I. MONEDĂ, LICHIDITATE, PATRIMONIU.

Teste de autoevaluare

1. Moneda poate fi definită ca:

a. instrument de plată și de credit;
b. disponibilităţile monetare propriu-zise, mijloacele de plată utilizabile cu destinații precise
pe piaţa bunurilor şi serviciilor;
c. ansamblul mijloacelor de plată care circulă într-o ţară la un moment dat;
d. instrument de plată nedeterminat, general şi imediat;
e. active financiare pe termen scurt, mediu sau lung.

2. Dematerializarea monedei presupune:

a. demonetizarea aurului şi înlocuirea progresivă a numerarului cu banii de cont;
b. pierderea de valoare (de materie) a monedei şi suspendarea convertibilităţii în aur
c. eliminarea treptată a suportului material al banilor;
d. introducerea activelor financiare negociabile pe piaţa de capital;
e. fenomene inflaţioniste accentuate şi instabilitate monetară.

3. Componentele contrapartidei masei monetare sunt definite de:

a. resursele atrase de creatorii de monedă;
b. activele înregistrate de creatorii de monedă;
c. emisiunea monetară;
d. numai datoria publică;
e. numai efectele de comerț și alte titluri private.

4. Masa monetară cuprinde următoarele:

a. numai moneda emisă de banca centrală;
b. numai moneda efectivă şi depunerile la termen în vederea economisirii;
c. ansamblul mijloacelor de plată care circulă într-o ţară la un moment dat;
d. instrumentele de plată şi de credit;
e. activele reale şi financiare care se află pe teritoriul unuiui stat.

5. Studiul teoriilor şi doctrinelor monetare are ca scop, printre altele:

a. evidenţierea relaţiilor existente între monedă, pe de o parte şi producţie şi consum, pe de
altă parte;
b. definirea precisă a funcţiilor banilor şi rolului acestora în societate;
c. furnizarea bazelor ştiinţifice necesare politicii monetare;
d. cunoaşterea formelor monedei, în evoluţie şi a semnificaţiei lor;
e. asigurarea unui fundament ştiinţific activităţii băncii centrale.
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
1.d; 2.c; 3.b; 4.c; 5. a,c.
 II. ORGANIZAREA MONETARĂ ÎN EVOLUŢII, SEMNIFICAŢII ŞI STRUCTURI
Teste de autoevaluare

1. Sistemul monetar creat în baza acordurilor de la Bretton Woods s-a bazat pe respectarea
anumitor principii, printre care se regăsesc:
a. flotarea cursurilor valutare; convertibilitatea îngrădită a dolarului, eliminarea aurului din
plăţile internaţionale;
b. universalitatea, fixitatea parităţilor şi cursurilor valutare, convertibilitatea reciprocă a
monedelor prin intermediul dolarului;
c. circulaţia liberă a banilor; stabilitate monetară; creştere economică;
d. lichiditate internaţională; asigurarea comparabilităţii schimburilor economice externe;
dolarul ca etalon pentru operaţiunile comerciale şi financiare..

2. Drepturile speciale de tragere au fost create de FMI cu scopul:

a. stabilirii unui etalon monetar internaţional;
b. asigurării necesarului de lichiditate internaţională cerut de economia mondială;
c. reinstituirii mecanismelor monetare stabilizatoare specifice aurului.

3. Criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht prevăd limite pentru:

a. rata inflaţiei, rata dobânzii, cursul de schimb, deficitul bugetar, datoria publică;
b. rata şomajului, cursul de schimb, PIB, balanţa de plăţi, creditul public;
c. cheltuieli publice, asistenţă socială, politica vamală, rezerva valutară, politica externă;
d. sistem fiscal, inflaţie, curs valutar, deficit bugetar, legislaţie;
e. circulaţia capitalurilor, a persoanelor şi mărfurilor.

