Universitatea Dunrea de Jos

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Specializarea: Administrarea Afacerilor Internaionale

Referat la disciplina
Sistemul comercial international

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. MUNTEAN MIHAELA-CARMEN
MASTERAND:
NASTASE DANIELA

Galati,
2017
 Universitatea Dunrea de Jos
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Specializarea: Administrarea Afacerilor Internaionale

Comerul exterior i politica comercial a Norvegiei

n perioada 2013-2015 (2016)

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. MUNTEAN MIHAELA-CARMEN
MASTERAND:
NASTASE DANIELA

Galati,
2017
 Cuprins
Capitolul 1. Consideraii generale cu privire la comerul exterior

1.1. Definirea conceptului de comer exterior

1.2. Fluxuri comerciale internaionale

Capitolul 2. Consideraii generale cu privire la politica comercial

2.1. Concept, trsturi i instrumente ale politicii comerciale

2.2. Instrumente de politic comercial de natur tarifar

2.3. Instrumente de politic comercial de natur netarifar

Capitolul 3. Comerul exterior al

3.1. Volumul valoric al comerului exterior i soldul balanei comerciale

3.2. Structura fizic a exporturilor i importurilor

3.3. Principalele ri partenere n comerul exterior (la export i import)

Capitolul 4. Analiza competitivitii comerului exterior al..

4.1. Deschiderea internaional a economiei..

4.2. Dinamica schimburilor comerciale ale cu strintatea

4.3. Raportul de schimb i gradul de acoperire al comerului exterior ..

4.4. Gradul de concentrare a schimburilor comerciale

4.5. Specializarea comerului exterior

Capitolul 5. Politica comercial a

5.1. Politica comercial tarifar

5.2. Politica comercial netarifar

5.3. Politica comercial promoional i de stimulare a exporturilor

5.4. Regimurile vamale n ..

Concluzii

Bibliografie
 Capitolul 1. Consideraii generale cu privire la comerul exterior

1.1. Definirea conceptului de comer exterior

Comerul exterior este o ramur distinct a unei economii naionale care cuprinde operaiunile
comerciale sau de cooperare economic i tehnico-tiinific n raporturile cu strintatea privind
vnzarea-cumprarea de mrfuri, lucrri, servicii, licene, consignaia sau depozitul,
reprezentarea sau comisionul, operaiunile financiare, asigurrile, turismul i, n general, orice
acte sau fapte de comer. Potrivit acestei definiii, comerul exterior cuprinde dou componente
de baz:

1. Operaiunile comerciale internaionale reprezint o form de interdependen ntre

ntreprinderi i economiile naionale n sfera comercializrii i includ:
comerul internaional cu mrfuri, care este format, la rndul su, din:

exportul de mrfuri care cuprinde totalitatea operaiunilor comerciale prin care o ar vinde
unei alte ri o parte din mrfurile produse sau prelucrate;

importul de mrfuri care cuprinde totalitatea operaiunilor comerciale prin care o ar cumpr
mrfuri din alte ri n vederea satisfacerii consumului productiv i neproductiv.

comerul internaional cu servicii comerciale, numit i comer invizibil, care cuprinde

serviciile conexe operaiunilor de export-import (transporturile, asigurrile, licenele),
turismul internaional;
operaiunile comerciale combinate, respectiv reexportul, compensaiile, switch-ul,
prelucrarea n lohn, operaiunile de perfecionare etc., adic tehnicile utilizate pentru
facilitarea schimburilor i valorificarea oportunitilor de profit comercial.

2. Alianele i cooperrile internaionale reprezint o form dezvoltat a legturilor economice

dintre state n vederea realizrii unei strategii comune, durabile, n domenii diferite de activitate.

Raiunile care stau la baza acestor legturi pleac de la existena unor interese comune,
complementaritate tehnologic, exploatarea eficient a competenelor i resurselor proprii.
Principalele forme de aliane i cooperri internaionale sunt urmtoarele :

cooperrile pe baze contractuale, n care pot fi incluse contractele de licen, franizarea,

subcontractarea etc., toate constituind forme de transfer internaional de tehnologie de producie
(licenierea, subcontractarea) sau de comercializare (franizarea); aliane strategice sub form
de asociaii, consorii etc. pentru construirea de obiective n comun, livrri la cheie,
consultingengineering etc.;
 cooperarea instituionalizat, reprezentat de societile mixte.

Prin participarea, sub diferite forme la circuitul mondial de valori, comerul exterior are multiple
efecte economice i neeconomice asupra fiecrui participant la realizarea sa, cum ar fi :

-efecte economice de tip valoric concretizate sub forma diferenelor dintre ncasrile i plile
internaionale din operaiunile de export-import generate de diferenele dintre productivitatea
naional i internaional a factorilor de producie;

- efecte economice de tip material concretizate sub forma valorilor de ntrebuinare care satisfac
cantitativ i calitativ anumite nevoi reale ale economiei naionale;

-efecte economice de tip propagat sau indirect care, dei nu se localizeaz n mrimi concrete,
reprezint aprecieri orientative privind aportul comerului exterior la introducerea progresului
tehnic, mbuntirea proporiilor din economie, valorificarea mai bun a factorilor de producie
interni, facilitarea mutaiilor structurale ale produciei materiale interne etc.;

-efecte economice de tip social i politic care, dei nu se pot cuantifica, exercit influene
pozitive cu incidene multiple asupra unei economii naionale.

Prin intermediul acestor efecte, cu precdere a celor economice, comerul exterior devine un
pilon important al dezvoltrii unei economii naionale.

1.2. Fluxuri comerciale internaionale

In contextual interdependenelor economice internaionale, comerul internaional se distinge

printr-un rol esenial, care s-a manifestat nc de la apariia sa. El s-a dezvoltat n decursul
timpului sub influena unui sistem de factori naturali, economici, tiintifico-tehnici, social-
politici, culturali, interni i externi. Cu ct economia naional este mai amplu deschis ctre
economia internaional, cu att incasrile i plile ntre rezideni i nerezideni vor exprima un
volum mai mare de schimburi comerciale i financiare n raporturile rii cu restul lumii, iar
acestea vor influena mai profund procesele economice i financiare interne ale economiei
naionale, genernd n anumite condiii i un proces de angajare i acordare de imprumuturi
internaionale.

