2001.
3. H.Bock, J.Braunert, K.H.Eisfeld Dialog Beruf 1 (Arbeitsbuch) Hueber, München 2002.
4. R.Sachs, Deutsche Handelskorrespondenz Hueber, München 2002.
5. Wirtschaftsdeutsch, Hueber 2002.
6. Spiegel, revista in limba germana .
7. Limba germana pentru studentii facultatii de economie, Moscova 2002.
39
8. N. Bejenuţa. Das Pronomen. Chişinău, 2007.
Descrierea unităţii de curs: „Finanţe Publice”
Autori: doctor în economie, conferenţiar, Mărgineanu Aurel

Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil pentru

S.02.O.012 „Finanţe Publice”
disciplină:
Catedra
„Finanţe şi
Bănci”
Ciclu – 1, Anul - I semestrul 2 Licenţiat în ştiinţe economice
română sem. II – examen clasică; interactivă, exegeza
ştiinţifică
Total ore: Total ore contact: Credite:
Finalităţi:
• să reproducă itemii fundamentali ai cursului Finanţe publice;
• să pătrundă în esenţa conceptului finanţelor publice;
• să cunoască implicaţiile veniturilor şi cheltuielilor statului asupra mediului şi a societăţii;
• pregătirea practică în vederea insuşirii tehnicilor de derulare a mecanismelor financiare şi de creditare.
• să descrie mecanismul gestionării finanţelor publice;
• să descrie modalitatea de efectuare şi de formare a aptitudinelor în domeniul finanţelor publice;
• să înţeleagă instruirea teoretică şi formarea aptitudinilor practice a metodelor şi tehnicilor în domeniul financir
public;
• să înţeleagă instruirea teoretică al executării părţii de venituri şi cheltuieli a bugetului de stat;
• însuşirea principalelor teorii şi politici financiare în domeniul finanţelor publice.
• să cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare şi de alternativă;
• să explice importanţa perfecţionării operaţiunilor adiacente activităţii organelor cu atribuţii în domeniul finanţelor
publice;
• să propună modalităţi de implementare a tehnicilor şi mijloacelor noi adiacente activităţii de gestionare a resurselor
financiare publice;
• să perfecteze operaţiunile de acumulare, repartizare, evidenţă şi control a resurselor financiare publice;
• să descrie tehnologia efectuării funcţiilor organelor administrării finanţelor publice.
Conţinutul disciplinei
Finanţele ca componentă esenţială în sistemul relaţiilor de producţie. Necesitatea şi apariţia finanţelor. Retrospectivă istorică
asupra evoluţiei finanţelor. Tratarea termenului "finanţe". Finanţe - categorie economică. Conţinutul economic al finanţelor
publice. Rolul finanţelor publice în economiile moderne;
Noţiune de mecanism financiar. Cadrul financiar. Pârghiile economico-financiare. Metode administrative de gestiune
financiară: preveziunea financiară, controlul financiar etc. Organe cu funcţii în domeniul finanţelor. Dreptul financiar;
Conţinutul economic al cheltuielilor publice. Clasificarea cheltuielilor publice. Nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor
publice. Tendinţe în evoluţia cheltuielilor publice în condiţiile actuale. Folosirea cheltuielilor publice ca instrumente de
inluienţare a proceselor economice; Organizarea şi finanţarea asigurărilor şi asistenţei sociale de stat. Securitatea socială -
funcţie a statului. Necesitatea şi conţinutul economic al asigurărilor sociale şi asistenţei sociale de stat. Clasificarea şi structura
asigurărilor sociale. Principiile şi rolul asigurărilor sociale;
Estimarea cheltuielilor publice pentru protecţia socială. Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat. Formele de
ocrotire a cetaţenilor prin asigurările sociale. Conţinutul economic al resurselor financiare publice;
Componentele resurselor financiare publice. Estimarea resurselor financiare publice: nivelul, structura şi dinamica resurselor
financiare publice;
Tendinţe în evoluţia resurselor financiare publice în condiţiile actuale. Rolul resurselor financiare publice în evoluţia sociale-
economică.
Bibliografia selectivă
40
1. Finanţe publice .-Ediţia a III-a / Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vacărel. - Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., 2001. - 757 p.
2. Legea bugetului de stat pe anul 2007.
3. Impozitele indirecte / Oleg Stratulat. – Ch.: Evrica, 2006. –98p.
Descrierea unităţii de curs: ”Bazele contabilităţii”
Autor: dr.conf.univ. A.Ştahovschi Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplinei – Bazele Responsabil pentru disciplină -
S.02.O.013 contabilităţii Catedra “Contabilitate şi audit”
Ciclu - 1, anul I Semestrul II Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare - __rom Forma de evaluare Metode de predare - 1. clasică; 2.
Sem. 2 - Examen interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
Totalul orelor - 120 Ore de contact - 60 (30 prelegeri+30 Credite - 4
seminare)
Finalităţi:
Competenţe gnoseologice:
- Să cunoască metodele contabilităţii şi elementele specifice ale acesteia cum sunt: documentaţia,
evaluarea, dubla înregistrare, contul contabil, calculaţia, inventarierea, bilanţul contabil şi rapoartele
financiare;
- Să determine corespondenţa conturilor ţinând cont de conţinutul economic al operaţiilor economice,
să explice structura patrimoniului, gruparea cheltuielilor şi veniturilor;
- Să definească noţiunile de document, bilanţ contabil, cont, inventariere, raport financiar;
- Să identifice clasificarea conturilor după conţinutul economic, după sfera de cuprindere a
conţinutului economic, după destinaţie şi structură;
- Să cunoască structura conturilor contabile, după cum prevede Planuri de conturi contabile al
activităţii economico – financiare al întreprinderii din Republica Moldova.
Competenţe praxologice.
Să aplice în practică posibilităţi de a descrie conţinutul economic al înregistrărilor contabile aplicate;
Să definească structura activelor şi pasivelor, să stabilească metoda de evaluare şi evidenţă a bunurilor economice;
Să utilizeze informaţia din bilanţul contabil în scopul managementului întreprinderii, informaţia din rapoartele
financiare şi conturile contabile;
Să generalizeze datele din conturile analitice în balanţele de verificare;
Să stabilească corectitudinea înregistrărilor şi corelaţia conturilor sintetice cu cele analitice;
Să întocmească bilanţul contabil în baza datelor din conturile sintetice şi Cartea Mare;
Să stabilească soldurile iniţiale şi cele finale în conturi;
Să analizeze informaţia din bilanţul contabil;
Să comunice conducătorului entităţii patrimoniale situaţia economico – financiară la momentul întocmirii şi
prezentării bilanţului contabil şi rapoartelor financiare, argumentând concluziile şi propunerile în vederea ameliorării
situaţiei create.
Competenţe de cercetare.
Acumulând cunoştinţe teoretice şi practice în urma studierii disciplinei studentul trebuie:
Să poată cerceta documentele justificative, conturile contabile, bilanţul contabil, rapoartele financiare;
Să întocmească înregistrări contabile în urma efectuării operaţiunilor economice;
Să estimeze valoarea elementelor patrimoniale de activ şi pasiv;
Să compună Politica de contabilitate pentru un agent economic, conţinutul economic al operaţiilor economice;
Să selecteze material care va caracteriza istoricul apariţiei şi dezvoltării contabilităţii ca ştiinţă.
Conţinutul disciplinei: Contabilitatea – sistemul informaţional de bază, Obiectul şi metoda contabilităţii, Obiectul
şi metoda contabilităţii, Sistemul de conturi şi dubla înregistrare, Metodica contabilităţii operaţiunilor economice
de bază, Evaluarea şi rolul ei în contabilitate, Documentaţia – element fundamental al metodei contabilităţii,
Inventarierea şi rolul ei în contabilitate, Registre şi forme ale contabilităţii, Componenţa şi modul de pregătire şi
prezentare a rapoartelor financiare, Conţinutul rapoartelor financiare, Caracteristica anexelor şi notei explicative la
Raportul financiar anual.
Bibliografia:
1. V. Ţurcanu, E. Bajerean. „Bazele contabilităţii”, ASEM, 2004, 302 p.
2. Cicilia Ionescu. „Bazele contabilităţii”, Univ. „Spiru Haret”, Bucureşti, 2000, 297 p.
41
3. B. Needles, A. Anderson, J. Caldwell. „Principiile de bază a contabilităţii, Chişinău, ARC, 2000, 1024 p.
4. Сistelecan R. Contabilitatea – sursă de informaţii pentru activitatea cenzorială. Bucureşti, 2006, 152 p.
5. Boulescu M. Control fonanciar şi expertiza contabilă. Bucureşti, 2006, 372 p.
6. Şelaru M. Standardele Naţionale de Audit – baza sistemului de reglementare a activităţii de audit,
Contabilitatea şi audit, 2000, Nr.7-8, p. 97-102.
Descrierea unităţii de curs: „Monedă, Credit, Bănci”
Autori: dr.hab., prof. univ., Iliade Gheorghe

lector superior, Soltan Ana
S.02.O.014 „Monedă, Credit, Bănci” Catedra „Finanţe şi Bănci”
Ciclu – 1, Anul – I semestrul 2 licenţiat în ştiinţe economice
Română sem. II – examen clasică; interactivă, exegeza
ştiinţifică
Obiectivele şi conţinutul disciplineiCompetenţe gnoseologice (De cunoaştere):
•să deosebească diferite tipuri ale monedei, a politicii monetare, ale sistememelor monetare,
• să relateze esenţa problemelor monetare;
• să explice diferenţele între diferite tipuri ale ratelor dobînzii şi a dobînzilor;
• să interpreteze diferite teorii monetare;
• să descrie particularităţile sistemului bancar al Republicii Moldova.
• să aplice formulele respective pentru a calcula dobînda plătită de către debitor;
• să analizeze evoluţia masei monetare;
• să argumenteze necesitatea existenţei diverselor tipuri de instrumente şi tehnici de plată.
• să compună diverse probleme referitor la scontarea cambiilor pentru a calcula valoarea efectivă a acestor
titluri de credit;
• să estimeze rolul politicii de reglementare monetar-creditară asupra stabilizării economiei naţionale;
• să propună măsuri pentru favorizarea implimentării în măsură mai largă în practica RM a cardurilor
bancare.
• Apariţia şi evoluţia monedei. Natura şi formele monedei. Funcţiile monedei. Masa monetară.
Sisteme monetare naţionale şi internaţionale. Apariţia, esenţa şi formele monedei;
• Determinarea aplicabilităţii funcţiilor monedei. Caracteristica circuitului monetar şi a
circulaţiei monetare, formele circulaţiei monetare, particularităţile organizării decontărilor prin
virament în R. Moldova;
• Evaluarea masei monetare şi a agregatelor ei - masa monetară şi baza monetară;
particularităţile agregatelor monetare în R. Moldova, comparaţii şi exemple. Factorii ce determină
masa monetară şi utilizarea multiplicatorului monetary;
• Funcţiile monedei şi circuitul monetar. Organizarea monetară: sistemul monetar naţional şi
internaţional Sistemul creditar: caracteristică, concept, structură şi funcţiile lui;
• Formele creditului şi relaţiile de credit. Piaţa creditului şi dobînda. Teorii asupra creditului;
• Sistemul bancar, caracteristica, structura şi funcţiile lui Banca Centrală şi rolul ei în cadrul
sistemului bancar.Băncile comerciale şi funcţiile lor Instituţiile financiar – creditare internaţionale;
Piaţa monetară: esenţă şi concept. Echilibrul monetar şi inflaţia. Reglementarea monetar-creditară,
direcţiile politici de stabilizare a economiei de tranziţie.
42
1. Basno C., Dardac N. Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici bancare. Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1996;
2. Bran P. Mecanismul monetar. Editura Ştiinţa, Chişinău, 1991;
3. Caraganciu A., Iliadi Gh. Monedă şi credit (manual), Chişinău, ASEM, 2004;
4. Caraganciu A., Iliadi Gh. Problemele metodologice ale analizei mecanismului financiar în economia de
tranziţie, Chişinău, ASEM, 1997 ;
5. Dedu V., Management bancar. Editura Mondan, Bucureşti, 1997.
ANUL II
Descrierea unităţii de curs: „Statistica”
Autor: prof. univ.,dr.hab., Gh. Mişcoi
Codul cursului Denumirea disciplinei – Statistica Responsabil pentru disciplină - Catedra

F.03.O.015 Disciplină fundamentală “Matematică şi Statistică”
Ciclul şi anul predării: Perioada de predare - Semestrul 3 Preachiziţii:
Ciclu – 1, Anul - II Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare – Forma de evaluare – Metode de predare - 1. clasică; 2.
Română Sem.3 - Examen interactivă;
Totalul orelor - 120 Total ore contact: Credite - 4
Obiectivele şi conţinutul disciplinei :

Finalităţi :
43
- Să definească noţiunile de bază şi cele mai importante relaţii între ele din statistica matematică şi teoria statisticii,
- Să definească cele mai importante noţiuni,
- Să opereze cu aparatul terminologic al disciplinii Statistica,
- Să rezolve problemele propuse,
- Să explice rezultatele obţinute ale problemei.
- Să aplice noţiunile si formulele la rezolvări şi analize,

- Să analizeze rezultatele problemei,
- Să compare rezultatele curente cu cele de bază,
- Să stabilească corect relaţia trendului SCR, ş.a.
- Să consulte sursele electronice.
- Să propună noi metode matematice şi statistice pentru rezolvarea diferitor probleme,
- Să optimizeze metodele de calcul statistic.
Funcţii de două variabile. Definiţii. Graficul funcţiei. Linii de nivel.
Creşteri absolute şi relative. Derivate parţiale. Diferenţiale. Relaţia între creşteri şi diferenţiale. Elasticităţi.
Formula lui Taylor. Derivate în direcţia dată. Gradient. Proprietăţi.
Problema profilului maxim. Aplicarea gradientului la rezolvarea acestei probleme.
Derivata funcţiei compuse. Derivate totală. Funcţii omogene. Formula lui Euler. Derivata funcţiei implicite.
Extreme locale şi extreme condiţionate. Multiplicatorul lui Lagrange.
Intergala dublă. Integrale repetate. Calculul integralei duble.
Ecuaţii diferenţiale. Definiţii Ecuaţii diferenţiale cu variabile separate, separabile, cu partea dreaptă funcţie omogenă.
Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întîi. Ecuaţii Bernoulli Problema Cauchy.
Ecuaţii liniare diferenţiale de ordinul doi cu coeficienţi constanţi. Ecuaţie omogenă.
Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul doi cu coeficienţi – ecuaţie neomogenă. Problema Cauchy.
Şiruri recurente aritmetice, exponenţiale, liniare omogene de ordinul întîi.
Şiruri recurente liniare de ordinul doi omogene şi neomogene.
Bibliografie:
1. MIŞCOI, Gh. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică: Curs de lecţii, Chişinău: ULIM, versiune
electronică 2003.
2. ZAMBIŢCHI, D. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Chişinău, 2000.
3. MIHOC, Gh; MICU, N. Elemente de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Bucureşti, 1989.
4. KOЛЕМАЕВ, В.A; KAЛИНИНА, Н.Н. Теoрия вероятностей и математическая статистика,
Учебник, Moсква: Высшая школа, 1997.
5. POPESCU, Angela. Statistică, ed. Bucureşti, 1999.
6. BĂCESU-CĂRBUNARU, Angelica. Statistică Macroeconomică, ed. Bucureşti, 2001.
7. ŢIŢAN, Emilia. Bazele stastisticii, ed. Bucureşti, 2002.
Descrierea unităţii de curs: „Finanţele întreprinderii”
Autori: dr., prof. univ. interimar Şcerbanschi Alexandru
lector superior, Soltan Ana
F.04.O.016 „Finanţele întreprinderii” Catedra „Finanţe şi Bănci”
Ciclu – 1, Anul - II semestrul 4 Licenţiat în ştiinţe economice
română sem. 4 – examen clasică; interactivă, exegeza
ştiinţifică
Total ore: Total ore de contact: Credite:
120 60 (30 prelegeri + 30 seminare) 4
44

• să reproducă itemii fundamentali ai cursului Finanţele întreprinderii;
• să pătrundă în esenţa conceptului finanţelor întreprinderii;
• să cunoască implicaţiile veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii asupra mediului şi a societăţii;
• pregătirea practică în vederea insuşirii tehnicilor de derulare a mecanismelor financiare şi de creditare la nivelul
agenţilor economici.
• să descrie mecanismul gestionării finanţelor întreprinderii;
• să descrie modalitatea de efectuare şi de formare a aptitudinelor în domeniul finanţelor întreprinderii;
• să înţeleagă instruirea teoretică şi formarea aptitudinilor practice a metodelor şi tehnicilor în domeniul financir al
agenţilor economici;
• să înţeleagă instruirea teoretică al executării părţii de venituri şi cheltuieli a bugetului de casă a unităţilor economice;
• să descrie elementele de bază ale sistemului de evidenţă a sistemului de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici
precum şi modalitatea efectuării controlului asupra îndeplinirii funcţiilor acestora de către organele administrative;
• însuşirea principalelor teorii şi politici financiare în domeniul finanţelor întreprinderii.
• să explice importanţa perfecţionării operaţiunilor adiacente activităţii organelor cu atribuţii în domeniul finanţelor
întreprinderii;
• să propună modalităţi de implementare a tehnicilor şi mijloacelor noi adiacente activităţii de gestionare a resurselor
financiare la nivelul unităţilor economice;
• să perfecteze operaţiunile de acumulare, repartizare, evidenţă şi control a resurselor financiare private;
• să descrie tehnologia efectuării funcţiilor organelor cu atribuţii în domeniul finanţelor întreprinderii.
• Fenomenul financiar la nivelul micro-economic. Conceptul finanţele întreprinderii. Componenţa relaţiilor financiare
ale întreprinderii. Funcţiile finanţelor întreprinderii. Funcţia de repartiţie şi control; Principiilede bază a organizării
activităţii financiare la întreprindere. Conceptul de mecanism financiar al întreprinderii. Componentele
mecanismului financiar al întreprinderii. Instrumentele şi metodele financiare. Managementul financiar al
întreprinderii (noţiune, organizare, funcţii);
• Conţinutul şi finanţarea mijloacelor fixe. Noţiune de mijloace fixe. Clasificarea şi structura mijloacelor fixe. Noţiune
de uzură a mijloacelor fixe;
• Resursele financiare ale întreprinderii. Structura şi caracteristica veniturilor întreprinderii. Conceptul de consumuri
şi cheltuieli ale întreprinderii. Conţinutul cheltuielilor întreprinderii;
• Noţiune de beneficiu şi profit al întreprinderii. Tipurile de profit. Previziunea bineficiului.Formarea profitului;
• Noţiunea de rentabilitate.Tipuri de rentabilitate. Metode de derminare a rentabilităţii.
6. Brezeanu Petre “ Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Fundaţiei “ România de mâine” -Bucureşti 1997;
7. Brezeanu Petre ,“ Gestiunea financiară şi politicile financiare ale întreprinderii”, Editura Fundaţiei “ România de mâine”
-Bucureşti 1998,ediţia II;
8. Brezeanu Petre. “ Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piaţă: concepte, teorii, politici financiare şi studii de
caz”, Editura Fundaţiei “ România de mâine” -Bucureşti 1999, ediţia II ;
9. Bărbulescu C.Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică.Bucureşti,2003;
10. Băncilă N. ş.a.Gestiunea financiară a întreprinderii.Chişinău,2005.
Descrierea unităţii de curs: „Informatica economică„
Autor: Conf. Dr. V. Corj