4. Să se determine soluţiile favorabile unui exportator japonez de mărfuri în Marea Britanie,

în valoare de 50.000 lire sterline, în fiecare din cele două momente (a, b), ştiind următoarele:
1£ = 7,32 g aur fin
1 Y = 3,66 g. aur fin
Cheltuielile de transport, asigurare, pază aur pe traseul Tokio-Londra reprezintă 3% din
valoarea transportului.
Cursul valutar pe piaţă este de:
a. 1,90
b. 2,10

Rezolvare:
 Plata în aur la cursul oficial
Cursul oficial: 7,32/3,66 = 2 Y la 1 £
Echivalentul a 50.000 £ în Y: 50.000 x 2 = 100.000 Y
Cheltuieli de transport = 3% x 100.000 = 3.000 Y
Punctul de ieșire a aurului din țară = 100.000 – 3.000 = 97.000 Y
  Plata în devize
Momentul a) 50.000 x 1,9 = 95.000 Y
Momentul b) 50.000 x 2,1 = 105.000 Y
Opțiunile exportatorului japonez în fiecare din cele două momente ale evoluției cursului
valutar se prezintă în tabelul următor:
Momentul Plata prin transfer aur Y Plata în devize Soluția exportatorului
a) 97.000 95.000 Avantaj aur 2.000 lei
b) 97.000 105.000 Avantaj devize 8.000 lei

5. Să se determine soluţiile favorabile unui importator elveţian de mărfuri engleze în valoare

de 40.000 lire sterline, în fiecare din cele două momente (a, b), ştiind următoarele:
1£ = 7,32 g aur fin
1 F elveţian = 1,40 g. aur fin
Cheltuielile de transport, asigurare, pază aur reprezintă 2 % din valoarea transportului.
Cursul valutar pe piaţă este de:
a. 5,20
b. 5,40

Rezolvare:
• Plata în aur la curs oficial
Cursul oficial - 7,32 / 1,4 = 5,23 F la o £
Echivalentul a 20.000 £ în €
40.000 x 5,23 = 209.200 F
Cheltuielile de transport = 2% x 209.200 = 4.184 F
Punctul de ieșire a aurului din țară = 209.200 + 4.184 = 213.384 F
• Plata în devize
Momentul a) 40.000 x 5,2 = 208.000 F
Momentul b) 40.000 x 5,4 = 216.000 F
Opțiunile importatorului francez în fiecare din cele două momente ale evoluției cursului
valutar se prezintă în tabelul următor:
Momentul Plata prin transfer aur F Plata în devize F Soluția importatorului
a) 213.384 208.000 avantaj devize 5.384 F
b) 213.384 216.000 avantaj aur 2.616 F

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1. b; 2. a,b; 3. a; 4. a) 38.800; b) 42.000; 5. a) 52.000; b) 53.244
 3. SISTEMUL FINANCIAR BANCAR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIE
Teste de autoevaluare

1) Printre atribuţiile importante ale băncii centrale se numără:

a) finanţarea statului şi instituţiilor publice, atunci când se înregistrează un deficit bugetar;
b) asigurarea stabilităţii monetare, fiind singura bancă care emite monedă efectivă;
c) activităţi financiare de retail banking.

2) Principalele posturi de pasiv ale bilanţului băncii centrale constau în:

a) operaţiuni de creditare a companiilor;
b) operaţiile de refinanţare a sectorului bancar;
c) conturi curente ale instituţiilor de credit, rezervele bancare.

3) Principalul promotor al politicii monetare a unui stat este:

a) Parlamentul;
b) Guvernul;
c) banca centrală.

4) Gradul de autonomie al BNR este:

a) relativ redus, în raport cu subordonarea faţă de Guvernul României şi politica acestuia;
b) restrâns, având obligaţii faţă de Uniunea Europeană şi Banca Mondială;
c) mare, ea răspunzând numai în faţa organului legislativ al ţării.

5) Conform prevederilor Legii privind Statutul BNR - Legea nr.312/2004 - obiectivul undamental
al BNR constă în:
a) asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor;
b) intervenţii pe pieţele valutare pentru menţinerea cursului de schimb al monedei naţionale la un
nivel relativ constant şi păstrarea unui leu puternic;
c) asigurarea necesarului de resurse monetare la dispoziţia statului.

