Sunteți pe pagina 1din 140

RELAȚII MONETAR –

FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Departamentul de Monedă și Bănci


Facultatea de Finanțe, Asigurări,
Bănci și Burse de Valori
Elementele structurale ale cursului
• Cursul de Relatii Valutar-Financiare Internationale se adreseaza
studentilor inscrisi la programul de studiu ID, organizat de
facultatea Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori si face parte
din planul de invatamant aferent anului III, semestrul 1
• Obiectivele acestui curs sunt:
 Insusirea principalelor abordari, concepte si teorii consacrate in literatura de specialitate privind finantele
internationale si piata valutara;
 Identificarea factorilor care explica evolutia cursului de schimb,
 Intelegerea mecanismului de functionare a pietei valutare si a tehnicilor de acoperire impotriva riscului
valutar;
 Cunoasterea tipurilor de operatiuni derulate in cadrul pietei valutare (spot, tranzactii cross, forward,
arbitraj, speculatii, hedging);
 Analiza oportunitatii de adoptare a unui anumit regim de curs de schimb in general si a monedei unice
europene in particular;
 Identificarea componentelor Balantei de plati, cunoasterea modului de inregistrare a tranzactiilor cu
exteriorul, explicarea factorilor determinanti ai contului curent;
 Intelegerea rolului institutiilor financiar monetare internationale in reglarea dezechilibrelor economice;

 Evaluarea cunostintelor se va realiza prin examenul sustinut in


perioada de sesiune
Cuprinsul Cursului
I. Sistemul Monetar Internațional: mijloace de plată internaționale; valute;
convertibilitate.

II. Cursul de schimb și regimuri de curs de schimb; Factori determinanți ai


cursului de schimb pe termen lung și scurt: abordări consacrate.

III. Piața valutară și tranzacții derulate pe aceasta; Piața valutara:


funcționare, rol, participanți, tipuri de tranzacții (spot, cotații încrucișate,
tranzacții la termen, operațiuni speculative, arbitraje, operațiuni de
hedging).

IV. Echilibrul valutar și balanța de plăți: Balanța de plăți: definire,


componente ale balanței de plăți, modul de înregistrare a fluxurilor
generate de tranzacțiile ce privesc contul curent și contul de capital și
financiar, factori determinanți ai contului curent.
Bibliografie
• Bran, P. și Costică, I., ”Economica activității financiare și
monetare internaționale”, Editura Economică, București,
2003
• Krugman P R si Obstfeld M, International Economics. Theory
and Policy” , Pearson Addison Weslley, 8 th Edition, 2009
• Catedra de Moneda, Suport de seminar , Catedra de
Moneda, Bucuresti,
www.fin.ase.ro/fabbv/cat_moneda/discip_cat/RMFI.pdf
I. Sistemul Monetar International

• Obiectivele unității de învățare I:

- Intelegerea rolului institutiilor financiar monetare


internationale in reglarea dezechilibrelor economice;
- Identificarea factorilor care explica evolutia cursului de
schimb, pe termen scurt si lung si determinarea implicatiilor
politicilor monetare si fiscale asupra acestuia
I. Sistemul Monetar International
• Cuprinsul unităţii de învăţare 1:
- Definirea Sistemului Monetar Internațional
- Momente importante în dezvoltarea RMFI
- Mijloacele de plată internaţionale
- Stadii de convertibilitate
- Clasificarea regimurilor valutare
- DST
- ERM II
- Teste de autoevaluare
- Raspunsuri la testele de autoevaluare
I. Sistemul Monetar International
• Derularea schimburilor internaţionale – necesită evaluarea bunurilor şi serviciilor
– evaluarea se realizează prin preţ – preţul trebuie exprimat într-o monedă a cărei
valoare să şi e acceptată de toţi participanţii la schimb – a doua etapă: plata
bunurilor sau serviciilor tranzacţionate
• Operaţiunile de import/export sunt o manifestare a economiei reale; evaluarea,
finanţarea şi plata sunt aspecte ale economiei monetare (Relaţiile Monetar-
Financiare Internaţionale)
• RMFI sunt generate şi depind de schimburile internaţionale. În categoria
schimburilor economice internaţionale:
• exportul şi importul de bunuri (comerţ vizibil)
• totalitatea serviciilor de natură comercială şi necomercială la care se adaugă
mişcările de capital (comerţ invizibil): servicii comerciele – strâns legate de
comerţul internaţional cu bunuri (transport, service); servici necomerciale –
permit transferul de fonduri şi asigurarea riscului; mişcările de capital – acordarea
de credite, pala de dobânzi, participarea la fonduri de pensii
• Cu cât s-a diversificat structura schimburilor economice internaţionale, relaţiile
monetare s-au adaptat astfel încât să corespundă cerinţelor economiei reale
I. Sistemul Monetar International
Momente importante în dezvoltarea RMFI:
• 1933 – Banca Reglementelor Internaţionale: Basel, scop: onorarea datoriilor de
război, apoi bancă a băncilor centrale
• 1944 – Bretton Woods – crearea Sistemului Monetar Internaţional – s-a stabilit
rolul monedelor naţionale şi internaţionale (dolarul american – rol central); cursul
de schimb fix
• 1973 – abandonarea regimului de curs fix
• 1999 – startul utilizării Monedei Unice Europene
I. Sistemul Monetar International

Sursa: Bran, P. şi I. Costică, 2003, ”Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale”, Ed.
Economică, Bucureşti.
I. Sistemul Monetar International
• Mijloacele de plată internaţionale: totalitatea mijloacelor utilizate pentru
stingerea datoriilor şi utilizate pe plan internaţional. Cuprind:
• monedele naţionale: acceptate ca mijloace de plată la nivel internaţional
• devize: instrumente financiare exprimate în monede naţionale acceptate la nivel
internaţional
• monede internaţionale: DST şi euro

• Pentru ca o monedă să fie tranzacţionată pe piaţa internaţională trebuie să fie
convertibilă: Convertibilitatea a evoluat în timp de la convertibilitatea în aur la
accepţiunea actuală de a preschimba o monedă în altă monedă
I. Sistemul Monetar International
• Stadii de convertibilitate:
• monede neconvertibile: pot fi schimbate în alte monede numai în interiorul
graniţelor ţării de emisiune, cu menţiunea că există limitări în ceea ce priveşte
suma preschimbată şi natura persoanei care realizează preschimbarea (moneda
care nu se poate schimba contra alteia este doar un caz teoretic)
• convertibilitate limitată: externă (sumele deţinute de nerezidenţi şi provenite din
operaţiuni curente) şi internă (convertirea se limitează la tranzacţiile curente şi
doar gradual la cele de capital)
• convertibilitatea oficială: însuşirea unei monede de a fi preschimbată fără nici o
restricţie referitoare la sumă, loc, natura sau calitatea persoanei care realizează
tranzacţia
• monede liber convertibile: calitatea unora dintre monedele cu convertibilitate
oficială care sunt cel mai intens solicitate la preschimbare şi care sunt folosite ca
mijloc de plată internaţional: dolarul american (USD), euro (EUR), yen japonez
(JPY), lira sterlină (GBP)
I. Sistemul Monetar International
• Trecerea la un stadiu de convertibilitate superior presupune atingerea unor
condiţii:
• economice: cea mai mare importanţă: calitatea, cantitatea şi utilitatea produselor
realizate de ţara respectivă
• de natură organizatorică: în primul rând legate de formarea cursului în funcţie de
raportul dintre cerere şi ofertă, nu în mod administrativ
• de natură financiar-monetară: situaţia bugetului de stat (deficitul bugetar are
influenţe negative asupra monedei pe termen mediu şi lung, atunci când datoria
va trebui plătită), situaţia balanţei de plăţi externe (ţara trebuie să fie capabilă să
îşi atragă încasări în valută din exporturi), rezerva valutară (trebuie să fie
dimensionată astfel încât să permită în orice moment susţinerea cursului de
schimb propriu)
I. Sistemul Monetar International
• Elementul central al realizării politicii valutare a unei ţări îl reprezintă stabilirea
regimului valutar al acelei ţări în vederea construirii unui set de măsuri şi
modalităţi de acţiune, astfel încât să poată fi îndeplinite obiectivele generale ale
politicii monetare (a cărei parte componentă este şi politica în domeniul valutar).
• Clasificarea regimurilor valutare
 Aranjamente fixe
 a) Uniunea Monetară
 b) Consiliul Monetar (dolarizarea)
 c) Curs de schimb fix
 Aranjamente
intermediare
 a) Curs fix ajustabil
 b) Paritate glisantă
 c) Curs fix în raport cu un coş valutar

 d) Bande de fluctuare
 Flotare
 a) Flotare administrată
 b) Flotare liberă

[1] Frankel, J., No Single Currency Regime is Right for all Countries or at all Times, NBER Working Paper No. 7338, 1999, pag. 6.
I. Sistemul Monetar International
• Uniunea Monetară reprezintă acel tip de regim valutar în cazul căruia o singură monedă este comună
mai multor ţări, de obicei, vecine, politica monetară şi valutară fiind comună tuturor participanţilor,
moneda fiind mai puternică deoarece este susţinută de economiile tuturor ţărilor membre. Probabil că
exemplul cu cel mai ridicat grad de reprezentativitate pentru acest tip de aranjament este zona euro.
• Consiliul Monetar (dolarizarea) este aranjamentul valutar conform căruia între moneda ţării care l-a
adoptat şi o altă valută se stabileşte un curs fix, banca centrală neputând emite monedă naţională
decât dacă deţine rezerve valutare suficiente, masa monetară rezultând prin raportarea rezervelor
valutare (convertite în moneda de referinţă) la cursul stabilit în prealabil. În acest caz, autoritatea
monetară îşi pierde pârghiile de influenţare a economiei prin intermediul politicii monetare, dar
câştigă din punct de vedere al credibilităţii. Un exemplu poate fi constituit de Bulgaria, care datorită
crizei din 1997 şi-a legat leva de marca germană şi apoi de euro.
• Curs de schimb fix este acel regim valutar în cadrul căruia cursul de schimb faţă de o anumită valută
este nemodificat, indiferent de evoluţia condiţiilor economice din cele două ţări. Moneda de referinţă
aleasă este una puternică, astfel încât stabilitatea acesteia să se reflecte şi în nivelul monedei legate;
de obicei, valuta aleasă aparţine ţării cu cea mai mare pondere în comerţul exterior al statului care îşi
leagă moneda. Un exemplu este dat de China, care până în 2005 a avut moneda legată de dolarul
american.
I. Sistemul Monetar International
• Curs fix ajustabil este un curs de schimb fix, dar are ca particularitate faptul că, de câte ori autorităţile
monetare consideră că este necesar, se realizează ajustări ale acestuia, prin intermediul valorizărilor
sau devalorizărilor. Acest mecanism este specific Sistemului Monetar Internaţional adoptat la Bretton
Woods.
• În cazul parităţii glisante, cursul este fixat în raport cu o altă monedă, dar acest curs se poate modifica
periodic, cu o rată preanunţată, în conformitate cu evoluţia principalilor indicatori macroeconomici (de
obicei, în funcţie de evoluţia inflaţiei). Polonia a adoptat, între octombrie 1991 şi aprilie 2000, acest
regim, zlotul fiind legat de un coş valutar, realizându-se deprecieri preanunţate de 1,8% pe lună, care s-
au redus treptat la 1% pe lună în 1997, respectiv la 0,3% în martie 1999, astfel încât obiectivul inflaţiei
să poată fi atins.
• Curs fix în raport cu un coş valutar este cazul în care cursul nu este legat (ancorat) de o singură
monedă, folosindu-se două sau mai multe valute, de obicei în concordanţă cu ponderea acestora în
cadrul comerţului exterior al ţării respective, fluctuaţiile monedelor componente ale coşului putând
avea sensuri contrare, anulându-se şi conferind o mai mare stabilitate etalonului. În Ungaria, forintul a
fost legat de un coş de valute compus, în 1990, din USD şi alte 10 valute europene (marcă germană,
şiling austriac, franc elveţian, liră italiană, franc francez, liră sterlină, coroană suedeză, gulden olandez,
marcă finlandeză şi franc belgian), pentru ca mai apoi să fie compus din dolar american şi marcă
germană sau ECU, al cărui loc a fost luat de moneda unică europeană.
I. Sistemul Monetar International
• În cazul benzilor de fluctuare, se stabileşte un curs central şi limite inferioară şi superioară între care
cursul poate să varieze, banca centrală intervenind prin cumpărare sau vânzare de valută în cazul în
care cursul tinde să depăşească una dintre cele două limite. Mecanismul de funcţionare este
asemănător cu cel descris anterior pentru şarpele monetar. Ungaria a adoptat acest mecanism în anul
1995, cursul dintre euro şi forint putând fluctua în cadrul unui interval de ±0,5% faţă de cursul central,
iar din 2001 intervalul de variaţie a fost extins la ±15% faţă de cursul central.
• Flotarea administrată presupune stabilirea cursului în mod liber, dar oferă posibilitatea băncii centrale
să intervină pentru influenţarea ratei de schimb atunci când evoluţia acesteia contravine intereselor
politicii monetare, aşa cum s-a întâmplat în cazul României, Banca Naţională intervenind pentru
influenţarea cursului.
• Flotarea liberă este acel regim valutar în cadrul căruia autoritatea monetară nu intervine pentru
stabilirea unui anumit nivel al cursului, acesta rezultând prin compararea cererii şi ofertei, aşa cum se
întâmplă în cazul euro.
I. Sistemul Monetar International
• DST (drepturile speciale de tragere) reprezintă moneda de cont emisă de către
Fondul Monetar Internaţional. Denumirea de monedă de cont se datorează
faptului că această monedă nu are o existenţă fizică, ea circulând numai între
conturile bancare. Motivaţia apariţiei acestei monede în 1944, ca rezultat al
Conferinţei Financiare şi Monetare de la Bretton Woods, a fost dată de lipsa
mijloacelor de plată necesare realizării unui volum din ce în ce mai mare al
tranzacţiilor comerciale internaţionale. Valoarea acestei monede se determină în
funcţie de cursul dolarului american, al euro, yenului japonez şi lirei sterline,
conform cotaţiilor de la bursa londoneză şi conform ponderilor de 44%, 34%, 11%
şi respectiv 11% în care aceste monede contribuie la formarea monedei
internaţionale.