F.03,04.O.017-018 Informatica economică Catedra Informatica Economică
Ciclul şi anul predării: Perioada de predare Preachiziţii:

Liclul 1. Anul 2 Semestrul 3, 4 Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare – Evaluare:– examen Metode de predare:
45
româna, franceză 1. clasică; 2. interactivă; 3.exegeza
ştiinţifică.
Total ore: 180 Ore de contact: 110 (28 prelegeri + 82 seminare) Credite: 6

Finalităţi :
• să reproducă itemii fundamentali ai cursului Informatica economică;

• să pătrundă în esenţa conceptului de utilizare a instrumentelor informatice;
• să înţeleagă impactul tehnologiilor informaţionale în societate, precum şi a conexiunilor dintre informatică şi alte
obiecte de studiu;
• să cunoască implicaţiile tehnologiei informaţionale asupra mediului şi a societăţii;
• să aplice şi să utilizeze postulatele fundamentale ale cursului în exerciţiul complex al implementării sistemelor
informaţionale;
• să aprofundeze deprinderile moderne în cadrul conceptelor de bază din din domeniul informaticii economice
( noţiunile de informaţie,dată,cunoştinţe,sistem informaţional, sistem informatic, baze de date , etc )
• să practice realizarea unor produse utilizabile şi dezvoltarea spiritului inventiv şi creator;
• să dezvolte aptitudini de imlementare Software în diverse domenii de activitate profesională;
• să dezvolte competenţe de comunicare şi cooperare în contextul utilizării Softului interactiv.
• să dezvolte aptitudini de doctrinare a informaţiei din domeniul sistemelor informaţionale ;
• să dezvolte capacităţile de gestionare a activităţii profesionale pe piaţa muncii;
• să propună teme pentru micro-cercetări în domeniul sistemelor informaţionale.
• Bazele teoretice ale informaticii economice. Date, informaţii, cunoştinţe,entropie informaţională.
Organizarea şi structura datelor. Iformatica şi Informatica utilizatorului final. Sisteme informaţionale şi Sisteme
informatice.
 Sisteme de operare. Caracteristicele şi clasificarea sistemelor de operare. Structura şi funcţiile sistemelor de
operare.Tehnici de exploatarea calculatorului.
 Baze de Date. Modalităţi de organizare şi exploatare a fişierelor. Sisteme de gestiune a bazelor de date
relaţionale.Tendinţe în proiectarea bazelor de date: oportunităţi, deficienţe, soluţii.
 Programarea orientată pe obiecte. Visual Basic pentru Aplicaţii.
 Reţele de calculatoare. Intranet. Internet. Servicii Internet. Poşta electronică Localizarea şi regăsirea informaţiei.
 Produse-program utilizate în economie. Principii de utilizare şi caracteristici de calitate.Selecţia, stocarea şi
difuzarea şi protecţia produselor-program
Bibliografie:
1. Kennet Laudon, Jane Laudon Management des systemes d’information,Pearson Education, France, 2006
2. Nicolas Larrousse Creation de bases de donnees, Pearson Education, France , 2006
3. Jean-Francois Oillou Tout sur les Systemes d’information Dunod , Paris, 2006
4. Microsoft Office XP . Documentaţie, 2005
5. Robert Cowart, Brian Knittel Microsoft Windows XP Professional , Teora , 2005
6. P. Năstase, Liana Cosăcescu . BAZE de DATE. Teora, 2004
7. J.C. Craing, J. Webb Visual Basic 7,0. Teora, Bucureşti, 2005.
8. Andrea Melnic, Radu Bucşă. Bazele informaticii economice.
Descrierea unităţii de curs: ”Etica profesională şi psihologia comunicării”
Autor: lector superior, doctor în psihologieVasile Jardan

46
Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină
Etica profesională şi psihologia Catedra : Psihologie
U.03.O.019
comunicării
Ciclu – 1, Anul – II semestrul 3 Licenţiat în ştiinţe economice
Română sem. 3 – examen clasică; interactivă, exegeza ştiinţifică

60 30 (20 prelegeri + 10 seminare) 2
Finalităţi:
Obiective generale şi de referinţă.

• noţiunile de bază care deservesc cadrul ştiinţifico-practic al disciplinei;
• modelele conceptuale cu referinţă la comunicare: concepţie de Eu‚ relaţii sociale‚ comunicare‚ prezentare‚ abilităţi
de comunicare;
• să poată analiza tot spectrul de probleme legate de comunicarea persoanei în relaţiile sociale;
• să ăpoată o comunicare eficientă în cadrul profesional.
Introducere în ştiinţa şi practica comunicării. Comunicarea – o putere în relaţii.. Termeni de bază. Psihologia
comunicării în arealul ştiinţelor psihologice. Comunicarea umană Comunicarea ca proces. Comunicarea ca proces.
Comunicare directă. Comunicare şi reprezentare. Dubla situare mesajului. Dialectica realitate – reprezentare şi
comunicare. Comunicarea gestuală . Diversitatea lumii naturale. Lumea naturală şi gestualitatea naturală. Modelurile
comunicării . Conţinut şi relaţii. Structura nivelurilor comunicării. Domenii ale comunicării. Limbajul şi sistemele de
semnificare. Comunicarea neverbală. Comunicarea culturală. Reţele de comunicare . Comunicarea bipolară.
Comunicarea multipolară. Comunicarea şi acţiune
Unitatea sintezei comunicative. Arta de a comunica. Contextual comunicării. Acceptul comunicării.
Respingerea comunicării. Educaţia pentru comunicare şi mass-media. Audio-visual şi învăţare.
Bibliografie:
1. Jean Clod Abric Psihologia comunicării Teorii şi Metode, Polirom, 2003
2. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.
1. Myers D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. în rusă în 2000).
2. Moscovici S. Psychologie sociale. Paris, 1984.
3. Moscovici S. Psihologie socială sau maşină de fabricat zei. Iaşi, 1994.
4. Psihologie socială. Coord. A. Neculau, Iaşi, 1996.
5. Radu I., Iluţ P., Matei L. Psihologie socială. Cluj, 1994.
6. Rusnac S. Psihologie socială. Note de curs.
7. Давидсон-Пасечник, В. Технология имиджа. Кишинэу, 1999.
Descrierea unităţii de curs: “Politologie”
Autor: conferenţiar universitar , dr., Mihai Cernenco
47
Codul cursului Denumirea cursului Responsabil de curs

U.03.O.020 Politologie Catedra Ştiinţe Umanistice
Anul predării Perioada de predare Preachiziţii:
Ciclu – 1 Semestrul 3 Licenţiat în ştiinţe economice
Anul - II
Limba de predare - Evaluare: Metode de predare:
română sem. 3 - Examen clasică, interactivă, ştiinţifică
Ore total - 90 Total ore contact: Credite - 3
Finalităţi:
- aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul ştiinţelor politice,
- formarea bazei teoretice în scopul cunoaşterii fenomenelor politice, ce le va servi în
calitate de îndrumar ştiinţifico-analitic în realitatea contemporană.
- aprofundarea cunoştinţelor practice în baza procesului politic din Republica Moldova
cât şi extinderea acestor cunoştinţe, a valorilor general-umane şi europene, prin
intermediul principiilor şi postulatelor de bază, asupra viitoarei activităţi pragmatice.
- să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului de Politologie cu alte discipline;
- să dezvolte capacităţi de cercetare în domeniul ştiinţelor socio-umane.
Conţinutul cursului:
Obiectul de studiu a politologiei. Politica ca fenomen social. Puterea politică. Sistemul politic.
Statul – instituţia principală a sistemului politic. Regimul politic. Partidele politice. Sisteme
electorale. Elitele politice şi liderismul politic. Grupurile sociale şi politica. Mass-media şi
politica .Religia şi politica. Conflictele politice. Cultura politică. Doctrine politice contemporane.
1. Enciu N. Politologie.Civitas, Chşinău, 2005- 384p.
2. Enciclopedia BLAKWELL a gândirii politice/ coord. David Miller, Bucureşti 2001. – 800p.
3. Robert E. Goodin Hans-Dieter Klingemann.Manual de Ştiinţa politică. Iaşi, Plirom, 2005.-734 p.
4. V.Mosueaga, Gh.Rusnac, V.Sacovici.(Coordonatori).Politologie.Manual (Pemtru specialitatile
nonprofil).Chisinau:CEP USM, 2007.- 357p.
5. Fisichella Domenico Ştiinţa Politică.Chişinău, 2000. – 378 p.
Descrierea unităţii de curs: „Drept Civil „
Autor: lect. asis., mg., Baesu Valeriu

48
U.03.O.021 Drept Civil Catedra Drept Privat
Disciplină fundamentală
Ciclul şi anul predării: Perioada de predare Preachiziţii:
Ciclu - 1, Anul 2 Semestrul - 3 Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare – Evaluare: Metode de predare:

română Sem. 3– examen 1. clasică; 2. interactivă; 3.exegeza
ştiinţifică.
Total ore: 60 Ore de contact: 30 (20 prelegeri + 10 seminare) Credite: 3

Finalităţ :
• să determine locul dreptului civil in sistemul de drept;

• să determine locul dreptului afacerilor in sistemul de drept;
• să identifice termenologia juridică a normelor şi instituţiilor dreptului civil şi a dreptului afacerilor;
• să interpreteze noţiunile şi definiţiile dreptului civil şi a dreptului afacerilor şi a posibilitaţilor utilizarii acestora în
scopul exprimării juridice;
• să poata stabili corelaţia dintre dreptul masterial şi cel procesual.
• să stabilească domeniile de aplicare a dreptului civil şi a dreptului afacerilor al Republicii Moldova;
• să poată clasifica normele dreptului civil şi a dreptului afacerilor
• să poată caracteriya instituţiile dreptului civil;
• să poată compara instituţiile dreptului civil cu instituţiile dreptului afacerilor.
• să poată sta bili conţinutul unui act juridic;
• să poată interpreta o normă de drept ;
• să poată determina domeniul de aplicare a unei norme de drept civil precum si a unei norme de drept al afacerilor;
• să poată stabili condiţiile de valabilitate a unui act juridic, precum şi nulitatea actelor juridice.
• Concepte fundamentale ale teoriei dreptului. Concepte privind dreptul public şi dreptul privat.
Caracteristica generală a dreptului privat. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept. Principiile dreptului
civil. Izvoarele dreptului civil. Acţiunea legii civile în timp, spaţiu şi asupra persoanei.
 Raportul juridic civil. Noţiuni generale despre raportul juruduc civil. Subiectele raportului juridic civil. Obiectul
raportului juridic civil. Faptele juridice civile.
 Actul juridic civil. Noţiunea de act juridic civil. Clasificarea actelor juridice civile. Condiţiile de valabilitate a
actelor juridice civile. Nulitatea actului juridic civil.
 Prescripţia extinctivă.. Noţiunea şi importanţa termenilor in dreptul civil. Termenul de prescripţie extinctivă.
 Dreptul afacerilor. Concept. Obiect. Specific.
 Reglementarea juridica a activităţii de antreprenor. Activitatea de antreprenor. Notiune. Identificare.
Antreprenor persoana fizică si antreprenor persoana juridică.
1. Sergiu Baeşu şi Nicolae Roşca, Drept Civil, Chişinău, 2006.
2. Sergiu Baeşu şi Nicolae Roşca, Drept Afacerilor, Chiisinau, 2006.
3. Margineanu Lilea şi Margineanu Gabriel, Dreptul Afacerilor, Chişinău, 2004.
4. Turcu Ion, Dreptul Afacerilor, Iaşi 1998.
5. Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Român, Bucureşti 2004.
6. Paul Mircea Cosmovici, Drept Civil, Bucureşti 2002.
7. Corneliu Birsan, Drept Civil, Drepturile Reale Principale, Bucureşti 2002.
Descrierea unităţii de curs: Marketing
49
Autor: Oleg Melnic, dr. în economie
Revizat: septembrie
2007
Codul cursului - S.04.O.022 Denumirea disciplinei - Marketing Responsabil pentru disciplină -
Catedra “Management şi Marketing”
Ciclu – 1, Anul – II Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare - Română, Forma de evaluare – Metode de predare - 1. clasică; 2.
Sem.4 - examen interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
Totalul orelor - 120 Total ore contact: Credite - 4

de cunoştinţe: la finele cursului studenţii trebuie să ştie ce este marketingul ca ştiinţă, ce stă la baza
aplicării lui, cum se studiază piaţa şi se fondează baza informaţională de marketing; cum se segmentează şi se alege
piaţa ţintă; care este procesul de elaborare şi argumentare a unei strategii şi unui plan de marketing; ce stă la baza
organizării şi gestionării activităţii de marketing.
de capacităţi: studenţii vor fi capabili să conştientizeze problemele ce stau în faţa agenţilor economici, să
cunoască posibilităţile şi oportunităţile marketingului, să poată cerceta şi aprecia piaţa de desfacere, să elaboreze şi să
argumenteze strategii şi planuri de marketing.
de atitudini: vor conştientiza rolul, necesitatea şi posibilităţile marketingului ca metodologie de
gestionare a peţii.
Esenţa teoretică şi social-economică a marketingului. Apariţia şi dezvoltarea marketingului. Conceptul şi elementele

marketingului. Obiectivele şi sarcinile marketingului. Cercetarea peţii şi fondarea bazei informaţionale de marketing.
Instrumentele de cercetare. Metodologia de cercetare şi analiză a informaţiei. Procesul şi etapele de cercetare a pieţii.
Sursele de informaţii. Calitatea informaţiei. Analiza şi estimarea informaţiilor. Felurile de piaţă. Componentele pieţei.
Organizarea şi gestionarea activităţii de marketing. Cercetarea mediului de marketing şi a comportamentului
consumătorului. Segmentarea pieţii şi alegerea pieţei ţintă. Esenţa segmentării peţii. Obiectivele şi principiile
segmentării. Variabilele, conceptul şi strategia segmentării. Alegerea segmentului de piaţă. Poziţionarea produsului pe
piaţă. Elaborarea planului de marketing. Esenţa procesului de organizare şi gestionare a marketingului. Etapele
procesului de gestionare. Analiza oportunităţilor de piaţă. Alegerea pieţii ţintă. Conducerea activităţii de marketing.
Bibliografia:
1. Gherasim T.şi Maxim E., Bazele marketingului, Iaşi, Sedcom libris, 1997, 457 p.
2. Gherasim Toader, Maxim Efim, Marketing mix, Sedcom Libris, Iaşi, 1996, 405 p.
3. Petrovici S., Belostecinic Gr., Marketing, Chişinău, ASEM, 1999, 379 p.
4. Pruteanu Ş. şi alţii, Cercetarea de marketing, Bucureşti, Polirom, 2002, 252 p.
5. Anghel L.şi alţii, Marketing: probleme, cazuri, teste,Bucureşti, Marketer, 1993, 214 p.
6. Demetrescu M., Metode de analiză în marketing, Teora,Bucureşti, 2001, 328 p.
Descrierea unităţii de curs: „Bazele activitatii bancare”
50
Autori: conferenţiar, doctor în economie Raisa Evsiukova,
lector superior Ana Soltan Revizat: septembrie 2007
S.03.O.024 Catedra „Finanţe şi Bănci”
„Bazele activităţii
bancare”
Ciclu – 1, Anul – II semestrul 3 Licenţiat în ştiinţe economice
Română sem. 3 – examen clasică; interactivă, exegeza
ştiinţifică
150 60 (30 prelegeri+ 30 seminare) 5
Finalităţi : Competenţe gnoseologice (De cunoaştere):

