Manual Contabilitate Generala

Cătălin Hănţulie
Oana Drăgan Mihaela Andrescu
Contabilitatea
unităţii
economice
un ghid util
în contabilitatea afacerilor
Contabilitatea unității economice – un ghid util în contabilitatea afacerilor
Copyright © 2011 Akademos Art
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin editurii Akademos Art.

Reproducerea integrală sau parţială a acestei lucrări este interzisă
fără acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.
Editura Akademos Art

Aleea Botorani 2, bl. V80,sc. 2, ap. 40, Bucureşti, sector 5
Tel./Fax: 021/411.76.80
Tel.: 0742.15.42.36 şi 0766366500
e-mail: akademos_art@yahoo.com
ISBN 978-973-1730-
PRINTED IN ROMANIA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DRĂGAN, OANA
Contabilitatea unităţii economice : un ghid util în contabilitatea
afacerilor / Oana Drăgan, Mihaela Andrescu, Cătălin Hănţulie. - Bucureşti :
Akademos Art, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-1730-97-4
I. Andrescu, Mihaela
II. Hănţulie, Cătălin
657
Cuprins
1 PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE
SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII......................................... 4
1.1 Principiile contabilităţii............................................................................. 5
1.2 Procedeele specifice metodei contabilităţii............................................. 8
SCHEMA RECAPITULATIVĂ......................................................................56
Test de evaluare...............................................................................................59
2 Reglementări legislative privind evaluarea,

calculaţia şi inventarierea............................................. 61
2.1 EVALUAREA.............................................................................................62
Test de evaluare...............................................................................................73
2.2 CALCULAŢIA...........................................................................................75
Test de evaluare...............................................................................................90
2.3 INVENTARIEREA GESTIUNII UNITĂŢII ECONOMICE..................92
Test de evaluare.............................................................................................120
3 ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR

ŞI ÎNREGISTRAREA ACESTORA ÎN CONTABILITATE
PE BAZA DOCUMENTELOR SPECIFICE...................................123
3.1 Preţurile en-gros şi cu amănuntul.........................................................124
3.2. Reducerile de preţ oferite clienţilor.....................................................135
3.3 Documente specifice mărfurilor...........................................................140
3.4 Contabilizarea operaţiilor economice specifice mărfurilor
(achiziţii de mărfuri, vânzări de mărfuri).............................................157
Test de evaluare.............................................................................................173
Noul plan de conturi.....................................................................177
3
1
PRINCIPIILE
ŞI PROCEDEELE SPECIFICE
METODEI CONTABILITĂŢII
Conţinutul formării:
yy Principiile contabilităţii
yy Procedeele specifice metodei contabilităţii
- Bilanţul contabil
- Contul
- Balanţa de verificare
La sfârşitul acestui capitol veţi fi capabili să:

yy Identificaţi principiile contabilităţii
yy Identificaţi tipurile de modificări ale elementelor patrimoniale,
determinate de operaţii specifice
yy Întocmiţi un bilanţ contabil
yy Realizaţi o analiză contabilă, o formulă contabilă, un articol contabil
yy Întocmiţi o balanţă de verificare
Recomandări bibliografice:
1. Bojian O. – „Bazele contabilităţii”, Editura Eficient, Bucureşti, 1997
2. Capotă V. (coordonator) – „Contabilitate”, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006
3. Caraiani C., Dumitrana M. (coordonatori) – „Bazele contabilităţii”, Editura
Universitară, Bucureşti, 2008
4. Călin O., Ristea M. – „Bazele contabilităţii”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003
5. ***** – Legea contabilităţii nr. 82/1991 – republicată
1.1 Principiile contabilităţii
Noţiunea de principiu contabil reprezintă diferite proceduri, reguli,

care trebuie respectate pentru toate operaţiile economice, de la întocmirea
documentelor justificative şi până la întocmirea situaţiilor financiare finale.
Scopul principiilor contabile este de a prezenta fidel imaginea patrimoniului şi a
rezultatelor firmei.
În ţara noastră, principiile curente ale contabilităţii sunt:
1. Principiul continuităţii activităţii
Acest principiu presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal
funcţionarea într-un viitor previzibil, în aceleaşi condiţii ca în prezent (în afara
cazurilor particulare de lichidare sau fuziune).
Dacă întreprinderea ajunge în situaţie de încetare a activităţii, toate resursele
sale vor fi măsurate la valoarea ce s-ar obţine prin vânzarea lor.
Un calculator aflat în funcţiune va fi înregistrat în bilanţ la

valoarea de 1850 lei, chiar dacă valoarea de intrare a fost de
2000 lei, iar amortizarea cumulată este de 150 lei.
2. Principiul costului istoric

Resursele economice ale unei întreprinderi se evaluează în contabilitate
la costul lor (cost de achiziţie sau cost de producţie), care este consemnat în
documentele justificative. Costul istoric reflect valoarea elementelor patrimoniale
la data intrării în întreprindere.
În cazul resurselor nemonetare sumele din situaţiile financiare nu sunt
echivalente cu valoarea de piaţă a unui bun.
Cu cât durata de viaţă a bunurilor este mai îndelungată cu atât va fi o
discrepanţă mai mare între costul istoric şi valoarea de piaţă.
Calculatorul cumpărat cu 2000 lei (suma preluată din bilanţ) nu

arată preţul de piaţă al acelui calculator, ci preţul care s-a plătit
cu ocazia cumpărării lui.
3. Principiul prudenţei
Conform acestui principiu, nu este admisă supraevaluarea elementelor de
activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.
Aplicarea acestui principiu nu poate să ducă la crearea de rezerve sisten sau la
provizioane şi amortizări sistente.
PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 5

4. Principiul independenţei exerciţiilor financiare
Acest principiu presupune împărţirea timpului în perioade egale, numite
exerciţii financiare. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data
înfiinţării (înmatriculării) întreprinderii. Se vor evidenţia cheltuielile şi veniturile
corespunzătoare doar exerciţiului financiar luat în calcul, fără a se ţine seama de
data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
în luna decembrie vindem mărfuri în valoare de 1500 lei,

urmând să încasăm suma în luna ianuarie anul următor (deci
exerciţii financiare diferite); venitul obţinut va fi înregistrat în
exerciţiul financiar aferent lunii decembrie.
5. Principiul permanenţei metodelor

Denumit şi principiul consecvenţei, constă în menţinerea metodelor
contabile de lucru privind evaluarea sau înregistrarea în contabilitate.
Modificările politicii contabile sunt premise doar dacă sunt cerute de lege
sau de un standard contabil.
După achiziţionarea unui utilaj şi stabilirea metodei de

amortizare, aceasta nu poate fi modificată cu o altă metodă de
amortizare.
6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

Conform acestui principiu bilanţul de deschidere al exerciţiului curent
trebuie să coincidă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. În situaţia
în care, după întocmirea şi aprobarea bilanţului se descoperă erori, corectarea
acestora se va efectua pe parcursul exerciţiului financiar următor. Este interzisă
corectarea erorilor în exerciţiul financiar încheiat.
7. Principiul conectării cheltuielilor cu veniturile
Întreprinderile au obligaţia comparării cheltuielilor cu veniturile în vederea
stabilirii rezultatului exerciţiului (profit sau pierdere).
În exerciţiu financiar current, o întreprindere a înregistrat

venituri în valoare de 15000 lei şi cheltuieli în valoare de
13500 lei. La sfârşitul acestui exerciţiu financiar întreprinderea
înregistrează un profit de 1500 lei.
6 Contabilitatea unităţii economice

8. Principiul noncompensării
Valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile elementelor
de pasiv, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia conturilor rectificative,
admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate, care aduc activele,
respective pasivele, la valoarea netă contabilă.
9. Principiul cuantificării monetare
Informaţiile financiare sunt exprimate prin intermediul etalonului monetar.
Conform legislaţiei în vigore în siste în România, contabilitatea se ţine în limba
română şi în moneda naţională.
10. Principiul pragului de semnificaţie
Potrivit acestui principiu datele şi informaţiile contabile înscrise în documente
trebuie să cuprindă toate operaţiile economico-financiare, realizând o descriere
sinceră, clară, precisă şi completă a operaţiilor economico-financiare care au avut
loc sau care vor influenţa evoluţiile viitoare.

1.2 Procedeele specifice
metodei contabilităţii
1.2.1 Bilanţul Contabil

Definiţie, importanţă, structură
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele
de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului financiar, precum şi
celelalte situaţii prevăzute de lege.
Bilanţul este documentul cel mai important din punct de vedere al studiului
performanţelor întreprinderii. Cu ajutorul bilanţului se realizează sistematizarea
şi generalizarea datelor din documentele contabile în scopul obţinerii unor
indicatori ce caracterizează activitatea întreprinderii. Bilanţul trebuie să redea
o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatelor obţinute.
Bilanţul contabil are în componenţă două structuri principale:
zz Activ (pentru bunuri economice)
zz Pasiv (pentru capitaluri proprii şi datorii).
Între aceste două părţi trebuie să existe întotdeauna egalitate conform
principiului echilibrului bilanţier.
Egalitatea bilanţieră este:
Activ = Pasiv
sau
Activ – Datorii = Capitaluri proprii
În practică se cunosc două forme de bilanţ:

zz Bilanţul orizontal (sub formă de cont, tablou), are la bază relaţia
Activ = Pasiv
sau
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
şi se prezintă sub forma unui tabel în care activul şi pasivul sunt prezentate în
oglindă, elementele de activ aflându-se în partea stângă, iar cele de pasiv în partea
dreaptă.
Bilanţ încheiat la data ………
ACTIV Exerciţiul PASIV Exerciţiul

N-1 N N-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE A. Capitaluri proprii
I. Imobilizări necorporale I. Capitalul social
II. Imobilizări corporale II. Prime legate de capital
III. Imobilizări financiare III. Rezerve de reevaluare
IV. Rezerve
B. ACTIVE CIRCULANTE
V. Rezultatul reportat
I. Stocuri
VI. Rezultatul exerciţiului
II. Creanţe
III. Investiţii financiare pe B. PROVIZIOANE
termen scurt PENTRU RISCURI ŞI
IV Disponibilităţi băneşti CHELTUIELI
C. C
ONTURI DE C. DATORII
REGULARIZARE ŞI
D. C
ONTURI DE
ASIMILATE
REGULARIZARE ŞI
D. PRIME PRIVIND ASIMILATE
RAMBURSAREA
OBLIGAŢIUNILOR
zz Bilanţul vertical (bilanţul tip listă), are la bază relaţia
fiind prezentat mai întâi activul şi în continuare datoriile şi capitalul propriu.