Relaiile economice internaionale cuprind att fluxuri (tranzacii) comerciale, ct i fluxuri

(tranzacii) financiare:

Fluxurile comerciale internaionale reflect interdependenele dintre ri n planul economiei

reale, fiind rezultatul adncirii treptate a specializrii operatorilor economici din diferite ri n
producerea i comercializarea de bunuri tangibile (produse corporale: materii prime,
semifabricate i produse manufacturate), de bunuri intangibile (produse ale inteligenei umane
sub forma de produse incorporale: brevete de invenie, know-how, lucrri de proiectare) sau de
presri de servicii (transporturi i asigurri, turism internaional, servicii profesionale).

Fluxurile financiare internaionale sunt acele tranzactii intre rezidentii unei ri i cei din restul
lumii care au ca obiect transferul de mijloace de plat i/sau de credit. Aceste fluxuri vizeaz, pe
de o parte, compensarea tranzaciilor comerciale, iar pe de alt parte, tranzacii financiare
independente fa de activitatea comercial internaional. Aceast a dou categorie de fluxuri
financiare se concretizeaz n micrile internaionale de capital (credite externe acordate sau/i
primite, investiii strine directe sau de portofoliu, micri de fonduri financiare pe termen scurt).

Consecinele migraiei transfrontaliere a capitalului n vederea valorificrii pe o alt pia dect

cea pe care s-a format el se reflect tot sub 50 forma unor fluxuri financiare, dar de sens invers
fa de sensul micrii capitalului, fiind concretizat n veniturile din plasamentele externe de
capital. O bun parte din aceste venituri se repatriaz n ar de origine a capitalului sub form de
dobnzi (pentru credite), profituri (pentru investiii) i sume generate de diferenele existente pe
diferite piee financiare intre ratele de schimb (pentru miscrile de fonduri pe termen scurt).

Figura 1. Tipologia fluxurilor economice internaionale

 Circuitul economic mondial reprezinta ansamblul fluxurilor economice internaionale privite n
unitatea i interdependenta lor. El reflect ingemnarea formelor schimbului mutual de activiti
intre diferite economii naionale, referitoare la activitile productoare de bunuri economice, de
distribuie, de cercetare tiinific etc. n condiiile actuale dein o pondere tot mai important
fluxurile monetare, financiare, de servicii i informaii etc. Cu ct gradul dezvolrii economice
interne este mai mare, cu att legturile economice externe ale rii respective sunt ma intense,
fapt ce relev ponderea major n circuitul economic mondial deinut de rile puternic
dezvoltate.

Capitolul 2. Consideraii generale cu privire la politica

comercial

2.1. Concept, trsturi i instrumente ale politicii comerciale

Politica comerciala ar putea fi definita ca totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse de stat,

prin intermediul organismelor guvernamentale cu mijloace si instrumente specifice, concepute in
optica anumitor idei si doctrine economice, politice si sociale, pentru reglementarea relatiilor
comerciale externe, in scopul maximizarii avantajelor obtinute din specializarea internationala si
comertul exterior.

Principalul obiectiv pe termen lung al politicii comerciale il constituie optimizarea participarii

tarii la diviziunea mondiala a muncii. Pe termen mediu si scurt, sunt urmarite si obiective mult
mai concrete, cum ar fi:

- dezvoltarea productiei nationale in diferite ramuri de activitate, prin protectie fata de

concurenta externa;

- cresterea gradului de utilizare a fortei de munca si, in general, a factorilor de productie;

- imbunatatirea structurii fizice si geografice a comertului exterior;

- stabilitatea schimburilor comerciale externe;

- imbunatatirea raportului de schimb;

- echilibrarea balantei comerciale si a balantei de plati;

- achitarea datoriei externe;

- procurarea de venituri pentru bugetul de stat;

- protectia veniturilor anumitor categorii sociale.

In concordanta cu aceste obiective, politica comerciala indeplineste doua functii principale:

- functia de protejare a economiei nationale;

- functia de promovare a relatiilor comerciale externe.

Dupa natura si efectele masurilor si instrumentelor utilizate, politicile comerciale pot fi:

- tarifare au o actiune indirecta, de influentare de catre stat si nu de determinare expresa a

volumului si structurii activitatii economice de comert exterior;

- netarifare se bazeaza pe instrumente cu actiune directa de dimensionare, de exemplu, a

cantitatilor si proportiilor fluxurilor comerciale;