• ERM II http://www.ecb.int/ecb/legal/pdf/c_07320060325ro00210027.pdf
I. Sistemul Monetar International –
Teste de autoevaluare
1. Suspendarea convertibilităţii în aur, respectiv scoaterea aurului de la baza sistemelor băneşti naţionale a
avut loc:a) în anul 1976; b) în 1972 când ţările ce formau Piaţa Comună au creat o uniune monetară,
adoptându-se mecanismul „şarpelui valutar”; c) în 1996 când lira sterlină a revenit în Sistemul Monetar
European; d) în 1961 când s-a creat aşa numitul „ Pool al aurului”; e) în 1999 odată cu adoptarea monedei
euro.

2. Convertibilitatea internaţională este definită, în sens larg, prin Statutul Fondului Monetar Internaţional ca
fiind: a) obligaţia băncii centrale de a cumpăra propria monedă; b) desfiinţarea restricţiilor şi discriminărilor în
domeniul plăţilor şi transferurilor internaţionale; c) obligaţia băncii centrale de a cumpăra propria monedă
provenind din tranzacţii curente; d) cumpărarea propriei monede cu condiţia ca suma respectivă să fie
necesară băncii centrale străine pentru plăţi curente; e) asigurarea preschimbării monedei naţionale numai
pentru deţinătorii externi.

3. Definirea monedei internaţionale DST se realizează prin:a) compararea cu un singur etalon naţional,
respectiv USD; b) măsurarea discrepanţelor economice sau monetare dintre cinci monede etalon; c)
cuantificarea activităţii economice a ţărilor ce fac parte dintre Grupul celor 7 (G 7 ); d) folosirea unui
model bazat pe ponderea economiei americane în PIB-ul mondial; e) luarea în considerare a patru
etaloane monetare (USD, EURO, JPY, GBP) care formează un coş valutar ponderat.

4. Relaţiile financiar-monetare internaţionale se manifestă în legătură cu:a) evaluarea bunurilor şi serviciilor ce


fac obiectul schimburilor internaţionale; b) finanţarea activităţii de comerţ exterior; c) creditarea activităţii de
comerţ exterior; d) evaluarea bunurilor şi serviciilor pe piaţa internă a exportatorului; e) încasarea/plata
sumelor rezultate din derularea schimburilor economice internaţionale
Alegeţi varianta de răspuns falsă
I. Sistemul Monetar International –
Raspunsuri la testele de autoevaluare
1–A
2–B
3–E
4–D
II. Cursul de schimb și regimuri de curs
de schimb; Factori determinanți ai
cursului de schimb pe termen lung și
scurt: abordări consacrate.

• Obiectivele unității de învățare II:


- cursul de schimb și modalitățile de cotare utilizate pe plan internațional
- factori de influență asupra cursului de schimb
- riscul valutar și modalitățile de protejare împotriva acestuia
- regimuri de curs de schimb
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb
• Cuprinsul unităţii de învăţare 2:
- Definirea cursului de schimb
- Cotare directă, indirectă, încrucișată
- Grad de apreciere/depreciere valutară
- Riscul valutar
- Tehnici contractuale si extracontractuale de acoperire
- Regimuri de curs de schimb
- Aplicaţii rezolvate
- Aplicaţii propuse
- Teste de autoevaluare
- Raspunsuri la testele de autoevaluare
CURSUL DE SCHIMB
= prețul unei monede exprimat în raport cu
moneda altei țări
Modalităţi Modalităţi
= raportul de schimb între două monede de cotare
de exprimare

Tipuri de cursuri

- cotare directă
- curs la cumpărare (BID)
- cotare indirectă
SPREAD
- cotare încrucişată
- curs la vânzare (ASK)

- curs oficial
- curs de piaţă
- curs internaţional
- apreciere / depreciere - curs al “bursei negre”
- valorizare / devalorizare
- grad de apreciere / depreciere
Determinarea cursului de schimb oficial (Exemplu 1)

Comerţul bilateral între Japonia şi SUA include următoarele produse:

Preţ Japonia Preţ SUA Pondere


Produs (JPY) (USD) (%)

A 24.813 250 10

B 23.912 300 30

C 39.474 400 20

D 13.760 100 30

E 53.647 350 10

Curs de schimb x/y   Curs de revenire ponderat produs "i"

Curs de revenire ponderat produs "i"  pondere produs"i" Curs de revenire produs "i"x/y

Pret in moneda " y"


Curs de revenire produs "i"x/y 
produs "i"

Pret produs "i" in moneda " x"


Determinarea cursului de schimb oficial (1)

Curs de revenire (USD/JPY) Curs de revenire ponderat


Produs (USD/JPY)

A 99,252 9,9252

B 79,71 23,913

C 98,685 19,737

D 137,6 41,28

E 153,277 15,3277

CURS DE SCHIMB USD/JPY 110,18


Determinarea cursului de schimb oficial (Exemplu 2)

Pentru stabilirea cursului oficial X/Y, băncile 1, 2, 3, 4 au comunicat băncii


centrale volumul de tranzacţii şi cursurile de derulare a acestora astfel:

Volum tranzacţii Curs

Banca
Cumpărare Vânzare Cumpărare Vânzare

1 58.400 61.300 3,2575 3,2685

2 84.200 90.300 3,2300 3,2480

3 110.000 93.000 3,1982 3,2113

4 165.800 211.400 3,2415 3,2710


Determinarea cursului de schimb oficial (2)

 Q * CV i i
Curs de referinta  i 1
n
Q = volum de valută tranzacţionat

Q
CV = curs valutar
i
i 1

Curs de referinta
58.400 * 3,2575  61.300 * 3,2685  ....  165.800 * 3,2415  211.400 * 3.2710

58.400  61.300  ...  165.800  211.400
 3,2425
Determinarea cursului de schimb economic (Exemplu 3)

Ordinele adresate de clienţi unei bănci pentru tranzacţionare X contra Y au fost:

Ordine la cumpărare Ordine la vânzare

150.000 X la cursul pieţei 200.000 X la cursul pieţei

100.000 curs limită 1,3516 X/Y 90.000 curs limită 1,3416 X/Y

90.000 curs limită 1,3510 X/Y 80.000 curs limită 1,3440 X/Y

70.000 curs limită 1,3498 X/Y 100.000 curs limită 1,3456 X/Y

100.000 curs limită 1,3456 X/Y 60.000 curs limită 1,3498 X/Y

80.000 curs limită 1,3432 X/Y 110.000 curs limită 1,3510 X/Y
Determinarea cursului de schimb economic (3)

Ordine la cumpărare Ordine la vânzare

CURS MINIM
Efectiv Cumulat Efectiv Cumulat

150.000 150.000 CP – cp. - 640.000 150.000

100.000 250.000 1,3516 - 640.000 250.000

90.000 340.000 1,3510 110.000 640.000 340.000

70.000 410.000 1,3498 60.000 530.000 410.000

100.000 510.000 1,3456 100.000 470.000 470.000

- 510.000 1,3440 80.000 370.000 370.000

80.000 590.000 1,3432 - 290.000 290.000

- 590.000 1,3416 90.000 290.000 290.000

- 590.000 CP – vz. 200.000 200.000 200.000


Cererea
şi
Oferta de valută

Factori externi

Factori de influenţă asupra cursului de schimb

Economici Militari
Factori interni

Financiar-
monetari
Politici

Psihologici
Poziţia valutară

LONG SHORT

Riscul valutar = pierderea


înregistrată datorită evoluţiei
nefavorabile a cursului de schimb

La nivel macro La nivel micro


- creșterea economică - situația partenerului comercial
- inflația - gradul de dezvoltare al pieței
- situația bugetului de stat valutare spot / forward
- situația balanței de plăți - fluctuațiile ratei dobânzii
- migrarea capitalului - gradul de modernizare al
decontărilor internaționale
- nivelul rezervei valutare
- situația economică a clienților
- datoria de stat
- informarea operativă asupra
- schimbări legislative evoluției cursului de schimb
- evenimente politice - factori subiectivi
Riscul valutar

Tehnici Tehnici
contractuale extracontractuale
de acoperire de acoperire

- coeficient de corecţie - interne


- marja de variaţie - externe
- preţ recalculat
Exemplu 1 - Clauza valutară simplă

- Contract de export valoare 200.000 EUR


- Valuta etalon GBP
- M = +/- 0,03%
- CVo = 1,1431 GBP/EUR
- a) CV1 = 1,1438 GBP/EUR P1 = 200.120 EUR
- b) CV1 = 1,1425 GBP/EUR  P1 = 199.900 EUR
Exemplu 2 - Clauza coșului valutar simplu

- Contract de import 100 tone, preț 200 DKK/tonă


- Valuta de contract DKK
- M = +/- 0,15%
- Valuta etalon = coș valutar simplu (SEK, NOK, CHF)

CVo CV1

0,8020 SEK/DKK 0,8009 SEK/DKK

0,9539 NOK/DKK 0,9518 NOK/DKK

4,7355 CHF/DKK 4,7380 CHF/DKK

 P1 = 20.000 DKK
Exemplu 3 - Clauza coșului valutar ponderat

- Contract de export valoare 1 milion SEK


- Valuta de contract SEK
- M = +/- 0,10%
- Valuta etalon = coș valutar (NOK, DKK, CHF)
- pondere în coș: 25% (NOK), 35% (DKK), 40% (CHF)
CVo CV1

1,1495 NOK/SEK 1,1480 NOK/SEK

1,2469 DKK/SEK 1,2407 DKK/SEK

6,9049 CHF/SEK 6,9101 CHF/SEK

 P1 = 998.300 SEK
Exemplu 4 - Clauza de indexare

- Contract de import valoare 225.000 USD


- Contract pe bază de credit perioada 5 ani
- rata dobânzii (To) = 2,5% p.a.
- rata dobânzii (T5) = 3,8% p.a.

 P1 = 240.010 USD
- ansamblu de relații și aranjamente
SISTEMUL MONETAR instituționale ce guvernează
INTERNAȚIONAL mecanismul cursului de schimb
= reguli + instituții

Sursa: Exchange Rates Regimes of the World, 1870–2000, Feenstra and Taylor: International Economics, First Edition
Evoluția SMI

1870 1913 I RM 1918 1939 II RM 1945 1971 prezent

ETALON FLOTARE LIBERĂ Sistemul Multitudine


AUR + BRETTON regimuri de
sau alte ETALON AUR WOODS curs de
metale schimb
Sistemul bazat pe Etalonul Aur Marea Britanie (1717)

1870 1913 I RM

ETALON 1913 – la nivel mondial:


AUR - Etalon Aur: 70%
sau alte metale - Alte metale: 10%
- Flotare libera: 20%
- substituibilitatea deplină între monedă și aur;

- masa monetară în circulație = cantitatea de aur și monedă deținută de populație;

- reglarea automată a cursului de schimb în funcție de valoarea în aur a fiecărei monede,


valoare stabilită de banca centrală;

- obligația băncii centrale de a menține prețul fix în aur al monedei naționale (valoarea
monedei naționale față de alte monede poate varia în funcție de raportul cerere/ofertă);

- imposibilitatea controlului băncii centrale asupra masei monetare.