6) Contul de profit şi pierdere al BNR reflectă cheltuielile efectuate şi veniturile realizate; dintre
sursele principale de venit enumerăm:
a) emisiunea de bancnote şi monedă divizionară;
b) operaţiunile cu titluri, cu metale preţioase, dobânzi la liniile de credit, comisioane;
c) dobânzi la creditele acordate firmelor publice şi private, persoanelor fizice

7) Funcţia băncii centrale de „bancă a băncilor” NU este motivată de o serie de aspecte, printre
care:
a) analizează şi autorizează înfiinţarea noilor bănci într-o ţară şi răspunde de supravegherea
prudenţială a băncilor,
b) alimentează circulaţia monedei bancare şi transformă moneda scripturală în bancnote;
c) este constituită ca bancă al cărei capital este majoritar sau în totalitate de stat.

8) Instituţia de emisiune înregistrează bancnotele emise, după cum urmează:

a) în şi deţine în pasiv monedă divizionară emisă de stat;
b) în pasivul bilanţului ei şi deţine în activ monedă divizionară emisă de stat;
c) ca operaţiune în afara bilanţului.

9) Obiectivele finale ale politicii monetare se axează în principal pe:

a) stabilitatea cursurilor de schimb;
b) echilibrul intern, respectiv pe acţiunea împotriva inflaţiei şi stabilitatea preţurilor;
c) determinarea cantităţii de monedă în circulaţie şi alegerea agregatului monetar care să susţină
creşterea dorită

10) Principalele posturi de activ ale bilanţului băncii centrale constau în:
a) operaţiuni de creditare a companiilor;
b) operaţiile cu aur şi devize;
c) emisiunea monetară.

11) Principalele posturi de activ ale unei instituții de credit constau în:
a) operaţiuni de creditare a companiilor;
b) operaţiile cu aur şi devize;
c) emisiunea monetară.

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1. b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. b; 11.a

4. MECANISME FINANCIAR-MONETARE ŞI CREDITUL, RELAȚIA FIRMEI CU

INSTITUȚIA DE CREDIT
Teste de autoevaluare

1. Intermedierea financiară reprezintă:

a) finanţarea agenţilor economici pe piaţa de capital;
b) acordarea de credite agenţilor non-financiari de către instituţii specializate;
c) emisiunea de certificate de depozit, acţiuni sau obligaţiuni;
d) finanţarea prin emisiune de valori mobiliare.

2. Consemnarea şi transferabilitatea creditului se referă la:

a) contractul de creditare încheiat în condiţiile unor clauze specifice;
b) înscrisul care stă la baza raportului de credit şi îi conferă calitatea de a-l negocia pe piaţă;
c) consemnarea de către creditor a datelor de identificare a contractului de credit şi cedarea
contractului în favoarea unei instituţii specializate;
d) virarea banilor în contul creditorului, conform ordinului de plată.

3. Promisiunea de rambursare reprezintă:

a) ansamblul de proceduri referitoare la asigurarea rambursării unui credit şi plăţii dobânzii
aferente;
b) totalitatea garanţiilor prezentate de debitor că va rambursa la timp creditul;
c) garantarea de către terţe persoane pentru solicitantul de credit;
d) criterii în funcţie de care se manifestă expunerea la riscurile legate de nerambursare sau de
imobilizare a fondurilor la bancă.
4. Creditul are o intervenţie activă în viaţa economică şi îndeplineşte o serie de funcţii
specifice, dintre care precizăm:
a) funcţia distributivă, funcţia de emisiune monetară şi în unele cazuri, de asigurare a
stabilităţii relative a preţurilor;
b) antiinflaţionistă şi de stabilizare a cursului de schimb;
c) funcţia de transformare a economiilor inactive în investiţii;
d) de tezaurizare.

5. Creditul comercial reprezintă:

a) împrumut bancar angajat în vederea achiziţionării de mărfuri şi a derulării tranzacţiilor
comerciale;
b) încrederea reciprocă între agenţi economici în momentul vânzării mărfurilor prin amânarea
plăţilor;
c) încrederea reciprocă între agenţii economici producători de bunuri materiale;
d) credit vânzător şi credit cumpărător.