- promotionale vizeaza stimularea exporturilor

2.2. Instrumente de politic comercial de natur tarifar

Unele instrumente se aplica cu ocazia sau se refera la momentul trecerii marfurilor peste
frontiera vamala, in timp ce altele actioneaza in celelalte etape ale incheierii si derularii
tranzactiilor, pe parcurs intern sau extern. Masurile si instrumentele care actioneaza asupra
fluxurilor comerciale in momentul trecerii frontierei vamale constituie obiect al politicii vamale,
aceasta fiind principala componenta a politicii comerciale a unui stat.
Principalele instrumente de politica comerciala tarifara sunt taxele vamale si tariful
vamal. Prin intermediul lor statul creeaza un anumit cadru pentru tranzactiile comerciale
internationale, stimuland sau restrictionand desfasurarea lor, dar lasand la latitudinea
importatorilor si exportatorilor decizia de vanzare-cumparare.
Taxa vamala reprezinta un impozit indirect (taxa fiscala indirecta) prelevat asupra
marfurilor care trec frontiera vamala.
Dupa natura fluxurilor la care se aplica, taxele vamale pot fi:
- taxe de export au o arie de aplicabilitate mai restransa, deoarece statele sunt
interesate, de cele mai multe ori, de promovarea exporturilor; cand sunt aplicate, totusi, ele se
refera la materii prime sau la produse simplu transformate (vizand incurajarea industriilor
nationale de prelucrare) sau la produsele deficitare (pentru a nu afecta consumul intern);
 - taxe de tranzit au si ele o importanta redusa, deoarece fluxurile de tranzit ofera
avantajul utilizarii cailor si a mijloacelor de transport si a unor substantiale incasari din servicii
prestate (intretinere, depozitare, transbordare etc.);
- taxe de import au cea mai mare pondere in totalul taxelor vamale.
Dupa modul in care sunt stabilite, taxele vamale pot fi:
- taxe vamale autonome au un caracter necontractual, fiind stabilite in mod unilateral
de autoritatile guvernamentale ale statului care le aplica, independent de partenerii comerciali
vizati (sunt instituite pentru produse care provin din tari cu care nu s-a incheiat nici o conventie
comerciala);
- taxe vamale conventionale au un caracter contractual, fiind stabilite pe baza de
acorduri sau conventii comerciale bi sau multilaterale (de exemplu, clauza natiunii celei mai
favorizate); au un nivel mult mai redus fata de cele autonome, situandu-se, de regula, sub 10%;
- taxe vamale preferentiale reprezinta o derogare de la clauza natiunii celei mai
favorizate si au nivelul cel mai redus (de exemplu, se aplica in cazul comertului UE cu tarile
asociate);
- taxe vamale de retorsiune sunt instituite ca raspuns fata de tarile care practica
politica de dumping, de sustinere a exporturilor prin subventii sau de discriminare a importurilor
(cele mai frecvente sunt taxele antidumping si taxele compensatorii).
Dupa modul de aplicare si percepere, taxele vamale pot fi:
- taxe vamale ad-valorem sunt cele mai frecvente si sunt percepute ca procent din
valoarea marfurilor importate (de exemplu, 15% din pretul produsului importat); valoarea in
vama a marfurilor importate este stabilita, de obicei, pornind de la pretul de tranzactie al
acestora, inscris in contract, in factura si in documentele de transport;
- taxe vamale specifice se stabilesc si sunt platite ca o prelevare baneasca pe fiecare
unitate de volum fizic din marfurile importate (de exemplu, 1.000 RON/tona); sunt practicate de
un numar redus de tari (Elvetia), reduc risul preturilor de facturare artificiale, dar sunt si
insensibile fata de oscilatia preturilor;
- taxe vamale mixte presupun aplicarea unei taxe ad-valorem peste o taxa specifica; ele
corecteaza astfel dezavantajul diminuarii efectului protectionist al taxei specifice odata cu
scumpirea marfurilor din import (SUA, Austria etc.)
 Tariful vamal este actul normativ, adoptat de forul legiuitor, prin care se inregistreaza si
clasifica marfurile ce pot face obiectul tranzactiilor de comert exterior si taxele vamale prelevate
asupra lor. In partea introductiva, tariful vamal cuprinde textul legii pe baza careia se aplica si
anumite explicatii privind modul de utilizare a lui. In continuare, in nomenclatorul vamal,
marfurile sunt grupate pe pozitii si subpozitii, dupa anumite criterii, cum sunt: criteriul alfabetic,
al originii (vegetale, animale sau minerale) marfurilor, al gradului de pelucrare (materii prime,
semifabricate si produse finite) sau un criteriu combinat.
Corespunzator fiecarei categorii de marfuri sunt precizate taxele aplicabile asupra lor la
trecerea frontierei. Un numar mic de state (India, China, Brazilia, Pakistan, Malaezia etc.) au
inscrise in tarifele lor atat taxe de import, cat si de export. De regula, tarifele vamale cuprind
numai taxe de import, grupate pe una sau mai multe coloane.
Dupa numarul de coloane, tarifele vamale pot fi:
- tarife vamale simple cuprind o singura coloana de taxe aplicabile importurilor,
indiferent de provenienta (Argentina, Brazilia, Mexic, Panama, Arabia Saudita, Malaezia,
Tunisia, Etiopia);
- tarife vamale compuse cuprind doua sau mai multe coloane de taxe vamale, diferentiate pe
marfuri si tari de provenienta; cele mai intalnite sunt cele cu trei coloane (una cuprinde taxele
vamale autonome, una pentru cele conventionale si una pentru cele preferentiale)

2.3. Instrumente de politic comercial de natur netarifar

Barierele netarifare cuprind o mare varietate de masuri si instrumente de natura diferita,