Avantaje ale sistemului bazat pe Etalonul Aur

- mecanism puternic de reglare automată a cursului de schimb;

- echilibrul extern era reprezentat de situația în care în țară cantitatea de aur era constantă;

- volumul rezervelor de aur determina modificarea masei monetare (rată redusă a inflației);

- sistem monetar simetric;

- dezvoltarea accelerată a comerțului internațional (eliminarea incertitudinilor privind evoluția


cursului de schimb).

Dezavantaje ale sistemului bazat pe Etalonul Aur

- relativa ineficiență a sistemului în impulsionarea economică;

- implementarea politicii monetare în funcție de mărimea rezervelor de aur;

- stabilitatea prețului aurului determina stabilitatea celorlalte prețuri.


Regim de curs de schimb aferent Perioadei interbelice

I RM 1918 1939 II RM

FLOTARE LIBERĂ
+
ETALON AUR

- declinul sistemulul bazat pe etalonul aur; - 1929: majoritatea țărilor


reveniseră la etalonul Aur
- declinul financiar accentuat al țărilor europene; - 1931: Marea Britanie
abandonează etalonul Aur
- 1939: 25% din statele lumii
- amplă instabilitate a monedelor naționale. mai erau legate de etalonul Aur
-
Perioada II RM

- prăbușirea țărilor europene din punct de vedere economic și financiar;

- instalarea New Yorkului în poziția de centru financiar mondial (1945: PNB SUA = 50%
din PNB mondial).
Regim de curs de schimb afarent Sistemului Bretton Woods

1945 1971

SISTEMUL BRETTON WOODS


(curs de schimb fix)

- convertibilitatea în aur numai a USD (1949: rezervele de Aur ale SUA = 80% din
rezervele mondiale ... 1971: 31%)
- obligativitatea celorlalte țări de asigurare a unei parități fixate față de USD cu o bandă de
fluctuație de +/- 1%
- înființarea FMI și a Băncii Mondiale

- 1971: prăbușirea Sistemului BW (scădere continuă excedent comercial SUA, importuri


masive în creștere, imposbilitatea SUA de acoperire în Aur a întregii cantități de USD în
circulație)
- 1972: regim de curs de schimb fix cu bandă de fluctuație de +/- 2,5% (țările europene)
- 1979: SME (moneda ECU)
- 1999: moneda EURO (paritate 1:1 cu ECU)
Regim de curs de schimb fix
Avantaje

- previzionarea modificării ratei inflației comparativ cu rata inflației din țara de referință;

- eliminarea incertitudinilor referitoare la evoluția cursului de schimb (impulsionare


comerț internațional);

- eliminarea costurilor implicate de protejarea la riscul valutar (impulsionare comerț


internațional);

- disciplina fiscală.

Dezavantaje

- pierderea independenței politicii monetare a băncii centrale;

- vulnerabilitate crescută față de șocurile macroeconomice care afectează țara de


referință;

- costuri sporite determinate de volatilitatea macroeconomică.


Regim de curs de schimb flotant

Avantaje

- autonomia politicii monetare;

- vulnerabilitate mai mică față de fluctuațiile înregistrate de prețuri pe piețele externe;

- posibilitatea stabilirii unui nivel propriu al inflației pe termen lung;

- simetrie în stabilirea condițiilor monetare la nivel internațional;

- stabilizarea economică prin mecanismul cursului de schimb.

Dezavantaje

- lipsa unei discipline a băncii centrale;

- destabilizare economică ca urmare a fluctuațiilor accentuate ale cursului de schimb;

- diminuarea relațiilor comerciale internaționale (comparativ cu regimul cursului de


schimb fix);

- iluzia unei autonomii monetare.


Verde închis - Regim de curs de schimb flotant (liberă/administrată)
Albastru - Diferite regimuri de curs de schimb fix (soft pegs)
Portocaliu – Hard pegs
Mov - Alte regimuri de curs de schimb

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Exchange_rate_regime
Verde închis - Regim de curs de schimb flotant
Verde deschis - Regim de curs de schimb flotare administrată
Albastru - Diferite regimuri de curs de schimb fix
Roșu - Regimuri de curs de schimb bazate pe alte monede

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Exchange_rate_regime
Rata anuală a inflației (%)

Regim de curs de Țări dezvoltate Tări emergente și în curs de dezvoltare


schimb (excluzând anul după modificarea
regimului de curs de schimb)

Fix 4,8% 8,8%

Flexibilitate limitată 8,3 10,8

Flotare administrată 7,8 14,7

Flotare independentă 3,5 15,8

Sursa: Inflation Performance and the Exchange Rate Regime, Feenstra and Taylor: International Economics, First Edition
Clasificarea mondială după regimul de curs de schimb (cnf. FMI)

Exchange arrangements with no separate legal 10 țări Ecuador, Salvador, Panama, Muntenegru,
tender (1) San Marino, etc.

Currency board arrangement (2) 13 țări Bosnia Herzegovina, Bulgaria, Estonia,


Lituania, Brunei, Hong Kong etc.

Conventional pegged arrangement (3) 68 țări Angola, Argentina, Liban, Arabia Saudită,
Emiratele Arabe Unite, Macedonia,
Maroc, Libia, Namibia, Venezuela etc.

Pegged exchange rate within horizontal bands 3 țări Slovacia, Siria, Tonga
(4)

Crawling peg (5) 8 țări Bolivia, China, Etiopia, Iran, Iraq etc.

Crawling band (6) 2 țări Costa Rica, Azerbaijan

Managed floating with no pre-determined path 44 țări Algeria, Singapore, Moldova, România,
for the exchange rate (7) Nigeria, Armenia, Peru, Uruguay etc.

Independently floating (8) 40 țări Australia, Zona Euro, Canada, Mexic, Noua
Zeelandă, Japonia, SUA, Marea
Britanie, Elveția etc.
Clasificarea mondială după regimul de curs de schimb (cnf. FMI)

(1) → (regimuri de schimb fără emitent propriu de monedă) moneda altei țări circulă ca monedă unică (ex.
dolarizarea) sau țara respectivă aparține unei uniuni monetare în carul căreia există un emitent unic de
monedă.
Adoptarea unui astfel de regim implică renunțarea la independența politicii monetare națională.

(2)→ (consiliu valutar) regim bazat pe un angajament legislativ explicit de a converti moneda locală într-o
altă monedă, la o paritate fixă, la care se adaugă eliminarea anumitor funcții tradiționale ale băncii centrale
(controlul monetar, creditor de ultimă instanță), lăsând o mică marjă pentru aplicarea politicii monetare
proprii.

(3) → (regimuri fixe convenționale) se stabilește un curs fix al monedei naționale față de o monedă de
referință sau un coș de monede fără un angajament de menținere irevocabilă a acestei parități, cu
posibilitatea de fluctuație într-o bandă îngustă (+/-1%).
Autoritatea monetară este pregătită să mențină paritatea fixată prin intervenții directe (cumpărări/vânzări de
valută) și indirecte (modificarea ratei de politică monetară, impunerea de restricții pe piața valutară). Deși
limitată, flexibilitatea politicii monetare este mai mare decât în primele 2 situații deoarece banca centrală își
poate exercita funcțiile sale tradiționale și poate ajusta nivelul cursului de schimb.
Clasificarea mondială după regimul de curs de schimb (cnf. FMI)

(4) → (regimuri de curs de schimb fix în cadrul unei benzi orizontale de fluctuație) paritatea de schimb este
menținută în cadrul unei benzi de fluctuație ale cărei limite minime și maxime pot fi depășite cu cel mult 2%.

(5) + (6) → cursul fix / fluctuant în bandă prestabilită suportă ajustări periodice de mică amploare ca răspuns
la modificările apărute la nivelul unui set predefinit de indicatori macroeconomici (modificarea ratei inflației
raportată la inflația din principalele țări partenere în tranzacțiile comerciale).

(7) → (flotare controlată) autoritatea monetară poate influența cursul de schimb fără a avea o țintă
predefinită, intervenția directă sau indirectă pe piață vizând ajustarea anumitor indicatori macroeconomici
(poziția balanței de plăți, rezerva internațională).

(8) → (flotare liberă) cursul de schimb este stabilit de piață, oficial fără nici o intervenție din partea autorității
monetare menită să limiteze fluctuațiile cursului de schimb.
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
1. Să se stabilească cursul de schimb EUR/ROL, cantitatea tranzacţionată, cererea şi
oferta neexecutate şi coeficienţii de execuţie pe baza următoarelor date:

Ordine la cumpărare Ordine la vânzare


100.000 EUR la cel mai bun curs la cumpărare 115.000 EUR la cel mai bun curs la vânzare
90.000 EUR la 4,0500 RON 55.000 EUR la 3,9000 RON
60.000 EUR la 4,0100 RON 70.000 EUR la 3,9400 RON
95.000 EUR la 4,0050 RON 95.000 EUR la 3,9500 RON
110.000 EUR la 3,9900 RON 98.000 EUR la 3,9900 RON
120.000 EUR la 3,9500 RON 112.000 EUR la 4,0050 RON
115.000 EUR la 3,9400 RON 130.000 EUR la 4,0100 RON
95.000 EUR la 3,9000 RON 100.000 EUR la 4,0500 RON

Rezolvare
• → cel mai bun curs la cumpărare = cursul pieţei = curs ferm = cel mai mare curs al pieţei şi
este cel mai bun din perspectiva unui eventual vânzător
• → cel mai bun curs la vânzare = cursul pieţei = curs ferm = cel mai mic curs al pieţei şi este cel
mai bun din perspectiva unui eventual cumpărător
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
Ordine de cumpărare Ordine de vânzare
Curs Minim
Efectiv Cumulat Efectiv Cumulat
100.000 100.000 cmbc 0 775.000 100.000
90.000 190.000 4,0500 100.000 775.000 190.000
60.000 250.000 4,0100 130.000 675.000 250.000
95.000 345.000 4,0050 112.000 545.000 345.000
110.000 455.000 3,9900 98.000 433.000 433.000
120.000 575.000 3,9500 95.000 335.000 335.000
115.000 690.000 3,9400 70.000 240.000 240.000
95.000 785.000 3,9000 55.000 170.000 170.000
0 785.000 cmbv 115.000 115.000 115.000

Curs de echilibru = 3,9000


Cantitate tranzacţionată = 433.000
Ordine executate - la cumpătrare = 100.000 + 90.000 + 60.000 + 95.000 + 88.000 = 433.000
• la vânzare = 115.000 + 55.000 + 70.000 + 95.000 + 98.000 = 433.000
• !Toate odinele se execută la cursul de echilibru!
Cerere neexeutată = 785.000 – 433.000 = 352.000
Ofertă neexecutată = 775.00 - 433.000 = 342.000
Aceste ordine intră în mecanismul de formare a cursului în şedinţa următoare dacă ordinele rămân valabile.

Coeficient de execuţie la cumpărare = ordine executate/ total ordine cumpărare == 433.000/785.000 =55,16%
Coeficient de execuţie la vânzare = ordine executate/ total ordine vânzare = 433.000/77.000 =55,87%
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
2. La începutul anului 2014 cursul EUR/RON a fost 4,4287 iar la sfârşitul anului cursul a fost
4,4847. Sã se calculeze cu cât s-a apreciat/depreciat euro, respectiv leul.

La sfarsitul anului se platesc mai multi lei pentru un euro decat se plateau la inceputul anului:
inseamna ca leul s-a depreciat si euro s-a apreciat
Gradul de apreciere al euro = (S1 – S0)/ S0 = (4,4847 – 4,4287)/4,4287 = 0,0126 = 1,26%
Gradul de depreciere al leului = (1/S1 –1/S0)/ (1/S0) = (1/4,4847 –1/ 4,4287)/(1*4,4287) = 0,0125
= 1,25%

2. Exemplu PPP. Dacă reducem acest coş de bunuri la un singur bun şi considerăm ca pe
piaţa românească şi pe cea americană se comercializează doar un anume tip de
ciocolată, care în România costă 6 RON, iar în SUA costă 2 USD, cursul de schimb
dintre leul românesc şi dolarul american ar trebui să fie conform teoriei parităţii puterii
de cumpărare, forma absolută, 3USD/RON.
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
• 4. Exemplu: Presupunând că în SUA şi China se produce un singur bun, identic, un hamburger
McDonalds, iar preţul acestui bun este 3.06 $ în SUA şi 10.4959 YUAN în China, atunci cursul
de schimb conform PPP $/CNY este:

Ştiind că un Big Mac costă 10.4959 YUAN şi 1.27 $, cursul de schimb de pe piaţă este:

Considerând cursul de schimb conform puterii de cumpărare ca fiind un curs de echilibru pe


termen lung, se poate observa că pe piată cursul este mai ridicat, deci YUAN-ul este subevaluat.
Conform parităţii puterii de cumpărare, 1$=3.43 YUAN, deci 1 YUAN=1 / 3.43 $
Pe piaţă, 1 $ = 8.264488 YUAN, deci 1 YUAN = 1 / 8.26488$. Pentru a vedea exact cu cât este
YUAN-ul sub-evaluat se calculează diferenţa procentuală dintre valoariea YUAN-ului pe piaţă faţă
de valoarea YUAN-ului în condiţii de echilibru
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
Exemplu. În prezent cursul yen/$ este E0. Ştiind că pe fondul scăderii ratelor de
dobândă pe piaţa japoneză, cursul s-a modificat cu 2%, să se determine cu cât s-a
apreciat/depreciat yen-ul japonez faţă de dolarul american.