Bilanţ încheiat la data ………
Sold la
începutul sfârşitul
anului anului
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii financiare pe termen scurt
IV Disponibilităţi băneşti
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ
DE UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
NETE (B+C-D-I)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A+E)
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ
MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
I. VENITURI ÎN AVANS
J. Capitaluri proprii
I. Capitalul social
II. Prime legate de capital
III. Rezerve de reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului
Potrivit reglementărilor în vigoare la noi în ţară a fost adoptat ca model

bilanţul sub formă de listă.
Transpunerea elementelor patrimoniale în bilanţ
Prezentarea şi ordonarea elementelor patrimoniale în bilanţul contabil se
realizează astfel:

zz Elementele de activ sunt ordonate după lichiditate în mod crescător,
adică în ordinea în care elementele patrimoniale sunt capabile să se
transforme în bani (cu cât termenul de transformare în bani este mai mic
cu atât lichiditatea este mai mare);
zz Elementele de pasiv sunt ordonate după exigibilitate în ordine
descrescătoare, adică termenul la care o datorie va trebui să fie achitată
(cu cât intervalul de timp în care o datorie trebuie achitată este mai mic
cu atât gradul de exigibilitate este mai mare).
Exemple de bilanţ:
Bilanţul orizontal sub formă de cont

Activ Sume Pasiv Sume
A. ACTIVE IMOBILIZATE 25500 A. Capitaluri proprii 17500
I. Capitalul social 15000
I. Imobilizări necorporale 500
II. Prime legate de capital
Cheltuieli de publicitate 500
III. Rezerve de reevaluare
II. Imobilizări corporale 25000 IV. Rezerve 1500
Terenuri 15000 V. Rezultatul reportat
Clădiri 10000 VI. Rezultatul exerciţiului 1000
III. Imobilizări financiare 0 B. P
ROVIZIOANE PENTRU
B. ACTIVE CIRCULANTE 14500 RISCURI ŞI CHELTUIELI 0
I. Stocuri 3000 C. DATORII 22500

Mărfuri 3000 Furnizori 3000
Personal – salarii datorate 4500
II. Creanţe 5500 Credite bancare pe termen
Clienţi 5500 lung 15000
III. Investiţii financiare pe D. C
ONTURI DE
termen scurt 0 REGULARIZARE ŞI
IV Disponibilitaţi băneşti 6000 ASIMILATE 0
Casa în lei 6000
C. CONTURI DE
REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE 0
D. PRIME PRIVIND
RAMBURSAREA
OBLIGAŢIUNILOR 0
Total ACTIV 40 000 Total PASIV 40 000

Bilanţul vertical „tip listă”
Sold la
începutul sfârşitul
anului anului
A. ACTIVE IMOBILIZATE 25500
I. Imobilizări necorporale 500
Cheltuieli de publicitate 500
II. Imobilizări corporale 25000
Terenuri 15000
Clădiri 10000
III. Imobilizări financiare 0
B. ACTIVE CIRCULANTE 14500
I. Stocuri 3000
Mărfuri 3000
II. Creanţe 5500
Clienţi 5500
III. Investiţii financiare pe termen scurt 0
IV Disponibilitaţi băneşti 6000
Casa în lei 6000
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 0
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ
DE UN AN 7500
Furnizori 3000
Personal – salarii datorate 4500
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
NETE (B+C-D-I) 7000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (A+E) 32500
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ
MAI MARE DE UN AN 15000
Credite bancare pe termen lung 15000
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 0
I. VENITURI ÎN AVANS 0
J. Capitaluri Şi REZERVE 17500
I. Capitalul social 15000
II. Prime legate de capital 0
III. Rezerve de reevaluare 0
IV. Rezerve 1500
V. Rezultatul reportat 0
VI. Rezultatul exerciţiului 1000
CAPITALURI – TOTAL 32500

Variaţia posturilor bilanţiere
Activitatea economică a unei firme are un caracter continuu, ceea ce
determină o permanentă sistente sistentee în structura şi volumul elementelor
patrimoniale. Aceste modificări sunt descrise în contabilitate prin tranzacţii.
Prin bilanţ este prezentată situaţia economico-financiară la un moment dat.
Efectuarea unor tranzacţii sistente are ca efect variaţia posturilor bilanţiere.
Modificările bilanţiere pot fi modificări de structură (se produc în structura
elementelor patrimoniale de activ şi elementelor patrimoniale de pasiv, creând
posibilitatea apariţiei unor structuri patrimoniale noi sau dispariţia unora deja
sistente) şi modificări de volum (se referă la creşterea sau scăderea mărimii
valorice a elementelor patrimoniale de activ sau pasiv)
Indiferent de modificările apărute în structura patrimoniului, egalitatea
A = P sau egalitatea A – D = C se menţine.
Variaţia posturilor bilanţiere în cazul bilanţului orizontal
(sub formă de cont)
În bilanţul orizontal, ecuaţia este:
A = P
Modificări bilanţiere de structură
1. A + x – x = P
2. A = P + x – x
Modificări bilanţiere de volum
3. A + x = P + x
4. A – x = P – x
Variaţia posturilor bilanţiere în cazul bilanţului vertical
(sub formă de listă)
În bilanţul vertical, ecuaţia este:
A–D=C
unde : A = activ
D = datorii
C = capital propriu
1. (A + x – x) – D = C
2. A – (D + x – x) = C
3. A – D = (C + x – x)
4. A – (D – x) = (C + x)
5. A – (D + x) = (C – x)

6. (A + x) – D = (C + x)
7. (A + x) – (D + x) = C
8. (A – x) – D = (C – x)
9. (A – x) – (D – x) = C
Contul de rezultate
A doua componentă principală a bilanţului contabil este contul de profit şi
pierdere. Acesta se întocmeşte pentru a analiza procesul de formare a rezultatului
exerciţiului, forma sub care apar în bilanţ conturile de venituri şi cheltuieli.
Contul de rezultate evidenţiază şi explică într-o formă analitică rezultatele
prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli şi venituri.
Contul de profit şi pierdere reprezintă o situaţie financiară întocmită
în diferite momente ale anului financiar (de obicei la începutul şi la sfârşitul
exerciţiului financiar, şi uneori interimar la trimestrele I, II sau III).
Criteriul folosit pentru gruparea cheltuielilor şi a veniturilor este cel al naturii
activităţilor desfăşurate (exploatare, financiară, excepţională) şi în cadrul acestora
natura resurselor consumate (în cazul cheltuielilor) şi natura rezultatelor obţinute
(în cazul veniturilor).
Prezentarea informaţiilor se face cu date comparative pentru exerciţiul
financiar precedent şi pentru exerciţiul financiar încheiat.
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli şi din
rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului.
Contul de profit şi pierdere furnizează câţiva indicatori pentru aprecierea
performanţei întreprinderii:
zz rezultatul din exploatare
rezultatul din exploatare (±) = venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare
zz rezultatul financiar
rezultatul financiar (±) = venituri financiare – cheltuieli financiare
zz rezultatul curent
rezultatul curent (±) = rezultatul din exploatare (±) + rezultatul financiar (±)
sau
rezultatul curent (±) = v enituri din exploatare – cheltuieli de exploatare +
venituri financiare – cheltuieli financiare
zz rezultatul extraordinar
rezultatul extraordinar (±) = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

zz rezultatul brut al exerciţiului
rezultatul brut al exerciţiului (±) = r ezultatul curent (±) +
rezultatul extraordinar (±)
sau
rezultatul brut al exerciţiului (±) = rezultatul din exploatare (±) +
rezultatul financiar (±) + rezultatul extraordinar (±)
sau
rezultatul brut al exerciţiului (±) = venituri din exploatare – cheltuieli de
exploatare + venituri financiare – cheltuieli financiare +
venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare
zz rezultatul net al exerciţiului
rezultatul net al exerciţiului (±) = rezultatul brut al exerciţiului (±) –
impozitul pe profit/venit
sau
rezultatul net al exerciţiului (±) = rezultatul curent (±) +
rezultatul extraordinar (±) – impozitul pe profit/venit
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Formularul 20 întocmit la 31 decembrie 2009
Denumirea indicatorului Nr. Realizări în perioada
rd. de raportare
31.12.2008 31.12.2009
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd.02 la 05) 01
Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror 05
obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 766)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de 06
afaceri nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) -Sold C 07
-Sold D 08
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale 09
proprii şi capitalizate (ct. 721+722)
4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 10
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 11
(rd.01+07-08+09+10)

5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 12
consumabile (ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 13
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apa) (ct.605-7413) 14
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 15
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 16
6. Cheltuieli cu personalul (rd.18+19) 17
a) Salarii şi indemnizaţii (ct.641+642+643+644-7414) 18
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645-7415) 19
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 20
necorporale (rd. 21-22)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 21
a.2) Venituri (ct.7813) 22
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.24-25) 23
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 24
b.2) Venituri (ct.754+7814) 25
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.27 la 30) 26
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.611+612+613 27
+614 +621 +622+623+624+ 625+626+627+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 28
(ct.635)
8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) 29
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate 30
de entitate radiate din Registrul general şi care mai au în
derulare contracte de leasing (ct. 666)
Ajustări privind provizioanele (rd.32-33) 31
– Cheltuieli (ct.6812) 32
– Venituri (ct.7812) 33
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 34
(rd.12 la 15-16+17+20+23+26+31)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE: – Profit (rd.11-34) 35
– Pierdere (rd.34-11) 36
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 37
-din care, venituri obţinute de la entităţile afiliate 38
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte 39
din activele imobilizate (ct.763)
11. Venituri din dobânzi (ct.766) 41
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 43
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.37+39+41+43) 44

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi 45
a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
(rd.46-47)
– Cheltuieli (ct.686) 46
– Venituri (ct.786) 47
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 48
-din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 49
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 50
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.45+48+50) 51
REZULTATUL FINANCIAR – Profit (rd.44-51) 52
14. REZULTATUL CURENT: – Profit (rd.11+44-34-51) 54
– Pierdere (rd.34+51-11-44) 55
15. Venituri extraordinare (ct.771) 56
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 57
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: – Profit (rd.56-57) 58
– Pierdere (rd.57- 59
56)
VENITURI TOTALE (rd.11+44+56) 60
CHELTUIELI TOTALE (rd.34+51+57) 61
18. REZULTATUL BRUT: – Profit ( rd.60-61) 62
19. Impozitul pe profit (ct. 691) 64
20. A lte impozite nereprezentate la elementele de mai sus 65
(ct.698)
21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR: 66
– Profit (rd.62-64-65)
– Pierdere (rd.63+64+65) (rd.64+65-62) 67
Administrator, Întocmit,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Semnătura ………………….. Semnătura ……………………..

Ştampila unităţii
Aplicaţii practice privind modificările bilanţiere

(sub forma de cont)
În bilanţul orizontal, ecuaţia este:
A = P

1. A + x – x = P
Se încasează prin contul de la bancă o creanţă de la clienţi în

sumă de 2000 lei.
Modificarea elementelor:
contul de la bancă cont de activ +
clienţi cont de activ –
Ecuaţia bilanţieră (EB): A+x–x=P
2. A = P + x – x
Se încorporează în capitalul social rezervele existente în valoare

de 1500 lei.
capitalul social cont de pasiv +
rezerve cont de pasiv –
EB: A=P+x–x
3. A + x = P + x
Se achiziţionează de la furnizori materii prime, pe credit

comercial, în valoare de 500 lei.
furnizori cont de pasiv +
materii prime cont de activ +
EB: A+x=P+x
4. A – x = P – x
Se achită prin casa în lei datoria către furnizori, în valoare de

500 lei.
furnizori cont de pasiv -
casa în lei cont de activ -
EB: A–x=P–x
(sub formă de listă)
În bilanţul vertical, ecuaţia este:

A–D=C
unde : A = activ
D = datorii
C = capital propriu
1. (A + x – x) – D = C
Se încasează de la clienţi prin casierie (casa în lei) suma de

1000 lei.
casa în lei cont de activ +
clienţi cont de activ –
EB: (A + x – x) – D = C
2. A – (D + x – x) = C
Întreprinderea achită datoria faţă de furnizor dintr-un credit

bancar pe termen scurt în valoare de 850 lei.
furnizori cont de pasiv (datorii) –
credite bancare pe termen scurt cont de pasiv (datorii) +
EB: A – (D + x – x) = C
3. A – D = (C + x – x)
Se majorează capitalul social cu suma de 200 lei, reprezentând

rezultatul reportat.
capitalul social cont de pasiv (capitaluri) +
rezultatul reportat cont de pasiv (capitaluri) –
EB: A – D = (C + x – x)
4. A – (D – x) = (C + x)
Societatea decide transformarea obligaţiunilor în acţiuni