- şă determină rolul băncilor în intermediera financiară;
- să identifice componenţele sistemelor bancare actuale: caracteristici şi tendinţe în evoluţia acestora şi
aspectele particulare ale sistemului bancar din Republica Moldova;
- să descrie în detaliu operaţiunile bilanţiere şi extrabilanţiere ale băncilor comerciale şi de afaceri,
inclusiv ale celorlalte tipuri tipuri de instituţii financiare, prezentarea comparativă a tipulogiei în
diferite ţării;
- să explice modul formării capitalului şi resurselor atrase ale băncii;
- să descriere modul efectuării operaţiunilor de creditare, cu valorile mobiliare, de casă şi decontări;
- să completeze documente şi perfecteze acte pentru obcinerea autorizaţiei de fondare a activităţii financiar-
bancare;
- să aplice cunoştinţele la operaţiunele de casă şi de decontări;
- să calculeze părţile componente ale capitalului băncii (fondul statutar);
- să determine costul resurselor atrase;
- să sistematizeze etapele procesului de creditare;
- să determine oportunităţile băncii în efectuarea operaţiunilor cu valorile mobiliare.
- să determine importanţa operaţiunilor bancare pentru îndeplinirea scopurilor aferenţe activităţii sale;
- să implementeze noi sisteme electronice de deservire a clientelei băncii;
- să propună modalităţi de implementare a produselor bancare noi pe piaţă naţională.
Conţinutul disciplinei: Banca ca formă specifică de activitate economică. Rolul BNM în cadrul organizării
sistemului bancar. Noţiunea, esenţa şi rolul băncilor comerciale. Organizarea sistemului de plăţilor fără numerar, ca
modalitate a operaţiunilor intermediere bancare. Organizarea serviciilor de casă. Importanţa şi principalele tipuri de
operaţiuni pasive ale băncilor comerciale. Resursele proprii ale băncii comerciale. Resursele atrase ale băncii
comerciale: operaţiunile depozitare (depozitele pesoanelor fizice şi juridice şi alte resurse) şi non-depozitare
(creditele interbancare de la BNM şi băncile comerciale, emisiunea obligaţiunilor, cambiilor bancare şi
certificatelor de depozit). Esenţa, importanţa şi tipurile operaţiunilor active ale băncii comerciale. Activitatea
investiţională a băncii: operaţiuni investiţionale cu valorile mobiliare corporative şi de stat. Modul acordării
creditelor agenţilor economici şi persoanelor particulare: condiţiile acordării creditelor; evaluarea performanţelor
financiare şi nefinanciare a împrumutătorului; modul eliberării creditului; monitoringul creditar, modul rambursării
şi rescadenţării creditelor; plata pentru credit şi asigurarea creditului bancar). . Noi operaţiuni de intermediere pe
piaţa bancară naţională: operaţiuni de leasing, factoring, trust etc. Particularităţile efectuării operaţiunilor valutare
de băncile comerciale. Operaţiunile de decontări internaţionale: acreditivul documentar, incasoul şi ordinul de
plată.. Operaţiunile de credit în valută. Operaţiunile de schimb valutar.
Bibliografia:
1. Legea RM “Cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, nr.548-XIII din 21 iulie, 1995. În: Monitorul Oficial,
1995, nr.56-57.
2. Legea RM “Instituţiilor financiare”, nr.550-XIII din 21 iulie 1995. În: Monitorul Oficial, 2001, nr.130-140.
3. Actele normative ale BNM.
4. Grigoriţă, Cornelia. Activitatea bancară. Chişinău: ULIM, 2004. 258 p.
5. Evsuikova, Raisa. Некоторые аспекты развития банковской системы Республики Молдова. În:
Anale/Seria Economie. Ch.: ULIM. 2007, vol. 5.
51
6. Лаврушина, О. И. Банковское дело. М.: Финансы и статистика, 2005. 586 с.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate financiară I

Autor: conferenţiar universitar interimar Melnic Georgeta
Codul disciplinei- Denumirea disciplinei – Contabilitate Responsabil pentru disciplină -
financiară I Catedra “Contabilitate şi audit”
Ciclul si anul predării – Perioada de predare - Semestrul 6, Preachizitii:- licenţa in economie
licenţa. An. . II,
Limba de predare - Forma de evaluare – sem. 6, Examen Metode de predare - 1. clasică; 2.
Română interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
Totalul orelor - 150 Ore de contact - 60 Credite - 5
COMPETENŢE GNOSEOLOGICE:
• Să deosebească principiile şi convenţiile contabilităţii financiare
• Să cunoască esenţa problemelor de evaluare şi constatare a activelor, pasivelor, veniturilor
şi cheltuielilor,
• Să explice metodele de calculare a amortizării activelor nemateriale şi uzurii mijloacelor
fixe ,
• Să interpreteze diferite metode de înregistrare în evidenţă a activelor, pasivelor, veniturilor
şi cheltuielilor,
• Să descrie particularităţile sistemului contabil al Republicii Moldova
COMPETENŢE PRAXIOLOGICE:
• Să aplice metodele de calculare a amortizării activelor nemateriale şi uzurii mijloacelor
fixe, de evaluare şi constatare a activelor, pasivelor,
• Să îndeplinească diferite documente de evidenţă,
• Să efectueze analiza rezultatelor utilizării diferitor metode de calculare a amortizării
activelor nemateriale şi uzurii mijloacelor fixe, de evaluare şi constatare a activelor,
pasivelor,
COMPETENŢE DE CERCETARE:
• Să compună diverse probleme referitor la evaluarea stocurilor pentru a calcula costul efectiv
de producţie, costul mărfurilor văndute,
• Să estimeze rolul politicii de contabilitate la organizarea contabilităţii întreprinderii,
• Să propună măsuri pentru perfecţionarea contabilităţii financiare în diferite sectoare
Organizarea contabilităţii financiare. Contabilitatea activelor nemateriale. Contabilitatea activelor materiale
pe termen lung. Contabilitatea arendei (leasingului). Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi materiale.
Contabilitatea creanţelor. Contabilitatea investiţiilor.
Bibliografia:
1. Legea contabilităţii. Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007.
2. Standardele Naţionale de contabilitate. Revista „Contabilitate şi audit” nr.1 din 1998, nr.5 din
1999, nr. 3 din 2000, p. 5-47.
3. Comentarii cu privire la aplicarea Standardului Naţional de Contabilitate 13, „Contabilitatea
activelor nemateriale”. Revista „Contabilitate şi audit”, 2002, nr.3, p. 18-28;
activelor materiale pe termen lung”, „Contabilitate şi audit”, 2001, nr.8, p.9-16;
5. Contabilitate financiară. Manual /Colectiv de autori: coordonator - A. Nederiţa Chişinău: ACAP,
2003, 640 p.;
6. Недерица А.Д. Корреспонденция счетов на основе НСБУ с учетом положений Налогового
Кодекса, Chişinău, Contabilitate şi audit, 2006, 630 p..
52
Descrierea unităţii de curs: „Management General„
Autor: Natalia Burlacu, dr.hab., prof.univ.
Revizat: martie
2007
Codul cursului - S.03.O.025 Denumirea disciplinei - Management Responsabil pentru disciplină -
General Catedra “Management şi Marketing”
Ciclu – 1, Anul – II Licenţiat în ştiinţe economice
Limba de predare - Română Forma de evaluare – Metode de predare –
Sem.3 - Examen 1. clasică; 2. interactivă; 3.exegeza
ştiinţifică.

Actualele fenomene a economiei de piata impun amplificarea si intensificarea preocuparilor in domeniul
managementului. Situatia respectiva genereaza necesitatea inzestrarii studentilor cu cunostinti profunde in
management si in primul rind in managementul general ceea ce formeaza obiectivul principal al prezentului program.
In rezultatul realizarii programului studentul trebuie sa:
A. constientizeze necesitatea cunostintelor profunde pentru a asigura un suport stiintific in manuirea
activitatilor de anreprenoriat adecvate economiei de piata;
B. manifeste capacitati de punere in aplicare in conditiile economiei de piata a principalelor elemente
teoretico-metodologice a managementului modern;
C. demonstreze ca: stie bazele teoretice ale managementului; poate aplica cunostintele in activitatea practica.
Conceptul şi esenţa obiectului managementului. Organizaţia, managerul, dirijarea cu success. Mediul interior şi
exterior al organizaţiei. Comunicarea şi sistemul informaţional. Adoptarea deciziei. Modele şi metode de adoptare a
deciziei. Funcţiile managementului. Planificarea. Planificarea strategică. Planificarea realizării strategiei. Organizarea.
Organizarea interacţiunilor şi împuternicirilor.
Construirea organizaţiei. Structura organizatorică a unităţii economice. Motivarea. Controlul organizaţiei. Premisele,
evoluţia, clasicii şi şcolile de management. Conflictul şi stresul în procesul de producere. Conducătorul puterea şi
influenţa.
Bibliografia:
1. Burlacu, N., Ganea E., Bazele managementului, Chişinau, ASEM, 2006, 200 p.
2. Герчикова, И.Н., Менеджмент, М.: Банки, 2004, 300 p.
3. Киржнер, Л.А., Киенко Л.П., Лепейко Т.И., Тимонин А.М. Менеджмент организаций,
Киев:2006, 356 p.
4. Мескон , М., Хедоури Ф., Альберт М.,Основы менеджмента, М.: Дело, 2005, 366 p.
5. Фомичев А.Н., Административный менеджмент: Учебное пособие.-М.: Дашков и К, 2004, 397 p.
53
Descrierea unităţii de curs: Teoria analizei
Autor lector asistent, magistru în Economie Ecaterina Namesnic

Revizat: septembrie
2007
S.03.A.026-27 Teoria analizei Catedra “Contabilitate şi audit”
Licenţă, anul II Semestrul 4
Limba de predare Forma de evaluare Metode de predare
română Semestrul 4 – examen scris 1. clasică; 2. interactivă.
Totalul orelor: 150 Ore de contact: 60 (30 prelegeri + 30 seminare) Credite - 5
Finalităţi:
- să cunoască tipurile de analiză în funcţie de diferite criterii de clasificare;
- să determine indicatori rezultativi necesari a fi analizaţi;
- să determine diverşi factori de influenţă asupra indicatorilor rezultativi ce urmează a fi analizaţi;
- să descrie mersul efectuării analizei activităţii economico – financiare a întreprinderii;
- să determine modelul analitic în baza căruia se va face ulterior analiza unui anumit indicator,
proces, fenomen sau rezultat;
- să determine factorii de influenţă asupra indicatorilor rezultativi ce urmează a fi analizaţi;
- să efectueze diverse calcule legate de analiza activităţii economico – financiare a întreprinderii;
- să aprecieze modificarea în dinamică (faţă de anul precedent (anii precedenţi)) sau faţă de un
nivel prestabilit (panificat, norme) a anumitor indicatori calculaţi;
- să poată elabora o concluzie obiectivă aferentă indicatorului rezultativ analizat;
- să poată selecta principalele momente pozitive întâlnite pe parcursul efectuării analizei unui
anumit indicator;
- să poată propune măsuri privind îmbunătăţirea pe viitor a indicatorului analizat;
- să poată coordona cu aparatul de conducere al agentului economic, recomandându-i propunerile
şi sugestiile sale ce ţin de ameliorarea situaţiei financiare a întreprinderii.
Esenţa şi conţinutul analizei activităţii economico – financiare. Analiza în sistemul de conducere a
întreprinderii. Elemente cheie în analiza activităţii economico – financiare a întreprinderii. Metode
calitative utilizate în analiza activităţii economico – financiare a întreprinderii. Metode cantitative
utilizate în analiza activităţii economico – financiare a întreprinderii. Metoda aprecierii complexe a
activităţii economico – financiare a întreprinderii.
1. Georgescu Nicolae. Analiza bilanţului contabil. Bucureşti, Ed. Economică, 1999, 304 p.
2. Gheorghiu A. Analiza economico – financiară la nivel microeconomic. Ed. Economica,
Bucureşti, 2004, 320 p.
3. Işfănescu A. Ghid practic de analiză economico – financiară. Bucureşti, Tribuna
Economică, 1999, 447 p.
4. Mihăilescu N. Analiza activităţii economico – financiare. Ed. Victor, Bucureşti, 2001,
216 p.
54
5. Moroşan I. Analiza economico – financiară: metode şi tehnici. Ed. Fundaţiei „România
de mâine”, Bucureşti, 2004, 284 p.
6. Şerban P. Analiza activităţii economico – financiare: manual pentru profil economic. Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, 182 p.
7. Rusu V., autor colectiv: ASEM. Analiza statistică a activităţii economico –
financiare a întreprinderilor micro şi mici din municipiul Chişinău. Chişinău, 26 p.
8. Ţiriulnicov N., Paladi V. Analiza rapoartelor financiare. Chişinău, Ed. Tipografia Centrală, 2004,
384 p.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate financiară II
Autor: conferenţiar universitar interimar Melnic Georgeta
Codul disciplinei- Denumirea disciplinei – Responsabil pentru disciplină -

Contabilitate financiară II Catedra “ Contabilitate şi
audit”
Ciclul si anul predării – Perioada de predare - Semestrul 7 Preachizitii:- licenţa in
licenţa. An. II, economie
Limba de predare - Forma de evaluare – sem. 7 Metode de predare - 1. clasică;
Română Examen 2. interactivă; 3.exegeza
ştiinţifică.
• Să deosebească principiile şi convenţiile contabilităţii financiare
• Să cunoască esenţa problemelor de evaluare şi constatare a activelor, pasivelor,
veniturilor şi cheltuielilor,
• Să interpreteze diferite metode de înregistrare în evidenţă a activelor, pasivelor,
veniturilor şi cheltuielilor,
• Să descrie particularităţile sistemului contabil al Republicii Moldova
• Să efectueze analiza rezultatelor utilizării diferitor metode de evaluare şi constatare
a activelor, pasivelor,
• Să propună măsuri pentru perfecţionarea contabilităţii financiare în diferite sectoare.
Contabilitatea mijloacelor băneşti. Contabilitatea capitalului propriu. Contabilitatea datoriilor.
Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor. Contabilitatea veniturilor. Rapoartele financiare ale
agenţilor economici.
Bibliografia:
1. Legea contabilităţii. Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007.

2. Standardele Naţionale de contabilitate. Revista „Contabilitate şi audit” nr.1 din 1998,
nr.5 din 1999, nr. 3 din 2000, p. 5-47.
55
activelor nemateriale”. Revista „Contabilitate şi audit”, 2002, nr.3, p. 18-28;
activelor materiale pe termen lung”, „Contabilitate şi audit”, 2001, nr.8, p.9-16;
5. .Contabilitate financiară. Manual /Colectiv de autori: coordonator - A. Nederiţa Chişinău:
ACAP, 2003, 640 p.;
6. Недерица А.Д. Корреспонденция счетов на основе НСБУ с учетом положений
Налогового Кодекса, Chişinău, Contabilitate şi audit, 2006, 630 p..
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate în instituţiile publice