Rezolvare:
Scăderea ratelor de dobândă pe piaţa japoneză (ceteris paribus) implică scăderea
randamentelor aşteptate la plasamentele în yeni. Investitorii vor dori să vândă yeni şi
să cumpere dolari, deci valoarea yen-ului va scădea. Yen-ul se depreciază şi deci
cursul creşte cu 2%.
t=0→ 1 $ = E0 YEN  1 YEN = 1 / E0 $
t=1→ 1 $ = 1.02 E0 YEN  1 YEN = 1 / 1.02 E0 $

1 1

1.02 E 0 E0
 1.96%
1
E0
deprecierea YEN=
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
5. Exemplu: Un investitor european are la dispoziţie o sumă de 100.000 euro, iar rata dobânzii pe
piaţa zonei Euro este de 2,5%. De asemenea, se cunosc ratele de dobândă şi cursurile prezente şi
aşteptate faţă de euro pe următoarele pieţe.
Piaţa Rata dobânzii Curs actual Curs aşteptat peste
La 3 luni 3 luni
România 8% 3,567 3,5
SUA 3% 1,202 1,21
Elveţia 2,75% 1,555 1,54

a)Ştiind că perioada de investire este de 3 luni să se determine varianta optimă de


plasare a banilor pentru investitor.
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații rezolvate
Rezolvare:

a) Pe piaţa zonei Euro investitorul ar câştiga:


 r   0,025 
S f  S o 1  3l   100.0001    100625euro
 4  4 
pe celelalte trei pieţe trebuie să luăm în considerare şi cursul de schimb actual (spot)
cât şi cursul aşteptat.
Astfel, pe piaţa romanească vom avea:
 r3l   0,08 
1   1  
S f  S 0  C spot   4
 100.000  3,567   4 
 103952,57euro
C asteptat 3,5

pe piaţa americană:
 r3l   0,03 
1   1  
S f  S 0  C spot   4
 100.000  1,202   4 
 100.083euro
C asteptat 1,21

pe piaţa elveţiană:

 r3l   0,0275 
1   1  
S f  S 0  C spot   4
 100.000  1,555   4 
 101.668euro
C asteptat 1,54
cea mai bună investiţie care se poate face este cea pe piaţa monetară românească, iar
cea mai puţin profitabilă investiţie este cea de pe piaţa monetară americană
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații propuse
1) Se dau următoarele date:
Rata dobânzii pt USD pe 90 de zile 3.50%
Rata dobânzii pt GBP pe 90 de zile 6.00%
Cursul spot USD/GBP 1.6650
Cursul estimat peste 90 de zile USD/GBP 1.65

Presupunând că ratele la depozite sunt egale cu cele la credite, să se afle:


a) dacă există vreo posibilitate ca un investitor american să obţină un câştig sigur fără a investi
capital propriu (posibilitate de arbitraj);
b)cât ar trebui să fie cursul estimat astfel încât această posibilitate să dispară;
C0 cum afectează acţiunile investitorului de mai sus cursul de schimb.

Indicatie:
a) Se observa ca un investitor american nu obtine aceeasi suma finala indiferent de moneda in
care investeste o suma initiala oarecare in dolari. Plasamentul in dolari este mai avantajos. In
ipoteza ca ratele la credite sunt egale cu cele de la valuta, el se poate imprumuta in lire si plasa in
dolari.
b) In cazul in care nu exista posibilitate de arbitraj, cursul este unul de echilibru, la care ambele
alternative de plasament aduc aceeasi suma finala.
c) Cererea crescuta pentru plasamentel in dolari determina aprecierea acestuia, deci scaderea
cursului viitor pana la nivelul de echilibru.
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Aplicații propuse
• 2) Preziceţi cum va evolua cursul RON/USD în următoarele cazuri:
a) nivelul preţurilor în România creşte cu 10% faţă de nivelul anterior;
b) Ratele de dobândă nominale din România cresc, dar ratele de dobândă reale scad (ceteris
paribus);
c) BNR urmăreşte reducerea ritmului de creştere a masei monetare printr-o politică restrictivă
(ceteris paribus);
d) Se observă o preferinţă crescândă a populaţiei din România pentru bunurile americane.
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Teste de autoevaluare
1. Printre factorii care influențează etalonul putere de cumpărare și implicit cursul de schimb nu se numără:
a) factori economici a căror influență se exprimă prin preț;
b) factori monetari (dobândă, credit, masă monetară);
c) situația finanțelor publice;
d) nivelul salariului mediu și rata de creștere a populației;
e) situația balanței de plăți externe.

2. Atenuarea efectelor negative ale fluctuației cursului de schimb se poate realiza prin:
a) impunerea de către importator a unei monede de contract cu tendința viitoare de apreciere;
b) sincronizarea încasărilor și plăților în aceeași valută;
c) anticiparea plății de către importator în cazul previziunii de apreciere a monedei de contract;
d) încheierea unor contracte de tip hedging cu o bancă;
e) realizarea de operațiuni la termen de tip forward, futures și options.
Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?
II. Cursul de schimb si regimuri de curs
de schimb – Teste de autoevaluare
3. Clauza valutară presupune dreptul exportatorului de a solicita recalcularea prețului contractului la
data plății:
a) pe baza prețurilor mondiale ale produselor ce fac obiectul contractului;
b) în funcție de indicele prețurilor la materiile prime;
c) în funcție de indicele salariului mediu;
d) în funcție de modificarea cursului monedei de contract față de o altă monedă-etalon, față de un coș de
valute sau de o monedă internațională;
e) în raport cu modificarea ratei dobânzii la data plății față de momentul încheierii contractului.

4. Cursul de schimb poate fi determinat de către:


a) banca centrală care stabilește nivelul cursului oficial;
b) băncile comerciale care stabilesc cursul economic (de piață);
c) autoritățile internaționale care stabilesc, prin intervenții concertate, pe diferite piețe, cursul dolarului;
d) autoritățile monetare internaționale care stabilesc cursul oficial al monedelor internaționale;
e) bursele valutare care stabilesc cursul de piață.
Una din afirmații este incorectă. Care?
II. Cursul de schimb si regimuri de curs de
schimb – Raspunsuri la testele de
autoevaluae
1–D
2–A
3–D
4–C
III. Piața valutară și tranzacții derulate pe aceasta;
Piața Valutara: funcționare, rol, participanți, tipuri
de tranzacții (spot, cotații încrucișate, tranzacții la
termen, operațiuni speculative, arbitraje, operațiuni
de hedging).

• Obiectivele unității de învățare III:


- piața valutară
- tranzacții la vedere
- tranzacții la termen
- lichiditatea internațională
- rezerva oficială
III. Piața valutară și tranzacții derulate pe aceasta;
Piața Valutara: funcționare, rol, participanți, tipuri
de tranzacții (spot, cotații încrucișate, tranzacții la
termen, operațiuni speculative, arbitraje, operațiuni
de hedging).

• Obiectivele unității de învățare III:


- piața valutară
- tranzacții la vedere
- tranzacții la termen
- lichiditatea internațională
- rezerva oficială
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta
• Cuprinsul unităţii de învăţare 3:
- Definire piață valutară și componente
- Participanți pe piața valutară
- Clasificarea tranzacțiilor pe piața valutară
- Tranzacții la vedere pe piața valutară
- Tranzacții la termen pe piața valutară
- Lichiditatea internațională
- rezerva oficială, utilizarea și gestionarea acesteia
- Aplicaţii rezolvate
- Aplicaţii propuse
- Teste de autoevaluare
- Raspunsuri la testele de autoevaluare
PIAŢA VALUTARĂ = sistem de relaţii valutar-financiare prin care se desfăşoară
operaţiuni de cumpărare/vânzare de monede cu circulaţie internaţională

Segment terţiar

Ofertanţi Banca Solicitanţi de


de valută valută
Centrală

Ordine de Ordine de

vânzare cumpărare

Bănci
comerciale
Segment primar Bursă Brokeri Segment primar

valutară Dealeri
Case de
schimb

Segment principal
Tranzacţii la Tranzacţii la
vedere termen

În funcţie de
iniţerea/finalizarea
tranzacţiei

Tipuri de operaţiuni derulate pe piaţa valutară

Tranzacţii
Tranzacţii în speculative
scop comercial În funcţie de
scopul tranzacţiei

Tranzacţii pentru
Tranzacţii de dirijarea
acoperire cursului
Tranzacţii de
arbitraj
Băncile / Agenţii de schimb valutar Persoanele fizice / juridice

PARTICIPANŢII PE PIAŢA VALUTARĂ

Speculatorii / Arbitrajiştii Banca Centrală / Trezoreria


= tranzacţiile derulate pe baza cursului SPOT cu finalizare în 48 de ore de la data iniţierii lor
= au la bază cursul existent în momentul adresării ordinului
= scop: asigurarea de mijloace de plată în valută clienţilor
transformarea unei valute într-o altă valută

TRANZACŢII LA VEDERE

Factori de influenţă

 pe termen scurt: diferenţa între dobânzile internaţionale


sporirea volumului tranzacţiilor încheiate de companii
avansurile/întârzierile în realizarea creanţelor/plăţilor în valută
măsuri politice şi economice
acţiunile Băncii Centrale

 pe termen lung evoluția prețurilor


ratele inflaţiei
situaţia balanţei de plăţi
DETERMINAREA CURSULUI VALUTAR LA VEDERE

ORDINE DE CUMPĂRARE

80.000 EUR Cursul pieţei


50.000 EUR Curs limită 4,3840 EUR / ROL
20.000 EUR Curs limită 4,3810 EUR / ROL
40.000 EUR Curs limită 4,3700 EUR / ROL
10.000 EUR Curs limită 4,3650 EUR / ROL
70.000 EUR Curs limită 4,3600 EUR / ROL

ORDINE DE VÂNZARE

90.000 EUR Cursul pieţei


40.000 EUR Curs limită 4,3630 EUR / ROL
20.000 EUR Curs limită 4,3650 EUR / ROL
60.000 EUR Curs limită 4,3680 EUR / ROL
40.000 EUR Curs limită 4,3810 EUR / ROL
50.000 EUR Curs limită 4,3830 EUR / ROL

Curs anterior centralizării ordinelor: 4,3675 EUR/ROL  Curs spot = 4,3680


Ordine la cumparare CURS Ordine la vanzare MINIM
80.000 80.000 Curs piata – cump - 300.000 80.000
50.000 130.000 4,3840 - 300.000 130.000
- 130.000 4,3830 50.000 300.000 130.000
20.000 150.000 4,3810 40.000 250.000 150.000
40.000 190.000 4,3700 - 210.000 190.000
- 190.000 4,3680 60.000 210.000 190.000
10.000 200.000 4,3650 20.000 150.000 150.000
- 200.000 4,3630 40.000 130.000 130.000
70.000 270.000 4,3600 - 90.000 90.000
- 270.000 Curs piata - vanz 90.000 90.000 90.000
TEORIA PARITATII PUTERII DE CUMPARARE
(PPP – Purchasing Power Parity)

= prezice egalitatea intre nivelul preturilor exprimate in aceeasi moneda pe piete diferite
= se bazeaza pe Legea Pretului Unic (LoOP – Low of One Price)

Pintern
Forma absoluta SP P P 
Pextern

Forma relativa S1PPP  S0PPP


Δ %S 
PPP
PPP
 Rinfl int  Rinfl ext
S0
Operaţiunile la termen sunt generate de interesele cumpărătorilor şi vânzătorilor de valută
care se asigură că la o dată viitoare:
- vor avea disponibilităţi în valută care să le permită onorarea contractelor comerciale-
necomerciale internaţionale
- vor putea transforma valuta încasată dintr-o operaţiune comercială-necomercială în
monedă naţională sau o altă valută, la un curs prestabilit

Cotează la termen:
- majoritatea valutelor pentru scadenţe între 3 – 6 luni
- monedele mai importante pentru scadenţe între 12- 24 luni
- USD, EUR, CHF, JPY, GBP pentru scadenţe mai mari de 2 ani