aplicate in afara tarifului vamal, in scopul distorsionarii volumului, structurii sau orientarii
geografice a fluxurilor de comert exterior. Cel mai frecvent, ele vizeaza limitarea importurilor,
avand fie o actiune directa, de limitare cantitativa, fie una indirecta, creand un cadru comercial
restrictiv.
Instrumentele de politica comerciala netarifara ar putea fi clasificate dupa natura lor in
urmatoarele grupe:
- instrumente de limitare directa a cantitatilor importate;
 - instrumente de limitare indirecta a volumului importurilor, prin mecanismul pretului;
- bariere netarifare valutare si financiar-bancare;
- masuri si reglementari restrictive de ordin administrativ si tehnic.
Instrumente de limitare cantitativa directa a importurilor:
- Embargoul reprezinta, din punct de vedere comercial, ansamblul de masuri aplicate
de un stat pentru interzicerea importului de marfuri (si capitaluri) dintr-o tara sau a exporturilor
sale, spre o anumita tara; in caz de conflict, aceste masuri pot fi insotite si de oprirea iesirii din
porturi a navelor tarii vizate si/sau sechestrarea tuturor bunurilor sale aflate pe teritoriul national
al tarii care instituie embargoul;
- Interdictiile sau prohibitiile la import sunt instrumente cu caracter radical, care
interzic total sau partial, pe durata nelimitata sau, temporar, importul unor marfuri din alte sau
din anumite tari; ele pot fi practicate din motive economice (de protectie a unor ramuri
economice, de echilibrare a balantei de plati) sau politice;
- Contingentarea importurilor consta in limitarea ferma si, adesea, diferentiata pe tari,
a cantitatii sau valorii importurilor unor marfuri pentru o anumita perioada de timp, de regula, un
an; contingentele pot fi globale (instituie plafoane pentru anumite marfuri indiferent de tara de
origine) si bilaterale/individuale (stabilesc limite cantitative sau valorice numai pentru anumite
tari si sunt inscrise, de obicei, in acordurile comerciale incheiate de statele respective);
- Licentele de import insotesc restrictia impusa de contingentare, imbracand forma
unor autorizatii, eliberate de autoritatile centrale, care confera dreptul importatorului de a
achizitiona de pe una sau mai multe piete externe, intr-o perioada data de timp, o anumita marfa,
specificata cantitativ sau valoric; licentele pot fi automate (nu au scop restrictiv, acordandu-se
neconditionat, la cerere si au doar un scop administrativ si statistic) si neautomate (se acorda pe
baza unor anumite criterii si cuprind o serie de restrictii);
- Restrictiile voluntare la export constau intr-un angajament al exportatorului de a-
si limita exporturile sale, la anumite limite convenite, situate mult sub nivelul posibil al
importului, in conditii normale; exportatorii accepta aceste limitari pentru a evita instituirea de
taxe autonome, cu actiune mai restrictiva si de mai lunga durata;
- Acordurile sectoriale de comercializare ordonata se incheie cu participarea deschisa
si oficiala a guvernelor si cuprind, pe langa limitarea volumului importurilor, si prevederi privind
preturile, clauzele de salvgardare etc. (Aranjamentul Multifibre a stat la baza comertului
international cu textile in ultimele decenii).
Instrumente de limitare indirecta indirecta a importurilor prin mecanismul pretului:
- Prelevarile variabile constau in aplicarea unor taxe care acopera ca marime
diferentele dintre preturile interne si cele externe, la anumite produse sau grupe de produse; spre
deosebire de taxele vamale, nivelul acestor prelevari difera de la o perioada la alta, in functie de
evolutia decalajului de preturi (de exemplu, politica agricola a Uniunii Europene presupune
protejarea productiei comunitare prin practicarea unor astfel de prelevari in cazul produselor
agricole);
- Preturile minime sau maxime de import distorsioneaza volumul valoric al
importurilor efectuate, prin conditionarea incadrarii intr-un anumit plafon al pretului produselor
achizitionate din exterior; preturile minime de import se aplica la marfurile pentru care preturile
interne sunt mai ridicate decat cele mondiale; preturile maxime de import reprezinta plafoane
peste care importurile nu sunt admise, aplicandu-se pentru contracarea strategiei unilaterale de
ridicare a pretului de catre exportator, mai ales atunci cand acesta se bucura de o situatie de
cvasi-monopol pe o piata;
- Impozitele si alte taxe fiscale desi prevederile GATT si conventiile dintre state cu
privire la evitarea dublei impuneri sustin ca marfurile din import trebuie supuse la acelasi regim
fiscal ca si cele indigene, pot aparea discriminari, ca urmare a diferentelor dintre sistemele
nationale de impunere, a sistemului complicat si diversificat de taxe fiscale practicate, a bazelor
diferite de impunere fiscala etc.

Capitolul 3. Comerul exterior al Norvegiei

Regatul Norvegiei se compune din partea continental a Peninsulei Scandinave, precum i din

Arhipeleagul Svalbard i Insula Jan Mayen n zona Arctic. ara are trei domenii n administrare
n Arctica: Pmntul Reginei Maud, Insula Petru I i Insula Bouvet, care nu fac parte din regat.

Frontiere: cu Finlanda 727 km, cu Rusia 196 km, cu Suedia 1.619 km - total 2.542 km.

Delimitarea prii continentale, incluznd insulele: Latitudine 57 57' 11"N (Pysen) i 71 11' 09"N
(Knivskjelodden); Longitudine: 31 10' 07 " E (Vardo) i 04 29' 57" E (Holmebaer).

Norvegia face parte din grupul celor mai bogate ri ale lumii, conform PIB-ului pe cap de
locuitor.

Compoziia PIB-ului

Sectorul primar al extraciei de petrol i gaze, precum i mineritul, au avut un aport de 23% la
formarea PIB-ului, cu un volum de for de munc angajat de 1,3% din total, aceasta
evideniind gradul nalt de tehnologizare al acestui domeniu de activitate.

Sectorul format de agricultur, vntoare, silvicultur, pescuit, ferme piscicole, a avut o

contribuie la PIB de cca. 2,7% pentru agricultur, iar pentru sectorul industriei, 41,5%.

De remarcat, accentul pe care Guvernul l pune pe respectarea condiiilor de mediu i protecie

social n sectorul produciei piscicole.

Sectorul manufacturier, reprezentat de industria lemnului i hrtiei, rafinarea petrolului,

industriile chimic i metalurgic, construciile de nave, maini, echipamente, platforme
petroliere, sectorul energiei electrice, au avut o cot de 15% n formarea PIB-ului.

Sectorul serviciilor include: comerul i serviciile de vnzri i reparaii auto, transporturile

diverse, asigurrile, serviciile financiare, pota i telecomunicaiile; diverse activiti
guvernamentale ca educaie, sntate, taxe i impozite, deinnd per total ponderea maxim n
PIB de 55,7% i ocupnd fora de munc activ, n proporie de peste 76,6%.

3.1. Volumul valoric al comerului exterior i soldul balanei comerciale

Bogia se datoreaz veniturilor importante din sectorul petrolier. Activitile economice

tradiionale sunt transportul maritim (a patra flot din lume) i pescuitul. Norvegia este, de
asemenea, un exportator important de metale. Companiile norvegiene sunt mari productoare de
fero-aliaje, n special, aluminiu.

Norvegia este partener important al UE, al cincilea pentru comerul cu bunuri, dup China,
Rusia, SUA i Elveia i a-7-a piaa de export pentru UE, dup SUA, China, Elveia, Rusia,
Turcia i Japonia. UE rmne primul partener important de import i export pentru Norvegia,
reprezentand 74,3% din totalul comerului. Exporturile din UE ctre Norvegia sunt dominate de
produsele prelucrate.

Exporturile Norvegiei ctre UE sunt concentrate pe produse primare.