Autor: lector superior, dr. în economie Angela Chişlaru Revizat: septembrie 2007
Codul disciplinei - Denumirea disciplinei – Responsabil pentru disciplină -
S.04.O.030 Contabilitate în instituţiile publice Catedra “Сontabilitate şi audit”
Ciclul şi anul predării – Perioada de predare – Preachiziţii:
Licenţe, an.II Semestrul V Licenţa în economie
Limba de predare - română Forma de evaluare – Metode de predare –
examen scris 1. clasică; 2. interactivă.
Finalităţi:
Competenţe gnosiologice:
- să identifice principalele particularităţi ale evidenţei contabile referitoare la bugetele locale, instituţiile
bugetare;
- să cunoască planul de conturi contabile ale evidenţei în bugetele locale şi planul de conturi contabile ale
evidenţei în instituţiile publice;
- să enumere documentele primare necesare a fi întocmite de către contabilitatea instituţiile publice la
intrarea sau ieşirea bunurilor, mijloacelor fixe, OMVSD, banilor primiţi de la diferiţi creditori pentru
diferite scopuri.;
- să determine corespondenţa conturilor ţinând cont de conţinutul economic al operaţiilor avute loc în cadrul
bugetelor locale, instituţiilor publice;
- să explice particularităţile reflectării în contabilitatea instituţiilor publice a intrării de mijloace fixe şi
OMVSD.
Competenţe praxologice:
- să argumenteze modul raţional de organizare a evidenţei contabile ce ar permite atingerea unor rezultate
maxime cu cheltuieli de mijloace, muncă şi timp minime;
- să determine conţinutul economic al formulelor contabile aplicate;
- să perfecteze documente primare aferente intrării sau ieşirii mărfurilor, mijloacelor fixe, OMVSD;
- să întocmească rapoarte financiare;
- să argumenteze concluziile şi propunerile sale în ceea ce priveşte ameliorarea situaţiei create la instituţia
respectivă.
- să poată estima nivelul (satisfăcător sau nesatisfăcător) al ţinerii evidenţei contabile în cadrul bugetelor
locale sau instituţiilor publice;
- să poată selecta principalele momente pozitive şi negative întâlnite în ceea ce priveşte contabilizarea
diferitor operaţiuni economice;
- să poată propune sugestii cu privire la lichidarea neajunsurilor depistate şi ameliorarea situaţiei create;
Organizarea evidenţei bugetare în Republica Moldova. Organizarea şi sarcinile evidenţei executării bugetelor la
organele financiare locale. Evidenţa mijloacelor băneşti, cheltuielilor şi veniturilor realizate de organele financiare
locale. Evidenţa împrumuturilor încasate şi transmite. Decontări şi credite ale organelor financiare locale.
Organizarea şi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile bugetare. Contabilitatea mijloacelor fixe, stocurilor de
materiale şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în instituţiile publice. Contabilitatea mijloacelor băneşti în
instituţiile publice. Contabilitatea decontărilor în instituţiile bugetare. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor în
instituţiile bugetare.
Bibliografíe:
1. Legea contabilităţii, nr. 426-XIII din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 28 din 27.07.2007).
2. Standardele Naţionale de Contabilitate, comentariile la acestea. Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
începînd cu 1998.
56
3. Planul de conturi al evidenţei contabile privind execuţia bugetului raional, municipal Bălţi, municipal
Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special (Planul modificat prin
Ordinul Min. Fin. Nr. 31 din 03.03.2006, în vigoare 01.01.2006).
4. Planul de conturi contabile al evidenţei în instituţiile publice.
5. Instrucţiunea nr. 51 “Cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi,
municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial autonome cu statut juridic special în direcţiile
generale Finanţe “Din 16.08.2004. Minitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199-204/406 din
05.11.2004.
6. Instrucţiunea nr. 85 “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, din 09.10.1996.
7. Instrucţiunea nr. 137 “Cu privire la evidenţa contabilă în satele şi oraşele Republicii Moldova”, din
13.02.1995.
Descrierea unităţii de curs: Audit şi control financiar
Autor: lector asistent, magistru în Economie Ecaterina Namesnic Revizat: septembrie
2007
S.04.A.031-32 Audit şi control financiar Catedra “Contabilitate şi audit”
Licenţă, anul II Semestrul 4
57
Finalităţi:
- să enumere principiile de care se conduc controlorii financiari şi auditorii în activităţile ce le
desfăşoară;
- să cunoască actele normative şi legislative în vigoare care reglementează activitate controlului
financiar şi auditului, Standardele Naţionale de Audit de care se conduc auditorii la exercitarea
auditului;
- să redea metodica exercitării auditului;
- să enumere documentele ce trebuie verificate pe parcursul controlului financiar şi auditului, în funcţie
de compartimentul verificat;
- să descrie procedurile şi tehnicile de efectuare a controlului financiar;
- să numească acele domenii ale evidenţei contabile care sunt cel mai des supuse fraudei şi erorii;
- să explice modul de întocmire a Actului de control şi a Raportului de audit.
- să identifice motivele, cauzele ce duc, de regulă, la încălcarea prevederilor actelor normative şi
legislative în vigoare în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea rapoartelor
financiare;
- să efectueze controlul financiar tematic al unui agent economic;
- să efectueze auditul unui compartiment anumit al evidenţei contabile sau a unui anumit Raport
financiar;
- să determine motivele ce cauzează abateri de la legislaţie, acte normative, standarde, instrucţiuni;
- să elaboreze concluzia aferentă momentelor constatate.
- să poată determina momentele negative şi pozitive în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei contabile,
întocmirea documentelor primare, registrelor contabile şi Rapoartelor financiare;
- să poată selecta principalele momente pozitive întâlnite pe parcursul efectuării controlului financiar şi
auditului;
- să poată propune măsuri privind lichidarea neajunsurilor depistate şi ameliorarea situaţiei evidenţei
contabile;
- să poată coordona cu aparatul de conducere al agentului economic, recomandându-i propunerile şi
sugestiile sale ce ţin de ameliorarea evidenţei contabile la întreprinderii.
Principalele aspecte ale controlului financiar. Organizarea şi desfăşurarea controlului financiar de stat. Esenţa
şi conţinutul auditului. Organizarea controlului financiar şi auditului mijloacelor băneşti. Organizarea
controlului financiar valorilor materiale. Organizarea controlului financiar datoriilor şi creanţelor. Organizarea
controlului financiar consumurilor, determinării costului produselor fabricate şi realizării acestora. Verificarea
corectitudinii întocmirii rapoartelor financiare. Conduita profesională a controlorilor financiari şi auditorilor.
1. Legea contabilităţii, nr.113 din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 90-93 din 29.06.2007).
2. Legea privind activitatea de audit, nr.61 din 16 martie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 117-126 din 10.08.2007).
începînd cu 1998.
4. Standardele Naţionale de Audit. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, începînd cu 1998.
5. Bodarev Pavel. Auditul financiar. Ed. Tipografia Centrală, Chişinău, 2003, 296 p.
6. Vitiuc Ana. Audit. Autor colectiv: East – West Management Inst., Chişinău, 1999, 205 p.
7. Revista “Contabilitate şi audit”.
ANUL III
Descrierea unităţii de curs: Analiza activităţii economico - financiare
Autor: lector asistent, magistru în Economie Ecaterina Namesnic Revizat: septembrie
2007
S.05.O.033 Analiza activităţii economico - financiare Catedra “Contabilitate şi audit”
Licenţă, anul III Semestrul 5
58
Finalităţi:
- să enumere momentele – cheie la care trebuie de acordat o atenţie deosebită pe parcursul analizei
activităţii economico – financiare a întreprinderii;
- să cunoască paşii ce trebuie întreprinşi şi consecutivitatea lor atunci se efectuează analiza activităţii
economico – financiare a întreprinderii sau a unui sector de activitate;
- să determine diverşi factori de influenţă asupra indicatorilor rezultativi ce urmează a fi analizaţi;
- să descrie şirurile de indicatori ce necesită să fie calculaţi şi apreciaţi în cazul analizei resurselor
umane, materiale ale întreprinderii, etc.;
- să determine modelul analitic în baza căruia se va face ulterior analiza unui anumit indicator, proces,
fenomen sau rezultat;
- să determine totalitatea factorilor de influenţă asupra indicatorilor rezultativi ce urmează a fi analizaţi;
- să efectueze diverse calcule legate de analiza activităţii economico – financiare a întreprinderii;
- să aprecieze modificarea în dinamică (faţă de anul precedent (anii precedenţi)) sau faţă de un nivel
prestabilit (panificat, norme) a anumitor indicatori calculaţi;
- să elaboreze concluzia aferentă calculelor efectuate, momentelor constatate.
- să poată aprecia gradul stabilităţii financiare a întreprinderii;
- să poată selecta principalele momente pozitive întîlnite pe parcursul efectuării analizei activităţii
economico – financiare a întreprinderii;
- să poată selecta principalele momente negative întîlnite în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii
întreprinderii;
- să poată propune măsuri privind lichidarea neajunsurilor depistate şi ameliorarea situaţiei
întreprinderii;
- să poată coordona cu aparatul de conducere al agentului economic, recomandîndu-i propunerile şi
sugestiile sale ce ţin de ameliorarea situaţiei financiare a întreprinderii.
Analiza activităţii economico – financiare şi rolul acesteia în conducerea întreprinderii. Analiza situaţiei
patrimoniale a întreprinderii. Analiza asigurării şi utilizării resurselor umane ale întreprinderii. Analiza
asigurării şi utilizării resurselor material – tehnice ale întreprinderii. Analiza consumurilor, cheltuielilor şi
veniturilor întreprinderii. Analiza programului de producere a întreprinderii. Analiza rezultatelor financiare şi a
rentabilităţii.
1. Brezeanu P., Boştinaru A., Prăjişteanu B. Diagnostic financiar: instrumente de analiză financiară. Ed.
Economica, Bucureşti, 2003, 528 p.
2. Georgescu Nicolae. Analiza bilanţului contabil. Bucureşti, Ed. Economică, 1999, 304 p.
3. Gheorghiu A. Analiza economico – financiară la nivel microeconomic. Ed. Economica, Bucureşti, 2004,
320 p.
4. Mihăilescu N. Analiza activităţii economico – financiare. Ed. Victor, Bucureşti, 2001, 216 p.
5. Stănescu C, Işfănescu A,Băicuşi A. Analiza economico– financiară.Bucureşti, Ed. Economică, 1996, 322 p.
6. Rusu V., autor colectiv: ASEM. Analiza statistică a actvităţii economico – financiare a întreprinderilor
micro şi mici din municipiul Chişinău. Chişinău, 26 p.
7. Ţiriulnicov N., Paladi V. Analiza rapoartelor financiare. Chişinău, Ed. Tipografia Centrală, 2004, 384 p.
Descrierea unităţii de curs: "Fiscalitate "
Autori: conf. univ., dr., Mărgineanu Aurel Revizat: septembrie 2007

S.05.O.030 "Fiscalitate" Catedra „Finanţe şi Bănci”
Ciclu – 1,Anul - III semestrul 5 Licenţiat în ştiinţe economice
română sem. 5– examen clasică; interactivă, exegeza
ştiinţifică
59
Finalităţi :
• să reproducă itemii fundamentali ai cursului Fiscalităţii;
• să pătrundă în esenţa conceptuluide fiscalitate;
• să înţeleagă impactul inovaţiilor instrumentelor fiscalităţii pe piaţa financiară, precum şi a conexiunilor dintre
fiscalitate şi alte obiecte de studiu;
• să cunoască implicaţiile fiscalităţii asupra mediului şi a societăţii;
• să descrie mecanismul funcţionări fiscalităţii;
• să descrie modalitatea de efectuare şi de formare a aptitudinelor în domeniul fiscalatăţii;
• să înţeleagă instruirea teoretică şi formarea aptitudinilor practice în domeniul metodelor şi tehnicilor fiscalităţii;
• să înţeleagă instruirea teoretică al executării părţii de venituri al bugetului de stat;
• să explice importanţa perfecţionării operaţiunilor adiacente activităţii organelor cu atribuţii în domeniul fiscal;
• să propună modalităţi de implementare a tehnicilor şi mijloacelor noi adiacente activităţii organelor cu atribuţii în
domeniul fiscal ;
• să perfecteze operaţiunile de evidenţă şi control a fiscalităţii;
• să descrie tehnologia efectuării funcţiilor organelor cu atribuţii în domeniul financiar.
Apariţia şi evoluţia impozitelor. Conţinutul social-economic al impozitelor. Funcţiile impozitelor. Subiectul şi suportatorul
impozitului. Repercusiunea impozitului;
Obiectul, baza de calcul, sursa impozitelor şi stabilirea lor pentru diferite impozite. Cota impozitului, unitatea de impunere,
asieta impozitului. Termenii de plată a impozitului, înlesnirile fiscale, sancţiunile;
Aşezarea impozitelor – noţiuni generale. Metode de evaluare a bazei impozabile. Principii clasice de impunere. Principii
moderne de impunere. Principii de impunere utilizate în Republica Moldova. Formele impunerii;
Concept cu privire la presiunea fiscală. Nivelul şi factorii de influenţă a presiunii fiscale. Metode de determinare a presiunii
fiscale. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Sistemul taxelor şi impozitelor al RM. Aparatul fiscal al RM. Legislaţia
fiscală a RM;
Sistemul taxelor locale. Instituirea taxelor de către administraţia publică locală. Determinarea taxelor locale. Modul de
colectare a taxelor locale;
Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice.
Sistemul taxelor pentru resursele naturale. Modul de calculare şi achitare a taxelor pentru resursele naturale. Facilităţile
acordate la calcularea taxelor pentru resursele naturale;
Taxa pe valoare adăugată – noţiuni generale. Înregistrarea subiecţilor impozabili. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a
TVA;Accizele – caracteristica generală. Obiectul impunerii şi cotele accizelor. Metoda de calcul şi termenul de achitare.
Taxele vamale – caracteristica generală. Aplicarea regimurilor vamale. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în
vamă.
1. N. Grigorie – Lăcriţă „Impunerea contribuabililor”, Impozite şi taxe, nr. 4, 2002;
2. N. Grigorie – Lăcriţă „Metode de impunere”, Tribuna economică, nr.5, 2002;
3. N. Grigorie – Lăcriţă „Principiile impunerii”, Impozite şi taxe, nr. 4, 2002,
4. N. Grigorie – Lăcriţă „Pincipii de politică fiscală”, Impozite şi taxe, nr. 4, 2002;
5. T. Manole „Principiile de impozitare şi politica fiscală”, Economie şi sociologie, nr.3, 2002;
6. T. Manole „Principiile impunerii şi problemele presiunii fiscale în Republica Moldova”, Administrarea
publică, nr. 1, 2002.
Descrierea unităţii de curs: „Asigurări şi reasigurări”
Autori: dr., conf. univ. Fotescu Stanislav Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil
S.05.A.031 „Asigurări şi reasigurări”
pentru disciplină:
Catedra „Finanţe şi Bănci”
Ciclu – 1, Anul - III semestrul 5 Licenţiat în ştiinţe economice
română sem. 5 – examen clasică; interactivă, exegeza
60
ştiinţifică

• să reproducă itemii fundamentali ai cursului Asigurărişi reasigurări;
• să pătrundă în esenţa conceptului de asigurări şi reasigurări;
• să înţeleagă impactul inovaţiilor asigurărilor şi reasigurărilor pe piaţa internă a ţării, precum şi a conexiunilor
dintre asigurări şi reasigurări, şi alte obiecte de studiu;
• să cunoască implicaţiile asigurărilor şi reasigurărilor asupra mediului şi a societăţii;
• să descrie mecanismul funcţionării pieţei asigurărilor şi reasigurărilor;
• să descrie modalitatea de efectuare a operaţiunilor de către companiile de asigurări naţionale;
• să descrie tehnologia efectuării operaţiunilor de asigurări şi reasigurări pe piaţa secundară şi primară;
• să asigure însuşirea principalelor teorii şi politici în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor;
• să descrie elementele de bază ale sistemului de ţinere a registrului deţinătorilor de asigurări şi reasigurări;
• să asigure pregătirea practică în vederea insuşirii tehnicilor de derulare a componentelor din domeniul asigurărilor
şi reasigurărilor;
• să asigure cultivarea competenţelor de aplicare cunoştinţelor teoretice în activitatea economico-financiară.
• să explice importanţa perfecţionării operaţiunilor adiacente asigurărilor şi reasigurărilor;
• să propună modalităţi de implementare a produselor noi de pe piaţa internă a asigurării;
• să perfecteze operaţiunile de asigurare şi reasigurare, servicii de asigurare.
• Necesitatea, esenţa, funcţiile şi rolul asigurării în economia de piaţă. Conceptul de asigurare. Elementele tehnice
ale asigurărilor. Clasificarea asigurărilor;
• Contractul de asigurare. Constituirea societăţilor de asigurare. Societăţile de asigurare şi rolul lor în sistemul
economic. Gestiunea financiară şi eficienţa economică în asigurări. Auditul societăţilor de asigurare;
• Rolul esenţial al marketingului în cadrul societăţii de asigurare. Organizarea, implimentarea şi controlul
marketingului. Piaţa asigurărilor. Asigurări agricole;
• Asigurarea clădirilor, construcţiilor şi a altor bunuri în industrie şi comerţ. Asigurarea bunurilor persoanelor
fizice. Tarifele de prime la asigurările de bunuri;
• Asigurăria de transport. Asigurări de viaţă. Alte asigurări de persoane;
• Bazele constituirii tarifelor şi a rezervei de cotizaţii la asigurarea vieţii. Asigurări de răspundere civilă. Asigurări
externe. Asigurări indirecte (reasigurări).
1. Legea R. Moldova “Cu privire la asigurări” din 15 iunie 1993. Monitorul Oficial al R.Moldova din 12
decembrie 1993;
2. S. Fotescu. Eficienţa asigurărilor în R. Moldova.-Chişinău: Editura ASEM, 2000;
3. Iulian Văcărel, F. Bercea. Asigurări şi reasigurări.-Bucureşti: Ed. Marketer, 1993;
4. Gh. Bistriţeanu. F. Bercea. E. Macovei. Dicţionar de asigurări.-Chişinău.Ed. Logos, 1993;
5. C. Alexa. V. Ciurel. Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional. –Bucureşti: Ed. A.L.L.,1992;
6. L. Cistelican. R. Cistelican. Asigurări comerciale.-Tîrgu Mureş; Editura D. Cantemir, 1997;
7. O.Stratulat. S. Fotescu. Politica internaţionalizării asigurărilor./ Moldova şi lumea.- nr.6. –2001.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate de gestiune

Coordonator: lector superior, dr. în economie Angela Chişlaru Revizat:
septembrie 2007
S.04.O.030 Contabilitate de gestiune Catedra “Contabilitate si audit”
Licenţe, an.II Semestrul IV Licenţa în economie
61
Limba de predare - Forma de evaluare – Metode de predare –
română examen scris 1. clasică; 2. interactivă.
Finalităţi:
- să cunoască delimitarea dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune, esenţa, scopurile, subiectul şi
obiectivele contabilităţii de gestiune.
- să determine diversitatea formelor concrete de organizare a contabilităţii de gestiune la
întreprindere.
- să explice esenţa economică a consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii, componenţa, caracteristica şi
clasificarea acestora;
- să deosebească diversele variante de clasificare a consumurilor: consumuri pentru evaluarea stocurilor
de mărfuri şi materiale;
- să realizeze metodele şi procedeele de calculaţie a costurilor, bugetara şi controlul executării
bugetelor.
- să argumenteze utilizarea Standardelor Naţionale de Contabilitate legate cu evaluarea şi constatarea
consumurilor şi cheltuielilor:
- să utilizeze conturile consumurilor producţiei de bază şi auxiliare;
- să determine costul efectiv al producţiei fabricate la agenţii economici din diferite ramuri de
producţie, folosind diverse metode de calcul;
- să organizeze colectarea, înregistrarea şi transmiterea datelor primare pentru gestionarea operativă;
pregătirea informaţiei centralizatoare şi efectuarea calculelor utilizate în evidenţa analitică şi
sintetică; întocmirea rapoartelor interne şi externe pentru utilizatorii de diferite niveluri de gestiune.
- să cerceteze consumurile directe şi indirecte de producţie,
- să propună noi metode de repartizare a consumurilor indirecte pentru a calcula mai corect
costul producţiei finite fabricate
- să coordoneze cu alţi specialişti multiple probleme ce ţ i n de contabilitatea de gestiune şi anume:
întocmirea devizelor de cheltuieli; rapoartelor operative necesare pentru analiza activităţii fiecărei
subdiviziuni structurale, precum şi a întreprinderii în întretiime
- să elaboreze bugetele flexibile şi statice pe niveluri de gestiune şi exercitarea controlului asupra
executării lor.
Obiectul , funcţiile si rolul contabilităţii de gestiune, contabilitatea managerială a procesului de achiziţie, noţiunea,
conţinutul şi clasificarea consumurilor, contabilitatea managerială a consumurilor, metode clasice de calcularea
costurilor, metode moderne d-j calculaţie a costurilor, bugetara şi controlul executării bugetelor
Bibliografia:
1. Bojian, Octavian. Contabilitatea intreprinderilor: contabilitate financiara, contabilitate de

gestiune. Bucureşti. Editura economica, 1999, 285 p
2. Caraman , Stela. Probleme şi teste la contabilitatea managerială, ASEM,Chişmău-2001, 145 p.
3. Contabilitate managerială. Ghid practico - didactic, MARP. Chişinău – 2000, 187p.
4. Nederiţă, Al-dru „Corespondenţa conturilor contabile”, ASEM,Chişmău-2005, 640 p.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitatea in comerţ