Cursul la termen prestabilit diferă de cursul la vedere prin indicatorii REPORT – DEPORT
calculaţi pe baza:
- modificărilor previzionate de intermediar în legătură cu evoluţia cursului valutar între
momentele To şi T1
- diferenţelor de dobândă înregistrate la fondurile exprimate în monedele tranzacţionate
TRANZACŢIILE LA TERMEN FERM
= se încheie la un anumit moment şi urmează a fi executate în mod obligatoriu după o
perioadă prestabilită între părţi
= scopul: modificarea structurii unui portofoliu de valute la o dată viitoare la un curs
prestabilit
= pot creea avantaje suplimentare pentru operatori
= băncile derulează aceste tranzacţii pentru soldul operaţiunilor după compensarea
ordinelor de sens contrar pentru aceeaşi valută şi cu aceeaşi scadenţă

TRANZACŢIILE SWAP
= rezultă din combinarea unei tranzacţii spot cu o tranzacţie forward sau între tranzacţii
forward cu scadenţe diferite
= scopul: protecţia împotriva riscului valutar
= operatorii pot beneficia de fluctuaţia cursului valutar şi a ratelor de dobândă
= băncile derulează aceste tranzacţii prin combinarea operaţiunilor de pe piaţa valutară cu
cele de pe piaţa monetară
TRANZACŢII DE ARBITRAJ VALUTAR
- se efectuează de către bănci pentru sume mari
- urmăresc valorificarea diferenţelor de curs valutar sau de rată de dobândă fără asumarea riscului de către
operator
- scop: fructificarea soldurilor conturilor de disponibil existente la bănci
- se bazează pe cursuri cunoscute (nu pe previziuni)
- presupun luarea în considerare a cursurilor valutare, ratelor de dobândă, cheltuielilor de tranzacţionare,
comisioanelor intermediarilor, cheltuielilor de asigurare etc.
- viteza de derulare trebuie să fie foarte mare

TRANZACŢII SPECULATIVE
- scop: obţinerea de câştiguri din diferenţa de curs valutar în timp
- au grad ridicat de risc
- vizează diferenţele de curs valutar de la o zi la alta, fluctuaţiile înregistrate faţă de media unei anumite
perioade, variaţiile de curs pe perioade mai lungi (luni)
- pot fi speculaţii pe creştere sau pe scădere
- iniţierea tranzacţiilor se poate face şi fără existenţa unui disponibil
- intervenţiile operatorilor atenuează oscilaţiile cursurilor valutare şi există posibilitatea găsirii mai rapide a
contrapartidei
- sunt considerate operaţiuni etice: profitul operatorului nu este gratuit, ci este rezultatul riscurilor pe care
acesta şi le-a asumat
 dreptul dar nu şi obligaţia de a cumpăra (CALL) / vinde (PUT) active suport
la un preţ prestabilit (preţ de exercitare), în schimbul unei prime plătită la
iniţierea tranzacţiei

Opţiuni Executare: lichidare / exercitare / expirare

 de tip european
 de tip american
TRANZACŢII CU OPŢIUNI

Avantaje:
Elemente:
• flexibilitate
 mărime
• multifuncţionalitate
 durată
• câştiguri nelimitate cu riscuri
limitate  preţ de exercitare

• standardizare  preţ opţiune


Contracte Futures - Forward

Futures Forward
Localizare Bursa Bănci / Alţi operatori
Realizare tranzacţii Afişaj electronic Telefon / Fax
Dimensiune contract Standardizată După dorinţa clientului
Scadenţă / Data livrării Standardizată După dorinţa clientului
Executare Oricând până la scadenţă Numai la scadenţă
Contrapartidă Casa de Compensaţie Banca / Operatorul
Risc de credit Casa de Compensaţie Contrapartida individuală
Comisioane Fixe / Negociabile Fixe / Negociabile
Garanţii Depozitul în marjă Stabilite de bancă/operator
Lichiditate Ridicată Redusă
Reglementare Casa de Compensaţie Aranjamente bancare
Componenta cea
mai dinamica a
pietei financiare

PIATA VALUTARA

Componenta cea mai - Tranzactii SPOT = 1,5 tril. USD


importanta dupa volumul
- Tranzactii FORWARD = 0,5 tril. USD
de tranzactionare
(> 4 trilioane USD zilnic) - Tranzactii FX SWAP = 1,8 tril. USD
- Tranzactii CURRENCY SWAP = 0,043 tril. USD
- Tranzactii cu OPTIUNI s.a produse = 0,207 tril. USD

Pondere din vol. mediu zilnic de tranz.

Altele
20% Marea Britanie
37%
Australia
4%

Hong Kong
5%

Elvetia
5% America
Singapore 18%
5% Japonia
6%
Lichiditatea internaţională

În sens strict În sens larg

= suma activelor monetare exprimate în = suma tuturor mijloacelor de plată de care


valută deţinute de autorităţile valutare dispun băncile centrale, băncile comerciale, alte
ale unui stat instituţii, persoanele juridice şi fizice

Condiţionată Necondiţionată
Mijloace de plată cu circulaţie internaţională
şi titluri uşor transformabile în valută

Elemente componente ale lichidităţii internaţionale

Rezerva Poziţia de
oficială rezervă la
Valute FMI

Aur Disponibilităţi
în DST
Acoperirea deficitului
Balanţei de plăţi

- Garantarea solvabilităţii
Onorarea platilor economiei naţionale
aferente obligatiilor - Limitarea vulnerabilitatii
Utilizarea rezervei oficiale
externe ale externe
statului

Intervenţii pe
piaţa valutară

RENTABILITATE

Gestionarea rezervei oficiale

LICHIDITATE
TOP 10 Mondial - Rezerve valutare (inclusiv Aur) (mld. USD) – trim. III - 2014

TARA Rezerva valutară


China 4.055
Japonia 1.264
Arabia Saudită 744
Elveția 530
Rusia 428
Taiwan 425
Brazilia 375
Korea 364
Hong Kong 325
India 313
Sursa: FMI

Romania = 43 mld. USD (locul 43)


TOP 10 Mondial - Rezerve de AUR (tone) – trim. III - 2014

TARA Cantitate Aur


SUA 8.133,5
Germania 3.384,2
Italia 2.451,8
Franta 2.435,4
Rusia 1.168,0
China 1.054,1
Elvetia 1.040,0
Japonia 765,2
Olanda 612,5
India 557,7

Sursa: World Gold Council

Romania = 103,7 tone (locul 35)


Destinatii detineri de Aur

Destinatie Cantitate (tone) % din total

TOTAL 171.300 100%

Bijuterii 84.300 49,2%

Investitii (lingouri, monede) 33.000 19,26%

Banci centrale 29.500 17,2%

Industrie 20.800 12,14%

Altele 3.700 2,2%


Utilizările rezervei oficiale (reglementări interne BNR)
- intervenții ale BNR pe piața valutară interbancară din România

- rambursarea împrumuturilor externe contractate de Statul Român prin intermediul


Ministerului de Finanțe sau a BNR (+ plata comisioanelor /dobânzilor aferente
acestor împrumuturi)

- onorarea obligațiilor rezultate din garanțiile emise de Guvern, în numele și în contul


Statului

- participații în valută la diferitele comitete / organisme internaționale

- plata comisioanelor și taxelor aferente administrării rezervelor

- emiterea de monede de aur cu caracter comemorativ

- alte plăți dispuse de CA al BNR


Structura rezervei oficiale (reglementări interne BNR)

- valute efective (numerar + depozite)  EUR (55-85%), USD (10-40%), alte (≤10%)
- titluri  emitenți:
* guvernul SUA si guvernele țărilor membre UE cu rating superior AA-
* alte guverne care beneficiază de rating AAA
*agenții guvernamentale sau sponsorizate de guvernul SUA sau de
guvernele țărilor membre UE
* instituții supranaționale
* entități private emitente de obligațiuni garantate cu active eligibile (≤10%)
Evoluția rezervelor oficiale ale României

NOIEMBRIE 2012 NOIEMBRIE 2013 OCTOMBRIE 2014

Rezerva Valutara 31,77 mld. euro 34,51 mld. euro 35,32 mld. euro
(valute + DST)

Rezerva de Aur 4,41 mld. euro 3,3 mld. euro 3,1 mld. euro
(103,7 tone) (103,7 tone) (103,7 tone)

TOTAL 36,18 mld. euro 37,81 mld. euro 38,42 mld. euro

Compoziția rezervei oficiale a BNR (sept. 2014):


 EUR (62,9%), USD (29,43%), alte (7,67%)
Restricţionarea schimbului valutar --- instituirea obligaţiei de cedare a valutei către stat
şi distribuirea acesteia în funcţie de priorităţi

Intervenţia statului în susţinerea lichidităţii

Politica
Cote
cotelor de schimb
La import diverse

La export De
penalizare

Lichiditatea internaţională

4
Rolul actual al Aurului Preț determinat zilnic

Activ de Activ cu Activ Coeficient scăzut de


rezervă lichiditate neproductiv corelație cu alte active
cert scăzută

 Monedă cu recunoaștere internațională

 Aurul nu prezintă risc de credit

 Valoarea Aurului nu depinde de intervenţiile autorităţilor monetare


 Corelaţie negativă între
evoluţia USD şi
evoluţia preţului Aurului

 Modalitate de investire ? Aprecierea valorii

 Resursă limitată

 Corelaţia: evoluţii curs de schimb – evoluţie preţ Aur

Ideal, nivelul plasamentelor în Aur ar trebui să reprezinte circa 7 – 8% din portofoliul


de investiții, peste media de 3% care se înregistrează în industria administrării
economiilor.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
• Exemplu 1 societatea A solicită băncii schimbarea sumei de 10.000 EUR în
vederea obţinerii de RON. Cursul la vedere în momentul respectiv la banca
B este de 4,40-4,45 EUR/RON. Banca va cumpăra EUR la 4,40, iar
societatea va primi 44.000 RON (10.000 x 4,40).
• Banca poate vinde o sumă exprimată într-o valută, tranzacţia
realizându-se la cotaţia de ask la vedere în momentul respectiv.
• Exemplu 2, dacă societatea A va solicita băncii ca din contul ei în RON să
efectueze o plată în EUR în suma de 5.000 EUR. Banca va vinde EUR la
cursul de 4,45 EUR/RON, ca urmare, societatea A va plăti 22.250 RON
(5000 x 4,45).
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Determinarea cursului valutar prin metoda cursului încrucişat (Cross
Rate)

A) Pentru monedele care cotează direct


- Cursul de cumpărare X/RON
S C ( EUR / RON )
SC(X/RON) =
SV ( EUR / X )

- Cursul de vânzare X/RON

SV ( EUR / RON )
SV(X/RON) =
S C ( EUR / X )

- Caz general X/Y


SC( Z / Y )
SC(X/Y) =
SV( Z / X )
SV( Z / Y )
SV(X/Y) =
SC( Z / X )
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
A) Pentru monedele care cotează indirect
- Cursul de cumpărare X/RON
SC(X/RON) = SC(EUR/RON) * SC(X/EUR)

- Cursul de vânzare X/ROL


SV(X/RON) = SV(EUR/RON) * SV(X/EUR)

- Caz general X/Y


SC(X/Y) = SC(Z/Y) * SC(X/Z)
SV(X/Y) = SV(Z/Y) * SV(X/Z)
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplul 1) Determinaţi cursul de schimb JPY/RON pe baza următoarelor date:
Piaţa Curs Cumpărare Vânzare
Românească EUR/RON 3,8869 3,9002
Japoneză EUR/JPY 133,695 133,843

S C ( EUR / RON ) 3,8869


SC(JPY/RON) = = = 0,029 JPY/RON
SV ( EUR / JPY ) 133,843
Cursul de cumpărare JPY/RON reprezintă suma în RON pe care un intermediar
(banca A) o cedează unui client în schimbul unui JPY.
- banca A se adresează unei bănci japoneze B pentru a cumpăra EURO,
vânzând 1 JPY primit de la clientul său. Ea va obţine 1/133,843 EUR pentru
un JPY vândut (banca A vinde JPY → banca B cumpără JPY şi vinde EUR
→ se foloseşte cursul de vânzare)
- suma în EURO se va transforma în RON pe piaţa românească, banca A
vânzând altei bănci EURO. Ea va obţine 3,8869 * 1/133,843 RON
- suma în ROL va fi cedată de către banca A clientului său

SV ( EUR / RON ) 3,9002


SV(JPY/RON) = = = 0,0291 JPY/RON
S C ( EUR / JPY ) 133,695
Cursul de vânzare JPY/RON reprezintă suma în RON pe care un intermediar
(banca A) o solicită unui client care doreşte să cumpere 1 JPY.
- banca A va cumpăra de la o altă bancă românească EURO, obţinând 1/3,9002
EURO pentru fiecare RON vândut
- banca A va vinde această sumă în EURO unei bănci japoneze B, obţinând
133,695 * * 1/3,9002 JPY (banca A vinde EUR → banca B cumpără se
foloseşte cursul de cumpărare)
- → 1 ROL = 133,695 * 1/3,9002 JPY → 1 JPY = 3,9002 * 1/133,695 RON
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
2) Determinaţi cursul de schimb GBP/RON pe baza următoarelor date:
Piaţa Curs Cumpărare Vânzare
Românească USD/RON 3,2615 3,2847
Engleză GBP/USD 1,8146 1,8215