Excedent comercial al Norvegiei din ultimii ani, s-a redus cu 7,3% ajungand la 20.82 miliarde
NOK n luna august 2015, de la 22,47 miliarde NOK excedent cu un an mai devreme, n timp ce

exporturile au fost de doar 0,6%, deoarece vnzrile de petrol brut s-au redus cu 34,9 la sut, iar
importurile au crescut mai rapid cu 4,6%. n acest an, pn n prezent, excedentul comercial s-a
redus cu 33,4%, adic la 157.14 NOK miliarde koroane, n comparaie cu aceeai perioad a
anului 2014, ajungnd n aprilie 2015, la un minim record de -5.680 miliane NOK, conform
Institutului Norvegian de Statistic. Comerul exterior se ridic la aproximativ 37% din PIB-ul
Norvegiei. Norvegia export ulei brut, fructe de mare, metale usoare, echipamente de nave i ale
serviciilor maritime. Norvegia import n principal maini i echipamente, produse chimice,
metale, i produse alimentare. Uniunea European este cel mai mare partener comercial (n
special UK i Germania), reprezentnd aproximativ 81% din exporturi i 69% din importuri (
conform datelor Institutului Norvegian de Statistica din 06/10/2015).

3.2. Structura fizic a exporturilor i importurilor

Relaiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante i tradiional implementate n UE i SEE,
unde se regsete mai mult de 76% din totalul exporturilor de mrfuri i servicii, din care 24%,
n Marea Britanie. Ali parteneri importani sunt: Germania, Olanda, Frana (importatori de gaze
naturale). Dei n anii precedeni se nregistrau creteri ale investiiilor n industria petrolului i
gazelor, conform oficialilor norvegieni, n anul 2015, acestea vor scdea, datorit preului sczut
al petrolului. Se preconizeaz o revenire n ceea ce privete investiiile, ncepnd cu anul 2017.n
ceea ce privete poziia Norvegiei pe plan internaional, n calitate de productor de petrol,
aceasta ocup locul 14, cu o producie medie de 2,35 milioane de barili pe zi, dup Rusia

(10.120.000 barili/zi), Arabia Saudit (9.764.000 barili/zi), SUA (9.056.000 barili/zi), Iran
(4.172.000 barili/zi), China (3.991.000 barili/zi), Canada (3.289.000 barili/zi), Mexic (3.001.000
barili/zi), Emiratele Arabe Unite (2.798.000 barili/zi), Brazilia (2.572.000 barili/zi), Kuweit
(2.494.000 barili/zi), Venezuela (2.472.000 barili/zi), Iraq (2.399.000 barili/zi) i Uniunea
European (2.538.000 barili/zi).

De asemenea, Norvegia se situeaz pe locul 9 mondial n calitate de exportator de petrol, cu 2,15

milioane de barili pe zi, dup Arabia Saudit (8,73), Rusia (5,43), Emiratele Arabe (2,63), Iran
(2,71), Kuweit (2,35), Nigeria (2,32), Uniunea European (2,2) i Venezuela (2,18). Veniturile
din petrol i gaze se ridic la 45% din totalul exporturilor din Norvegia, cu o pondere de 20% n
PIB.

n domeniul tehnologiei energiei solare, Norvegia deine o industrie complet i n prezent are un
plan de dezvoltare a unor noi tehnologii si materiale pentru panourile solare.

De asemenea, Norvegia deine locul 2 n Europa i 6 n lume ca productor de hidroenergie.

O alt industrie important a Norvegiei este cea a construciilor de nave; Norvegia ocup locul 4
n lume (constructor al celor mai mari nave de pasageri din lume).

Investiiile norvegiene fcute n Romnia n acest sector au condus la modernizarea antierelor

navale din Tulcea i Brila, care prin exporturile de corpuri de nave semi echipate au un aport
major pozitiv n balana schimburilor comerciale bilaterale (circa 78% din exporturi).

Cu toate c exporturile au crescut pentru firmele cu activitate pe continent, exporturile n

ansamblu au sczut ca urmare a preului mai mic i al volumului de iei exportat. Exporturile de
petrol au fost de 13,9 miliarde koroane norvegiene n septembrie 2015; o scdere de 42,5 % fa
de luna corespunztoare a anului trecut. Preul petrolului a sczut la 207 koroane pe baril
ncepnd de anul trecut, fiind de 400 Nok pe baril n luna septembrie 2015. Au fost extrase 34,9
milioane de barili de petrol brut n luna septembrie; o scdere de 12,7 % fa de luna
corespunztoare a anului trecut.

Exporturile de gaze naturale n stare gazoas au fost de 16.200.000.000 NOK n septembrie

2015. Aceasta reprezint o cretere de 20,4%, adic cu 3,6 miliarde NOK mai mult dect n
aceeai lun a anului trecut; un total de 8,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale au fost
exportate n septembrie, deci, o cretere de 17,4 % fa de anul trecut.
Exporturile au crescut pentru economia continental cu 2,2 miliarde Nok, fiind de
35.200.000.000 NOK n luna septembrie. Toate grupurile principale de mrfuri, cu excepia
combustibililor, au nregistrat o cretere fa de septembrie anul trecut.

Cea mai mare cretere a fost nregistrat de produsele chimice, care au fost cu 20,1% mai mari,

adic, 4,7 miliarde Nok. Principalele grupe de mrfuri fabricate, maini i echipamente de
transport au crescut cu 8,5% i 6,7%, fiind de 6,9 miliarde Nok, respectiv, 7,5 miliarde Nok.
Exportul de pete a continu s fie ridicat, ajungnd la 6,5 miliarde koroane n luna septembrie,
ceea ce reprezint o cretere de 10,1%, comparativ cu anul trecut. Exportul de somon proaspt a
crescut n valoare cu 785 milioane Nok, fiind de 3,3 miliarde koroane norvegiene.

n septembrie, importurile au totalizat 51.500.000.000 NOK. Aceasta reprezint o cretere de

2% fa de septembrie anul trecut.

Importurile diverselor bunuri fabricate au crescut de la 8,1 miliarde Nok, la 9,3 miliarde koroane
n septembrie 2015. Importurile de maini i utilaje de transport au sczut cu 1,9%, de la 19.1
miliarde Nok n 2014, la 18.8 miliarde Nok n 2015. Subgrupele, alte echipamente de transport
au reprezentat cea mai mare parte a declinului i au fost de 1,2 miliarde Nok. Aceasta s-a datorat
importurilor de aeronave din septembrie 2014, comparativ cu luna corespunztoare din anul
2015.Totodat, grupa vehiculele rutiere de mrfuri a crescut cu mai mult de 600 de milioane
Nok; peste 18 000 de automobile au fost importate n septembrie, cu 3,7 % mai mult dect n
aceeai perioada a anului 2014 (https://www.ssb.no/en/muh).

