ECONOMIE MONETARĂ ŞI DE CREDIT

Autor: Conf.univ.dr. Mugurel POP

TESTE DE VERIFICARE

26. Care sunt principiile ce stau la baza funcţionării etalonului aur-

monedă?
a) retragerea aurului din circulaţia internă;
b) convertibilitatea bancnotelor numai în lingouri din aur;
c) existenţa unei rezerve oficiale de aur;
d) stabilirea prin lege a valorii paritare, circulaţia liberă a aurului, precizarea
raporturilor de valoare dintre diferitele monede naţionale şi baterea liberă a
monedelor din aur.

27. Punctele de intrare şi de ieşire a aurului, definite ca limite strânse

între care pot fluctua cursurile valutare, sunt caracteristice:
a) etalonului aur-devize;
b) etalonului devize;
c) etalonului aur-monedă;
d) etalonului aur-lingouri.

28. Care sunt condiţiile funcţionării mecanismelor stabilizatoare ale

etalonului aur-monedă?
a) piaţa liber concurenţială şi asigurarea libertăţii efective a transferurilor
internaţionale de capital;
b) îngrădirea circulaţiei capitalului;
c) concentrarea, în numai câteva ţări dezvoltate, a rezervelor de aur;
d) apariţia marilor centre financiare şi bancare ale lumii moderne.

29. Instituţionalizarea etalonului aur-lingouri s-a concretizat prin:

a) echilibrarea balanţei de plăţi externe prin export-import de aur şi
disciplinarea emisiunii monetare interne;
b) baterea liberă a monedelor de aur;
c) convertibilitatea neîngrădită a bancnotelor în monede de aur;
d) retragerea aurului din circulaţia internă.

30. În ce localitate a avut loc Conferinţa Monetară Internaţională ale

cărei recomandări au pus bazele instituirii etalonul aur-devize:
a) Londra, în anul 1933;
b) Bretton Woods, în anul 1944;
c) Paris, în anul 1920;
d) Genova, în anul 1922.

1
 31. Care sunt cele mai importante şi complexe implicaţii generate de
funcţionarea etalonului aur-devize:
a) exclusiv cele de natură politică;
b) numai cele de natură economică;
c) cele de natură economică şi politică;
d) exclusiv cele de natură monetară.

32. Dintre următoarele trăsături precizaţi care este specifică etalonului

aur-devize:
a) baterea liberă a monedei de aur;
b) definirea unităţii monetare naţionale printr-o anumită cantitate de aur sau în
funcţie de o monedă mai puternică, convertibilă în aur;
c) circulaţia liberă a aurului atât în interiorul ţării cât şi în exterior;
d) circulaţia liberă a capitalului.

33. Conceptul de convertibilitate, în cazul etalonului aur-devize

presupune:
a) obţinerea mijloacelor numai pentru achitarea obligaţiilor către instituţiile
financiare internaţionale;
b) transformarea bancnotelor numai în lingouri de aur;
c) obţinerea mijloacelor de plată necesare achitării importurilor;
d) procurarea mijloacelor de plată necesare plăţii serviciilor prestate de străini.

34. Aplicarea etalonului aur-devize a presupus prima mare derogare de

la:
a) principiile automatiste ale funcţionării etalonului aur-monedă;
b) cerinţele economiei de piaţă;
c) criteriile puse la baza economiilor moderne;
d) normele de funcţionare a Uniunii Monetare Europene.

35. Instituirea etalonului aur-devize a constituit o soluţie pentru:

a) diminuarea masei monetare în circulaţie şi ţinerea sub control a inflaţiei;
b) evitarea crizelor economice;
c) atenuarea ritmului creşterii economice;
d) creşterea masei monetare în concordanţă cu nevoile economiei fără creşterea
corespunzătoare a acoperirii metalice.

36. Aplicarea principiilor etalonului aur-devize a determinat

numeroase dificultăţi şi anume:
a) creşterea accentuată a rezervelor de mijloace de plată deţinute de ţările
sărace;
b) apariţia unor excedente sau deficite de lichidităţi internaţionale, precum şi
oferirea de avantaje unilaterale ţărilor furnizoare de mijloace de plată
internaţionale;
c) dezvoltarea rapidă a pieţelor financiare în ţările subdezvoltate;
2
 d) stabilitatea cursurilor valutare.

37. În România, etalonul aur-devize a fost adoptat în baza:

a) legii monetare din 1867;
b) reformei monetare din 1929;
c) reformei monetare din 1947;
d) legii monetare din 1890.

38. Reglementarea internaţională a relaţiilor monetare s-a materializat

în:
a) constituirea uniunilor şi blocurilor monetare;
b) asigurarea flotării cursurilor valutare;
c) practicarea unor mecanisme de echilibrare a balanţelor de plăţi curente;
d) modernizarea şi perfecţionarea sistemelor bancare.