SC(GBP/RON) = SC(USD/RON) * SC(GPB/USD) = 3,2615 * 1,8146 = 5,9183GBP/RON


Cursul de cumpărare GBP/RON reprezintă suma în lei cu care banca A cumpără
de la clienţii săi 1 GBP.
- banca A cumpără USD de la o bancă engleză, obţinând 1,8146 USD pentru 1
GBP vândut
- suma in USD este vândută pe piaţa românească unei alte bănci, obţinându-se
3,2615 * 1,8146 RON
- suma în RON va fi cedată de către banca A clientului său

SV(GBP/RON) = SV(USD/RON) * SV(GBP/USD) = 3,2847 * 1,8215 = 5,9831 GBP/RON


Cursul de vânzare GBP/RON reprezintă suma în lei pe care banca A o solicită
clientului său pentru 1 GBP.
- banca A cumpără de la o bancă românească dolari, obţinând 1/3,2847 USD
pentru 1 RON vândut
- cu această sumă în USD va cumpăra GBP pe piaţa engleză, obţinând
1/3,2847 * 1/1,8215 GBP
1
- → 1 RON = GBP → 1GBP = 5,9.831 RON
3,2847 * 1,8215

3) Cunoscând următoarele cotaţii spot: USD/CHF: 5,01/9 şi USD/JPY:


111,295/2,000 determinaţi cotaţia CHF/JPY
SC( Z / Y ) SC ( USD / JPY ) 111,295
SC(X/Y) = → SC(CHF/JPY) = = = 21,8654 CHF/JPY
SV( Z / X ) S V ( USD / CHF ) 5,09

SV( Z / Y ) S V ( USD / JPY ) 112


SV(X/Y) = → Sv(CHF/JPY) = = = 22,3553 CHF/JPY
SC( Z / X ) SC ( USD / CHF ) 5,01
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Tranzactii la termen – forward si futures

Exemplul 4, exportatorul X care vinde mărfuri în Italia şi va încasa EUR peste


trei luni (1.000.000 EUR), va avea interesul de a se proteja faţă de o posibilă
depreciere a EUR, vânzând EUR le termen de trei luni. Cursul practicat pentru
tranzacţia la termen este de 4,4 EUR/RON. La scadenţă, cursul spot este de
4,45 EUR/RON. Pentru cei 1.000.000 EUR primeşte: 1.000.000 x 4,4=
4.400.000 RON. La scadenţă ar fi vândut valuta la: 1.000.000 x 4,45=
4.450.000 RON, ceea ce înseamnă că exportatorul pierde datorită faptului că
ar fi putut să vândă mai scump (a anticipat greşit tendinţa pieţei): 4.450.000-
4.400.000= 50.000 RON.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplul5, un exportator care trebuie să încaseze, peste o lună, suma de
25.500 EUR reprezentând contravaloarea mărfurilor vândute, va putea opta
pentru folosirea unui contract forward sau a unui contract futures. În cazul
alegerii contractului forward, el va negocia cu banca sa un curs la care va
vinde peste o lună suma de 25.500 EUR. În cazul alegerii contractelor futures,
el va vinde, la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS) un
număr de 25 sau 26 de contracte futures (valoarea fiecărui contract fiind de
1.000 EUR), datorită standardizării contractelor neputând tranzacţiona exact
suma pe care o va încasa.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Determinarea cursului la termen pe baza punctelor forward

Cursul la termen = Spot + Report


Cursul la termen = Spot – Deport

Curs spot EUR/USD 1,2281 1,2309


Puncte forward (report) 30 40
Curs la termen 1,2311 1,2349

Curs spot EUR/USD 1,2281 1,2309


Puncte forward (deport) 40 30
Curs la termen 1,2241 1,2279

Exemplul 6:
Cursul de schimb EUR/CHF este de 5,56/57 şi FWD pentru 3 luni 125/114. Care
va fi cursul valutar la termen de 3 luni?
Notă: Cursul spot se consideră cu 4 zecimale. În cazul în care acestea lipsesc, se
va completa cu 0.
Moneda face deport (punctele fwd la cumpărare > punctele fwd la vânzare)

Curs spot EUR/CHF 5,5600 5,5700


Puncte forward (deport) 125 114
Curs la termen 5,5475 5,5586
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Determinarea cursului forward la cumpărare

FC = SC + puncte fwd la cumpărare


FC – curs forward la cumpărare
SC – curs spot la cumpărare

n
( rdep mon naţ  rimpr valuta ) *
puncte fwd la cumpărare = SC * 360
n
1  rimpr valuta *
360
n – numărul de zile pentru care se face anticiparea
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplul7:O întreprindere din România efectuează un export în valoare de 10.000
EUR, cu încasare peste 90 de zile. Pentru a nu se expune riscului, vinde băncii sale
EURO la termen de 3 luni. Datele pieţei sunt: EUR/RON 3,8800/9100, iar ratele de
dobândă pe termen de 3 luni:
depozite împrumuturi
EUR 3% 3,75%
RON 14% 16%
Determinaţi cursul forward de cumpărare afişat de bancă:

Banca nu doreşte să se expună nici ea riscului valutar. Acesta este motivul pentru
care face următoarele operaţiuni:
1. Banca împrumută în prezent o sumă X în EURO, care va valora peste 90 de zile
10.000 EURO. Împrumutul va fi rambursat din cei 10.000 pe care îi va primi de la
client la scadenţa operaţiunii

10.000 10.000
X= = = 9.907,121 EUR
n 90
1  r impr EUR * 1  3,75% *
360 360

2. Dolarii împrumutaţi se vând altui intermediar la vedere


→ SC * X = 3,8800 EUR/RON * 9.907,121 EUR = 38.439,63 RON

3. Suma în RON se plasează la termen de 90 de zile. Valoarea depozitului peste 90


de zile este de:
90
38.439,63 * (1+ 14%* ) = 39.785,01 RON
360
4. Am obţinut preţul la termen a 10.000 EURO. Pentru a afla preţul unui EURO vom
împărţi suma obţinută la 10.000 → 1 EUR = 3,9785 RON

→ puncte fwd la cumpărare =3,9785 – 3,8800 = 0,0985


III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Determinarea cursului forward la vânzare

FV = SV + puncte fwd la vânzare


FV – curs forward la vânzare
SV – curs spot la vânzare

n
( rimpr mon naţ  rdep valuta ) *
puncte fwd la vânzare = S V * 360
n
1  rdep valuta *
360
n – numărul de zile pentru care se face anticiparea
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplul8O întreprindere românească încheie un contract de import de 10.000
EURO, cu termen de plată de 90 de zile. Pentru a nu se expune riscului valutar,
cumpără la termen de 90 de zile suma de 10.000 EURO. Se cere cursul forward de
vânzare afişat de bancă. Cursurile spot şi ratele de dobândă sunt cele din problema
anterioară.

Rezolvare:

Banca nu doreşte să se expună nici ea riscului valutar. Acesta este motivul pentru
care face următoarele operaţiuni:
1. Banca A plasează în prezent X EURO pentru a obţine peste 90 de zile suma de
10.000 EURO
10.000 10.000
X = = 9.925,5583 EUR
n 90
1  rdep EUR * 1  3% *
360 360

2. Banca A cumpără la vedere X EURO


→ Sv * X = = 9.925,5583 * 3,9100 = 38.808,93 RON

3. Banca ia cu împrumut RON pentru a cumpăra EURO. Valoarea împrumutului


peste 90 de zile este:
n 90
→ 38.808,93 * (1 + rîmpr RON * ) = 38.808,93 * (1 + 16%* )= 40.361,29RON
360 360
Această sumă reprezintă preţul a 10.000 EURO. Pentru a afla preţul unui EURO
vom împărţi această sumă la 10.000 → 1 EUR = 4,0361RON

→ puncte fwd la vânzare = 4,0361 – 3,9100 = 0,1261


III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
TRANZACTII CU OPTIUNI

a) Cumpărare de CALL

Profit

PE

PM Curs

Prima
Pierdere

PE = preţul de exerciţiu
PM = punctul mort = cursul valutei pentru care rezultatul operatorului este 0 (nu se
obţine nici profit nici pierdere) = PE + prima
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplu: Un importator japonez va avea de plătit peste 3 luni suma de
100.000 USD. Importatorul cumpără opţiuni call de tip european, valoarea unui
contract fiind de 50.000 USD, iar preţul de exerciţiu 121 JPY şi primă de 2 JPY
pentru fiecare USD.
Importatorul va cumpăra 100.000 / 50.000 = 2 contracte call
PM = PE + prima = 121 + 2 = 123
Dacă la scadenţă cursul de piaţă este 120 JPY pentru un USD, fiind mai mic
decât preţul de exerciţiu, contractele de opţiune se vor abandona, fiind avantajoasă
achiziţionarea valutei direct de pe piaţa spot. În cazul în care opţiunile s-ar fi
exercitat, pierderea ar fi fost mai mare decât în alternativa abandonării ei.
Rezultatul obţinut de către cumpărător va fi 2  50.000  (-2) = -200.000 JPY, adică
o pierdere de 2 00.000 JPY.
Dacă la scadenţă cursul este 122 JPY pentru un USD, fiind mai mare decât
preţul de exerciţiu, contractele de opţiune se vor exercita, se va obţine o pierdere,
dar aceasta va fi mai mică decât cea obţinută în cazul în care contractele s-ar
abandona. Rezultatul obţinut de către cumpărător va fi 2  50.000  (-121 + 122 –
2) = -100.000 JPY, adică o pierdere de 100.000 JPY.
Dacă la scadenţă cursul este 127 JPY pentru un USD, fiind mai
mare decât preţul de exerciţiu, contractele de opţiune se vor exercita,
se va obţine un câştig. Rezultatul obţinut de către cumpărător va fi 2 
50.000  (-121 + 127 – 2) = 400.000 JPY, adică un câştig de 400.000 JPY.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
b)Vânzare de CALL

Profi
t
Prim
a
PM

PE Curs

Pierder
e Fig. 7.9. Vânzare de call
PE = preţul de exerciţiu
PM = punctul mort = PE + prima
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate

Exemplu: Un investitor vinde 3 opţiuni call USD/RON, valoarea unui contract


fiind de 1.000 USD. PE este de 3,3 USD/RON, prima este de 0,2 RON.
Dacă la scadenţă cursul este de 3,25 RON pentru un USD, fiind mai mic decât
preţul de exerciţiu, cumpărătorul opţiunilor va decide să le abandoneze şi să
plătească prima, iar vânzătorul de opţiuni va încasa contravaloarea primelor.
Rezultatul obţinut de către vânzător va fi 3  1.000  0,2 = 600 RON, adică un
câştig de 600 RON.
Dacă la cursul este de 3,55 RON pentru un USD, fiind mai mare decât preţul
de exerciţiu, cumpărătorul opţiunilor va decide să le exercite. Rezultatul obţinut de
către vânzător va fi 3  1.000  (3,3 – 3,55 +0,2) = -150 RON, adică o pierdere de
150 RON.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
a) Cumpărare de PUT
Profi
t
Curs
PE

P
M
Prim
Pierder a
e
Fig. 7.10. Cumpărare de put
PE = preţ de exerciţiu
PM = punctul mort = PE – prima
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplu: Un exportator elveţian încheie un contract de export de 1.000.000
EUR cu scadenţa peste o lună. Pentru a se proteja împotriva deprecierii EUR,
cumpără 10 opţiuni put, cu unitatea de tranzacţionare de 100.000 EUR. Preţul de
exerciţiu este de 1,765 EUR/CHF, iar prima plătită este 0,025 CHF pentru 1 EUR.
Dacă la scadenţă cursul EUR/CHF este 1,67, fiind mai mic decât preţul de
exerciţiu, opţiunea va fi exercitată deoarece cumpărătorul contractului deoarece
acesta va fi avantajat de vânzarea valutei la un curs mai mare. Rezultatul obţinut de
către cumpărător va fi 10  100.000  (1,765 – 0,025 – 1,67) = 70.000 CHF, adică
un câştig de 70.000 CHF.
Dacă la scadenţă cursul EUR/CHF este 1,75, fiind mai mic decât preţul de
exerciţiu, opţiunea va fi exercitată deoarece cumpărătorul contractului deoarece
acesta va înregistra o pierdere mai mică decât în cazul unui abandon al
contractului. Rezultatul obţinut de către cumpărător va fi 10  100.000  (1,765 –
0,025 – 1,75) = -10.000 CHF, adică o pierdere de 10.000 CHF.
Dacă la scadenţă cursul USD/CHF este 1,77, fiind mai mare decât
preţul de exerciţiu, opţiunea se va abandona, deoarece cumpărătorul
contractului va prefera să vândă valuta la cursul de pe piaţă, cât mai
mare. Rezultatul obţinut de către cumpărător va fi 20  50.000  (-0,025)
= -25.000 CHF adică o pierdere de 25.000 CHF.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
a) Vânzare de PUT

