PRINCIPII CONTABILE IN BANCA

In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii contabile

generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si exceptii de la
acestea.

1. Principiul prudentei – urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din

prezent. Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a
veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de
piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare
la termen).

2. Principiul permanentei metodelor – care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor

contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea
acestora se face numai extraordinar si in mod justificat.

3. Principiul independentei exercitiilor – decupeaza activitatea bancii in perioade de timp

de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre
banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite. De
exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie
de momentul incasarii sau platii lor.

4. Principiul continuarii activitatii – pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod

normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare.

5. Principiul intangibilitatii bilantului – cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu

bilantul de inchidere al exercitiului precedent.

6. Principiul necompensarii – in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o

compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli in
contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu.
Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul
swap-urilor de dobanzi.

7. Principiul costului istoric – cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea

istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in
functie de pretul pietei.

8. Principiul importantei semnificative – in conformitate cu acest principiu, toate

informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt
semnificative acele informatii a caror importanta poate– afecta deciziile si rationamentele
utilizatorilor externi.

9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul

economic si financiar in raport cu cel juridic.

10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele – urmareste furnizarea de informatii

clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si
riscurilor asumate.

11. Principiul cuantificarii monetare – cere exprimarea intr-o forma monetare a

operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de
specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.