Autor: conferenţiar universitar interimar Melnic Georgeta Revizat: septembrie
2007
Codul disciplinei- Denumirea disciplinei – Responsabil pentru disciplină -
Contabilitatea in comerţ Catedra “ Contabilitate şi audit”
Ciclul si anul predării – Perioada de predare - Semestrul 7 Preachizitii:- licenţa in economie
licenţa. An. III
62
Limba de predare - Forma de evaluare – sem. 7 Examen Metode de predare - 1. clasică; 2.
Română interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
• Să deosebească principiile şi particularităţile organizării contabilităţii în comerţ,
• Să cunoască esenţa problemelor de evaluare şi constatare a mărfurilor, de calculare a
preţului de vînzare,
• Să explice metodele de calculare a adaosului comercial pentru mărfurile vîndute şi cele
aflate în stoc la sfîrşitul lunii ,
• Să interpreteze diferite metode de înregistrare în evidenţă a valorii mărfurilor intrate în
patrimoniul întreprinderilor de comerţ cu ridicata,cu amănuntul şi de alimentaţie publică,
• Să descrie particularităţile sistemului contabil al întreprinderilor de comerţ din Republica
Moldova
• Să aplice metodele de calculare a adaosului comercial pentru mărfurile vândute şi cele
aflate în stoc la sfârşitul lunii, de evaluare curentă a mărfurilor,
• Să efectueze analiza rezultatelor utilizării diferitor metode de de evaluare curentă a
mărfurilor.
• Să compună diverse probleme referitor la evaluarea stocurilor pentru a calcula costul efectiv
de achiziţie, costul mărfurilor vândute,
• Să propună măsuri pentru perfecţionarea contabilităţii întreprinderilor de comerţ din Republica
Moldova
Organizarea contabilităţii mărfurilor în comerţ. Evaluarea stocurilor de mărfuri şi ambalaje. Contabilitatea
operaţiilor cu mărfuri. Organizarea contabilităţii producţiei şi mărfurilor în alimentaţia publică.
Contabilitatea altor operaţii cu mărfuri. Contabilitatea operaţiilor de comerţ exterior. Contabilitatea
operaţiilor cu ambalajele.
Bibliografia:
1. Legea contabilităţii nr.113 din 27..04.2007. Monitorul oficial al RM nr.90-93 din 29.06.2007.
2. Standardele Naţionale de contabilitate. Revista „/Contabilitate şi audit” nr.1 din 1998, nr.5 din
1999, nr. 3 din 2000.
3. Regulamentul R.M. cu privire la comerţul interior 749-XII din 23.02.1996. Monitorul Oficial al
RM nr.31/318 din 23.05.1996.
4. Hotărîrea Guvernului R.M. privind perfecţionarea mecanismului de reglementare a comerţului
exterior nr.777 din 13.08.1997. Monitorul Oficial al RM 58-60 din 01.09.1997.
5. Tuhari, T. Contabilitatea operaţiilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău 2002, 324p.
6. Harea, Ruslan. Contabilitatea operaţiunilor comerciale, lucrare metodico-didactică, Editura
ASEM, 2006, 289 p.
7. Недерица А.Д. Корреспонденция счетов на основе НСБУ с учетом положений Налогового
Кодекса, Chişinău, Contabilitate şi audit, 2006, 640 p.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate bancară

Auttor: dr.conf.univ. A.Ştahovschi Revizat:septembrie 2007
Codul disciplinei Denumirea disciplinei – Contabilitate Responsabil pentru disciplină -
bancară Catedra “Evidenţă contabilă”
Licenţe, an. 1II Semestrul V Licenţa în economie
63
Limba de predare – Forma de evaluare - examen Metode de predare - 1. clasică; 2.
rom interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
• Să deosebească diferite metode şi forme de organizare a evidenţei în instituţiile financiar-creditare
• Să relateze esenţa problemelor financiare ,
• Să explice deosebirile dintre diferite metode de calculare a ratelor dobânzii ,
• Să interpreteze metode noi de alcătuire a rapoartelor financiare anuale ,
• Să descrie particularităţile evidenţei şi a sistemului bancar al Republicii Moldova
•
Să aplice înregistrările contabile respective pentru calcularea şi achitarea dobândii plătită de
către debitor,
• Să analizeze etapele de organizare a evidenţei şi introducerea sistemului automatizat de plăţi
interbancare ,
• Să argumenteze necesitatea implementării diverselor tipuri de instrumente şi tehnici de plată...
• Să studieze diverse probleme referitor la calcularea profitului băncii şi metodele de repartizare a lui
• Să aprecieze rolul politicii de reglementare a activităţii bancare asupra stabilizării economiei
naţionale,
• Să propună unele măsuri pentru favorizarea implementării în practica bancară a unor noi tipuri de
carduri bancare, de instrumente financiare şi plată.
Conţinutul disciplinei Structura sistemului bancar din RM .Funcţiile şi rolul băncilor în dezvoltarea economiei.
Tipuri de bănci. Evoluţia sistemului bancar în Moldova. Particularităţile organizării evidenţei contabile în bănci.
Contabilitatea decontărilor prin virament. Conturi curente deschise la banca comercială. Mecanismul deschiderii,
reorganizării şi închiderii conturilor .Documentele de deschidere a conturilor bancare. Contabilitatea operaţiilor cu
numerarul. Caracteristica operaţiilor de casă şi structura aparatului de casă .Efectuarea şi evidenţa operaţiunilor cu
numerarul: primirea şi eliberarea numerarului .Revizia numerarului şi valorilor în tezaurul băncii. Evidenţa
rezultatelor reviziei. Documentele întocmite la operaţiile de încasare şi eliberare a numerarului. Contabilitatea
operaţiilor de creditare. Tipurile de credite bancare. Principiile de bază de creditare. Documentele prezentate la
bancă. Analiza solvabilităţii clientului. Operaţiile valutare ale băncii şi evidenţa lor. Evidenţa veniturilor şi
cheltuielilor băncii. Structura capitalului propriu al băncii. Etapele de formare a capitalului acţionar al băncii.
Contabilitatea activelor materiale şi nemateriale ale băncii. Componenţa activelor pe termen scurt ţi lung a băncii.
Evidenţa mijloacelor fixe ale băncii. Calcularea uzurii Inventarierea activelor pe termen lung şi reflectarea
rezultatelor în contabilitate. Calcularea uzurii la obiectele de mică valoare şi scurtă durată şi reflectarea în evidenţă.
Contabilitatea intrării, ieşirii şi lichidării activelor materiale. Conţinutul rapoartelor financiare.
Bibliografia:
1. Legea RM „Despre instituţiile financiare” nr.550-XIII în MO Nr.5 4 din 21-07-95
2.Legea RM „Cu privire la leasing” nr.731-XIII . în MO Nr.4-5 din 15-02-96
3.Legea RM „Cu privire la gaj” nr.449. în MO Nr.54-55 din 30-07-2005
4.Regulament cu privire la operaţiunile valutare a BC. În MO Nr.54-55 din 18-16-98
5.Regulament cu privire la activitatea de creditare a BC din RM nr.153 din 25-12- 97.în MO Nr.8 din 30-01-98
6.Berheci I. Contabilitatea societăţilor bancare. Iaşi, 2003, 375 p.
7. Dedu, V. Contabilitate bancară. Bucureşti, 2001, 350 p.
Descrierea unităţii de curs Audit şi control financiar bancar

Autor: dr. conf. univ. A.Ştahovschi Revizat:septembrie 2007
Codul disciplinei Denumirea disciplini – Audit şi control Responsabil pentru disciplină -
M.05.A.038-39 financiar bancar Catedra “Contabilitate şi audit”
64
Licenţe, an. 1II Semestrul V Licenţa în economie
Limba de predare - __rom Forma de evaluare - examen Metode de predare - 1. clasică; 2.
interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
1.2. Obiectivele şi conţinutul disciplinei:
• Să deosebească diferite tipuri şi metode de petrecere a controlului financiar din partea
inspectoratului fiscal şi auditului din partea firmelor de audit, ce practică audit bancar,
• Să relateze esenţa problemelor financiare şi de organizare a evidenţei contabile în bănci,
• Să explice deosebirile dintre diferite tipuri de control şi audit,
• Să interpreteze diferite situaţii financiare şi în rezultat elaborarea concluziei de audit,
• Să descrie particularităţile de petrecere a auditului în sistemului bancar al Republicii Moldova
• Să aplice formele respective pentru a întocmi, în baza situaţiilor concrete a raportului şi opiniei de
audit,
• Să analizeze şi să estimeze situaţia economico – financiară a băncii,
• Să argumenteze necesitatea existenţei diverselor tipuri de instrumente şi tehnici de plată în
elaborarea opiniilor de audit.
• Să propună diverse metode de rezolvare a problemelor apărute în procesul de activitate a băncilor,
• Să estimeze rolul politicii de reglementare şi supraveghere a activităţii BC asupra stabilizării
economiei naţionale,
• Să propună măsuri pentru înlăturarea greşelilor şi încălcărilor comise în procesul de activitate
Conţinutul disciplinei: Controlul financiar şi auditul în sistemul bancar al RM. Esenţa, importanţa, principiile de
organizare ale controlului financiar; Formele şi tipurile controlului; Obiectul controlului; Conţinutul şi obiectivele
auditului; Felurile de audit. Conceptul şi structura controlului în RM. Conceptul controlului; Structura organelor de
control: Curtea de conturi, Departamentul de revizie şi control, Departamentul de control vamal, Inspectoratul fiscal
de Stat; Scopurile şi structura controlului inter. Metodologia de exercitare şi licenţiere în domeniul activităţii de
audit. Planificarea şi organizarea controlului financiar şi a auditului; Procedurile analitice; Ordinea de licenţiere a
activităţii de audit; Licenţierea auditului bancar. Documentele de lucru ale auditorului; Dovezile de audit, genurile şi
conţinutul. Contractul privind efectuarea verificării de audit. Genurile şi serviciile de audit. Conţinutul şi esenţa
genurilor de audit; Auditul intern şi extern; Deosebirile. Auditul bancar. Esenţa şi deosebirile auditului bancar;
Controlul organizării evidenţei contabile în bancă; Auditul dărilor de seamă anuale: bilanţul contabil, raportul
privind rezultatele financiare. Controlul situaţiei resurselor băneşti la BC. Controlul operaţiunilor de casă;
Documentele primare; Controlul conturilor curente ale clienţilor băncii; Conturile de depozite; Contul corespondent
al Băncii „Contul „NOSTRO”” în BNM; Particularităţile controlului conturilor valutare: reflectarea diferenţelor de
curs, evaluarea soldurilor conturilor. Controlul operaţiunilor de creditare ale BC. Acordarea creditelor, controlul
contractelor, calculelor dobânzilor pentru credite; Auditul operaţiunilor de rambursare a creditelor. Portofoliul de
credite; Organizarea evidenţei operaţiunilor de creditare.
Bibliografia:
1. Standardele Naţionale de audit Revista „Document” Nr.9, 2000.
2. Legea RM cu privire la activitatea de audit Nr.729-XIII din 15.02.96. Monitorul Oficial nr.117-126 din
10.08.2007.
3. Regulamentul cu privire la modul de licenţiere în domeniul activităţii de audit din 31.10.1996 (Monitorul
Oficial nr.124 din 31.10.96).
4. Regulamentul cu privire la eliberarea certificatului de calificare a auditorului bancar Nr.34/09-01 din 11.10.96
(Monitorul Oficial nr. 174 din 24.10.96).
5. Hotărîrea BNM privind sistemul controlului intern în BC Nr.330-09-11-98 (Monitorul Oficila nr. 3 din
12.02.99).
Descrierea unităţii de curs: „Sisteme informaţionale în contabilitate”

Autor: lector superior Valentina Socol Revizat: martie 2007
65
Codul disciplinei Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină:
M.05.A.044-45 „Sisteme informaţionale în Catedra „Informatica economică”

contabilitate”

Licenţe, an. III Semestrul 6 Licenţa în economie
Limba de predare – română, Forma de evaluare - examen Metode de predare - 1. clasică; 2.

rusă interactivă; 3.exegeza ştiinţifică.
Totalul orelor -120 Ore de contact - 60 Credite - 4

Unul dintre obiectivele principale ale cursului este familiarizare studenţilor cu tehnicile moderne de gestiune şi organizare
a activităţilor agenţilor economici, utilizând calculatorul personal dotat cu sisteme software performante.
Cursul prevede analiza comparativă şi studiul detailat a mai multor sisteme informaţionale utilizate în activitatea
managerială. Software-ul utilizat/studiat va acoperi practic toată gama de activităţi a unui manager modern. Disciplina îşi
propune desfăşurarea procesului de instruire la următoarele capitole: Sisteme Informaţionale; Evidenţa contabilă
financiară şi managerială; 1C Contabilitatea Ver. 7.7; Configurarea 1C; Deosebirea evidenţii internaţională;
SISTEME INFORMAŢIONALE. Definirea şi structura unui sistem informaţional. Tehnologii, calculatoare (PC), programe
şi reţele de calculatoare. Conceptul de informaţie şi sistem. Baze de date. Stocarea datelor şi accesul la date.
EVIDENTA CONTABILA FINANCIARA SI MANAGERIALĂ. Automatizarea evidenţii contabilă activitaţîî agenţilor
economice. Metodologii de dezvoltarea a sistemelor informaţionale. Strategii de determinare a necesităţilor
informaţionale.
1C Contabilitatea Ver. 7.7 Intreprindere Destinaţie, principiul de funcţionare. Introducerea conturilor, îndeplinirea
îndreptărilor - elementelor de evidenţa analitica, stabilirea datelor şi intervalului de evidenţa in registrul de operaţii.
Diferite modalităţi de lucru în rejimul de întroducerea formulelor contabile. Folosirea documentelor şi rejistrelor de
operaţiuni pentru întroducerea datelor. Editarea documentelor. Crearea şi imprimarea rapoartelor financiare standarde şi in
format liber. Evidenţa activităţii de producere şi remunirării muncii.
DacEasy, Qbook. Deosebirea evidenţii internaţională. Întroducerea, corectarea, păstrarea informaţiei. Rapoartele
financiare internaţionale.
1. Munteanu, Adrian Auditul sistemelor informaţionale contabile : cadrul general Bucureşti POLIROM 2001
2. Nidlz B., Anderson H., Coldwell D. Principiile de baza ale contabilitatii Chisinau, ARC, 2000.
3. R.Contabilitatea şi Audit №№1-12.а.1998-2005
4. Contabilitatea Financiară, Chişinău,1999.
5. 1C-Contabilitatea 6.0 PROF, Ghid de utilizare.
6. 1C- Contabilitatea 7.7 Intreprindere, Ghid de utilizare.
7. DacEasy, Ghid de utilizare.
8. QBook, Ghid de utilizare.
9. RS-Money, Ghid de utilizare.
Descrierea unităţii de curs: Contabilitate în companiile de asigurări
66
Auttor: conferenţiar universitar interimar Melnic Georgeta Revizat: martie 2007
M.05.A.046-47 Contabilitate în companiile de asigurări Catedra “Сontabilitate şi audit”
Licenţe, an.III Semestrul V Licenţa în economie
Limba de predare - română Forma de evaluare – Metode de predare –
examen scris 1. clasică; 2. interactivă.