Prof
it
Prim
a
P
M
PE Curs

Pierder
e
Fig. 7.11. Vânzare de put

PE =preţul de exerciţiu
PM = punctul mort = PE – prima
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Exemplu: Un investitor vinde 2 opţiuni PUT, valoarea unui contract fiind de
2.000 USD, preţul de exerciţiu este 1,85 USD/CHF, iar prima este de 0,02 CHF
pentru fiecare USD.
Dacă la scadenţă cursul este1,8 CHF pentru un USD, fiind mai mic decât
preţul de exerciţiu, cumpărătorul contractului va decide exercitarea opţiunii, iar
vânzătorul este obligat să accepte această decizie. Rezultatul obţinut de către
vânzător va fi 2  2.000  (1,8 + 0,02 – 1,85) = -120 CHF, adică o pierdere de 120
CHF.
Dacă la scadenţă cursul este 1,84, CHF pentru un USD, fiind mai mic decât
preţul de exerciţiu, cumpărătorul contractului va decide exercitarea opţiunii.
Rezultatul obţinut de către vânzător va fi 2  2.000  (1,84 + 0,02 – 1,85) = 40
CHF, adică un câştig de 40 CHF.
Dacă la scadenţă cursul este 1,87 CHF pentru un USD, fiind mai
mare decât preţul de exerciţiu, cumpărătorul va decide abandonarea
opţiunii, situaţie favorabilă pentru vânzătorul contractului care va
încasa contravaloarea primei, fără a avea nici o obligaţie suplimentară.
Rezultatul obţinut de către vânzător va fi 2  2.000  0,02 = 80 CHF,
adică un câştig de 80 CHF.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Arbitraj

Exemplu, pe piaţa A se vinde 1 USD cu 1,6 CHF, iar pe piaţa B, în acelaşi


moment, moneda americană se cumpără cu 1,65 CHF. Un arbitrajist dispune de
16.000 CHF şi îi foloseşte pentru a cumpăra USD pe piaţa A pe care îi revinde
imediat pe piaţa B, ceea ce are ca rezultat un câştig:
- pe piaţa A: cei 16.000 CHF devin 1.000 USD
- pe piaţa B: 1.000 USD devin, în urma vânzării, 16.500 CHF
- rezultă un plus de 500 CHF.
Acest tip de arbitraj mai poartă şi denumirea de arbitraj bilateral
sau arbitraj în spaţiu şi este varianta cea mai simplă de arbitraj, care se
bazează pe faptul că pentru acelaşi tip de valută, în acelaşi moment, pot
exista două cursuri de schimb diferite pe două pieţe diferite. Acest tip
de operaţiune trebuie realizată foarte repede deoarece există riscul ca
ratele de schimb să se egalizeze datorită jocului cererii şi ofertei.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Se poate apela şi la cursul de schimb încrucişat pentru realizarea
operaţiunilor de arbitraj. Acest tip de arbitraj mai poartă şi denumirea de arbitraj
triunghiular.

Exemplu:
Pe piaţă se înregistrează următoarele cotaţii spot: USD/RON 2,3600/732; EUR/RON
3,5438/500; EUR/USD 1,3499/502. Să se stabilească cum acţionează operaţiunea de
arbitraj triunghiular.
Rezolvare:
In baza cotaţiilor USD/RON şi EUR/RON se determină cotaţia cross, pentru a se
stabili direcţia de acţiune:
3,5483
CC EUR/USD = = 1,4951
2,3732
3,5500
CV EUR/USD = = 1,5042
2,3600
Presupunem că vom cumpăra 100.000 EUR
1. Cumpără 100.000 EUR contra USD la cursul 1,3502 → va plăti pentru euro
cumpăraţi: 100.000 * 1,3502 = 135.020 USD
2. Vinde EUR la cursul EUR/RON 3,5483 → va obţine 100.000 * 3,5483 =
354.830RON
3. Cu leii astfel dobândiţi, cumpără USD la cursul USD/RON de 2,3732 →
354.830/2,3732 = 149.515,4USD
Câştigul = 149.515,4 - 135.020 = 14.495,4 USD
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
În cazul arbitrajului prin operaţiuni la termen se combină diferenţele dintre ratele
de dobândă pe 2 pieţe cu diferenţele dintre cursul la termen şi cursul spot practicate
pe aceeaşi piaţă.
F  S 360
TaR(D) = * * 100
S n
TaR(D) – taxa anuală de report sau deport
Dacă Rd > TaR(D) se face plasamentul în valuta pentru care rata de dobândă e
mai mare
Dacă Rd < TaR(D) se face plasamentul în valuta pentru care rata de dobândă e
mai mică
Exemplu:
Se consideră cursul USD/CAD, S = 1,3170, F6M = 1,2950, rUSD = 11%, rCAD = 6%.
Disponibilul este de 1 milion CAD.
Rezolvare:
Rd = 5%

TaR(D) = 1,2950  1,3170 360


* = 3,34%
1,3170 180

→ Rd > TaR(D) se face plasamentul în valuta pentru care rata de dobândă e mai
mare→USD
1. se transformă CAD în USD: 1mil CAD = 1mil/1,3170 = 759.301 USD
2. se realizează un depozit la termen de 6 luni: 759.301 (1 + 0,11* ½) = 797.266
USD
3. la t0 se face o tranzacţie fwd pentru refacerea disponibilului iniţial → se vând
fwd 797.266 USD (ştim cu siguranţă că această sumă va fi încasată la
scadenţa depozitului)→ 797.266 * 1,2950 = 1.032.459.CAD
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
Speculatie
Exemplu, în situaţia în care speculatorul anticipează o depreciere a
coroanei daneze (DKK) superioară cursului la termen de trei luni de
6 DKK per EUR, în condiţiile în care rata dobânzii este de 12%
pentru DKK şi de 4% pentru EUR, el va proceda astfel: împrumută
6.000 DKK, pentru a cumpăra la termen 1.000 EUR. Pentru
coroane va plăti o dobândă de 6.000x 0,12 x1/4=180 DKK. Suma
obţinută o va folosi pentru a cumpăra la termen euro, rezultând
1.000 EUR. Dacă peste trei luni cursul de pe piaţă este 6,2 DKK
per EUR, va obţine 6.200 DKK, din care va trebui să ramburseze
datoria de 6.000 şi să plătească dobânda de 180. Va rezulta un
profit de 20 DKK, la care se adaugă şi eventualele dobânzi
rezultate din depunerea banilor împrumutaţi într-un depozit bancar
pe perioada de până la scadenţa operaţiunii la termen.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Aplicatii rezolvate
1.Cotaţiile pieţei elveţiene sunt 5,2345/56 USD/CHF. O bancă românesacă doreşte să cumpere USD pe această piaţă. La ce
curs se va realiza tranzacţia?

2. Presupunem că o companie românească are o datorie în franci elveţieni peste 3 luni. Doreşte să realizeze o operaţiune
de hedging folosind un contract forward. De ce depinde rezultatul companiei în cadrul contractului forward?

3. Un importator român are de plătit o sumă de 30.000 USD peste 3 luni partenerului său străin. Previzionând o apreciere
a USD, importatorul cumpără la termen valuta de la banca sa la un curs de 3,2 USD/RON.
Care va fi rezultatul operaţiunii dacă la scadenţă cursul este de 3,3?
Dar dacă devine 3,15?

4. Presupunem că o companie românească are o creanţă în franci elveţieni peste 3 luni. Doreşte să realizeze o operaţiune
de hedging folosind un contract forward. De ce depinde rezultatul companiei în cadrul contractului forward?

5. Un exportator român are de încasat contravaloarea unui export în sumă de 1.000.000 EUR peste 3 luni. Previzionând o
depreciere a EUR în raport cu RON, încheie o tranzacţie la termen cu banca sa prin care vinde valuta la termen. Cursul
practicat pentru tranzacţia forward este 4,2 EUR/RON. La scadenţă, cursul spot este EUR/RON 4,15.

6. Cursul spot este 1EUR = 3,6000 RON. Un speculator anticipează o creştere a cursului şi tranzacţionează o opþiune
(dimensiunea contractului = 1000EUR , prima c = 0,05 RON pentru un EUR, PE= 3,6500 EUR/RON) a) Să se determine
rezultatul speculatorului dacă la scadenţă cursul este 1EUR=3,5000 RON. b) Cât ar fi trebuit să fie cursul la scadenţă a.î
rezultatul să fie un câştig de 50 RON.

7. Cursul EUR/RON este 4,3402/8. Se ştie că ratele de dobândã pe 6 luni în zona euro sunt 4,1/4,5, iar în România sunt
5,9/6,4. Să se determine punctele forward 6M pentru cursul EUR/RON.
III. Piata valutara si tranzactii derulate pe aceasta –
Teste de autoevaluare
1. NU constituie element cuantificabil al lichidității internaționale:
a) rezerva de valute a băncii centrale;
b) aurul monetar al băncii centrale;
c) poziția creditoare la FMI;
d) rezerva de DST;
e) facilitățile de credit pe termen scurt acordate de băncile comerciale.

2. Alegeti afirmația corectă dintre cele de mai jos:


a) tranzacțiile în scop comercial sunt generate numai de nevoile exportatorilor;
b) tranzacțiile exprimate în monede superconvertibile nu pot avea termene mai mari de 6 luni;
c) tranzacțiile în scopul acoperirii riscului nu pot fi generate de operatorii pe piața asigurărilor;
d) tranzacțiile speculative pot fi inițiate și fără existența unui disponibil inițial;
e) din tranzacțiile speculative nu pot rezulta pierderi pentru operator.

3. Despre superconvertibilitate se afirmă:


a) reprezintă cel mai înalt stadiu al convertibilității;
b) se referă la monedele solicitate cel mai frecvent la preschimbare pe piața internațională;
c) este deținuta de USD, JPY, GBP, EUR;
d) este o însușire a monedelor liber utilizabile;
e) vizează monedele naționale caracterizate de convertibilitate numai în cadrul operațiunilor de cont curent.
Care din afirmațiile de mai sus NU este adevărată?
III. Piata valutara si tranzactii derulate pe aceasta –
Teste de autoevaluare
4. Tranzacțiile speculative:
a) nu se pot derula în cazul inexistenței unui disponibil inițial;
b) au la bază previziunea operatorului cu privire la evoluția viitoare a cursului anumitor valute;
c) urmăresc vânzarea de valute aflate în proces de apreciere;
d) nu pot fi amânate la data scadenței dacă operatorul inițiază operațiunea pe poziția descoperit;
e) nu implică asumarea vreunui risc din partea operatorului.

5. Valuta reprezintă:
a) moneda cu convertibilitate în operațiuni de vânzare-cumpărare pe plan intern;
b) moneda care poate fi preschimbată numai în țara de emisiune;
c) orice monedă națională folosită în afara țării de emisiune;
d) moneda care provine din operațiuni de capital;
e) moneda cu convertibilitate limitată.

6. Identificați afirmația falsă referitoare la piața valutară:


a) prin modul în care circulă informațiile se aseamănă cu o piață cu concurență perfectă;
b) în afară de valute, permite tranzacționarea de acțiuni și obligațiuni caracteristice pieței de capital;
c) cel mai mare centru pe piața valutară este Londra;
d) este cea mai mare și mai dinamică piață financiară din lume;
e) este singura piață financiară care funcționează 24 de ore din 24.
III. Piata valutara si tranzactii derulate
pe aceasta – Raspunsuri la testele de
autoevaluare
1–E
2–D
3–E
4–B
5–C
6-B
IV. Echilibrul valutar și balanța de plăți: Balanța de
plăți: definire, componente ale balanței de plăți,
modul de înregistrare a fluxurilor generate de
tranzacțiile ce privesc contul curent și contul de
capital și financiar, factori determinanți ai contului
curent.