3.3. Principalele ri partenere n comerul exterior (la export i import)

Pricipalii parteneri la export sunt: Marea Britanie 27,2%, Olanda 11,5%, Germania 11,1%,
Franta 7,1%, Suedia 6,5%, SUA 5,6% iar la importuri principalii parteneri Suedia 13,3%,
Germania 12%, China 9%, Danemarca 6,3%, Marea Britanie 5,6%, SUA 5,4%, Olanda 4,1%.

Capitolul IV Analiza competitivitii comerului exterior a

Norvegiei
 Competitivitatea este capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, aflate n competiie
internaional, de a asigura n mod susinut un venit relativ ridicat din valorificarea factorilor de
producie precum si un venit superior din valorificarea forei de munc, ns vorbindu-se despre
competitivitatea unei naiuni aceasta reprezent nivelul la care o ar, n condiiile pieei libere
i echitabile, produce bunuri i servicii care rspund gusturilor pieei internaionale, care
simultan menine i sporete veniturile reale ale populaiei pe termen lung2, Competitivitatea
n comerul internaional reprezint msura capacitii sau incapacitii unei ri de a vinde
produsele sale pe pieele internaionale (OECD).

Competitivitate unei naiuni nu nseamn succesul exporturilor n fiecare industrie, sau chiar n
marea majoritate a industriilor. n mod evident, nici o naiune nu poate asigura un surplus
comercial n fiecare sector al economiei. Iar specializarea n anumite sectoare implic automat
performane mai mici n altele. Printre toate naiunile, chiar i cele mai dezvoltate, nici una nu
poate asigura succesul pe piaa internaional a tuturor sectoarelor industriale. Astfel, autoritile
naionale intind o cretere a competitivitii naionale, trebuie s se axeze selectiv asupra acelor
sectoare care prezint un avantaj competitiv fa de industriile concurente n strintate sau care
dispun de un potenial de cretere. Sporirea competitivitii acestor sectoare vor constitui
fundamentul creterii bunstrii ntregii naiuni.

Competitivitatea naional poate fi asigurat prin exportul produselor care presupun o valoare
adugat nalt, care asigur sporirea profiturilor i, respectiv, permit sporirea salariilor. De
asemenea, accentul trebuie s fie pus nu numai pe aspectul pre, dar pe parametrii calitativi,
care ar permite produselor exportate s-i menin piaa de desfacere chiar i n condiiile unei
valute naionale puternice. Aprecierea valutei naionale duce la creterea preurilor exporturilor
n raport cu importurile. n aceste condiii, din veniturile percepute de la export pot fi mrite
volumul importurilor, inclusiv de tehnologii moderne, iar prin urmare avnd un efect pozitiv
asupra soldului balanei comerciale, chiar i n condiiile reducerii exporturilor.
Modelul diamantul forelor lui Porter

Concepte utilizate

competitivitate tehnologic se refer la abilitatea de a lansa cu succes pe pia noi bunuri i

servicii, (Fagerberg,.Knell i Srholec, 2004).

capacitate competitiv face referire la capacitatea de a exploata noile tehnologii, inovaii prin
aplicarea lor pe scar larg n ct mai multe domenii, (Fagerberg,.Knell i Srholec, 2004).

cost/pre competitiv concept asupra cruia economiti s-au concentrat cel mai mult, definit ca
indicator fie prin costul unitar al muncii n industrie ntr-o moned comun (ca msur pe axa
orizontal, la nivel de firme), fie prin produsul intern brut pe locuitor (axa vertical, la nivel de
regiuni sau naiuni), fie prin productivitate a crei diferen este reflectat n cursul de schimb
dintre ri , (Fagerberg,.Knell i Srholec, 2004).

cerere competitiv care exprim relaie dintre producia (structura comerului) unei ri i
structura cererii mondiale, eseniale n analiza competitivitii (Fagerberg,.Knell i Srholec,
2004).

orientarea spre pia, care confer superioritate rezultatelor privind competitivitatea este
abordat de Day i Wensley (1988) prin poziia fa de resurse (for de munc calificat,
(active-capital-possesion of the source) i de pia (positional advantage).

Exemplu de utilizare a Modelului celor 5 fore de competitivitate a lui Porter

 4.1. Dinamica schimburilor comerciale ale Norvegiei cu strintatea

Relatiile economice si comerciale ale Norvegiei cu U.E. sunt n principal reglementate