(capital social) la valoarea totală de 10000 lei.
împrumuturi cont de pasiv (datorii) –
capital social cont de pasiv (capitaluri) +
EB: A – (D – x) = (C + x)

5. A – (D + x) = (C – x)
Se aprobă de către AGA restituirea aportului la capitalul social a

unui acţionar, în valoare de 50000 lei.
datorii către acţionari cont de pasiv (datorii) +
capitalul social cont de pasiv (capitaluri) –
EB: A – (D + x) = (C – x)
6. (A + x) – D = (C + x)
Se înregistrează promisiunea acţionarilor de a-şi aduce aportul

la creşterea capitalului social în valoare de 7500 lei.
creanţa asupra acţionarilor cont de activ +
capitalul social cont de pasiv (capitaluri) +
EB: (A + x) – D = (C + x)
7. (A + x) – (D + x) = C
Întreprinderea achiziţionează produse finite de la furnizori în

valoare de 1900 lei.
furnizori cont de pasiv (datorii) +
produse finite cont de activ +
EB: (A + x) – (D + x) = C
8. (A – x) – D = (C – x)
Se descarcă gestiunea de mărfuri la costul de 500 lei.
mărfuri cont de activ –
variaţia stocurilor cont de pasiv (capitaluri) –
EB: (A – x) – D = (C – x)
9. (A – x) – (D – x) = C
Se achită datoria faţă de furnizori prin contul de la bancă, în


furnizori cont de pasiv (datorii) –
conturi la bănci cont de activ –
EB: (A – x) – (D – x) = C
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
1. Se dau următoarele elemente patrimoniale:
yy - efecte comerciale de primit 1000 lei
yy - rezerve legale 100 lei
yy - stofă 12000 lei
yy - maşini de cusut 20000 lei
yy - nasturi 100 lei
yy - furnizori 15000 lei
yy - credite bancare pe termen scurt 2000 lei
yy - salarii 4000 lei
yy - capital social 25000 lei
yy - conturi curente la bănci 5000 lei
yy - costume bărbăteşti 8000 lei
yy - timbre poştale 3 lei
yy - foarfeci 179 lei
yy - impozit pe salarii 200 lei
Întocmiţi bilanţul contabil pe grupe, subgrupe şi posturi bilanţiere
2. Se cunosc următoarele informaţii:
yy - venituri din exploatare 90000 lei
yy - venituri financiare 45000 lei
yy - venituri extraordinare 15000 lei
yy - cheltuieli din exploatare 60000 lei
yy - cheltuieli financiare 52500 lei
yy - cheltuieli extraordinare 7500 lei
Să se calculeze rezultatele parţiale şi rezultatul exerciţiului.
3. Enumeraţi modificările bilanţiere de structură în cazul bilanţului orizontal
(sub formă de cont) şi daţi exemple de operaţii care să respecte acele tipuri
de modificări.

1.2.2 Contul
Definiţie, structură, formă
Contul reprezintă un instrument al metodei contabilităţii cu ajutorul căruia
se ţine evidenţa operaţiilor economice.
Cu ajutorul contului se urmăreşte operativ existenţa şi mişcarea elementelor
patrimoniale pe o perioadă de timp, în cursul unui exerciţiu financiar, astfel încât
să se evite întocmirea unui bilanţ contabil după fiecare tranzacţie.
Pentru fiecare element patrimonial, atât de activ cât şi de pasiv, se deschide
câte un cont distinct, în care se înregistrează mişcările succesive la care este supus
elementul respectiv (creşteri sau micşorări), astfel încât să fie reflectată o imagine
fidelă a patrimoniului.
Exprimarea se realizează în etalon bănesc (bani) cu ajutorul cărora se
evaluează bunurile, datoriile şi tranzacţiile economice.
În evoluţia sa, contul a îmbrăcat mai multe forme grafice. În perioada de
început s-a folosit o formă ce se prezenta ca un tabel în care creşterile sau scăderile
erau înscrise cronologic, iar la sfârşitul zilei se determina existentul final. În timp
forma grafică a contului s-a perfecţionat luând forma literei „T”, fiind posibilă
astfel, datorită formei bilaterale, cunoaşterea separată a creşterilor şi totalului
acestuia, precum şi a micşorărilor şi totalului acestora.
În mod convenţional, s-a stabilit ca în cazul conturilor de activ, existentul

iniţial şi creşterile se înregistrează în partea stângă, iar micşorările în partea
dreaptă.
Elemente patrimoniale de activ
existentul iniţial
+ –
În cazul conturilor de pasiv, existentul iniţial şi creşterile se evidenţiază în
partea dreaptă, iar micşorările în partea stângă.
Elemente patrimoniale de pasiv
existentul iniţial
– +
Elementele pe care trebuie să le cuprindă, în mod obligatoriu, toate conturile
sunt:
1. Titlu contului
2. Debitul şi creditul contului
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont
4. Rulajul (mişcarea) contului

5. Totalul sumelor
6. Soldul contului
1. Titlu contului – Este scris pe linia orizontală a literei „T” şi cuprinde
denumirea contului şi simbolul contului.
Denumirea contului exprimă conţinutul elementului patrimonial a cărui
evidenţă o ţine.
exemplu: capital, mărfuri, clienţi, furnizori, casa în lei
Denumirea contului este însoţită de simbolul contului, un simbol cifric
stabilit prin planul general de conturi.
În ţara noastră atât denumirea cât şi simbolul sunt stabilite în mod unitar
prin planul general de conturi, elaborat pentru întreaga economie naţională.
101 „Capital social”, 371 „Mărfuri”, 401 „Furnizori”, 411 „Clienţi”,

5311 „Casa în lei”
2. Debitul şi creditul contului – sunt părţi componente ale unui cont.

Partea stângă a oricărui cont este denumită DEBIT (D), iar partea dreaptă
este denumită CREDIT (C).
Sumele trecute în partea stângă se numesc sume debitoare, iar cele trecute în
partea dreaptă se numesc sume creditoare.
Debit 5311 „Casa în lei” Credit D 401 „Furnizori” C
existentul iniţial sau existentul iniţial
+ – – +
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont – Înregistrarea în conturi a

operaţiilor economico-financiare efectuate se face în contabilitate pe baza
documentelor justificative.
Fiecare înregistrare este explicată atât descriptiv cât şi contabil.
Explicaţia descriptivă constă în prezentarea naturii operaţiei, a persoanelor
implicate, a datei operaţiei, a documentului justificativ utilizat, iar explicaţia
contabilă constă în indicarea simbolului contului corespondent.
Debit 5311 „Casa în lei” Credit
existent iniţial 300 5/ 23.09.2010 (461) (-) 60
1/ 20.09.2010 (461) (+) 100
Debit 401 „Furnizori” Credit

1/ 20.09.2010 (5311) (-) 250 existent iniţial 300
3/ 28.09.2010 (5121) (-) 50 2/ 23.09.2010 (302) (+) 100
9/ 29.09.2010 (5311) (-) 400 8/ 29.09.2010 (371) (+) 300

4. Rulajul (mişcarea) contului – Sumele înregistrate succesiv, într-o perioadă
de timp, în debitul sau în creditul unui cont reprezintă rulajul contului.
În funcţie de partea în care sunt înregistrate modificările elementelor
patrimoniale, rulajele pot fi: rulaje debitoare (RD – atunci când sumele sunt
înregistrate în debitul contului) şi rulaje creditoare (RC – atunci când sumele sunt
înregistrate în creditul contului)
existent iniţial 300 5/ 23.09. 2010 (461) (-) 60
1/ 20.09.2010 (461) (+) 100 10/ 29.09. 2010 (401) (-) 300
7/ 28.09.2010 (401) (+) 400
8/ 29.09.2010 (401) (+) 200
RD 700 RC 360

3/ 28.09.2010 (5121) (-) 50 2/ 23.09.2010 (302) (+) 100
9/ 29.09.2010 (5311) (-) 400 8/ 29.09.2010 (371) (+) 300
RD 700 RC 400
5. Totalul sumelor – Reprezintă totalul efectuat între existentul iniţial,

reflectat de cont la începutul perioadei de gestiune, şi rulajul debitor/
creditor al contului.
Totalul sumelor înregistrate în debitul contului se numeşte total sume
debitoare (TSD), iar totalul sumelor înregistrate în creditul contului se numeşte
total sume creditoare (TSC).
TSD = SiD + RD unde TSD = totalul sumelor debitoare
SiD = sold iniţial debitor
RD = rulajul debitor
TSC = SiC + RC unde TSC = totalul sumelor creditoare
SiC = sold iniţial creditor
RC = rulajul creditor
1/ 20.09.2010 (461) (+) 100 10/ 29.09. 2010 (401) (-) 300
7/ 28.09.2010 (401) (+) 400
8/ 29.09.2010 (401) (+) 200
RD 700 RC 360
TSD 1000 TSC 360

3/ 28.09.2010 (5121) (-) 50 2/ 23.09.2010 (302) (+) 100
9/ 29.09.2010 (5311) (-) 400 8/ 29.09.2010 (371) (+) 300
RD 700 RC 400
TSD 700 TSC 700
6. Soldul – Prezintă existentul valoric al unui cont, atât la începutul, cât şi la

sfârşitul exerciţiului financiar.
Stabilirea soldului final se realizează în funcţie de valoarea indicatorului
„total sume”, astfel:
- TSD > TSC , atunci soldul final este debitor , SfD = TSD – TSC
- TSC > TSD , atunci soldul final este creditor , SfC = TSC – TSD
- TSD = TSC , atunci contul este soldat (balansat)
Soldul final reflectă existentul valoric al unui element patrimonial la sfârşitul
unui exerciţiu financiar. La începutul perioadei următoare de gestiune soldul final
(Sf) devine sold iniţial (Si).
1/ 20.09.2010 (461) (+) 100 10/ 29.09. 2010 (401) (-) 300
7/ 28.09.2010 (401) (+) 400
8/ 29.09.2010 (401) (+) 200
RD 700 RC 360
TSD 1000 TSC 360
SfD 640

3/ 28.09.2010 (5121) (-) 50 2/ 23.09.2010 (302) (+) 100
9/ 29.09.2010 (5311) (-) 400 8/ 29.09.2010 (371) (+) 300
RD 700 RC 400
TSD 700 TSC 700

Asemănări şi deosebiri între cont şi bilanţ
Cu ajutorul contului se urmăreşte operativ existenţa şi mişcarea elementelor
patrimoniale pe o perioadă de timp, în cursul unui exerciţiu financiar, astfel
încât să evite întocmirea unui bilanţ contabil după fiecare tranzacţie, în vreme ce
bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de
activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului financiar, precum şi
celelalte situaţii prevăzute de lege.
La începutul exerciţiului financiar elementele patrimoniale prevăzute în
bilanţul de la sfârşitul exerciţiului financiar precedent sunt preluate ca solduri
iniţiale ale conturilor în exerciţiul financiar curent.
Contul urmăreşte evoluţia individuală a elementelor patrimoniale în vreme
ce bilanţul reflectă situaţia tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat.
Atât contul cât şi bilanţul sunt prezentate ca două tablouri distincte: contul
este format din DEBIT şi CREDIT, în vreme ce bilanţul este format din ACTIV şi
PASIV (CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII).
O altă asemănare între cele două procedee este faptul că ambele se exprimă
în unităţi valorice.
La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile finale ale conturilor sunt preluate
şi înscrise în bilanţul contabil.
Bilanţul se prezintă întotdeauna în echilibru, respectând ecuaţia ACTIV =
PASIV , în vreme ce contul nu prezintă egalitatea DEBIT = CREDIT decât în
situaţia în care contul este soldat (balansat).
Reguli de funcţionare ale conturilor