Finalităţi:
Competenţe gnosiologice:
- Să deosebească principalele noţiuni ce ţin de asigurări şi reasigurări;
- Să cunoască esenţa problemelor ce ţin de contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din asigurarea directă,
contabilitatea operaţiilor de reasigurare;
- Să explice modelele de calculare a rezervelor de asigurare;
- Să interpreteze diferite metode de înregistrare în evidenţă a activelor, pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor
în companiile de asigurări;
- Să descrie particularităţile sistemului contabil în companiile de asigurări ale Republicii Molodva.
Competenţe praxologice:
- Să aplice metodele de calculare a rezervelor de asigurare;
- Să cunoască modul de contabilizare a diferitor operaţiuni ce ţin de asigurarea directă, coasigurare şi
reasigurare;
- Să efectueze analiza rezultatelor financiare obţinute din activitatea companiilor de asigurări din Republica
Moldova
- Să compună diverse probleme la calcularea rezervelor de asigurare;
- Să estimeze rolul politicii de contabilitate la organizarea contabilităţii companiilor de asigurări;
- Să propună măsuri pentru perfecţionarea contabilităţii în companiile de asigurări.
Noţiuni generale privind activitatea societăţilor de asigurare.
Contabilitatea operaţiunilor din asigurarea directă.
Contabilitatea operaţiunilor de reasigurare.
Modul de constituire şi contabilitatea rezervelor de asigurare.
Particularităţile rapoartelor financiare prezentate de societăţile de asigurare.
Evaluarea solvabilităţii societăţilor de asigurare.
Bibliografíe:
1. Legea contabilităţii, nr. 113 din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 90-93 din 29.06.2007).
2. Legea cu privire la asigurări nr.1508-XII din 15.06.93 (Monitorul Oficial, nr. 12 din 17.12.93).
3. Regulamentul privind modul de efectuare a operaţiilor de reasigurare (Monitorul Oficial, nr. 22-23 din
04.03.1999).
începînd cu 1998.
5. Dolghi, C. Contabilitatea în asigurări. Chişinău, 2004, 280 p.
6. Lazari, L. Particularităţile contabilităţii în societăţile de asigurare: situaţii, teste, întrebări. Chişinău,
ASEM, 2004, 120 p.
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
67
CAIET DE SARCINI LA EXAMENELE DE LICENŢĂ
SPECIALITATEA CONTABILITATE
Examenul de licenţă reprezintă o formă mixtă de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor studenţilor acumulate în
conformitate cu Planul-cadru de studii la specialitatea Contabilitate
În conformitate cu Planul-cadru provizoriu al Ministerului Educaţiei şi Tineretului,

Planul de studii ULIM la ciclul licenţă (160 credite ECTS) pentru specialitatea 361.1 Contabilitate, aprobat de
MET, la finele ciclului de studii studenţii trebuie să susţină 3 probe de licenţă:
1. examen de licenţă la Teoria economică;
2. examen de licenţă la specialitate;
3. teza de licenţă.
A. Cerinţe pentru examenul la disciplinele teoretice
Examen de licenţă la Teoria economică are drept scop testarea competenţelor gnoseologice (metodologice)
şi praxiologice(practice) ale studentului în diverse domenii ale ştiinţei economice contemporane, şi, anume:
cunoaşterea conceptelor economiei politice; conţinutul doctrinar al teoriilor economice; cunoaşterea categoriilor
economice; perceperea politicilor economice şi investiţionale la nivel de ţară şi mondial; cunoaşterea indicatorilor
macroeconomici de evaluare a diferitor fenomene economice; cunoaşterea problemelor globale economice;
cunoaşterea indicatorilor de evaluare a proceselor economice din cadrul unităţilor economice.
Biletul de examinare la Teoria economică este compus din 3 subiecte:
Întrebarea I. Aici sunt incluse subiectele din disciplinele „Economia politică” şi „Doctrine economice”, care
reflectă cunoaşterea conceptelor economiei politice; conţinutului doctrinar al teoriilor economice; cunoaşterea
categoriilor economice, care asigură pregătirea fundamentală economică a studentului sau formarea gândirii
economice.
Întrebarea II. Subiectul de examinare este structurat din „Microeconomie”, care studiază legităţile economice de
funcţionare a unităţilor economice în condiţiile economiei de piaţă.
Întrebarea III. Subiectul de examinare este structurat din teoria Macroeconomică şi Mondoeconomie, care studiază
conţinutul politicilor economice şi investiţionale, precum şi a indicatorilor de evaluare a acestora la nivel de ţară şi
la nivel mondial.
Toate subiectele de examinare vor fi prezentate în formă scrisă.
Constituirea notei pentru răspunsul la examen. Ţinând cont de conţinutul planului de studii şi a programelor
analitice la disciplinele, incluse la examenul de licenţă la Teoria economică, nota finală va fi constituită din media
ponderată a notelor obţinute la cele trei întrebări din biletul de examinare:
1. subiectele la „Economia politică” şi „Doctrine economice”- 35 %;
2. subiectele la Microeconomie – 30 %;
3. subiectele la Macroeconomie şi Mondoeconomie -35 %.
Model de calcul a notei finale:

1. 9 x 35 = 315 %
2. 8 x 30 = 240%
3. 8 x 35 = 280 %
4. 315 % + 240% + 280% = 835%
835% : 100% = 8,35% = 8(opt) – este nota finală pe care a acumulat-o la examen studentul
B. Cerinţe pentru examenul la specialitate
Examenul la specialitate are drept scop testarea competenţelor contemporane gnoseologice(metodologice)

şi praxiologice(practice) ale studentului în aplicarea cunoştinţelor în practica organizării contabilităţii activităţii
agenţilor economici, organizaţiilor non-profit ş.a. organizaţii, în condiţiile economiei deschise. Ţinând cont de
finalităţile expuse în Planul-cadru de studii, studentul trebuie să acumuleze cunoştinţe şi competenţe şi nivel de
calitate a gândirii economice în domeniul ştiinţelor economice aplicative, similare şi ca continuare a celor de
caracter general economice, susţinute anterior.
68
De aceea în subiectele examenului de specialitate se îmbină practic subiecte din toate disciplinele de profil
studiate pe parcursul studiilor universitare, care permit a determina gradul de pregătire în domeniul concret
Biletul de examinare la specialitate este compus din 3 subiecte:
Întrebarea I. Subiectele prevăd expunerea în scris a cunoştinţelor de caracter general din domeniul „Bazele
contabilităţii”, „Teoria analizei” unde studentul dă dovadă de competenţe contemporane gnoseologice pe marginea
terminologiilor contabile: metodelor, tehnicilor şi procedurilor contabilităţii, principiilor de organizare a
contabilităţii, structura bunurilor economice şi a surselor de finanţare a agenţilor economici, componenţa bilanţului
contabil, structura şi evidenţa veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii.
Întrebarea II. Subiectele prevăd expunerea în scris a cunoştinţelor de caracter teoretico-aplicativ, şi, anume aici se
îmbină cu succes subiectele din mai multe discipline de specialitate studiate pe parcursul perioadei de studii
„Contabilitate financiară”, „Audit şi control financiar”, „Contabilitate managerială”, „Contabilitatea în comerţ”,
„Contabilitatea în instituţiile publice”, care dau dovadă de competenţe în domeniul organizării contabilităţii; în
politici de contabilitate în activitatea antreprenorială; cunoaşterea Standardelor Naţionale şi Internaţionale de
Contabilitate.
Întrebarea III - problemă. Subiectele prevăd expunerea în scris a cunoştinţelor de caracter practico –teoretic din
domeniul contabilităţii, care evaluează cunoştinţele studenţilor pe marginea întocmirii bilanţului contabil, rezolvării
diferitor situaţii economice şi oformarea operaţiunilor contabile.
Constituirea notei pentru răspunsul la examen. Ţinând cont de conţinutul planului de studii şi a programelor
analitice la disciplinele, incluse la examenul de licenţă la specialitate, nota finală va fi constituită din media
ponderată a notelor obţinute la cele trei întrebări din biletul de examinare:
1. subiectele la „Bazele contabilităţii”; „Teoria analizei” - 35 %;
2. subiectele „Contabilitate financiară”, „Audit şi control financiar”, „Contabilitate managerială”,
„Contabilitatea în comerţ”, „Contabilitatea în instituţiile publice” – 35 %;
4. subiectele la întrebarea III - problemă”-30 %.
C. SUSŢINEREA TEZEI DE LICENŢĂ
Teza de licenţă este susţinută în faţa Comisiei de licenţă. Susţinerea este publică. Teza este prezentată la Comisie
însoţită de 2 avize –unul al conducătorului ştiinţific, altul – extern.
Cerinţele pentru elaborarea tezei de licenţă sunt elaborate de facultate şi de catedră şi puse la dispoziţia studentului
prin mediatecă şi catedră.
Susţinerea constă din prezentarea orală pe parcursul a 12-15 minute a rezultatelor studiului efectuat. Prezentarea
poate fi efectuată în stil clasic sau cu ajutorul echipamentului în Power Point. După prezentarea raportului membrii
Comisiei adresează întrebări examinatului.
Constituirea notei finale. Nota pentru teza de licenţă este constituită din câteva parametri:
 Calitatea prezentării orale a rezultatelor studiului – 2 puncte din nouă;
 Calitatea prezentării scrise a tezei( partea formală) – prezenţa componentelor obligatorii, calitatea
prezentării bibliografiei – 2 puncte din nouă;
 Calitatea conţinutului tezei – plus valoarea şi aportul intelectual al studentului la tematica studiată, referirea
la surse şi teorii recente, prezenţa unui studiu praxiologic pertinent, material factologic relevant – 4 puncte
din notă;
 Calitatea argumentării răspunsurilor la întrebările Comisiei de licenţă – 2 puncte din nouă.
69
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”
CATEDRA „CONTABILITATE ŞI AUDIT”
GHID DE ELABORARE ŞI SUSŢINERE

A TEZELOR DE LICENŢĂ, MASTER, ŞI A LUCRĂRILOR DE CONTROL
De către studenţii Facultăţii „Ştiinţe Economice”, Specialitatea „Contabilitate”
cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă
Elaborat de:
Ada Ştahovschi, dr. conf. univ.
Georgeta Melnic, dr. conf. univ.
Ecaterina Namesnic, magistru în economie
Chişinău 2008
70
Prezentul ghid a fost discutat şi aprobat :
La şedinţa catedrei „Contabilitate şi Audit”

Proces-verbal nr. 5 din 21.12.2007
La Consiliul profesoral al Facultăţii

La Senatul ULIM
71
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………. 4
I. Scopul şi sarcinile generale ale elaborării tezei de licenţă (master) ………... 5
II. Selectarea temei şi procesul de pregătire a tezei de licenţă (master) ……… 6
III. Studierea literaturii de specialitate şi a informaţiei necesare……………... 7
IV. Culegerea şi sistematizarea materialului practic…………………………… 8
V. Structura şi conţinutul tezei de licenţă (master)…………………………….. 10
VI. Volumul şi modul de prezentare a tezei de licenţă (master)………………. 11
VII. Recenzarea tezei ……………………………………………………………. 15
VIII. Pregătirea referatului şi materialului ilustrativ………………………….. 16
IX. Susţinerea tezei ……………………………………………………………… 16
Anexe ……………………………………………………………………………… 18
72
INTRODUCERE
Prezentul GHID de elaborare şi susţinere a lucrărilor de licenţă, masterat, a lucrărilor de control, reprezintă
rezultatul experienţelor personale ale studenţilor cu frecvenţă la zi şi redusă, specialităţii „Contabilitate”, pe
parcursul anilor de studii în coordonarea lucrărilor de licenţă şi de master. De asemenea acest ghid va arăta şi
metodele de întocmire a rapoartelor privind efectuarea practicilor de producţie şi licenţă. Sperăm, că toţi cititorii
noştri vor găsi informaţii utile pentru pregătirea şi susţinerea propriilor materiale analitice. Indicaţiile sunt destinate
studenţilor în domeniul ştiinţelor economice, specialitatea „Contabilitate”.
Lucrarea de control reprezintă o cercetare a unor probleme în baza analizei materialului teoretic şi a datelor
statistice şi se deosebeşte de celelalte lucrări după volum.
Teza de licenţă încununează întreaga activitate de instruire. Licenţiatului (masterandului) i se oferă
posibilitatea de a demonstra practic, că este capabil să facă analize, se dezvăluie unii factori ascunşi, care nu se
evidenţiază la prima vedere. În acest scop cercetătorul apelează la diferite discipline studiate, lucrări ştiinţifice,
cercetări similare efectuate anterior. Pot fi utilizate diferite metodologii din matematică, contabilitate, micro şi
macroeconomie, economie mondială şi alte ştiinţe. Contează rezultatul obţinut şi propunerile argumentate de
depăşire a unor dificultăţi.
Lucrarea de licenţă este rezultatul final al studiilor, şi indică gradul, nivelul calitativ de pregătire teoretică şi
practică al studenţilor la specialitate, inclusiv la diferite discipline fundamentale şi de specialitate.
Teza de magistru prevede o cercetare ştiinţifică mai profundă în comparaţie cu teza de licenţă, în domeniul
analizei problemelor teoretice şi practice, precum şi propuneri, recomandări în direcţiile de cercetare a temelor
abordate. Lucrările de licenţă şi masterat sunt apreciate la cel mai înalt nivel, de către comisia de stat. Pentru a
executa şi susţine cu succes teza este necesară o muncă serioasă, nu de o zi sau de o lună.
Susţinerea tezei are şi un efect moral benefic asupra licenţiatului (masterandului), demonstrând capacităţile şi
abilităţile sale.
La elaborarea prezentului ghid s-a consultat sursele ştiinţifico-metodice a altor instituţii universitare din
Moldova.
Autori: Ada Ştahovschi, conferenţiar universitar, doctor
Georgeta Melnic, conferenţiar universitar, doctor
Ecaterina Namesnic, magistru în economie
Recenzenţi: A.Frecăuţan, profesor universitar, doctor habilitat
N.Moraru, contabil – şef fil.”Telecomtrans” BC „Moldindconbank” SA
73
I. SCOPUL ŞI SARCINILE GENERALE ALE ELABORĂRII
TEZEI DE LICENŢĂ (MASTER)
Procesul de pregătire a specialiştilor în domeniul Ştiinţelor Economice, specializarea contabilitate se

finalizează cu susţinerea tezei de licenţă (master). Elaborarea acesteia cere de la studenţi (masteranzi) studierea
principalelor acte normative şi legislative cu privire la organizarea contabilităţii şi implementarea cerinţelor
Standardelor Internaţionale de Contabilitate în economia naţională a Republicii Moldova. Pentru realizarea acestui
obiectiv nobil este necesară sesizarea şi generalizarea informaţiei privind aspectele teoretice şi practice ale
problemei examinate în conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale şi Internaţionale de Contabilitate. Lucrul
asupra tezei va pune în evidenţă obiectivele şi factorii organizării activităţii într-un anumit domeniu şi va sublinia
deosebirile de conţinut, sferă şi metodologie dintre strategia, tactica, practica actuală şi cea precedentă a sistemului
de relaţii economico-financiare internaţionale.
Scopul tezei de licenţă (master) constă în aplicarea practică a cunoştinţelor teoretice acumulate pe parcursul
anilor de studii în domeniul contabilităţii şi analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii. Aceasta va
demonstra deprinderile studentului de a studia şi a totaliza de sine stătător rezultatele activităţii unei structuri de stat,
minister, unităţi economice, subdiviziuni economice internaţionale sau autohtone etc., şi capacitatea de a formula pe
baza materialului practic recomandările respective.
În procesul elaborării tezei de licenţă (master) sunt necesare de soluţionat următoarele sarcini:
• sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei alese. În elaborarea tezei se va

ţine cont de faptul, că noul sistem economic este mai mult decât o simplă schimbare în tehnica de
promovare a principiilor şi cerinţelor Standardelor Naţionale şi Internaţionale de Contabilitate;
• examinarea organizării contabilităţii şi analizei activităţii economico - financiare a întreprinderilor,

băncilor şi ministerelor, elaborarea unor recomandări de perfecţionare a sectorului examinat;
• analiza nivelului de automatizare a proceselor de prelucrare a informaţiei contabile;
• acumularea cunoştinţelor necesare pentru a efectua cercetări ştiinţifice în diferite domenii ce ţin de
reforma contabilităţii în Republica Moldova.
Realizarea tezei de licenţă (master) se bazează pe următoarele cerinţe:
• folosirea documentelor legislative şi normativ-instructive, care se referă la temă;
• aplicarea documentelor primare şi centralizatoare, datelor statistice, analiza şi generalizarea

acestora în funcţie de tema aleasă;
• sistematizarea opiniilor diferitor autori privind problemele care se examinează în teză şi elaborarea
propunerilor concrete ale autorului tezei de licenţă (master);
• reflectarea procesului de automatizare şi informatizare la structura de selectare a datelor primare, în

baza căreia se îndeplineşte teza;
• asigurarea reprezentabilităţii şi veridicităţii datelor folosite în teză;
• elaborarea şi prezentarea tezei de licenţă (master) conform indicaţiilor prezente.
74
II. SELECTAREA TEMEI ŞI PROCESUL DE PREGĂTIRE A
TEZEI DE LICENŢĂ (MASTER)
Tematica tezelor de licenţă (master) se examinează şi se aprobă pentru fiecare an de studii la şedinţa catedrei.
Studenţilor li se oferă posibilitatea de a alege una din temele aprobate de catedră sau de a propune o temă originală
reieşind din interesele ştiinţifice şi practice personale. Nu se admite pregătirea tezelor cu aceeaşi temă pe baza
materialului practic al aceleiaşi întreprinderi de către doi sau mai mulţi studenţi. Denumirea tezei nu trebuie să
repete denumirea legilor sau hotărârilor guvernamentale sau parlamentare, programelor analitice, denumiri de cărţi,
monografii etc. În denumire, pe măsura posibilităţilor, este bine de inclus elemente de cercetare ştiinţifică.
Drept factori ce determină alegerea temei tezei de licenţă (master) pot fi:
• actualitatea problemei, dorinţa de a-i studia particularităţile organizării contabilităţii în condiţiile

strategiilor economice actuale;
• interconexiunea cu activitatea profesională pentru studenţi;
• interesele ştiinţifice personale ale studentului.