6. Trăgătorul, în cazul cambiei, este:

a) persoană ce are în acelaşi timp calitatea de creditor şi debitor;
b) emitentul biletului la ordin;
c) primul beneficiar al cambiei;
d) emitentul cambiei;

7. În situaţia cambiei, trasul reprezintă:

a) persoana care garantează plata cambiei la scadenţă, în operaţiunea de avalizare;
b) girantul;
c) debitorul;
d) creditorul, deţinător al unui bilet la ordin.

8. Operaţia de andosare determină:

a) transferul dreptului de creanţă către alt beneficiar, înainte de scadenţă;
b) o micşorare a credibilităţii titlului de credit prin disiparea răspunderii între mai multe
persoane;
c) transformarea titlului de credit comercial în credit bancar;
d) o solidaritate la plată şi creşterea calităţii titlului.

9. Scontarea este operaţiunea prin care cambia este cedată:

a) unei bănci centrale;
b) unei bănci comerciale;
c) unui alt agent economic;
d) unei persoane înscrise pe titlu.

10. Factoring-ul reprezintă:

a) o operaţiune de finanţare realizată prin transmiterea creanţelor, înainte de scadenţă, unei
instituţii specializate, cu obligaţia răscumpărării;
b) o tehnică financiară prin care un furnizor transferă unui terţ, înainte de scadenţă, creanţele
pe care le are de încasat;
c) cedarea efectelor de comerţ, înainte de scadenţă, unei instituţii specializate sau unei bănci
contra unui credit corespunzător;
d) cedarea creanţelor comerciale către banca centrală.

11. Solvabilitatea, ca principal indicator de analiză a bonităţii agentului economic, se

determină:
a) ca raport între suma activelor patrimoniale pe termen scurt şi suma pasivelor patrimoniale
pe termen scurt, raport ce trebuie să fie mai mare de 1;
b) ca raport între totalul activelor şi totalul pasivelor, calculat procentual, raport ce trebuie să
fie mai mare de 100 %;
c) ca raport între capitalul propriu al agentului economic şi totalul pasivelor sale, calculat
procentual, valoarea general acceptată fiind de minimum 30%;
d) ca diferenţă între Active curente şi Pasive curente, valoarea cerută fiind supraunitară.

12. Să se determine lichiditatea imediată (Li) şi lichiditatea curentă (Lc), ca indicatori de

apreciere a bonităţii agentului economic, fiind cunoscute următoarele elemente:
- total activ = total pasiv ....... 200.000 u.m. din care:
- active circulante .............. 100.000 u.m.
- pasive curente .............. 80.000 u.m.
- stocuri ....20.000 u.m. din care nevalorificabile ........ 10.000 u.m.
- clienţi incerţi ........ 18.000 u.m.
- datorii totale ... 60000 u.m., din care datorii cu scadenţă sub un an ........ 40.000 u.m.
a) Li = 155%; Lc = 180%
b) Li = 100%; Lc = 120%
c) Li = 125%; Lc = 100%

Rezolvare:
Active circulante−Stocuri−Clienţi incerţi
lichiditateaimediată ( Li )= ∗100
Datorii cu scadenţă1 an

100.000−20.000−18.000
Li= ∗100=155 %
40.000

Active circulante−Stocuri nevalorificabile−Clienţi incerţi

lichiditatea curentă ( Lc ) = ∗100
Datorii cu scadenţă1 an

100.000−10.000−18.000
lichiditatea curentă ( Lc ) = ∗100=180 %
40.000

13. Să se determine şi să se interpreteze indicele lichidităţii, prin utilizarea ponderilor

calculate în funcţie de numărul mediu de zile (luni sau ani) corespunzătoare fiecărei perioade,
la o bancă cu următoarea situaţie:
Valoarea activelor şi pasivelor băncii analizată în funcţie de perioada rămasă până la scadenţă
Mil. lei.
Nr. crt. Perioada ACTIVE PASIVE
1 1- 31 zile 30 40
2 1-8 luni 50 60
3 8-12 luni 40 50
4 1-5 ani 70 40
TOTAL 190 190

a) 1,41 – situaţie favorabilă băncii;

b) 0,7 – acoperire active pe termen lung din pasive pe termen scurt;
c) 2,20 – pasive nevalorificate;
d) 0,5 – active riscante;
e) 1 – situaţie echilibrată