de Acordul privind Spatiul Economic European (SEE) care a intrat in vigoare la 1.1.1994.
Acordul extinde legislatia pietei unice la aceste state, cu exceptia agriculturii si pescuitului.
Relatiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante si traditional implementate in UE si
SEE, unde se regasete mai mult de 76% din totalul exporturilor de marfuri si servicii, din
care cca. 24% in Marea Britanie. Norvegia, in calitate de membru al Spatiului Economic
European (SEE) si al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), are dreptul ca produsele
si serviciile sale sa aiba acces deplin la piata Uniunii Europene (UE). Companiile straine
infiintate in Norvegia se bucura de aceleasi privilegii ca si cele ale investitorilor norvegieni.
Exportul de bunuri n luna august 2015 a fost de 71.6 miliarde koroane, ceea ce reprezint un
declin de 20.9%, comparativ cu august 2014. Scderea se datoreaz mai ales, diminurii
exportului de petrol brut, care a sczut de la 16 miliarde NOK, la 13.2, n aceeasi luna a anului
2015.
Export - principalele mrfuri exportate: petrol i produse petroliere, utilaje si echipamente,
metale, produse chimice, nave, peste.
Export, destinaiile majore sunt: Marea Britanie (24,28%); Germania (13,4%); Olanda
(10,87%); Frana (8,55%); Suedia (5,76%); SUA (4,82%). Alte destinaii importante sunt: Italia,
Danemarca, Canada, Belgia, Spania, Irlanda, Finlanda, China, Polonia, Rusia, Romnia (0,1%) -
toate acestea reprezentnd 91% din totalul exporturilor. n anul 2015 destinaiile majore au fost:
Suedia (11,3%), Germania (8,6%), SUA (8,5%), Olanda (8,4%), Marea Britanie (7,7%),
Danemarca (5,1%), Franta (4,4%).
Import - produsele principale la import ale Norvegiei sunt: maini i mijloace de
transport, generatoare de putere, maini specializate, echipamente industriale, maini
automate i de procesare date, echipamente de telecomunicaii, aparate electrice,
autoturisme i alte mijloace de transport; produse manufacturate - fier, oel, metale
neferoase, articole din metal; articole manufacturate - mbrcminte, mobil, aparatur
tiinific; produse chimice i conexe; minereuri metalifere si fier vechi; produse
alimentare, animale sau vegetale.
Principalii parteneri pentru import sunt: Suedia, 13.6%, Germania, 12.4%, China, 9.3%,
Danemarca, 6.3%, Marea Britanie, 6.1%, Statele Unite, 5.4%, Olanda, 4,2%.
Importurile de bunuri generale. reprezenate de grupul de maini si echipamente de
transport, sunt n valoare de 219.7 milarde NOK, adic, 7.5 procente mai mult fa de
anul trecut.
Vehiculele rutiere, alte utilaje industriale i mainile electrice importante au avut o
valoare de import de 56,1 miliarde koroane norvegiene, 32,3 miliarde NOK, respectiv,
30.6 miliarde NOK, n 2014. Importurile de autoturisme au fost de 34.9 miliarde NOK i
un numr de 194 000 de masini au fost importate. Mainile electrice au continuat s
creasc n popularitate, astfel nct n anul 2015, 23% din mainile nou cumprate de
norvegieni au fost electrice.
Importurile de alte mijloace de transport au crescut cu 13,9% i au fost de 28.2 miliarde
NOK.

Comerul bilateral Romania-Norvegia

Schimburile comerciale ale Romniei cu Norvegia se deruleaz, n principal, n cadrul
,,Acordului de liber schimb ntre Romnia i statele membre ale AELS, semnat la 01.02.1993 i
intrat n vigoare la 01.05.1993.
Ca urmare a aderrii la Uniunea European, Romnia a devenit, la 25 iulie 2007, parte
contractant la Acordul privind Spaiul Economic European (SEE), n conformitate cu articolul
128 al Tratatului de Aderare. Prin aplicarea acestui acord, ara noastr beneficiaz de asisten
financiar acordat de rile AELS/SEE pentru promovarea creterii economice i asigurarea
unei dezvoltri sustenabile care s sprijine Romnia n procesul de apropiere de nivelul mediu al
pieei interne a Uniunii Europene.
Evoluia schimburilor comerciale bilaterale:

La 30.06.2015, valoarea schimburilor comerciale romno-norvegiene a fost de 209,272 milioane

euro, din care exportul 167,96 milioane euro i importul 41,31 milioane euro, soldul balanei
comerciale fiind pozitiv pentru Romnia, respectiv 126652,13 milioane Euro, Norvegia ocupnd
astfel locul 7 n topul rilor non-UE n excedentul balanei comerciale.
La 31.12.2014, valoarea schimburilor comerciale romno-norvegiene a fost de 675,83 milioane
Euro, din care export 575,39 milioane Euro i import 100,44 milioane Euro, soldul balanei
comerciale fiind pozitiv pentru Romnia, respectiv 474,96 milioane Euro.
Investiii norvegiene n Romnia:
Conform datelor ONRC, la 31.01.2015, n Romnia erau nregistrate 339 societi comerciale cu
capital norvegian, cu un capital investit de 72, 62 milioane Euro, plasnd Norvegia pe locul 31
ntre statele cu investiii n ara noastr.
Investiiile norvegiene n Romnia prezint urmtoarea structur:
Un numar de 7 grupe de produse concentreaz 98,49% din exporturile romneti n Norvegia, iar
7 grupe de produse la import reprezinta 97,67% din importurile Romniei din Norvegia.
Piaa norvegian este destul de restrictiv la importuri, fcnd foarte dificil diversificarea
exporturilor romneti. Pentru sectorul produselor agricole i agroindustriale se aplic politici
comerciale speciale, cum sunt barierele tarifare i netarifare (contingente, restricii sezoniere etc.)
care descurajeaz importul acestora. Sectorul industrial este dominat de industria energetic
regenerabil (hidro, solar i eolian), petrol i gaze (tehnologia cea mai avansat din lume n
explorrile i exploatrile maritime), mediu (n special captarea i depozitarea dioxidului de
carbon), telecomunicaii i IT i construcia de nave, unde produsele romneti i gsesc greu
nie, fiind n concuren cu firme recunoscute internaional si selectate preferenial de
beneficiarii norvegieni. Avantajul este ns, tendina unor mari companii de a transfera producia
proprie ctre state cu fora de munc mai ieftin, dar cu pregtire i experien tehnic, astfel
nct n relaia cu Norvegia este mai eficace atragerea investitorilor din sectoarele menionate.

Capitolul V. Politica comercial a Norvegiei

5.1. Politica comercial tarifar

Dup modul de stabilire sau dup modul de fixare de ctre stat, taxele vamale se mpart in patru
categorii:

autonome (sau generale)

convenionale (sau contractuale)
prefereniale (sau de favoare)
de retorsiune (sau de rspuns), acestea cunoscnd dou forme, respectiv: taxe anti-
dumping i taxe compensatorii.

Taxele vamale autonome sunt stabilite de ctre stat n mod independent, percepndu-se, de
regul, asupra mrfurilor importate din rile cu care statul respectiv nu are ncheiate acorduri
comerciale i nu aplic clauza naiunii celei mai favorizate.