La alegerea temei se va reieşi de asemenea din disponibilitatea literaturii respective de specialitate, actelor
normative şi regulamentelor în vigoare, instrucţiunilor etc.
După alegerea temei, studentul (masterandul) prezintă o cerere pe numele şefului catedrei (anexa 1), în care
indică denumirea temei şi a subdiviziunii (banca, bursa, minister, întreprindere) în baza datelor căreia va fi elaborată
teza.
Şeful catedrei aprobă tema tezei de licenţă (master), numeşte conducătorul (coordonatorul) ştiinţific.
Termenul de prezentare a acesteia la catedră se stabileşte centralizat de administraţie.
Procesul de pregătire, elaborare şi susţinere a tezei de licenţă (master) prevede următoarele etape:
1. Determinarea obiectului de studiu şi schiţarea planului;
2. Studierea literaturii de specialitate cu referinţă la temă;
3. Culegerea, prelucrarea şi sistematizarea materialelor practice;
4. Pregătirea manuscrisului tezei, formularea concluziilor şi propunerilor autorului;.
5. Definitivarea tezei de licenţă (master) (formarea aspectului exterior);
6. Recenzarea şi susţinerea tezei de licenţă (master).
După selectarea şi aprobarea temei tezei de licenţă (master) împreună cu conducătorul se stipulează sarcina
(planul individual) de lucru şi graficul de prezentare a materialului la control (anexa 2).
Un compartiment important în elaborarea tezei de licenţă (master) îl constituie schiţarea planului. Iniţial este
raţional de întocmit o structură orientativă (generală), care se va coordona cu coordonatorul ştiinţific. Structura tezei
va cuprinde aspectele teoretice ale problemei cercetate, situaţia reală a economiei şi căile de perfecţionare a
sectorului studiat. Planul se va prezenta ca un sistem integral, în care fiecare capitol ulterior dezvoltă şi completează
capitolul precedent. Denumirile capitolelor şi paragrafelor vor fi formulate clar, concis şi exact.
În rezultatul studierii surselor bibliografice şi a situaţiei reale a diviziunii economico-financiare în structura
tezei se admit precizări.
Varianta finală a planului tezei de licenţă (master) se aprobă de către conducătorul desemnat. Un model de
structură a tezei de licenţă (master) este prezentat în anexele 4- 6.
75
III. STUDIEREA LITERATURII DE SPECIALITATE ŞI A
INFORMAŢIEI NECESARE
După aprobarea temei tezei de licenţă (master) se studiază şi se întocmeşte bibliografia, se studiază actele
normativ-instructive (legile, regulamentele), referitoare la temă şi literatura de specialitate (manuale, monografii,
publicaţii din reviste etc.) (anexa 7).
Pe parcursul efectuării tezei de licenţă studentul trebuie să demonstreze priceperea de a folosi diferite surse
de informaţii de a gândi logic, a efectua de sine stătător o analiză economică complexă a problemelor cercetate. Din
mulţimea diferitor materiale el trebuie să poată selecta principalele.
Lista surselor de literatură (bibliografia) selecţionată trebuie să fie coordonată cu conducătorul tezei de
licenţă. Se recomandă de studiat sursele editate în ultimii ani. Din sursele de literatură specializată se studiază acele
probleme, care se referă la tema tezei de licenţă. E raţional de a face scurte note ce se referă la informaţia mai
principală care apoi ar putea fi folosite în lucrare.
Este foarte important ca studentul să se înveţe să - şi expună părerile proprii ce vizează laturile nesoluţionate
ale problemei cercetate. El trebuie să poată susţine argumenta părerile autorilor surselor sau să demonstreze
neconcludenţa argumentelor în poziţiile autorilor. Examinând diferite puncte de vedere autorului ce vizează
problema respectivă, studentul trebuie să - şi expună părerea personală faţă de ele.
O deosebită atenţie se acordă subiectelor cu caracter problematic. În acest caz este necesar de studiat
viziunile diferitor autori şi de determinat atitudinea proprie faţă de ele, menţionând în teză ce idei pot fi acceptate
incontestabil şi care pot fi puse la îndoială. Aceasta va da posibilitatea nu numai de a compara diferite opinii privind
problema aleasă, dar şi de a elucida poziţiile audientului, bazate pe materialul practic al unităţii economice analizate.
Bibliografia (lista surselor de literatură utilizate) întocmită se anexează la teză. În teză nu se admit plagieri din
monografii, broşuri, reviste etc. Se admit citate ale diferitor autori, cu indicarea sursei. Numărul citatelor
(trimiterilor) nu trebuie să fie exagerat de mare. Ţineţi cont de faptul că lucrarea este o analiză proprie.
Materialul trebuie să fie prelucrat şi expus în mod creator. Copieri de material integral sau parţial din alte
lucrări (tipărite sau electronice), nu se admite.
Teza de licenţă trebuie să reflecte în mod obligatoriu modul de ţinere a contabilităţii la unitatea economică în
baza căreia se scrie teza şi se va prezenta prin anexarea copiilor documentelor contabile primare şi centralizatoare,
calcule şi borderouri respective, opiniilor auditorilor, rapoarte financiare, planuri de afaceri etc.
IV. CULEGEREA ŞI SISTEMATIZAREA MATERIALULUI PRACTIC
Teza de licenţă (master) se elaborează în baza informaţiilor privind activitatea unor structuri, ministere,
departamente, instituţii financiar-creditare, alte diviziuni şi întreprinderi concrete. De aceea acumularea datelor este
una din cele mai importante etape, de care depind în mare măsură rezultatele finale ale elaborării tezei.
Acumularea materialelor va fi precedată de familiarizarea audientului cu tehnologia de elaborare, aplicare,
implementare şi organizare a procesului de propagare şi implementare a Standardelor Naţionale şi Internaţionale de
Contabilitate, metodelor de efectuare a operaţiunilor financiar-creditare, de evidenţă şi analiză a lor, de dirijare şi
studiere. Particularităţile acestora determină metodologia şi principiile de dezvoltare a sistemului economic, a
relaţiilor economice internaţionale (documentele primare şi centralizatoare, registrele contabile, pregătirea notelor,
ofertele economice, rapoartele economico-financiare internaţionale, etc.).
76
Făcând cunoştinţă cu organizarea activităţii audientul trebuie să precizeze şi să prezinte în teză caracterul şi
conţinutul operaţiilor înregistrate în sectorul dat, ordinea de generalizare şi grupare a documentelor primare,
registrelor contabile şi maşinogramelor, particularităţile circulaţiei documentelor mecanismelor de efectuare a
operaţiunilor de decontare şi plată între clienţi, etc. Spre exemplu, în teza de licenţă cu tema „ Contabilitatea
materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată ” se va reflecta:
• metoda de evaluare a materialelor aplicată la întreprindere conform politicii de contabilitate;
• modul de perfectare a documentelor contabile cu privire la operaţiunile de intrare şi ieşire a

materialelor, borderourilor şi registrelor de evidenţă sintetică şi analitică;
• metode de repartizare a cheltuielilor de transport – aprovizionare pe obiecte de evidenţă;
• înregistrările contabile întocmite în baza documentelor contabile;
• particularităţile evidenţei obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Toate documentele primare, registrele contabile şi rapoartele financiare folosite în teza de licenţă (master)
trebuie să fie controlate din punct de vedere al veridicităţii şi comparabilităţii. În documentele contabile se
completează toate poziţiile. Unele poziţii pot fi reduse în cazul când în ele se repetă una şi aceeaşi informaţie. Nu se
permite folosirea documentelor care nu au referinţă directă la temă şi prezentarea acestora în calitate de anexe.
Atenţia principală în acumularea şi prelucrarea materialului practic se acordă constatării factorilor pozitivi şi
depistării neajunsurilor în sectorul analizat al contabilităţii, modului în care activitatea asigură conducerea structurii
şi a subdiviziunilor cu informaţii depline şi operative. Audienţii trebuie să completeze tabelele analitice respective,
să cuantifice influenţa factorilor asupra modificărilor indicatorilor statistici, economici, să calculeze rezervele de
creştere a rezultatelor activităţii întreprinderii. În final se prevede formularea propunerilor concrete privind
lichidarea neajunsurilor în ceea ce priveşte organizarea contabilităţii, desfăşurarea controalelor financiare sau a
auditului, eficienţa utilizării resurselor, constatate pe parcursul studierii temei tezei de licenţă (master); totodată, se
propun paşi concreţi pentru ameliorarea situaţiei evidenţei contabile şi eficienţei utilizării resurselor întreprinderii pe
viitor.
În teza de licenţă (master) este necesar de elucidat particularităţile organizării serviciilor şi structurilor
analizate.
V. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL TEZEI DE LICENŢĂ (MASTER)
Teza de licenţă (master), de regulă, include următoarele compartimente: introducere, 2-4 capitole, încheiere
(concluzii şi propuneri), bibliografie, anexe. Fiecare capitol cuprinde cel puţin două paragrafe.
În "Introducere" se argumentează actualitatea temei alese; scopul şi sarcinile tezei; se evidenţiază inovaţia
ştiinţifică a tezei. La fel în introducere se vorbeşte despre structura lucrării, menţionându-se succint componenţa
introducerii, capitolelor şi concluziei. În mod obligatoriu se prezintă caracteristica succintă a unităţii economice, în
baza materialelor căreia se îndeplineşte teza, analizându-se principalii indicatori ce reflectă dezvoltarea
întreprinderii în ultimii ani, precum: volumul vânzărilor, profitul până la impozitare, profitul net, numărul mediu
scriptic al angajaţilor, volumul producţiei fabricate, indicatori de productivitate, rentabilitate, etc.
Capitolul I poartă caracter teoretic. Aici se dezvăluie esenţa şi direcţiile de activitate ce constituie obiectul
cercetărilor. În teza de licenţă (master), se menţionează rolul problemei abordate, se menţionează importanţa şi
sarcinile evidenţei, controlului şi analizei obiectului de studiu la etapa actuală a reformei din perioada de tranziţie.
77
Totodată, e necesar de reflectat tratarea temei în diferite surse de specialitate şi reglementarea în actele normative şi
legislative cu indicarea autorului şi surselor care cuprind problemele temei analizate.
Capitolele următoare (II, III) ale tezei de licenţă (master) prezintă activitatea şi analiza practică a procesului
de organizare a contabilităţii şi unele propuneri de perfecţionare a evidenţei procesului analizat sau a analizei,
auditului. Materialul trebuie să fie redat consecvent şi deplin, având la bază informaţia ce caracterizează situaţia
organizării activităţii în structura (unitatea) respectivă. Comentariile şi legătura între etapele de generalizare a
informaţiei contabile se face în baza materialelor practice cu cifre cu trimiterea obligatorie la anexele
corespunzătoare.
Autorul formulează propuneri privind raţionalizarea documentelor şi registrelor, perfecţionarea evidenţei
contabile, activităţii de analiză şi control, descoperirea şi utilizarea rezervelor, ameliorarea situaţiei economico-
financiare a unităţilor economice, utilizarea computerelor.
Materialul practic folosit în teză trebuie să fie comentat şi interconexat.
Capitolul consacrat analizei activităţii economico – financiare sau auditului întreprinderii (unităţii)
necesită respectarea unor anumite cerinţe. Analiza va avea ca scop stabilirea rezervelor de majorare a eficienţei
activităţii, va lua în consideraţie particularităţile ramurale şi se va baza nu numai pe rapoartele financiare, dar şi pe
date statistice. Se recomandă efectuarea analizei comparative ca procedeu efectiv de stabilire a rezervelor. Auditul
va avea ca scop stabilirea procedeelor analitice de desfăşurare a auditului unui anumit compartiment al contabilităţii
(în funcţie de tema tezei de licenţă (master) cu scopul determinării neajunsurilor privind organizarea evidenţei
contabile, precum şi consemnarea constatărilor auditului desfăşurat şi reflectarea acestora în Raportul de audit.
Fiecare capitol (paragraf) se va finaliza cu o scurtă generalizare. Toate capitolele (paragrafele) tezei trebuie
concordate între ele. La sfârşitul fiecărui capitol (paragraf) se recomandă de a face o trecere logică la problemele
desfăşurate în capitolul (paragraful) următor.
Pentru teza de masterat, în mod obligatoriu, se va include un capitol (IV) cu utilizarea SOFT, în care se va
descrie utilizarea diferitor redactori Microsoft Office: Microsoft Word, Microsoft Excel etc.(anexa 6).
În încheiere se fac concluzii generale şi se formulează succint propuneri orientate spre perfecţionarea
contabilităţii, auditului, analizei sectorului cercetat. În baza materialului din capitolul dedicat analizei se va indica
starea analizei la întreprinderea dată, mărimea rezervelor neutilizate. În cazul auditului se va generaliza modul de
organizare, efectuare a auditului aferent temei alese. Se evaluează starea contabilităţii şi auditului de către autor.
Concluziile şi propunerile vor conţine o apreciere a rezultatelor obţinute, generalizări şi recomandări în direcţia
ameliorării activităţii economice, financiare şi trebuie să poarte un caracter real şi concret. Propunerile trebuie să
poarte un caracter constructiv, să fie realizabile şi să conducă la efecte pozitive, vizând interesele unităţii economice
sau partenerilor asociaţi.
În prezentele indicaţii nu se menţionează despre numărul de pagini necesar pentru oformarea introducerii,
capitolelor, încheierii, dat fiind faptul, că fiecare tematică abordată îşi are specificul său. Prin urmare, studentul
(masterandul) va decide (prin discuţii cu coordonatorul) volumul necesar al acestora.
La teză se anexează bibliografia, documentele primare, registrele contabile, rapoartele folosite la
întreprindere. Apelarea în text la anexe se face prin indicarea numărului lor fără semnul nr.. De exemplu, retragerea
numerarului din contul curent al întreprinderii se efectuează în baza cecului de numerar (anexa 17). În continuare se
va comenta conţinutul anexei, modul de completare şi mecanismul de circulaţie.
78
VI. VOLUMUL ŞI MODUL DE PREZENTARE A TEZEI DE LICENŢĂ (MASTER)
Teza de licenţă va corespunde unor anumite cerinţe nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi modul de
prezentare.
Volumul tezei de licenţă este:
- pentru studenţii anului III BAC: 45 – 55 pagini tipar;
- pentru studenţii anului V frecvenţă redusă: 70 – 80 pagini tipar;
- pentru masteranzi: 80 – 95 pagini.
Bibliografia şi anexele nu se includ în acest volum.
Elementele necesare ale prezentării tezei sunt următoarele:
1. foaia de titlu;
2. cuprinsul;
3. expunerea textuală a tezei ( pe capitole şi paragrafe);
4. bibliografia;
5. anexele.
Teza începe cu foaia - de titlu pe care se indică ministerul, instituţia de învăţământ, facultatea, catedra, tema
tezei, numele şi prenumele deplin al audientului, numele, prenumele, gradul ştiinţific şi titlul didactic al
conducătorului (coordonatorului), oraşul şi anul în care se elaborează teza de licenţă (master). Denumirea temei şi
alte elemente se indică pe foaia de titlu cu majuscule şi după fiecare din ele nu se pune punct (anexa 3).
După foaia de titlu urmează cuprinsul, în care se enumără capitolele şi paragrafele. Capitolele se numerotează
cu cifre romane, iar paragrafele cu cifre arabe. Tot aici se indică numărul paginii la care începe capitolul sau
paragraful (anexa 4 - 6).
Tezele se scriu pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210 x 297 mm, pe o singură parte a hârtiei. Paginile
tezei au câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta – 10 mm, jos – 25 mm. Teza se redactează computerizat
utilizându-se următoarele semne diacritice corespunzătoare: font – 12 pt, la 1,5 intervale.
Toate paginile trebuie să fie numerotate cu cifre arabe începând cu pagina a treia (prima pagină - foaia de
titlu şi a doua – cuprinsul - nu se numerotează), expunerea fiecărui capitol al tezei va începe pe o pagina nouă. Dacă
pe pagina dată se termină textul unui paragraf, se lasă 2 – 3 rânduri libere, apoi se începe următorul paragraf pe
aceeaşi pagină.
Descrierea materialului, de obicei, se face de la persoana a treia. De exemplu, în loc de expresiile "eu
consider", "după părerea mea", „în opinia mea” se recomandă de a folosi forma "autorul este de părere", "după
părerea autorului", “în opinia noastră…” etc.
Lucrarea (teza de licenţă, masterat) trebuie să conţină scheme, diagrame, grafice şi tabele, care vor fi
numerotate în mod obligatoriu. Numărul de materiale grafice nu trebuie exagerat. Scopul utilizării materialelor
grafice constă în argumentarea (ilustrarea) informaţiilor analitice sau concluziilor. Tabelele în text se numerotează în
partea dreaptă (fără semnul №). Numerele tabelelor se atribuie în ordine crescândă de la începutul până la sfârşitul
tezei. Denumirea tabelelor va reflecta esenţa acestora. În tabele se menţionează în mod obligatoriu unităţile
de măsură. În cazurile când un tabel se prezintă pe două sau mai multe pagini, denumirea şi numărul nu se repetă, iar
pe fiecare pagină următoare se scrie "Continuarea tabelului". Acest tabel se va trece în anexă. Schemele şi
diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub denumirea acestora (Fig. 34, Schema 34).
79
Semnificaţia simbolurilor se prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia (legenda) la
fiecare simbol se face într-o poziţie nouă, prima începând cu cuvântul "unde". În teza de licenţă (master) unităţile
principale de măsură se indică fără prescurtări. De exemplu: 5 mii lei, 100 mii decalitri etc. (toate fiind în sistema SI
(sistem internaţional) sau alte unităţi de uzanţă tradiţională)).
Toate cuvintele în teză se scriu deplin, în afară de prescurtările sensul cărora e bine cunoscut (BNM, FMI,
ONU, UE, BIRD, BERD, CSI, OCSE, GUAM, CEFTA, kg, m, etc.). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind
abreviaturile respective, de exemplu, (Societatea pe acţiuni - SA, Standardele Naţionale de Contabilitate - SNC,
Standardele Internaţionale de Contabilitate – SIC). La începutul (sfârşitul) tezei se notează toate abrevierile pe 1-2
pagini.
Înregistrările contabile se înscriu în text cu aplicarea simbolului cuvântului „contul” şi denumirea deplină a
contului, formulând conţinutul economic al operaţiunii şi indicând suma din anexa respectivă, de exemplu:
Debit contul 811 „Activităţi de bază” – la consumul de materiale pentru fabricarea unor produse concrete –
2580 lei
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” – la valoarea materialelor consumate la deservirea procesului de
desfacere – 1250 lei
Credit contul 211 „Materiale” – la valoarea totală a materialelor consumate la întreprindere în perioada
analizată – 3830 lei.
În scopul concretizării unor operaţiuni economice apare necesitatea de a indica în formula contabilă şi
subcontul respectiv al contului sintetic. De exemplu „recunoaşterea venitului din vânzarea produselor
cumpărătorului”:
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2211 „Facturi de
primit din ţară”- la valoarea de vânzare a produselor, inclusiv TVA – 57600 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6111 „Venituri din vânzare produselor” – la suma
venitului recunoscut fără TVA – 48000 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată”- la suma TVA – 9600 lei
În teză pot fi folosite citate şi explicaţii necesare pentru argumentarea şi completarea concluziilor şi care
trebuie să fie prezentate făcând apel la sursa respectivă. Trimiterea la sursa de specialitate se va face astfel: după
citată, în paranteză se arată numărul de ordine al sursei în lista bibliografică şi pagina la care acest material e
publicat, de exemplu [8, p.35].
Teza în mod obligatoriu se semnează de către audient şi conducătorul (coordonatorul) ştiinţific cu indicarea
datei.
Pe pagina următoare după textul principal se prezintă bibliografia (anexa 7), în care sursele de literatură se
grupează în ordinea următoare:
1. Acte legislative şi normative ale Republicii Moldova
2. Cărţi. Monografii.
3. Articole din ediţii periodice (reviste, culegeri de articole, etc.)
4. Surse internet
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune în mod obligatoriu în ordinea alfabetică cu indicarea
numelui, prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii editurii, anului editării şi numărul de pagini.
Partea din nume prezentată prima să fie cea care dă intrarea în catalogul de bibliotecă, bibliografie, repertorii etc.;
prenumele şi alte elemente secundare se notează după nume. Toate numele trebuie reproduse în ordinea în care apar
80
în sursa de informare; dacă sunt mai mult de trei nume, celelalte nume pot fi omise, omisiunea evidenţiindu-se prin
adăugarea abrevierii “et. al.”
Lista bibliografică va avea un caracter de numerotare unic, în ordine alfabetică, fără divizare pe tipuri de
surse sau capitole. La început vor fi expuse sursele scrise cu grafie latină, apoi chirilică şi celelalte. Materialele
selectate din Internet, vor conţine referinţe depline, pentru a le putea verifica.
Sursele bibliografice enumerate în Bibliografie trebuie să includă elementele necesare de identificare a
documentului.
Exemplu de descriere a manualelor şi monografiilor:
ŢURCANU, V. Calculaţia costurilor. Chişinău: ASEM, 2001. 545 p.
În cazul când drept sursă de informaţii serveşte un articol din publicaţii şi culegeri, descrierea va include:
numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărul revistei şi numărul paginilor
pe care este expus articolul.
Exemplu de descriere a articolelor din ediţii periodice şi culegeri:
ŞTAHOVSCHI, Ada. Problemele gestiunii operaţiunilor de plată în monedă naţională. Revista ştiinţifică
„Studii Economice”, 2007, nr. 3, p. 71-83.
Întocmirea corectă a bibliografiei demonstrează capacitatea autorului de a selecta sursele necesare, oferă
posibilitate conducătorului şi referentului tezei să aprecieze volumul şi calitatea lucrului bibliografic, caracterul
complet al datelor şi importanţa surselor incluse în bibliografie.
Anexele la teza de licenţă (master) se definitivează ca o continuare a tezei pe următoarele pagini. Fiecare
anexă începe pe o pagină nouă în colţul drept indicându-se cuvântul „anexa” şi numărul ei. (Spre exemplu: anexa 1).
Fiecare anexă trebuie să fie întitulată reieşind din conţinutul ei.
VII. RECENZAREA TEZEI
Teza de licenţă (master) definitivată şi semnată de către audient se prezintă la catedră pentru a fi înregistrată
şi transmisă conducătorului. După un control minuţios, conducătorul tezei semnează lucrarea pe foaia de titlu şi
prezintă referinţa - avizul.
Referinţa se întocmeşte într-o formă liberă, conţinând:
• caracteristica generală a tezei, actualitatea temei;
• desfăşurarea conţinutului tezei conform planului;
• nivelul de expunere a materialului (asigurarea caracterului complet al datelor, prezenţa formulelor