1. P
rima regulă de funcţionare a conturilor se referă la soldul
iniţial
– conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează
cu soldul iniţial al conturilor de activ;
- c onturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează
cu soldul iniţial al conturilor de pasiv.
A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stăngă a contului, în
vreme ce a credita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă.
Debit CONT DE ACTIV Credit
existent iniţial
Debit CONT DE PASIV Credit

existent iniţial

2. A
doua regulă de funcţionare a conturilor se referă la
modificările patrimoniale în sensul creşterii lor
- conturile de activ înregistrează în debit creşterile (intrările)
elementelor de activ;
- conturile de pasiv înregistrează în credit creşterile (intrările)
elementelor de pasiv.
(+)

(+)
3. A
treia regulă de funcţionare a conturilor se referă la
modificările patrimoniale în sensul micşorării lor
- conturile de activ înregistrează în credit micşorările (ieşirile)
elementelor de activ;
- conturile de pasiv înregistrează în debit micşorările (ieşirile)
elementelor de pasiv.
(–)

(–)
4. A
patra regulă de funcţionare a conturilor se referă la soldul
final.
- conturile de activ au totdeauna sold final debitor sau sunt soldate
(balansate);
- conturile de pasiv au totdeauna sold final creditor sau sunt soldate
(balansate).
SfD

SfC

Schematic cele patru reguli de funcţionare se prezintă astfel:
existent iniţial (–)
(+)
RD RC
TSD TSC
SfD

(–) existent iniţial
(+)
RD RC
TSD TSC
S fC
În practică, există conturi care pot avea atât rol de activ cât şi de pasiv, în
funcţie de situaţie.
Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”

poate reflecta atât o creanţă, atunci când întreprinderea are de
recuperat de la acţionarul/asociatul respectiv capitalul subscris
nevărsat promis ca aport, dar şi ca o datorie, atunci cand
înregistrăm datoria întreprinderii de a rambursa capitalul acţionarilor/asociaţilor.
Contul 121 „Profit şi pierdere” poate reflecta un venit atunci

când întreprinderea are profit, funcţionând ca un cont de Pasiv,
sau poate reflecta o cheltuială atunci când întreprinderea are o
pierdere funcţionând ca un cont de Activ.
Aceste conturi se numesc conturi bifuncţionale şi pot avea fie sold final
debitor, fie sold final creditor.
Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor

Dubla înregistrare constă în a înregistra concomitent şi cu aceeaşi sumă o
operaţie economică în două conturi, în debitul unui cont şi în creditul celuilalt
cont.
Astfel, se reflectă atât existenţa mijloacelor economice cât şi sursele de
finanţare.
Legătura care se stabileşte între cele două conturi se numeşte corespondenţa
conturilor.

1. Se încasează de la clienţi, prin numerar, suma de 750 lei.
Modificarea elementelor: – valoarea creanţei scade (A – → C)
– valoarea numerarului creşte (A + → D)
2. Se înregistrează încorporarea rezervelor în capitalul social, în

Modificarea elementelor: – valoarea rezervelor scade (P – → D)
– valoarea capitalului social creşte (P + → C)
3. Se achiziţionează mărfuri de la furnizori, în valoare de 3000 lei.

- valoarea stocului de marfă creşte (A + → D)
- valoarea datoriei faţă de furnizori creşte (P + → C)
4. Se achită o datorie către furnizori, în valoare de 1750 lei, din

contul în lei de la bancă.
- valoarea contului de la bancă scade ( A – → C)
- valoarea datoriei faţă de furnizori scade (P – → D)
Felurile şi clasificarea conturilor

Clasificarea conturilor
1. după conţinutul lor economic:
zz conturi de mijloace economice - conturi de active imobilizate
- conturi de active circulante
zz conturi de surse economice - conturi de surse proprii
- conturi de surse străine
- conturi de surse temporare
zz conturi de procese economice - conturi de cheltuieli
- conturi de venituri
2. după funcţia lor contabilă:
zz conturi monofuncţionale - conturi de activ
- conturi de pasiv
zz conturi bifuncţionale

3. după sfera lor de cuprindere:
zz conturi sintetice (ajută la cunoaşterea situaţiei de ansamblu şi poate avea
mai multe conturi analitice)
zz conturi analitice (vin să detalieze conturile sintetice)
4. după finalitatea informaţiilor pe care le furnizează:
zz conturi de gestiune externă
zz conturi de gestiune internă
Planul general de conturi

Aşa cum am arătat în lecţiile precedente, fiecare element patrimonial este
reflectat printr-un cont. Datorită multitudinii de elemente patrimoniale a apărut
necesitatea ordonării conturilor pe clase, grupe şi subgrupe.
Planul general de conturi este un instrument contabil, care cuprinde întregul
sistem de conturi, fiecare cont fiind prezentat printr-un simbol cifric şi o denumire
şi este încadrat prin clase şi grupe după un anumit criteriu.
Conturile sunt clasificate în planul general de conturi după criteriul bilanţier.
În simbolizarea conturilor se aplică sistemul zecimal.
Structura planului de conturi:
1. Clase
2. Grupe
3. Conturi
1. Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifra de la 1 la 9, în funcţie de
caracteristicile lor omogene, care permit gruparea conturilor pe clase de
conturi:
zz Clasa 1 – Conturi de capitaluri
zz Clasa 2 – Conturi de imobilizări
zz Clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
zz Clasa 4 – Conturi de terţi
zz Clasa 5 – Conturi de trezorerie
zz Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
zz Clasa 7 – Conturi de venituri
zz Clasa 8 – Conturi speciale
zz Clasa 9 – Conturi de gestiune

2. Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu două cifre:
prima cifră reprezintă simbolul clasei, iar cea de a doua reprezintă simbolul
grupei.
10 „Capital şi rezerve”, 21 „Imobilizări corporale”, 34 „Produse”,

41 „Clienţi şi conturi asimilate”, 53 „Casa” etc.
Cifra 9 în dreptul grupei simbolizeaza faptul că acea
grupă este una de provizioane. (exemplu: 39 „Provizioane pentru deprecierea
stocurilor şi producţiei în curs de execuţie)
3. Conturile sunt grupate în două categorii:
a. Conturile sintetice de gradul I
Sunt simbolizate cu trei cifre, prima cifră reprezintă simbolul clasei,
a doua cifră reprezintă simbolul grupei, iar a treia cifră reprezintă
simbolul contului respectiv
101 „Capital”, 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”,

341 „Semifabricate”, 411 „Clienţi”, 531 „Casa” etc.
Cifra 9 în dreptul conturilor sintetice de gradul I
simbolizează faptul că funcţia economică a acelui cont este opusă celorlalte
conturi din grupa sa. (exemplu: 409 „Furnizori – debitori”, cont de activ)
b. Conturile sintetice de gradul II
Sunt simbolizate cu patru cifre, prima cifră reprezintă simbolul clasei, a
doua cifră reprezintă simbolul grupei, a treia cifră reprezintă simbolul
contului sintetic de gradul I, iar a patra cifră reprezintă simbolul contului
sintetic de gradul II.
1011 „Capital subscris nevărsat”, 2111 „Terenuri”,

5311 „Casa în lei” etc.
Schematic, modul de simbolizare este:
x x x x
Clasa
Grupa
Cont gradul I
Cont gradul II

exemplu:
5 1 2 1
Clasa 5: „Conturi de trezorerie“

Grupa 51: „Conturi la bănci“
Contul sintetic de gradul I 512: „Conturi curente la bănci“
Contul sintetic de gradul II 5121: „Conturi la bănci în lei“
Analiza contabilă. Formula contabilă.

Articolul contabil
Analiza contabilă este procedeul cu ajutorul căruia o tranzacţie poate fi
contabilizată, prin intermediul unei formule contabile, care este finalitatea
analizei contabile, şi care se realizează pe bază de documente, astfel încât să
respecte principiul imaginii fidele.
Realizarea acestei analize contabile presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. Stabilirea naturii operaţiei (NO), adică la ce se referă tranzacţia ce trebuie
înregistrată în contabilitate (cumpărare, vânzare, încasare, plată, etc)
2. Modificarea elementelor patrimoniale (ME), etapa în care se stabilesc
elementele patrimoniale care suferă modificări, conturile corespondente,
stabilirea naturii lor (conturi de activ, conturi de pasiv sau conturi
bifuncţionale) şi a simbolurilor, precizarea modificărilor pe care le produce
operaţia (sensul modificării, creştere sau micşorare) şi aplicarea regulilor de
funcţionare a conturilor, pentru a putea stabili ce conturi se debitează şi ce
conturi se creditează.
3. Stabilirea ecuaţiei bilanţiere (EB)
4. Formula contabilă (FC), care exprimă, sub formă grafică, modificările pe
care le determină fiecare tranzacţie pe baza dublei înregistrări, sub formă
de egalitate valorică;
Elementele componente ale formulei contabile sunt:
yy conturile corespondente
yy semnul “=”
yy sumele

Schematic:
Cont debitor = Cont creditor Suma
Formulele contabile pot fi:
a. formule contabile simple (care presupun modificări la numai două
conturi corespondente)
b. formule contabile compuse (care presupun modificări la mai mult de
două conturi corespondente)
Se încasează prin casieria unităţii de la clienţi suma de

Aplicaţie 300 lei.
a. NO: Încasarea prin casieria unităţii de la clienţi suma de 300 lei.
b. ME: 411 „Clienţi” A (creanţe) – C
5311 „Casa în lei” A + D
c. EB: a. A = P
A + x – x = P
b. A–D= C
(A + x – x) – D = C
d. FC: D = C
5311 „Casa în lei” = 411 „Clienţi” 300 lei
Se încorporează alte rezerve în capitalul social în sumă de 1000 lei.

Aplicaţie a. NO: încorporarea altor rezerve în capitalul social în sumă de
1000 lei.
b. ME: 106 „Alte rezerve” P (capital) – D
101 „ capitalul social” P (capital) + C
c. EB: a. A = P
A = P+x–x
b. A–D = C
A–D = (C + x – x)
d. FC: D = C
106 „Alte rezerve” = 101 „Capitalul social” 1000 lei
Se cumpără mărfuri de la furnizori în sumă de 100 lei.