• Obiectivele unității de învățare IV:


- echilibrul valutar
- balanța de plăți
- factori de influență asupra balanței de plăți
- mijloace de plată internaționale
III. Echilibrul valutar si balanta de plati
externe
• Cuprinsul unităţii de învăţare 4:
- Echilibrul valutar
- Definire balanță de plăți
- Noțiuni și principii de operare în balanța de plăți
- Structura balanței de plăți
- Factori de influență asupra balanței de plăți
- Influența cursului de schimb asupra operațiunilor de import/export
- Mijloace de plată (monede naționale și valute)
- Aplicaţii rezolvate
- Aplicaţii propuse
- Teste de autoevaluare
- Raspunsuri la testele de autoevaluare
ECHILIBRU ECONOMIC
Echilibru GENERAL Echilibru
financiar valutar

Echilibru monetar Egalitatea între încasările


şi plăţile în valută ale
unei ţări

Egalitatea între resursele


financiare şi posibilităţile de
procurare a resurselor
- rezultă din echilibrul economic intern
- este influenţat de calitatea şi volumul
producţiei, evoluţia preţurilor interne-
externe, fluctuaţiile valutare, volumul
creditelor primite-acordate etc.
Existenţa unui raport optim între
masa monetară în circulaţie
şi nevoile băneşti ale
circulaţiei monetare
Echilibru Echilibru
parţial total
= tablou statistic sub formă contabilă
care înregistrează sistematic
ansamblul fluxurilor reale, financiare, - lucrează cu fluxuri şi
monetare intervenite între rezidenţii stocuri (nu cu solduri
unei economii şi restul lumii, în existente la un moment dat)
cursul unei perioade (de regulă 1 an)

BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

- factor de orientare a politicii externe a


statului respectiv
- factor de orientare a politicilor celorlalte
state faţă de ţara respectivă
- BP Globală
- BP Regională
- BP Bilaterală

BP Program
• previzionată anual
• înregistrează necesităţile
BALANŢA DE PLĂŢI valutare şi resursele valutare
disponibile necesare derulării
activităţii comerciale

BP de piaţă
• previzionată trimestrial
• ACTIV: oferte de mijloace de plată în
valută (export + donaţii străine +
fructificări de capital)
• PASIV: cerere de mijloace de plată în
valută (import + investiţii + donaţii )
Tranzacţii
• Schimburi
•Transferuri
• Migrări
Teritoriul economic
• Tranzacţii estimate

NOŢIUNI
Conceptul de rezident

Evaluarea şi înregistrarea tranzacţiilor


Sistemul dublei înregistrări
Principiul contrapartidei duble = fiecare
Sistemul dublei înregistrări tranzacție se înregistrează de 2 ori (o dată
pe debit și o dată pe credit)

DEBIT CREDIT

+A -A ACTIVE = creanțe
PASIVE = datorii
-P +P
• importuri • exporturi
• active financiare • active financiare
(+) active externe (-) active externe
(-) datorii către exterior (+) datorii către exterior
Structura Balanței de Plăți a României
I. CONT CURENT (A + B + C)
A. Bunuri şi Servicii
- Bunuri
- Servicii
B. Venituri primare
C. Venituri secundare
II. CONT DE CAPITAL ŞI FINANCIAR
A. Cont de capital
B. Cont financiar
- investiţii directe
- investiţii de portofoliu
- derivate financiare
- alte investiţii de capital
- active de rezervă ale BNR
III. ERORI ŞI OMISIUNI
- Bunuri
= încasări/plăţi pentru export/import de bunuri
= încasări/plăţi pentru bunuri trimise/primite din străinătate
= tranzacţii cu aur între rezidenţi şi nerezidenţi
- Servicii
= încasări/plăţi pentru servicii de transport, turism-călătorii, comunicații, servicii
financiare, asigurări, sport, cultură etc.
- Venituri primare
= salarii/indemnizaţii pentru munca depusă în străinătate
= venituri din investiţii directe, de portofoliu și alte investiții de capital (dobânzi,
dividende, profituri)
- Venituri secundare
= subvenţii primite/acordate pentru susţinerea bugetului
= impozite, taxe, pensii, burse şcolare etc.
- Contul de capital
= transferuri de capital (administrația publică și alte sectoare)
= achiziții / vânzări de active nemateriale - nefinanciare
- Contul financiar
Investiţii directe
= investiţii directe ale rezidenţilor în străinătate
= investiţii directe ale nerezidenţilor în ţara respectivă
Investiţii de portofoliu
= active (creanţe deţinute de rezidenţi asupra nerezidenţilor)
= pasive (angajamente ale rezidenţilor faţă de nerezidenţi)
Alte investiţii de capital
= împrumuturi şi credite pe termen scurt și lung (credite comerciale și credite financiare)
= împrumuturi şi credite în relaţia cu FMI
= numerar, depozite, cecuri, alte pasive / active pe termen scurt şi lung
Active de rezervă ale BNR
= aur monetar
= rezerva valutară
- Erori şi omisiuni
= modificări de creanţe şi angajamente active / pasive care nu se regăsesc în alte capitole
- starea de balanţă activă sau pasivă rezultă din modul în care se face echilibrarea acesteia
- dezechilibrul cel mai mare al BP provine din dezechilibrul schimburilor comerciale
- soldul BP este influenţat cel mai puternic de situaţia balanţei comerciale  evidenţiază
aportul economiei reale la asigurarea echilibrului valutar şi reflectă încasările şi plăţile din
exporturi şi importuri de bunuri aferente perioadei de întocmire a balanţei

Factori destabilizatori care acţionează asupra BPE

Factori endogeni Factori exogeni


- reducerea exportului (calamităţi naturale, - dereglarea preţurilor mondiale
revoluţii, războaie, greve, destabilizări politice)
- restricţii cantitative, creşterea taxelor vamale,
- creşterea neraţională a importurilor sporirea altor taxe de către ţările importatoare
- slăbirea calităţii producţiei pentru export - micşorarea intrărilor de valută/creşterea
- reducerea deliberată a exporturilor ieşirilor de valută ca urmare a fluctuaţiei
cursului valutar
- întârzieri în darea în exploatare a unor
obiective industriale de însemnătate naţională - influenţa factorilor psihologici şi a mişcărilor
majoră speculative la bursă
Modalităţi de echilibrare a balanţei de plăţi

- sprijinirea producţiei şi valorificarea superioară pe piaţa externă


- sprijinirea politicii de investiţii pentru atragerea de capitaluri
străine
- emisiunea pe piaţa externă de capital de obligaţiuni amortizabile
pe termen lung
- obţinerea de credite de la organisme financiare internaționale
- atragerea de credite guvernamentale
- primirea de ajutoare financiare sau în mărfuri
- amânarea restituirii unor credite
- vânzări de aur din rezerva naţională

Balanţa de plăţi
10
ECHILIBRUL VALUTAR

Y = PIB
M = importuri
Y+M=C+I+X C = consum intern
I = investiții
X = exporturi

Dacă Y = C + I Relația de echilibru valutar: M = X

Dacă Y < C + I Relația de deficit valutar: M > X

Dacă Y > C + I Relația de excedent valutar: M < X

Balanţa de plăţi
11
Curs de revenire Rata aportului Curs de revenire al
la export Aport valutar valutar aportului valutar

EXPORT

Evaluarea eficienţei activităţii de export / import

IMPORT

Curs de revenire
la import

12
Influența modificării cursului valutar asupra
operațiunilor de EXPORT

Exemplu 1: export Canada  Franța; preț de export 26.406 CAD/bucată, curs valutar
contractual 1,3203 EUR/CAD. Preț produse similare franceze = 20.000 EUR.
Evoluție curs valutar: a) 1,3125 EUR/CAD b) 1,3302 EUR/CAD

Curs valutar 1,3125 1,3203 1,3302


Explicații

Prod. canadiene exportate 20.118 EUR 20.000 EUR 19.851 EUR

Prod. franceze similare 20.000 EUR 20.000 EUR 20.000 EUR

Diferențe + 118 EUR 0 EUR - 149 EUR

a) Aprecierea CAD față de EUR  diminuarea exporturilor canadiene către Franța

b) Deprecierea CAD față de EUR  sporirea exporturilor canadiene către Franța


Influența modificării cursului valutar asupra
operațiunilor de IMPORT

Exemplu 2: import Elveția ← America; preț de import 14.920 USD/bucată, curs


valutar contractual 0,9383 USD/CHF. Preț produse similare elvețiene = 14.000 CHF.
Evoluție curs valutar: a) 0,9267 USD/CHF b) 0,9412USD/CHF

Curs valutar 0,9267 0,9383 0,9412


Explicații

Prod. americane importate 13.826 CHF 14.000 CHF 14.042 CHF

Prod. elvețiene similare 14.000 CHF 14.000 CHF 14.000 CHF

Diferențe - 174 CHF 0 CHF + 42 CHF

a) Aprecierea CHF față de USD  sporirea importurilor elvețiene din SUA

b) Deprecierea CHF față de USD  diminuarea importurilor elvețiene din SUA


Monede naţionale Valute

Mijloace de plată internaţionale = totalitatea formelor şi instrumentelor prin


care se poate lichida o obligaţie ce rezultă din operaţiuni comerciale,
financiare şi de credit

Devize Monede internaţionale


Monedele
• însemnătate diferită în mijlocirea plăţilor internaţionale
naţionale

• monede naţionale cu circulaţie şi putere de plată la nivel


Valutele internaţional şi care pot constitui rezerve în alte ţări decât cea
emitentă
• lichidează imediat obligaţiile de plată în relaţiile internaţionale
• valută – valută convertibilă

• după natura lor:


- valută în numerar Trecerea la convertibiltatea oficială: CONDIŢII
- valută în cont • economice
 în funcţie de capacitatea de preschimbare • financiar-monetare
- monede neconvertibile • organizatorice
- monede cu convertibilitate limitată • sociale
- monede cu convertibilitate oficială
- monede superconvertibile
III. Echilibrul valutar si balanta de plati
externe – Aplicatii rezolvate
Efectele deprecierii monedei naţionale (mai mulţi RON pentru o unitate
monetară străină):
1) stimularea exporturilor (bunurile naţionale devin mai ieftine pe piaţa externă)
Exemplu:
Cursul EUR/RON este de:
a) 3,85
b) 4
c) 4,1
Se exportă un produs din România în Uniunea Europeană, preţul de export fiind de
1000RON. Acelaşi produs costă 250 EUR pe piaţa europeană.
Preţul produsului românesc, în EUR, evoluează astfel comparativ cu cel european
Curs
3,85 4 4,1
Preţ
Românesc 259,74 250 243,90
European 250 250 250

2) frânarea importurilor (bunurile străine devin mai scumpe pe piaţa internă)


Exemplu:
Cursul EUR/RON este de:
a) 3,85
b) 4
c) 4,1
Se importă un produs din Uniunea Europeană la un preţ de 1.000 EUR, iar pe piaţa
românească un produs similar este vândut cu 4.000 RON
Preţul produsului european, în RON, evoluează astfel comparativ cu cel românesc.
Curs
3,85 4 4,1
Preţ
Românesc 4.000 4.000 4.000
European 3.850 4.000 4.100
III. Echilibrul valutar si balanta de plati
externe – Aplicatii propuse
Care sunt efectele aprecierii monedei naţionale (mai puţini RON pentru
o unitate monetară străină)?

Indicatie
Trebuie sa va referiti la:
• 1) frânarea exporturilor
• 2) stimularea importurilor
III. Echilibrul valutar si balanta de plati externe – Teste
de autoevaluare
1. Echilibrarea balanței de plăți nu se poate realiza prin:
a) obținerea de credite de la organisme financiar-valutare internaționale;
b) creșterea veniturilor în valute convertibile;
c) valorificarea superioară a producției naționale la export;
d) atragerea de capitaluri străine pentru activitatea de investiții;
e) emisiunea de acțiuni pe piața externă de capital.

2. Convertibilitatea internă reprezintă însușirea monedei naționale de a fi preschimbată în altă


monedă:
a) fără restricții privind suma, scopul și calitatea solicitantului;
b) numai pe piața internă a emitentului și numai pentru operațiuni curente;
c) de către deținătorii nerezidenți pentru sume provenite din tranzacții curente;
d) numai pentru monede liber utilizabile;
e) nici una din variantele de mai sus.
III. Echilibrul valutar si balanta de plati externe – Teste
de autoevaluare
3. Factorii economici ce trebuie urmăriți în cazul trecerii unei monede la stadiul convertibilității
oficiale NU includ:
a) adaptarea producției interne de bunuri și servicii din punct de vedere al volumului și structurii;
b) crearea de noi locuri de muncă;
c) satisfacerea de către producția internă a cererii externe sub aspect cantitativ, calitativ și
structural;
d) atingerea unui anumit nivel al productivității muncii;
e) existența unui sold activ al balanței comerciale.

4. Printre factorii destabilizatori endogeni care acționează asupra balanței de plăți NU se numără:
a) micșorarea intrărilor de valută ca urmare a fluctuației cursului de schimb valutar;
b) întârzieri în darea în exploatare a unor obiective industriale de importanță națională;
c) scăderea calității produselor destinate exportului;
d) necesitatea aprovizionării pieței interne din producția națională;
e) creșterea în ritmuri accelerate a importurilor.
III. Echilibrul valutar si balanta de plati
externe – Rezolvare teste de
autoevaluare
1–E
2–B
3–B
4–A