39. Constituirea sistemului valutar de la Bretton Woods a presupus:

a) reîntoarcerea la cursurile valutare flotante;
b) recunoaşterea discrepanţelor economice ivite între diferite grupuri de ţări;
c) un important succes al ideii de cooperare internaţională în domeniul
monetar-financiar;
d) delimitarea definitivă a sistemelor monetare de ancora metalică.

40. În literatura de specialitate, sistemul valutar internaţional poate fi

definit ca fiind:
a) ansamblul coerent de reglementări convenite între state cu privire la relaţiile
lor de plăţi şi la modalităţile de lichidare a angajamentelor şi creanţelor lor
reciproce;
b) o creaţie juridică internaţională;
c) o instituţie specializată a Uniunii Europene;
d) o creaţie monetară a ţărilor cu economie avansată.

41. Sistemul valutar creat în baza acordurilor de la Bretton Woods s-a

bazat pe respectarea următoarelor principii:
a) flotarea cursurilor valutare, convertibilitatea neîngrădită a dolarului;
b) stabilitatea yenului, realizarea unei creşteri economice înalte;
c) universalitatea, convertibilitatea reciprocă a monedelor şi convertibilitatea în
aur a dolarului, realizarea unui volum de rezerve de mijloace de plată
internaţionale;
d) stabilitatea monedelor europene, asigurarea unui ritm moderat al
schimburilor economice internaţionale.

42. Principala condiţie pentru funcţionarea sistemului valutar creat la

Bretton Woods era:
a) revenirea la principiile etalonului aur-lingouri;
b) respectarea regulii convertibilităţii;
3
 c) revenirea la principiile etalonului aur-clasic;
d) atenuarea decalajelor economice.

43. În vederea restabilirii echilibrului rezervelor de mijloace de plată

internaţionale şi menţinerea sistemului valutar de la Bretton Woods, F.M.I. a
dispus următoarele măsuri:
a) creşterea nivelului dobânzilor practicate;
b) revalorizări succesive ale monedelor apreciate ca fiind slabe;
c) renunţarea la cursurile valutare fixe;
d) extinderea creditelor acordate în regim de drepturi normale de tragere,
precum şi introducerea drepturilor speciale de tragere.

44. Care au fost cauzele cele mai importante care au agravat criza
sistemului valutar instituit la Bretton Woods:
a) nerespectarea tuturor principiilor de bază în funcţionarea acestuia;
b) încălcarea numai a unora din principiile ce asigurau funcţionarea sa;
c) reducerea decalajelor economice dintre performanţele economice înregistrate
de ţările membre;
d) eliminarea restricţiilor valutare promovate de unii membrii ai sistemului.

45. Pentru apărarea dolarului, S.U.A. a adoptat următoarele măsuri:

a) delimitarea dolarului de aur, prin încetarea convertibilităţii lui în metal
preţios şi trecerea la cursurile flotante;
b) revalorizarea dolarului în raport cu celelalte valute;
c) sporirea rezervelor de mijloace de plată internaţionale aflate la dispoziţia
F.M.I.;
d) reducerea contradicţiilor dintre ţările membre ale F.M.I.

46. Precizaţi care sunt principiile pe care s-a bazat funcţionarea

Sistemului Monetar European:
a) flotarea liberă a cursurilor valutare;
b) promovarea în continuare a valorilor paritare-aur;
c) practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite şi intervenţiile pe pieţele
valutare atunci când se ivea pericolul fluctuării cursurilor valutare în afara
marjelor admise;
d) renunţarea la unitatea de cont denumită ECU.

47. Dezvoltarea unei noi strategii de cooperare monetară între ţările

din Europa Occidentală a fost determinată de:
a) criza economică care a afectat majoritatea ţărilor în anii ′70 ai secolului
trecut;
b) instabilitatea economică din Statele Unite ale Americii;
c) criza care a afectat stabilitatea yenului japonez;
d) dezorganizarea sistemului valutar internaţional.

4
 48. În cadrul Sistemului Monetar European, valoarea unei unităţi de
cont ECU a fost definită ţinând cont de:
a) valoarea unei unităţi de Drepturi Speciale de Tragere (DST);
b) coşul de monede ale ţărilor membre;
c) coşul de monede utilizat pentru definirea DST;
d) moneda cea mai stabilă în momentul instituirii Sistemului Monetar
European.

49. În ce oraş european a fost încheiat tratatul din 1991 în cadrul

căruia au fost create bazele juridice şi politice ale Uniunii Monetare
Europene:
a) Maastricht;
b) Paris;
c) Roma;
d) Geneva.

50. Care din instituţiile enumerate mai jos fac parte din structura
Sistemului European al Băncilor Centrale:
a) Institutul Monetar European;
b) băncile centrale ale ţărilor membre;
c) Banca Centrală Europeană;
d) Comitetul Guvernatorilor Băncilor Centrale.