Aplicaţie
a. NO: cumpărare de mărfuri de la furnizori în sumă de 100 lei.
b. ME: 401 „Furnizori” P (datorii) + C
371 „Mărfuri” A + D

c. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
d. FC: D = C
371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 100 lei
Se achită o datorie către furnizori din casieria unităţii, în valoare

Aplicaţie de 200 lei.
a. NO: achitarea datoriei către furnizori din casieria unităţii, în valoare de
200 lei.
b. ME: 401 „Furnizori” P (datorii) – D
5311 „Casa în lei” A – C
c. EB: a. A = P
A–x = P–x
b. A–D = C
(A – x) – (D – x) = C
d. FC: D = C
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 200 lei
O întreprindere se aprovizionează de la un furnizor cu materii

Aplicaţie prime şi cu mărfuri, în valoare de 300 lei, respectiv 350 lei.
a. NO: Aprovizionare de la un furnizor cu materii prime şi cu mărfuri, în
valoare de 300 lei, respectiv 350 lei
301 „Materii prime” A + D
c. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
d. FC: D = C
% = 401 „Furnizori” 650 lei
301 „Materii prime” 300 lei
371 „Mărfuri” 350 lei
Articolul contabil este formula contabilă completată cu natura operaţiei, data

operaţiei şi documentul justificativ.

pe data de 1 noiembrie 2010 se achiziţionează de la furnizori un
teren în valoare de 2000 lei. Contravaloarea facturii fiscale
numărul 101112 urmând a fi achitată în cursul lunii decembrie.
a. NO: Achiziţionarea de la furnizori a unui teren în valoare de 2000 lei

b. ME: 404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) + C
2111 „Terenuri” A + D
c. EB: a. A = P
A+x = P + x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
d. FC: D = C
2111 „Terenuri” = 404 „Furnizori de imobilizări” 2000 lei
Articolul contabil
01 noiembrie 2010
Achiziţionarea de la furnizori a unui teren în valoare de 2000 lei, conform
facturii fiscale nr 101112
2111 „Terenuri” = 404 „Furnizori de imobilizări” 2000 lei
Stornarea
Stornarea este un mod specific contabilităţii de corectare a erorilor intervenite
la înregistrarea tranzacţiilor în conturi.
Înregistrările contabile nu pot fi corectate prin a şterge sau a tăia sumele
înregistrate în conturi şi prin înscrierea sumelor corecte.
Formulele contabile de stornare ( de corectare ) pot fi:
- formula contabilă de stornare în negru, procedeul prin care este anulată
o înregistrare efectuată anterior greşit, prin inversarea conturilor corespondente
din formula contabilă respectivă (contul debitor devine cont creditor, iar contul
creditor devine cont debitor) şi apoi întocmirea şi înregistrarea formulei contabile
corecte.
Se achiziţionează de la furnizori un mijloc de transport în

a. Întocmirea formulei contabile greşite

1. NO: Achiziţionarea de la furnizori un mijloc de transport în valoare de
40000 lei
2. ME: 401 „Furnizori” P (datorii) + C
2133 „Mijloc de transport” A + D

3. EB: a. A = P
A + x = P + x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
4. FC: D = C
2133 „Mijloc de transport” = 401 „Furnizori” 40000 lei
b. Stornarea formulei contabile greşite
1. NO: stornarea achiziţionării de la furnizori a un mijloc de transport în
valoare de 40000 lei
2. ME: 401 „Furnizori” P (datorii) – D
2133 „Mijloc de transport” A – C
3. EB: a. A = P
A–x = P–x
b. A–D = C
(A – x) – (D – x) = C
4. FC: D = C
401 „ Furnizori” = 2133„Mijloc de transport” 40000 lei
c. Întocmirea formulei contabile corecte
40000 lei
2. ME: 404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) + C
3. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
4. FC: D = C
2133 „Mijloc de transport” = 404 „Furnizori de imobilizări” 40000 lei
D 2133 „Mijloc de transport” C D 401 „Furnizori” C

1/ 40000 2/ 40000 2/ 40000 1/ 40000
3/ 40000
RD 80000 RC 40000 RD 40000 RC 40000
TSD 80000 TSC 40000 TSD 40000 TSC 40000
S fD 40000

D 404 „Furnizori de imobilizări” C
3/ 40000
RD 0 RC 40000
TSD 0 TSC 40000
SfC 40000
- formula contabilă de stornare în rosu, procedeul prin care este anulată o

înregistrare efectuată anterior greşit, prin întocmirea aceleiaşi formule contabile,
dar suma este în roşu, ceea ce înseamnă în contabilitate transcrierea valorilor cu
semnul „ – ”, ceea ce are ca efect anularea sumei înscrisă anterior.
Se achiziţionează de la furnizori un mijloc de transport în

a. Întocmirea formulei contabile greşite

40000 lei
3. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
4. FC: D = C
2133 „Mijloc de transport” = 401 „Furnizori” 40000 lei
b. Stornarea formulei contabile greşite
40000 lei (stornarea formulei greşite)
3. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
4. FC: D = C
2133 „Mijloc de transport” = 401„ Furnizori” 40000 lei

c. Întocmirea formulei contabile corecte
40000 lei
2. ME: 404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) + C
3. EB: a. A = P
A+x = P+x
b. A–D = C
(A + x) – (D + x) = C
4. FC: D = C
2133 „Mijloc de transport” = 404 „Furnizori de imobilizări” 40000 lei
D 2133 „Mijloc de transport” C
1/ 40000 D 401 „Furnizori” C
2/ 40000 1/ 40000
3/ 40000 2/ 40000
RD 40000 RC 0 RD 0 RC 0
TSD 40000 TSC 0 TSD 0 TSC 0
SfD 40000

D 404 „Furnizori de imobilizări” C

3/ 40000
RD 0 RC 40000
TSD 0 TSC 40000
SfC 40000
Aplicaţii practice privind contul

1. a. La data de 05 ianuarie 2010 se înfiinţează o societate pe acţiuni. Se
emit acţiuni în valoare de 100000 lei (10000 de acţiuni x 10 lei/acţiune).
a. NO: subscrierea acţiunilor
b. ME: 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”
B/A (creanţă) + D
1011 „Capital social subscris nevărsat” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x) – D = (C+ x)

d. FC: D = C
456 „Decontări cu asociaţii/ = 1011 „Capital social 100000 lei
acţionarii privind capitalul” subscris nevărsat”
b. Aportul asociaţilor la capitalul social se realizează astfel: un teren
(în valoare de 20000 lei), o clădire (în valoare de 20000 lei), un utilaj (în
valoare de 10000 lei), materii prime (în valoare de 5000 lei) şi aport în
bani prin cont (în valoare de 45000 lei).
a. NO: vărsarea capitalului social
B/A (creanţă) – C
2111 „Terenuri” A +D
212 „Construcţii” A +D
2131 „Echipamente tehnologice” A +D
301 „Materii prime” A +D
5121 „Conturi la bănci în lei” A +D
c. EB: • A = P
A+x–x = P
• A–D = C
(A + x – x) – D = C
d. FC: D = C
% = 456 „Decontări cu asociaţii/ 100000 lei
2111 „Terenuri” acţionarii privind capitalul” 20000 lei
212 „Construcţii” 20000 lei
2131 „Echipamente tehnologice” 10000 lei
301 „Materii prime” 5000 lei
5121 „Conturi la bănci în lei” 45000 lei
c. În urma realizării aporturilor, capitalul social nevărsat devine capital
social vărsat.
a. NO: transformarea capitalului social subscris nevărsat în capital social
subscris vărsat
b. ME: 1011 „Capital social subscris nevărsat” P (capital) – D
1012 „Capital social subscris vărsat” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A = P+x–x
• A–D = C
A – D = (C+ x – x)

d. FC: D = C
1011„Capital social = 1012 „Capital social 100000 lei
subscris nevărsat” subscris vărsat”
2. a. Se achiziţionează aparate de măsură în valoare de 5000 lei, de la
furnizorii de imobilizări (fără TVA).
a. NO: achiziţionare aparate de măsură în valoare de 5000 lei, de la
furnizorii de imobilizări
b. ME: 2132 „Aparate de măsură” A + D
404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x ) – (D + x ) = C
d. FC: D = C
2132 „Aparate de măsură” = 404 „Furnizori de imobilizări” 5000 lei
b. Se achită datoria faţă de furnizorul de aparate de masură, prin contul
de la bancă.
a. NO: achitarea datoriei faţă de furnizor prin contul de la bancă
b. ME: 404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) – D
5121 „Conturi la bănci în lei” A – C
c. EB: • A = P
A–x = P–x
• A–D = C
(A – x ) – (D – x ) = C
d. FC: D = C
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5000 lei
3. a. Se vinde un teren către client, la preţul de vânzare de 10000 lei,
costul de achiziţie fiind 7500 lei.
a. NO: se vinde un teren către client, la preţul de vânzare de 10000 lei
b. ME: 7583 „Venituri din vânzarea activelor” P (capital) + C
461 „Debitori diverşi” A + D
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x ) – D = (C + x )

d. FC: D = C
461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din vânzarea 10000 lei
activelor”
b. Are loc descărcarea de gestiune.
a. NO: are loc descărcarea de gestiune, la costul de achiziţie de 7500 lei
b. ME: 6583 „Cheltuieli privind activele cedate” A + D
2111 „Terenuri” A – C
c. EB: • A = P
A+x–x = P
• A–D = C
(A + x – x) – D = C
d. FC: D = C
6583 „Cheltuieli privind = 2111 „Terenuri” 7500 lei
activele cedate”
c. Se încasează creanţa prin casierie.
a. NO: încasarea creanţei (debitori diverşi) prin casierie
b. ME: 461 „Debitori diverşi” A – C
5311 „Casa în lei” A + D
c. EB: • A = P
A+x–x = P
• A–D = C
(A + x – x) – D = C
d. FC: D = C
5311 „Casa în lei” = 461 „Debitori diverşi” 10000 lei
4. a. La data de 15 iunie 2010 are loc o majorare a capitalului social.
Se emit 500 de acţiuni la preţul de emisiune de 11 lei (diferenţa
înregistrându-se ca primă de emisiune).
a. NO: înregistrarea majorării capitalului social
B/A (creanţă) + D
1011 „Capital social subscris nevărsat” P (capital) + C
1041 „Prime de emisiune” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x) – D = (C+ x)

d. FC: D = C
456 „Decontări cu asociaţii/ = % 5500 lei
acţionarii privind capitalul” 1011 „Capital social
subscris nevărsat” 5000 lei
1041 „Prime de emisiune” 500 lei
b. Aportul asociaţilor la capitalul social se realizează astfel: un mijloc
de transport (în valoare de 2500 lei), aport în bani prin cont (în valoare
de 3000 lei).
a. NO: vărsarea capitalului social
B/A (creanţă) – C
2133 „Mijloace de transport” A + D
5121 „Conturi la bănci în lei” A + D
c. EB: • A = P
A+x–x = P
• A–D = C
(A + x – x) – D = C
d. FC: D = C
% = 456 „Decontări cu asociaţii/ 5500 lei
2133 „Mijloace de transport” acţionarii privind capitalul” 2500 lei
5121 „Conturi la bănci în lei” 3000 lei
c. În urma realizării aporturilor, capitalul social subscris nevărsat devine
capital social subscris vărsat.
a. NO: transformarea capitalului social subscris nevărsat în capital social
subscris vărsat
b. ME: 1011 „Capital social subscris nevărsat” P (capital) - D
1012 „Capital social subscris vărsat” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A = P+x–x
• A–D = C
A – D = (C+ x – x)
d. FC: D = C
1011 „Capital social = 1012 „Capital social 5000 lei
subscris nevărsat” subscris vărsat”

d. Se încorporează primele de emisiune în capitalul social.
a. NO: încorporarea primelor de emisiune în capitalul social în sumă
de 500 lei.
b. ME: 1041 „Alte rezerve” P (capital) – D
c. EB: a. A = P
A = P+x–x
b. A–D = C
A – D = (C + x – x)
d. FC: D = C
1041 „Prime de emisiune” = 1012 „ capitalul social” 500 lei
5. Se dau în consum materii prime, în valoare de 1500 lei.
a. NO: se dau în consum materii prime
b. ME: 601 „Cheltuieli cu materii prime” A + D
301 „Materii prime” A – C
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C
d. FC: D = C
601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 1500 lei
6. a. Se realizează produse finite, la costul de producţie de 2500 lei.
a. NO: realizarea de produse finite
b. ME: 345 „Produse finite” A +D
711 „Variaţia stocurilor” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x) – D = (C+ x)
d. FC: D = C
345 „Produse finite” = 711 „Variaţia stocurilor” 2500 lei
b. Se vând produsele finite către clienţi, la preţul de vânzare de 2800 lei.
a. NO: vânzare de produse finite
b. ME: 411 „Clienţi” A +D
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” P (capital) + C

c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x) – D = (C+ x)
d. FC: D = C
411 „Clienţi” = 701”Venituri din vânzarea produselor finite” 2800 lei
c.Are loc descărcarea de gestiune a produselor finite, la costul de
producţie de 2500 lei.
a. NO: descărcarea de gestiune
b. ME: 345 „Produse finite” A –C
711 „Variaţia stocurilor” P (capital) – D
c. EB: • A = P
A–x = P–x
• A–D = C
(A – x) – D = (C – x)
d. FC: D = C
711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 2500 lei
d. Se încasează suma de 2800 lei de la clienţi, prin contul de la bancă.
a. NO: Încasarea unei sume de 2800 de lei de la clienţi prin contul bancar
b. ME: 5121 ”Conturi la bănci în lei” A + D
411 ”Clienţi” A – C
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C
d. FC: D = C
5121 „Conturi la bănci în lei” = 411”Clienţi” 2800 lei
7. Se achiziţionează un program informatic în valoare de 1500 lei
a. NO: achiziţionare program informatic în valoare de 1500 lei, de la
furnizorii de imobilizări
b. ME: 208 „Alte imobilizări necorporale” A + D
404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x