Rezolvare:
Indicele lichidităţii bancare poate fi calculat după următoarea relaţie:

Indicele lichidităţii=
∑ Pasive ponderate
∑ Active ponderate
40∗1+60∗2+50∗3+40∗4 470
Indicele lichidităţii= = =0.87
30∗1+50∗2+40∗3+70∗4 530
R: Indicele subunitar înregistrat de banca analizată reflectă acoperirea activelor pe termen
lung din resurse pe termen scurt

14. Utilizând metoda GAP în procesul decizional la o bancă comercială, determinaţi valoarea
venitului net din dobânzi şi rata venitului net, în situaţia iniţială A şi în cazul B, în care ratele
dobânzii cresc în medie cu 2%, atât la active, cât şi la pasive, pe perioada de timp dată, fără a
se modifica structura sau volumul portofoliului băncii.
Cazul A. Structura generală a activelor şi pasivelor bancare
Nr. ACTIV Rata dobânzii PASIV Rata dobânzii
crt. u.m. încasate (%) u.m. bonificate (%)
1. Rată sensibilă 1200 20 1400 15
2. Rată fixă 1000 15 800 10
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
Venitul net din dobânzi şi rata venitului net, în fiecare din cele două cazuri, prezintă
următoarele valori:
a) A: 100 u.m.; 4,55%. B: 96 u.m.; 4,36%
b) A: 200 u.m.; 9,1%. B: 100 u.m.; 4%.
c) A: 100 u.m.; 4,54%. B: 100 u.m.; 4,54%.
d) A: -200 u.m.; -; B: 200; 8%.
e) A: 680 u.m.; 30,91%. B: 732 u.m.; 33,27%.

Rezolvare:
 Cazul A:
GAP = As – Ps = 1200 – 1400 = -200 mil. lei
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1200x0,2+1000x0,15 – 1400x0,15-
800x0,1 = 390–290=100 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 100x100 / 2200 = 4,55%
unde:
GAP – discrepanţa active – pasive;
As – active sensibile la variaţiile ratei dobânzii;
Ps – pasive sensibile la fluctuaţiile ratei dobânzii;
VNd – venit net din dobânzi;
ds – dobânzi sensibile (variabile);
Ans – active nesensibile (cu dobândă fixă);
dns – dobânzi fixe;
Rvnd – rata venitului net din dobânzi;
Av – active valorificabile.
 Cazul B:
Nr. ACTIV Rata dobânzii PASIV Rata dobânzii
crt. u.m. încasate (%) u.m. bonificate (%)
1. Rată sensibilă 1200 22 1400 17
2. Rată fixă 1000 15 800 10
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1200x0,22+1000x0,15 – 1400x0,17-
800x0,10 = 414–318=96 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 96x100 / 2200 = 4,36%

15. Utilizând metoda GAP în procesul decizional la o bancă comercială, determinaţi valoarea
venitului net din dobânzi şi rata venitului net, în situaţia iniţială A şi în cazul B, în care ratele
dobânzii scad în medie cu 2%, atât la active, cât şi la pasive, pe perioada de timp dată, fără a
se modifica structura sau volumul portofoliului băncii.
Cazul A. Structura generală a activelor şi pasivelor bancare
Rata dobânzii Rata dobânzii
Nr. ACTIV PASIV
încasate bonificate
crt. u.m. u.m.
(%) (%)
1. Rată sensibilă 1200 20 1400 8
2. Rată fixă 1000 16 800 6
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
Venitul net din dobânzi şi rata venitului net, în fiecare din cele două cazuri, prezintă
următoarele valori:
a) A: 240 u.m.; 10,91%. B: 240 u.m.; 10,91%
b) A: 240 u.m.; 10,91%. B: 244 u.m.; 11,09%.
c) A: 200 u.m.; 9,1%. B: 100 u.m.; 4%.
d) A: 144 u.m.; 12,0%. B: 92 u.m.; 7,67%.
e) A: 24000 u.m.; 10,91%. B: 24400 u.m.; 11,10%.