Taxele vamale convenionale se stabilesc de catre stat prin nelegeri cu alte state, conform
clauzelor din acordurile bilaterale sau multilaterale ncheiate. De regul se aplic ntre statele
care ii acord reciproc clauza naiunii celei mai favorizate. Ca atare, acestea sunt mult mai
reduse dect taxele autonome i, n general, au fcut obiectul negocierilor tarifare n cadrul
GATT (Acordul General pentru Tarife i Comer) i, respectiv OMC (Organizaia Mondial a
Comerului). Clauza naiunii celei mai favorizate reprezint acea prevedere nscris n acordurile
comerciale i de pli prin care prile semnatare se oblig s-i acorde reciproc toate avantajele
pe care le-au acordat sau le vor acorda rilor tere in domeniul relaiilor economice, n general,
i comerciale, n special.

Taxele vamale prefereniale sunt foarte reduse (uneori sunt nule) i se aplic anumitor
mrfuri importate din anumite ri, fr a putea fi extinse. Acestea exprim un regim de favoare,
fiind o derogare de la clauza naiunii celei mai favorizate.

Taxele vamale de retorsiune (de rspuns) se aplic de ctre stat ca rspuns la politica
comercial neloial a altor state (politica de dumping sau politica de suvenionare a exporturilor).
Ca urmare, aceste taxe pot fi: taxe anti-dumping sau taxe compensatorii, i se percep ca taxe
vamale suplimentare, peste cele n vigoare. Ele au un nivel prestabilit pe care nu-l pot depi,
respectiv taxele anti-dumping nu pot depi marja de dumping (diferena dintre preul
internaional i preul de dumping - mai redus -), iar taxele compensatorii nu pot depi nivelul
subveniei de export (sau primei de export).

Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii

vamale, precum i taxele vamale percepute asupra fiecrui produs sau grupe de produse. Tariful
vamal cuprinde i produsele scutite de impunere vamal la importul lor pe teritoriul vamal al rii
respective. Teritoriul vamal este spaiul geografic n interiorul cruia se aplic un anumit regim
vamal i o anumit legislaie vamal.

Tariful vamal cuprinde o clasificare a mrfurilor, avnd la baz originea acestora (animal,
vegetal, mineral) i gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite), sau
o combinaie a acestor dou criterii.

Tarifele vamale sunt instrumente de politic comercial admise de GATT (cu condiia de a nu
fi prohibitive), cu ajutorul crora se protejeaz piaa intern de concurena strina i pe baza
crora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui msuri discriminatorii in relaiile cu
anumite state.
 5.2. Politica comercial netarifar

Barierele netarifare reprezint un complex de msuri de politic comercial care impiedic,

limiteaz sau deformeaz fluxul internaional de bunuri i servicii n scopul protejrii pieei
interne de concuren strin i/sau echilibrarea balanei de pli.

GATT a clasificat aceste bariere n cinci mari grupe:

a) bariere care implic o limitare cantitativ direct a importurilor (restricii cantitative la

import)

b) bariere care implic limitarea indirect a importurilor prin mecanismul preurilor

c) bariere care decurg din formalitile vamale i adminstrative la import

d) bariere care decurg din participarea statului la activitile comerciale

e) bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate i celor indigene
(obstacole tehnice)

5.3. Politica comercial promoional i de stimulare a exporturilor

Politica comercial promoional i de stimulare a exporturilor rezid in totalitatea

instrumentelor i msurilor adoptate att de stat, ct i de firmele productoare i de export, n
scopul impulsionrii exportului global al unei ri.

Menirea acestor reglementri este de a influena potenialii importatori, de a crete

competitivitatea mrfurilor exportate i de a cointeresa firmele exportatoare.
 Acestea sunt , de regul, msuri ce se iau la nivel macroeconomic, i care mbrac o serie de
forme concrete, cum ar fi:

- negocierea i ncheierea de tratate de comer i navigaie, acorduri comerciale i de pli,

acorduri de cooperare economic internaional i alte convenii economice,

- participarea la trguri i expoziii internaionale n strinatate sau organizarea acestora n

ar,

- stabilirea de reprezentane comerciale n rile partenere i organizarea de agenii

comerciale n strintate,

- prestarea unor servicii de informare i orientare a clienilor externi, acordarea de

consultan i asisten tehnic de specialitate,

- promovarea unor diverse forme de publicitate extern pentru produsele de export.

Msurile de stimulare a exporturilor la nivel macroeconomic sunt clasificate n:

msuri de natur bugetar,

b) msuri de natur fiscal

c) msuri de natur financiar-bancar

d) msuri de natur valutar

Concluzii

Norvegia, n calitate de membru al Spaiului Economic European (EEA) i al Asociaiei

Europene de Liber Schimb (AELS), are dreptul ca produsele i serviciile sale s aib acces
deplin pe piaa Uniunii Europene (UE). Companiile strine nfiinate n Norvegia se bucur de
aceleai privilegii. Mai mult, avnd n vedere c restriciile fa de companiile i investitorii
strini n multe cazuri sunt mai moderate n Norvegia dect n UE, Norvegia este atractiv ca
poart de intrare a afacerilor n Europa. n general, n
Norvegia sunt realizate investiii prin diverse instituii specializate, cum ar fi: European
Investment Fund, Norwegian Industrial and Regional Development Fund (SND), Nordic
Investment Bank, SIVA etc.
Finanarea pentru diverse proiecte de dezvoltare interne i externe se face prin instituii
specializate, cum ar fi: Eksportfinans, Export Credit Agency, The Norwegian Guarantee
Institute for export Credits (GIEK) etc.

BIBLIOGRAFIE

1. http://vikingi.ro/regatul-norvegiei-prezentare-generala/comertul-bilateral-romania-
norvegia/
2. http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/2015-
2016/Licen%C8%9B%C4%83/examene/MATERIAL_LICENTA_EAI_2016.pdf
3. http://www.ziare.com/international/norvegia/
4. https://www.mae.ro/bilateral-relations/1724
5. https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/cn/Documents/international-business-
support/deloitte-cn-ibs-norway-tax-invest-en-2016.pdf
6. http://stat.wto.org/tariffprofile/wsdbtariffpfview.aspx?language=e&country=no
7. https://www.toll.no/no/bedrift/tolltariffen-og-klassifisering/tolltariffen-2017/