• A–D = C
(A + x ) – (D + x ) = C
d. FC: D = C
208 „ Alte imobilizări necorporale” = 404 „Furnizori de imobilizări” 1500 lei
b. Se achită datoria faţă de furnizorul de programe informatice, prin
contul de la bancă.
a. NO: achitarea datoriei faţă de furnizorul de programe informatice, prin
contul de la bancă
b. ME: 404 „Furnizori de imobilizări” P (datorii) – D
c. EB: • A = P
A–x = P–x
• A–D = C
(A – x ) – (D – x ) = C
d. FC: D = C
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1500 lei
8. Se plateşte avansului chenzinal, în numerar, în sumă de 3500 lei.
a. NO: Plata avansului chenzinal
b. ME: 5311 „Casa în lei” A –C
425 „Personal – salarii datorate” P (capital) – D
c. EB: • A = P
A–x = P–x
• A–D = C
(A – x) – D = (C – x)
d. FC: D = C
425 „Personal – salarii datorate” = 5311 ”Casa in lei” 3500 lei
9. Se ridică din bancă şi se virează în casierie suma de 1000 lei.
a. ridicarea o sumei de la bancă
a. NO: se ridică o sumă de la bancă
b. ME: 5121 „Conturi la bănci în lei” A – C
581 „Viramente interne” A + D
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C

d. FC: D = C
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la banci in lei” 1000 lei
b. virarea în casierie a sumei aduse de la bancă
a. NO: se virează în casierie suma adusă de la bancă
b. ME: 5311 „Casa în lei” A + D
581 „Viramente interne” A – C
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C
d. FC: D = C
5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 1000 lei
10. La sfârşitul perioadei de gestiune se înregistrează închiderea conturilor
de venituri şi cheltuieli.
a. Închiderea conturilor de cheltuieli
a. NO: închiderea conturilor de cheltuieli
b. ME: 121 „Profit si pierdere” A + D
601 „Cheltuieli cu materii prime” A – C
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C
d. FC: D = C
121 „Profit si pierdere” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 1500 lei
b. Închiderea conturilor de venituri
a. NO: închiderea conturilor de venituri
b. ME: 121 „Profit si pierdere” P (capital) + C
701 Venituri din vânzarea materiilor prime” P (capital) – D
c. EB: • A = P
A = P + x – x
• A–D = C
A – D = (C+ x – x)
d. FC: D = C
701 „Venituri din vânzarea = 121 „Profit şi pierdere” 2800 lei
mărfurilor”

1. Transcrieţi pe foaia de test numărul corespunzător fiecărui enunţ şi
notaţi în dreptul ei litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau
litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals.
1. Simbolul contului este stabilit prin planul general de conturi.
2. Conturile care prezintă întotdeauna acelaşi tip de sold final debitor sau
creditor se numesc conturi bifuncţionale.
3. Formula contabilă simplă presupune corespondenţa a cel puţin două
conturi.
4. Stornarea în negru se scrie cu pix sau cerneală albastră.
5. Prima cifră din simbolul contului reprezintă grupa din care face parte
acel cont.
2. Scrieţi pe foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana
A şi litera corespunzătoare din coloana B:
1. Prima regula de funcţionare a

conturilor de activ
a. se creditează cu majorările conturilor
2. A doua regula de funcţionare a
conturilor de pasiv b. se debitează cu micşorările conturilor
3. A patra regula de funcţionare a c. încep să funcţioneze prin a se debita
conturilor de activ d. se debitează cu majorările conturilor
4. A treia regula de funcţionare a
e. prezintă sold final debitor
conturilor de pasiv
5. A doua regula de funcţionare a f. încep să funcţioneze prin a se credita
conturilor de activ
3. Realizaţi următoarele formule contabile

1. Încasare de la clienţi prin casierie a sumei de 500 lei.
2. Plata prin casierie a unei datorii către frunizori, în valoare de 1500 lei.
3. Achitarea salariilor către angajati prin contul de la bancă, în valoare de
6800 lei.
4. Se înregistrează darea în consum a materialelorconsumabile în valoare
de 300 lei.
5. Se înregistrează încasarea prin bancă a unui efect comercial în sumă de
3000 de lei şi a unei creanţe de la clienţi în sumă de 2000 lei.

1.2.3 Balanţa de verificare
Definiţie, importanţă, clasificare
Balanţa de verificare reprezintă un procedeu specific metodei contabilităţii,
care permite verificarea corectitudinii sumelor înregistrate în conturi, pe parcursul
lunii.
Acest instrument sintetizează informaţiile reflectate în conturi la un anumit
moment (lună, trimestru, semestru sau an).
Se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni sub forma unui tabel enumerativ al
conturilor utilizate, cu sumele înregistrate în fiecare cont.
Sumele se cumulează de fiecare dată de la începutul anului, până la luna
de calcul inclusiv.
Scopul balanţei de verificare este constatarea menţinerii egalităţii dintre debit
şi credit şi furnizarea unei viziuni asupra conturilor, necesară pentru întocmirea
bilanţului sau a contului de profit şi pierdere.
În funcţie de natura conturilor pentru care se întocmesc, avem balanţe :
zz ale conturilor sintetice;
zz ale conturilor analitice.
În funcţie de numărul de egalităţi pe care le conţin, avem balanţe ale
conturilor sintetice:
zz cu o serie de egalităţi;
zz cu două serii de egalităţi;
zz cu trei serii de egalităţi;
zz cu patru serii de egalităţi (cel mai des utilizate)
A. BALANŢA DE VERIFICARE CU O SERIE DE EGALITĂŢI
Poate fi întocmită în două variante:
zz Balanţa de verificare a sumelor, pe bază de Total sume din conturi.
Simbol conturi Denumire conturi Total sume
Debitoare Creditoare
- - - -
- - - -
TOTAL Σ TSD Σ TSC
Egalitatea este : Σ TSD = Σ TSC

zz Balanţa de verificare a soldurilor, pe bază de Solduri finale ale contului.
Simbol conturi Denumire conturi Solduri finale
Debitoare Creditoare
- - - -
- - - -
TOTAL Σ SfD Σ SfC
Egalitatea este : Σ SfD = Σ SfC
B. BALANŢA DE VERIFICARE CU DOUĂ SERII DE EGALITĂŢI

Este întocmită prin combinarea celor două tipuri de balanţe de verificare
cu o serie de egalităţi, balanţa de verificare a sumelor cu balanţa de verificare a
soldurilor.
Simbol Denumire Total sume Solduri finale
conturi conturi Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
- - - - - -
- - - - - -
TOTAL Σ TSD Σ TSC Σ SfD Σ SfC
Cele două egalităţi sunt : Σ TSD = Σ TSC

Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = TSD-TSC
SfC = TSC-TSD
C. BALANŢA DE VERIFICARE CU TREI SERII DE EGALITĂŢI
Conţine: solduri iniţiale, rulaje şi solduri finale.
Simbol Denumire Solduri iniţiale Rulaje Solduri finale
conturi conturi Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
- - - - - - - -
- - - - - - - -
TOTAL Σ SiD Σ SiC Σ RD Σ RC Σ SfD Σ SfC
Cele trei egalităţi sunt : Σ SiD = Σ SiC

Σ RD = Σ RC
Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = SiD + RD – RC
SfC = SiC + RC – RD

D. BALANŢA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITĂŢI
Conţine: sume precedente, rulaj lună, total sume şi solduri finale, fiind o
combinaţie a primelor trei tipuri.
Simbol Denumire Solduri Rulaje Total sume Solduri
conturi conturi iniţiale finale
D C D C D C D C
- - - - - - - - - -
- - - - - - - - - -
TOTAL Σ SiD Σ SiC Σ RD Σ RC Σ TSD Σ TSC Σ SfD Σ SfC
Cele patru egalităţi sunt : Σ SiD = Σ SiC

Σ RD = Σ RC
Σ TSD = Σ TSC
Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = TSD-TSC
SfC = TSC-TSD
Etapele întocmirii balanţei de verificare
Balanţa de verificare se întocmeşte parcurgând următoarele etape:
1. se preiau operaţiunile din Registrul-Jurnal în Cartea Mare;
2. se totalizează sumele înregistrate sistematic în debitul şi creditul fiecărui
cont, determinând rulajele lunii, se calculează totalul sumelor şi soldurile
finale;
3. se trec datele din conturi în formularul de balanţă;
4. se adună toate coloanele, determinând egalitatea între coloanele
debitoare şi creditore.
Întocmirea balanţei de verificare
Societatea RAIUL DULCE SRL are la începutul exerciţiului financiar
următoarea situaţie a patrimoniului întreprinderii:
1012 “capital social subscris vărsat” 50000 lei
106 “rezerve” 2000 lei
121 “profit şi pierdere” 7500 lei
2131 “echipamente tehnologice” 30000 lei
301 “materii prime” 3500 lei
371 “mărfuri” 9000 lei
401 “furnizori” 1500 lei
411 “clienţi” 2000 lei
5121 “conturi la bănci în lei” 15000 lei
5311 “casa în lei” 1500 lei

Pe parcursul lunii se înregistrează cronologic următoarele operaţiuni:
1. Se achiziţionează de la furnizori mărfuri în valoare de 1000 lei şi materii
prime în valoare de 1500 lei.
2. Se achită din datoria faţă de furnizori prin contul de la bancă, în valoare
de 2000 lei.
3. Se încasează de la clienţi prin contul la bănci în lei, suma de 1000 lei.
4. Se înregistrează prestarea unor servicii către clienţi în valoare de 2500 lei.
5. Se majorează capitalul social cu suma de 2000 lei prin încorporarea de
rezerve.
Să se realizeze balanţa de verificare cu patru egalităţi.
Formulele contabile sunt:
1. Se achiziţionează de la furnizori mărfuri în valoare de 1000 lei şi materii
prime în valoare de 1500 lei.
a. NO: achiziţionare de la furnizori de mărfuri în valoare de 1000 lei şi
materii prime în valoare de 1500 lei.
301 “Materii prime” A + D
c. EB: a. A = P
A + x = P+x
b. A – D = C
(A + x) – (D + x) = C
d. FC: D = C
% = 401 „Furnizori” 2500 lei
371 „Mărfuri” 1000 lei
301 “Materii prime” 1500 lei
2. Se achită din datoria faţă de furnizori prin contul de la bancă, în valoare de
2000 lei.
a. NO: achitarea datoriei faţă de furnizori prin contul de la bancă.
b. ME: 401 „Furnizori” P (datorii) – D
c. EB: • A = P
A–x = P–x
• A–D = C
(A – x ) – (D – x ) = C
d. FC: D = C
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2000 lei