contabile, calculelor, schemelor, graficelor, etc.);
• aprecierea modului de prezentare a tezei;
• aspectele pozitive şi negative ale tezei;
• analiza limbajului tezei;
• concluziile generale.
Menţionând aspectele pozitive ale tezei conducătorul va arăta succint aportul audientului în studierea temei,
capacitatea de a aborda critic literatura de specialitate şi de a analiza starea lucrurilor la structura respectivă.
81
În concluzia generală se va menţiona, dacă teza corespunde cerinţelor stabilite sau nu. În cazul în care nu este
acceptată teza se reîntoarce audientului pentru a fi revizuită şi completată cu materialele necesare, după care va fi
prezentată la recenzie.
Pentru pregătirea recenziei se rezervă 3-5 zile. Recenzentul apreciază teza de licenţă (master) la următoarele
compartimente: profunzimea studierii temei şi literaturii, logica expunerii materialului, neajunsurile şi erorile comise
din punct de vedere al structurii, conţinutului, stilului şi prezentării. În încheierea recenziei se fac concluzii privind
admiterea tezei de licenţă (master) spre susţinere.
Şeful catedrei reieşind din tematica tezei de licenţă (master) şi referinţa conducătorului determină recenzentul
extern (la necesitate), indică pe foaia de titlu „ se admite spre susţinere”, semnătura, data, luna şi anul. Componenţa
recenzenţilor se aprobă de către administraţie şi include practicieni, profesori ai altor instituţii de învăţământ
superior.
VIII. PREGĂTIREA REFERATULUI ŞI MATERIALULUI ILUSTRATIV.
Studentul pentru prezentarea referatului la conţinutul tezei de licenţă i se acordă 10- 15 minute, în această
perioadă de timp studentul trebuie să facă informaţie despre rezultatele studiului efectuat la tema dată. Se recomandă
următoarea structură a referatului:
- fundamentarea actualităţii şi noutăţii temei;
- scopul, problemele şi metodele de cercetări;
- rezultatele studierii temei date;
- propunerile concrete pentru perfecţionarea ţinerii evidenţei la tema dată şi efectul de la aplicarea lor;
- încheiere.
Rezultatele de bază ale studentului trebuie să fie ilustrate cu tabele, figuri etc. Tabele trebuie să conţină titlu,
să fie efectuate clar cu conţinut bogat şi să corespundă cercetărilor la tema de licenţă.
IX. SUSŢINEREA TEZEI
Teza admisă spre susţinere de către conducător şi şeful de catedră se prezintă comisiei de examinare şi
susţinere a tezelor.
În cazul când teza nu e admisă spre susţinere, ea se examinează la şedinţa catedrei în prezenţa audientului şi
conducătorului.
Susţinerea tezei are ca scop evaluarea cunoştinţelor audientului la tema respectivă. Studentul trebuie să se
orienteze în materie, să explice situaţiile prezentate în teză, să răspundă la întrebări cu caracter atât teoretic, cât şi
practic.
Principala sarcină a audientului la susţinere este de a prezenta succint în 10-15 minute materialul tezei,
menţionând motivul alegerii temei, sarcinile ce au fost puse, căile lor de realizare, concluziile principale,
impedimentele întâlnite în procesul elaborării temei. În scopul ridicării gradului ilustrativ la expunerea conţinutului
tezei d licenţă studentul poate prezenta comisiei diferite calcule, tabele, scheme, registre de evidenţă elaborate de el.
Tot odată vor fi formulate răspunsuri la obiecţiile recenzentului indicate în recenzie şi se va răspunde la
întrebările membrilor Comisiei de examinare de stat.
82
Hotărârea Comisiei de (susţinere) examinare de stat privind aprecierea tezei de licenţă (master) se bazează pe
calitatea tezei, concluziile conducătorului şi recenzentului, rezultatele susţinerii. Cu note înalte sunt apreciate tezele
care corespund următoarelor cerinţe:
• sunt îndeplinite în mod independent;
• evidenţiază corect problema centrală a temei;
• desfăşoară pe deplin toate problemele abordate;
• conţin comentarii, puncte de vedere, recomandări proprii ale audientului;
• conţin un material practic bogat şi o tratare corectă a acestuia;
• este susţinută în faţa comisiei în modul stabilit.
83
ANEXE
Anexa 1
Cererea privind alegerea temei tezei de licenţă (master)
Către şeful catedrei „Contabilitate şi Audit",

doctor în economie, conferenţiar universitar
.....................................................................
CERERE
Eu, subsemnatul Pavel Dolinţa, student al anului III, gr. E- 32, solicit să-mi aprobaţi tema tezei de licenţă
„Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” (pe baza materialelor SA „Stejaur”,
Chişinău)
Data Semnătura studentului
84
Anexa 2
GRAFICUL
elaborării tezei de licenţă
Nr. d/o. Conţinutul activităţii De la Pînă la Menţiuni

1. Elaborarea planului
2. Elaborarea bibliografiei
3. Studierea şi completarea materialului
statistic
4. Completarea materialului practic
5. Studierea monografiilor,
articolelor ştiinţifice şi a
rapoartelor analitice
6. Elaborarea fiecărui capitol aparte:

Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
7. Elaborarea introducerii şi a
concluziilor
8. Susţinerea prealabilă
9. Aspectul grafic al tezei de licenţă
10. Prezentarea tezei la catedră

11. Elaborarea raportului pentru
susţinere
Studentul _________________________________________
(semnătura)
Coordonatorul ştiinţific_______________________________
(semnătura)
85
Anexa 3
Mostra Foii de titlu aferente tezei de licenţă (master)
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA “Ştiinţe Economice”
CATEDRA “Contabilitate şi Audit”
Admis spre susţinere:

Şef catedră “Contabilitate”
Dr., conf. univ.
_________________200_
DOLINŢA PAVEL
TEZA DE LICENŢĂ
Tema: CONTABILITATEA MATERIALELOR ŞI A
OBIECTELOR DE MICĂ VALOARE ŞI SCURTĂ DURATĂ
(pe baza materialelor SA „STEJAUR”, Chişinău)
A absolventului ULIM
An. III, Gr. E-32

Dolinţa Pavel
Conducător ştiinţific:
Dr., conf. univ.
__________________
Chişinău 2008
86
Anexa 4
Model de structură a tezei de licenţă
Tema „Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
Introducere ……….......…………………………………....................... 3
Capitolul I. Caracteristica, recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi a
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
1.1 Caracteristica actelor normative şi trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente
temei........................................................................................................................................ 7
1.2 Componenţa, recunoaşterea şi evaluarea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată...................................................................................................................................... 13
Capitolul II. Contabilitatea mişcării materialelor la întreprindere

2.1. Contabilitatea intrărilor de materiale la întreprindere ....................................................... .....20
2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale..............................................25
2.3. Evidenţa materialelor la depozit şi în contabilitate..................................................................32
Capitolul III. Particularităţile contabilităţii obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată
3.1. Contabilitatea mişcării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată...................................... 38
3.2. Particularităţile contabilităţii calculării uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. ...43
Încheiere.................................................................................................................... 50
Bibliografie................................................................................................................ 55
Anexe ........................................................................................................
87
Anexa 5
Model de structură a tezei de licenţă
Tema „Contabilitatea operaţiunilor de plată in monedă naţională ”

(În baza materialelor BC „Moldovaagroindbank” SA)
Introducere …………………………………………………… 3
Capitolul I. Esenţa şi rolul plăţilor fără numerar pe teritoriul Moldovei
1.1. Caracteristica actelor normative şi trecerea în revistă a surselor literare aferente

operaţiunilor de plată................. ......................................................................... 8
1.2. Esenţa şi principiile de organizare a operaţiunilor de plată fără numerar în
condiţiile economiei de piaţă .............................................................................15
1.3. Procedurile de deschidere şi perfectare a conturilor curente ale clienţilor
băncii ................................................................................ 24
Capitolul II. Organizarea evidenţei operaţiunilor de plată în monedă

naţională în BC „Moldovaagroindbank” SA
2.1. Evidenţa şi rolul operaţiunilor de plată prin transfer de credit........................ .....35

2.2. Mecanismul plăţilor fără numerar prin debitare directă şi evidenţa lor ................45
2.3. Efectuarea decontărilor în Republica Moldova prin intermediul acreditivului
documentar şi evidenţa operaţiunilor cu el …………………....................... 55
2.4. Contabilitatea operaţiunilor de percepere în mod incontestabil a mijloacelor
băneşti din conturile bancare ale contribuabililor.................................................. 65

Încheiere.................................................................................................... 75
Bibliografie................................................................................................. 80
Anexe
88
Anexa 6
Model de structură a tezei de master
Tema „Contabilitatea mijloacelor băneşti şi analiza fluxurilor acestora”
Introducere................................................................................................. 3
Capitolul I. Generalizări privind mijloacele băneşti, caracteristica şi
clasificarea acestora
1.1. Caracteristica actelor normative privind reglementarea contabilităţii mijloacelor băneşti şi trecerea în
revistă a surselor de literatură aferente temei................................................................................... 8
1.2. Caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti. ...........................................................................15
Capitolul II. Organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti la

întreprindere
2.1. Contabilitatea mijloacelor băneşti în casierie....................................................................................25
2.2. Evidenţa mijloacelor băneşti în conturile bancare.............................................................................35
2.3. Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti.................................................45
2.4. Modul de întocmire şi prezentare a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.... ..................... 52
Capitolul III. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti

3.1. Analiza structurală şi factorială a fluxurilor mijloacelor băneşti......................................................60
3.2. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti prin metoda ratelor. ...................................... .....................68
3.3. Analiza concordanţei dintre rezultatele financiare şi fluxurile mijloacelor băneşti.........................78
Capitolul IV Utilizarea SOFT-ului la scrierea tezei................................................................................85
Încheiere.....................................................................................................90
Bibliografie.................................................................................................95
Anexe ......................................................................................................
89
Anexa 7
Exemplu de oformare a bibliografiei
Bibliografie
I. Acte legislative şi normative ale Republicii Moldova
1. Legea contabilităţii, nr.113 din 27 aprilie 2007 (în Monitorul Oficial, nr. 90-93 din
29.06.2007).
2. …
II. Cărţi. Monografii
1. BODAREV, P. Auditul financiar. Ed. Tipografia Centrală, Chişinău, 2003, 296 p.
2. NICOLAESCU,M., COTELNIC,A., BURLACU,N., BILAŞ,L. Îndrumări metodice

la executarea şi susţinerea tezei de licenţă, specialitatea “Management”. Chişinău:
ASEM, 1999, 28 p.
3. …
III. Articole din ediţii periodice (reviste, culegeri de articole, etc.)

1. ŞTAHOVSCHI, Ada. Problemele gestiunii operaţiunilor de plată în monedă naţională. Revista
ştiinţifică „Studii Economice”, 2007, nr. 3, p. 71-83.
2. …
IV. Surse internet

1.www.justice.md
2.…
90

Cont A Bi Lit Ate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cont A Bi Lit Ate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Domeniul general de studii: Ştiinţe Economice (36)

Ciclul masterat: „Gestiunea sistemului contabil şi audit ”

Coordonatori: Raisa Evsiukova, conferenţiar universitar, dr. în

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NATIUONALE A CARTII

Importanţa socială şi economică a învăţământului superior economic devine

2.SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CONCEPTULUI

Scopul Conceptului constă în stabilirea direcţiilor de dezvoltare a FŞE în

3. SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII

Facultatea Ştiinţe Economice a fost fondată, împreună cu alte trei facultăţi

Pregătirea specialiştilor în domeniul economic se desfăşoară conform

5. CONTABILITATE (COD 361), SPECIALITATEA

Titlul obţinut la absolvire - licenţiat în ştiinţe economice. Specialiştii

CALENDARUL UNIVERSITAR/GRAFICUL PROCESULUI DE STUDII

Anul de Activităţi didactice Sesiuni de examene Practică Vacanţe

01.09 -16.12 30.01-24.05 16.12-23.12 25.05-22.06 25.12-08.01 vacanţa 23.06-31.08

II 15 săpt.: 15 săpt. 3 săpt. 4 săpt. 3 săpt. 1 săpt. 8 săpt.

01.09 -16.12 30.01-24.05 16.12-23.12 25.05-22.06 25.12-08.01 vacanţa 23.06-31.08

III 15 săpt. 3 săpt. 3 săpt. 4 săpt. 15 săpt. 3 săpt. 1 săpt.

Ore Ore pr s l Sem Sem

Ore Ore pr s l Sem Sem

Practica 6 450 450 15

Stagiile de practică Sem. Nr.săpt./ ore Perioada Nr. de credite

DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE

Prim-Vicerector studii Decanul Facultăţii Ştiinţe Economice

Disciplinele Obligatorii (cod O)

Titlul obţinut la absolvire – licenţiat în ştiinţe economice; termen de însuşire a programelor de

Codul disciplinei: Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină:

Revizat: septembrie 2007

Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru

Revizat: septembrie 2007.

Codul cursului – F.01.O.004 Denumirea disciplinei – Matematica I Responsabil pentru disciplină -

• să propună noi metode matematice pentru rezolvarea diferitor probleme;

Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină:

Codul disciplinei Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină

Codul disciplinei Denumirea disciplinei: Responsabil pentru disciplină

Autor:lector superior magistru Natalia Bejenuta

Limba de predare - Evaluare: sem. I – examen Metode de predare:

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Autor: conferenţiar universitar, dr. Mihai Cernenco

Ciclul şi anul predării Perioada de predare Preachiziţii:

Finalităţi:- aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul construcţiei

- să cunoască relaţiile Republicii Moldova cu UE şi Concepţia Republicii Moldova de integrare

Autor: conferenţiar universitar, dr. habilitat Gh. Bobână

Codul cursului Denumirea cursului Responsabil de curs

Autor: conf. univ., dr. Ion Alexandru

Revizat: septembrie 2007.

Codul cursului – Denumirea disciplinei – Matematica II Responsabil pentru disciplină -

Autor: conf.univ. Sv.GOROBIEVSCHI

Obiectivele şi conţinutul disciplinei:

Obiective generale şi de referinţă:

Autor: lector superior Olga DIMO Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină

Autor: lector superior magistru Natalia Bejenuta Revizat: martie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplinei Responsabil pentru disciplină

Competenţe de cercetare (de creare):

1. D.Schulz, H. Griesbachteiner , Germana intensiva Bucuresti 2005.

Descrierea unităţii de curs: „Finanţe Publice”

Autori: doctor în economie, conferenţiar, Mărgineanu Aurel

Codul disciplinei: Denumirea disciplinei: Responsabil pentru

Descrierea unităţii de curs: ”Bazele contabilităţii”

Autor: dr.conf.univ. A.Ştahovschi Revizat: septembrie 2007