Rezolvare:
 Cazul A:
GAP = As – Ps = 1200 – 1400 = -200 mil. lei
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1200x0,2+1000x0,16 – 1400x0,08-
800x0,06 = 400–160=240 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 240x100 / 2200 = 10,91%
unde:
GAP – discrepanţa active – pasive;
As – active sensibile la variaţiile ratei dobânzii;
Ps – pasive sensibile la fluctuaţiile ratei dobânzii;
VNd – venit net din dobânzi;
ds – dobânzi sensibile (variabile);
Ans – active nesensibile (cu dobândă fixă);
dns – dobânzi fixe;
Rvnd – rata venitului net din dobânzi;
Av – active valorificabile.
 Cazul B:
Rata dobânzii Rata dobânzii
Nr. ACTIV PASIV
încasate bonificate
crt. u.m. u.m.
(%) (%)
1. Rată sensibilă 1200 18 1400 6
2. Rată fixă 1000 16 800 6
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1200x0,18+1000x0,16 – 1400x0,06-
800x0,06 = 376–132=244 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 244x100 / 2200 = 11,09%

16. Utilizând metoda GAP în procesul decizional la o bancă comercială, determinaţi valoarea
venitului net din dobânzi şi rata venitului net, în situaţia iniţială A şi în cazul B, în care ratele
dobânzii cresc în medie cu 2% la active şi cu 1% la pasive, pe perioada de timp dată, fără a se
modifica structura sau volumul portofoliului băncii.
Cazul A. Structura generală a activelor şi pasivelor bancare
Rata dobânzii Rata dobânzii
Nr. ACTIV PASIV
încasate bonificate
crt. u.m. u.m.
(%) (%)
1. Rată sensibilă 1300 13 1200 9
2. Rată fixă 900 12 1000 8
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
Venitul net din dobânzi şi rata venitului net, în fiecare din cele două cazuri, prezintă
următoarele valori:
a) A: 89 u.m.; 4,05%. B: 111 u.m.; 5,05%.
b) A: 249 u.m.; 11,32%. B: 287 u.m.; 13,05%.
c) A: 100 u.m.; 4,55%; B: 114 u.m.; 4,56%.
d) A: 680 u.m.; 30,91%. B: 732 u.m.; 33,27%.;
e) A: 89 u.m.; 4,05%. B: 103 u.m.; 4,68%.

Rezolvare:
  Cazul A:
GAP = As – Ps = 1300 – 1200 = 100 mil. lei
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1300x0,13+900x0,12 – 1200x0,09-
1000x0,08 = 277–188=89 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 89x100 / 2200 = 4,05%
unde:
GAP – discrepanţa active – pasive;
As – active sensibile la variaţiile ratei dobânzii;
Ps – pasive sensibile la fluctuaţiile ratei dobânzii;
VNd – venit net din dobânzi;
ds – dobânzi sensibile (variabile);
Ans – active nesensibile (cu dobândă fixă);
dns – dobânzi fixe;
Rvnd – rata venitului net din dobânzi;
Av – active valorificabile.
 Cazul B:
Rata dobânzii Rata dobânzii
Nr. ACTIV PASIV
încasate bonificate
crt. u.m. u.m.
(%) (%)
1. Rată sensibilă 1300 15 1200 10
2. Rată fixă 900 12 1000 8
3. Fără influenţă 300 - 300 -
4. TOTAL 2.500 2.500
VNd = (As x ds + Ans x dns) – (Ps x ds + Pns x dns) = 1300x0,15+900x0,12 – 1200x0,1-
1000x0,08 = 303–200=103 mil. lei
Rvnd = (Vnd / Av) 100 = 103x100 / 2200 = 4,68%

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1. b; 2. b; 3. a, d; 4. a, c; 5. b, d; 6. a, d; 7. c; 8. a, d; 9. b; 10. b; 11. c; 12. a. 13.b. 14. a; 15. b;
16. E.