3. Se încasează de la clienţi prin contul la bănci în lei, suma de 1000 lei.
a. NO: Încasarea unei sume de 1000 de lei de la clienţi prin contul bancar
b. ME: 5121 ”Conturi la bănci în lei” A + D
411 ”Clienţi” A – C
c. EB: • A = P
A+ x – x = P
• A – D = C
(A+ x – x) – D = C
d. FC: D = C
5121 „Conturi la bănci în lei” = 411”Clienţi” 1000 lei
4. Se înregistrează prestarea unor servicii către clienţi în valoare de 2500 lei.
a. NO: înregistrarea prestării unor servicii către clienţi în valoare de 2500 lei
b. ME: 411 „Clienţi” A +D
704 „Venituri din prestarea de servicii” P (capital) + C
c. EB: • A = P
A+x = P+x
• A–D = C
(A + x) – D = (C+ x)
d. FC: D = C
411 „Clienţi” = 704 „Venituri din prestarea de servicii” 2500 lei
5. Se încorporează alte rezerve în capitalul social în sumă de 2000 lei.
e. NO: încorporarea altor rezerve în capitalul social în sumă de 2000 lei.
f. ME: 106 „Alte rezerve” P (capital) – D
g. EB: a. A = P
A = P+x–x
b. A–D = C
A – D = (C + x – x)
h. FC: D = C
106 „ Alte rezerve” = 1012 „ capitalul social” 2000 lei

6. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
a. NO: închiderea conturilor de venituri.
b. ME: 704 „Venituri din prestarea de servicii” P (capital) – D
121 “profit şi pierdere” P (capital) + C
c. EB: a. A = P
A = P+x–x
b. A–D = C
A – D = (C + x – x)
d. FC: D = C
704 „Venituri din prestarea de servicii” = 121 “profit şi pierdere” 2500 lei
D 1012 “capital social subscris vărsat” C

Si 50000 lei D 106 “rezerve” C
2000 lei 2000 lei Si 2000 lei
RD 0 RC 2000 lei RD 2000 lei RC 0 lei
TSD 0 TSC 52000 lei TSD 2000 lei TSC 2000 lei
SfC 52000 lei
D 121 “profit şi pierdere” C

Si 7500 lei D 2131 “echipamente tehnologice” C
2500 lei Si 30000 lei
RD 0 RC 2500 lei RD 0 lei RC 0
TSD 0 TSC 10000 lei TSD 30000 lei TSC 0
SfC 10000 lei SfD 30000 lei
D 301 “materii prime” C D 371 “mărfuri” C

Si 3500 lei Si 9000 lei
1500 lei 1000 lei
RD 1500 lei RC 0 RD 1000 lei RC 0
TSD 5000 lei TSC 0 TSD 10000 lei TSC 0
SfD 5000 lei SfD 10000 lei
D 401 “furnizori” C D 411 “clienţi” C

2000 lei Si 1500 lei Si 2000 lei 1000 lei
2500 lei 2500 lei
RD 2000 lei RC 2500 lei RD 2500 lei RC 1000 lei
TSD 2000 lei TSC 4000 lei TSD 4500 lei TSC 1000 lei
SfC 2000 lei SfD 3500 lei

D 5121 “conturi la bănci în lei” C
Si 15000 lei 2000 lei D 5311 “casa în lei” C
1000 lei Si 1500 lei
RD 1000 lei RC 2000 lei RD 0 lei RC 0
TSD 16000 lei TSC 2000 lei TSD 1500 lei TSC 0
SfD 14000 lei SfD 1500 lei
D 704„Venituri din prestarea de servicii” C

2500 lei 2500 lei
RD 2500 lei RC 2500 lei
TSD 2500 lei TSC 2500 lei
Simbol Denumire Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale

conturi conturi D C D C D C D C
1012 capital social - 50000 - 2000 - 52000 - 52000
subscris
vărsat
106 rezerve - 2000 2000 - 2000 2000 - -
121 profit şi - 7500 - 2500 - 10000 - 10000
pierdere
2131 echipamente 30000 - - - 30000 - 30000 -
tehnologice
301 materii 3500 - 1500 - 5000 - 5000 -
prime
371 mărfuri 9000 - 1000 - 10000 - 10000 -
401 furnizor - 1500 2000 2500 2000 4000 - 2000
411 clienţi 2000 - 2500 1000 4500 1000 3500 -
5121 conturi la 15000 - 1000 2000 16000 2000 14000 -
bănci în lei
5311 casa în lei 1500 - - - 1500 - 1500 -
704 Venituri din - - 2500 2500 2500 2500 - -
prestarea de
servicii
TOTAL 61000 61000 12500 12500 73500 73500 64000 64000

SC “Whispers of elegance” SRL are la 01 ianuarie 2009 următoarele solduri
iniţiale:
1012 “capital social subscris vărsat” 28000 lei
212 “construcţii” 20000 lei
301 “materii prime” 2000 lei
401 “furnizori” 7000 lei
411 “clienţi” 6000 lei
5121 “conturi la bănci în lei” 4000 lei
5311 “casa în lei” 3000 lei
Pe parcursul lunii se înregistrează cronologic următoarele operaţiuni:
1. Se încasează de la clienţi suma de 2000 lei, prin contul de la bancă.
2. Se plăteşte prin casierie o datorie faţă de furnizori în valoare de 2000 lei.
3. Se înregistrează consumul de materii prime de 1000 lei.
4. Se acordă unui angajat un avans din salariu de 500 lei, prin casieria
unităţii.
5. Se ridică din bancă şi se virează în casierie suma de 1000 lei.
Să se realizeze balanţa de verificare cu patru egalităţi.

SCHEMA RECAPITULATIVĂ
Bilanţul Contabil
Egalitatea bilanţieră este:
Activ = Pasiv
sau
În practică se cunosc două forme de bilanţ:

zz Bilanţul orizontal (sub formă de cont, tablou), are la bază relaţia
Activ = Pasiv
sau
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
zz Bilanţul vertical (bilanţul tip listă), are la bază relaţia
Variaţia posturilor bilanţiere

1. A + x – x = P
2. A = P + x – x
3. A + x = P + x
4. A – x = P – x
1. (A + x – x) – D = C
2. A – (D + x – x) = C

3. A – D = (C + x – x)
4. A – (D – x) = (C + x)
5. A – (D + x) = (C – x)
6. (A + x) – D = (C + x)
7. (A + x) – (D + x) = C
8. (A – x) – D = (C – x)
9. (A – x) – (D – x) = C
Contul
Elementele pe care trebuie să le cuprindă, în mod obligatoriu, toate conturile
sunt:
1. Titlu contului
2. Debitul şi creditul contului
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont
4. Rulajul (mişcarea) contului
5. Totalul sumelor
6. Soldul contului
Reguli de funcţionare ale conturilor
Schematic cele patru reguli de funcţionare se prezintă astfel:

existent iniţial (–)
(+)
RD RC
TSD TSC
SfD

(–) existent iniţial
(+)
RD RC
TSD TSC
SfC

Analiza contabilă. Formula contabilă. Articolul contabil
Realizarea acestei analize contabile presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. Stabilirea naturii operaţiei (NO)
2. Modificarea elementelor patrimoniale (ME)
3. Stabilirea ecuaţiei bilanţiere (EB)
4. Formula contabilă (FC)
Balanţa de verificare
În funcţie de natura conturilor pentru care se întocmesc, avem balanţe :
zz ale conturilor sintetice;
zz ale conturilor analitice.
În funcţie de numărul de egalităţi pe care le conţin, avem balanţe ale
conturilor sintetice:
zz cu o serie de egalităţi
Egalitatea este : Σ TSD = Σ TSC;
zz cu două serii de egalităţi
Cele două egalităţi sunt : Σ TSD = Σ TSC

Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = TSD–TSC

SfC = TSC–TSD;
zz cu trei serii de egalităţi
Cele trei egalităţi sunt : Σ SiD = Σ SiC
Σ RD = Σ RC
Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = SiD + RD – RC
SfC = SiC + RC – RD;
zz cu patru serii de egalităţi (cel mai des utilizate)
Cele patru egalităţi sunt : Σ SiD = Σ SiC
Σ RD = Σ RC
Σ TSD = Σ TSC

Σ SfD = Σ SfC , unde: SfD = TSD–TSC

SfC = TSC–TSD

Test de evaluare
A. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de test, litera
corespunzătoare răspunsului corect: (15 puncte)
1. Ecuaţia bilanţieră adevărată pentru următoarea operaţie economico-
financiară „Se înregistrează achitarea unui furnizor dintr-un bilet la
ordin” este:
a. A + x – x = P;
b. A + x = P + x;
c. A = P + x – x;
d. A – x = P – x.
2. Conturile din clasa 6 şi 7 prezintă în balanţa de verificare solduri finale
a. debitoare, respectiv creditoare;
b. creditoare, respectiv debitoare;
c. acelaşi sold cu cel al contului 121;
d. zero.
3. Articolul contabil cuprinde
a. data, explicaţia operaţiei şi formula contabilă;
b. formula contabilă compusă;
c. două formule contabile simple;
d. analiza contabilă.
4. Soldul final este debitor atunci când:
a. TSD > TSC , SfD = TSD – TSC;
b. TSC > TSD , SfC = TSC – TSD;
c. TSC < TSD , SfC = TSD – TSC;
d. TSC = TSD , SfD = TSC – TSD.
5. Balanţa de verificare se întocmeşte
a. sfârşitul fiecărei luni;
b. sfârşitul fiecărei săptămâni;
c. sfârşitul fiecărei zile;
d. sfârşitul fiecărui schimb de tură.

B. Transcrieţi pe foaia de test numărul corespunzător fiecărui enunţ şi
litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals. (10 puncte)
1. Înregistrarea informaţiilor în conturi se înregistrează sub formă valorică.
2. Formula contabilă nu face parte din etapele analizei contabile.
3. Partea stângă a contului se numeşte credit.
4. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul
de închidere al exerciţiului anterior.
5. Principiul continuităţii activităţii presupune că întreprinderea îşi
continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, în aceleaşi
condiţii ca în prezent.
C. Scrieţi pe foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana
A şi litera corespunzătoare din coloana B: (15 puncte)
1. Titlul a. denumirile celor două părti ale T-ului
b. defineşte mişcarile elementelor patrimoniale
2. Debit / credit
c. arată sumele existente în cont la sfârşitul lunii
3. Rulaj d. defineşte elementul patrimonial pentru care s-a
deschis contul
4. Total sume
e. suma dintre rulaj şi existentul iniţial
5. Sold final f. arată sumele existente la începutul lunii
D. Realizaţi următoarele formule contabile (50 puncte)

1. Utilizarea rezervelor din reevaluare, în valoare de 2000 lei, pentru
majorarea capitalului social.
2. Achiziţionare de materiale consumabile în valoare de 400 lei, materii
prime 500 lei şi materiale de natura obiectelor de inventar 800 de lei.
3. Se înregistrează cheltuieli de constituire în valoare de 15000 lei.
4. Se înregistrează primirea unui credit bancar pe termen scurt, în valoare
de 1000 de lei.
5. Se înregistrează primirea unei facturi telefonice în sumă de 700 de lei şi
achitarea acesteia prin contul de la bancă.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Reglementări legislative
privind evaluarea, calculaţia
şi inventarierea
2
Conţinutul formării:
yy Evaluarea
yy Calculaţia
yy Inventarierea

yy Folosiţi terminologia specifică legislaţiei financiar-contabile
yy Aplicaţi reglementări pentru evaluare, calculaţie, inventariere
yy Stabiliţi valorile stocurilor prin metode de evaluare
yy Realizaţi calcule simple privind preţurile, costurile şi tarifele,
impozitele şi taxele
yy Stabiliţi rezultatele inventarierii
Recomandări bibliografice:
1. Balteş N. „Contabilitate financiară, Demers teoretic şi pragmatic din
perspectiva integrării economiei româneşti în spaţiul euroatlantic”, Editura
Continent, Sibiu, 1999
2. Călin O. (coordonator) „Contabilitatea managerială”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2008
3. Călin O., Ristea M. „Bazele contabilităţii”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003
4. Ristea M. (coordonator) „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005
5. ***** Legea contabilităţii nr 82/1991 - republicată
6. ***** Legislaţie pentru toţi - Reglementări contabile conforme cu directivele
europene, Ediţia a 5 - a, Monitorul Oficial R.A., 2010
7. ***** Legislaţie pentru toţi - Documentele financiar-contabile, Ediţia a 2-a,
rev., Bucureşti: Monitorul Oficial R.A., 2010
8. ***** Revista de contabilitate, expertiza şi auditul afacerilor, Editor CECCAR
2.1 EVALUAREA
DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ,
COMPONENTE, CRITERII ŞI PRINCIPII
Evaluarea este un procedeu comun şi altor discipline economice, procedeu
utilizat de metoda contabilităţii, prin intermediul căruia orice realitate fizică este
exprimată valoric folosind etalonul valoric;
Importanţa evaluării: constă în faptul că ea asigură trecerea de la informaţiile
individuale exprimate în etalon cantitativ la informaţiile de sinteză exprimate în
etalon valoric (bănesc).
Evaluarea are următoarele componente:
1) obiectul supus evaluării: este însuşi patrimoniul entităţii economice;
În mod concret sunt supuse evaluării:
- activele şi pasivele
- cheltuielile şi veniturile
- rezultatele
- operaţiunile economico-financiare care au loc în decursul unei perioade
de gestiune
2) etalonul bani: reprezintă unitatea de valoare prin intermediul căreia obiectul
supus evaluării este posibil de exprimat din punct de vedere valoric;
3) preţul: este unitatea de măsură a valorii.
În realizarea evaluării trebuie ţinut cont de unele criterii şi trebuie respectate
unele principii.
Criteriile care stau la baza evaluării sunt:
1) utilitatea: consideră că valoarea trebuie să reprezinte costul sau sacrificiul
consimţit la un moment dat pentru a aduce bunul respectiv în patrimoniu
sau preţul ce se poate realiza dacă bunul existent s-ar vinde pe piaţă;
2) timpul: vizează momentul plasării evaluării în trecut, prezent sau viitor.
Principiile evaluării sunt următoarele:
1) stabilitatea unităţii monetare naţionale: conform acestuia, evaluarea
patrimoniului trebuie să aibă loc atunci când unitatea monetară naţională
are stabilitate în raport cu valutele.

Stabilitatea unităţii monetare se înregistrează atunci când economia nu
este marcată de fenomene inflaţioniste.
2) prudenţa: conform acestuia, toate cheltuielile şi veniturile aferente
exerciţiului financiar în curs trebuie bine delimitate faţă de cele aferente
perioadei viitoare.
3) permanenţa metodelor: conform acestuia, în fiecare exerciţiu financiar
se aplică aceleaşi metode de evaluare şi înregistrare în contabilitate
a operaţiunilor economico-financiare, astfel încât să se asigure
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
4) costul istoric: conform acestuia, în evaluarea patrimoniului trebuie să se
aibă în vedere efortul consimţit depus pentru intrarea în posesia unui bun
sau pentru dobândirea unui efect produs de un bun dat.
El se concretizează în una din următoarele valori:
- valoarea de utilitate
- valoarea de aport
- preţul sau costul de producţie
- preţul sau costul de achiziţie
- valoarea nominală
FORMELE DE EVALUARE ÎN CONTABILITATE

În raport de momentul efectuării acesteia, evaluarea poate fi:
I. Evaluarea patrimoniului la intrare
II. Evaluarea patrimoniului la ieşire
III. Evaluarea patrimoniului la inventariere
IV. Evaluarea patrimoniului la bilanţ
I. Evaluarea patrimoniului la intrare: orice element patrimonial care intră
în structura patrimoniului unei entităţi este evaluat în funcţie de modul de
intrare la unul din următoarele costuri istorice:
a. valoarea de utilitate: pentru bunurile intrate cu titlu gratuit (plus la
inventar, donaţie, subvenţie, transfer, sponsorizare) reprezintă valoarea
bunului respectiv pe piaţă;
Ea depinde de:
- preţul bunurilor similare
- starea în care se află bunul respectiv
- locul de amplasare, etc.
REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE PRIVIND EVALUAREA, CALCULAŢIA ŞI INVENTARIEREA 63

b. valoarea de aport: pentru bunurile aduse ca aport în natură la capitalul
social al entităţii economice; Aceasta se determină prin expertiză tehnică
efectuată de persoane autorizate şi prin întocmirea unui raport de
evaluare.
c. preţul sau costul de producţie: pentru bunurile intrate din producţie
proprie (autoproducţie sau produse de către entitatea economică);
d. preţul sau costul de achiziţie: pentru bunurile intrate cu titlu oneros
(contracost);
e. valoarea nominală: pentru creanţe şi obligaţii, adică valoarea înscrisă în
documente justificative care se referă la încasări sau plăţi.
Fiecare dintre aceste valori devine valoare contabilă sau iniţială, de

intrare pentru bunurile respective, valoare care se păstrează pe toată durata vieţii
respectivelor structuri.
Valoarea contabilă se poate schimba doar în condiţiile reevaluării în sensul
că noua valoare stabilită va substitui vechea valoare .
II. Evaluarea patrimoniului la ieşire: de regulă, elementele patrimoniale
ieşite din gestiune sunt evaluate la valoarea lor contabilă folosind metoda
identificării specifice;
Pentru anumite bunuri economice, aşa cum sunt stocurile care provin de la
diverşi furnizori şi pentru care nu se poate identifica costul lor istoric, utilizăm
următoarele metode:
1. CMP (costului mediu ponderat)
2. FIFO (primul intrat-primul ieşit)
3. LIFO (ultimul intrat-primul ieşit)
1. Metoda CMP: este folosită atunci când ieşirile nu-şi pot primi valorile
contabile corespunzătoare;
Acest cost se determină pe baza existentului iniţial şi al intrărilor în cursul
perioadei analizate;
El se poate calcula în 2 variante, astfel:
a. la sfârşitul lunii
b. după fiecare intrare
Formulele de calcul sunt următoarele:
Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor
CMP =
Cantitatea iniţială + Cantitatea intrată
Valoarea ieşirilor = CMP * Cantitatea ieşită

Se cunosc următoarele informaţii cu privire la starea stocului de
materii prime existent în gestiunea unei entităţi economice:
a. stoc la 1 ianuarie 2010 = 10 buc. * 1.000 lei/buc;
b. intrare pe 5 ianuarie 2010 = 10 buc. * 1.100 lei/buc;
c. ieşire pe 15 ianuarie 2010 = 5 buc. * ? (prin vânzare);
d. intrare pe 25 ianuarie 2010 = 10 buc. * 1.150 lei/buc.
Cerinţe:
Să se stabilească valoarea ieşirilor şi valoarea stocului final, folosind
metoda CMP în cele 2 variante.
Rezolvare:
a. prima variantă:
CMP Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor

= =
(calculat la sfârşitul lunii) Cantitatea iniţială + Cantitatea intrată
10*1.000 + (10*1.100 +10*1.150) 10.000 + 11.000 + 11.500

= =
10 + (10 + 10) 30
32.500
= = 1.083,3 lei/buc.
30
Val. E = CMP * E = 1.083,3 * 5 = 5.416,5 lei
Val. Sf = Val. Si + Val. (I1+ I2) – Val. E =
= 10 * 1.000 + (10 * 1.100 + 10 * 1.150) – 5.416,5 =
= 10.000 + 11.000 + 11.500 - 5.416,5 = 27.083,5 lei
b. a doua variantă:
CMP1 Val. Si + Val. I1 10*1.000+ 10*1.100 10.000+11.000
= = = = 1.050 lei/buc.
(5 ian) Si + I1 10 + 10 20
Val. E = CMP1* E = 1.050 * 5 = 5.250 lei

(Cantitate rămasă după prima ieşire * CMP1) + Val.I2
CMP2 (25 ian) =
Cantitate rămasă după prima ieşire + I2 =
(10 + 10 - 5) * 1.050 + 10 * 1.150 15.750 + 11.500

= = = 1.090 lei/buc.
(10 + 10 - 5) + 10 25
Val. Sf = CMP2 * Sf = 1.090 * 25 = 27.250 lei sau

= 10 * 1.000 + (10 * 1.100 + 10 * 1.150) – 5.250 =
= 10.000 + 11.000 + 11.500 – 5.250 = 27.250 lei
2. Metoda FIFO: conform acesteia, ieşirea din gestiune a stocurilor se face
în ordinea cronologică a intrării acestora;
Stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de producţie sau de
achiziţie al primei intrări (lot); După epuizarea primului lot, evaluarea se
face la costul de producţie sau de achiziţie al lotului următor, în ordine
cronologică.

Cerinţe:
metoda FIFO.
Rezolvare:
Val. E = 5 * 1.000 = 5.000 lei
= 10 * 1.000 + (10 * 1.100 + 10 * 1.150) – 5.000 =
= 10.000 + 11.000 + 11.500 – 5.000 = 27.500 lei
3. Metoda LIFO: conform acesteia, ieşirea din gestiune a stocurilor se face
în ordinea invers cronologică a intrării acestora;
Stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de producţie sau de
achiziţie al ultimei intrări (lot); După epuizarea ultimului lot, evaluarea
se face la costul de producţie sau de achiziţie al lotului anterior acestuia,
în ordine invers cronologică.


Cerinţe:
metoda LIFO.
Rezolvare:
Val. E = 5 * 1.100 = 5.500 lei
Val. Sf = Val. Si + Val. (I1+ I2) – Val. E = 10 * 1.000 + (10 * 1.100 + 10 *
1.150) – 5.500 = 10.000 + 11.000 + 11.500 – 5.500 = 27.000 lei
Concluzie: într-o economie instabilă şi inflaţionistă, folosirea metodei
LIFO prezintă avantajul recuperării prin preţul de vânzare, a costului de
achiziţie, menţinându-se astfel capacitatea de autofinanţare a entităţii
economice.
III.Evaluarea patrimoniului la inventariere: presupune determinarea valorii

de inventar în funcţie de utilitatea elementului patrimonial, starea acestuia,
preţul pieţei, etc.
Prin inventariere se stabileşte valoarea de inventar care se compară cu
valoarea contabilă. Din comparaţie pot rezulta diferenţe (plusuri sau minusuri de
valoare), astfel:
1. pentru elementele de activ:
a. dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă,
diferenţa în plus nu se consemnează în contabilitate (conform
principiului prudenţei);
b. d
acă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă,
diferenţa în minus se consemnează în contabilitate sub forma:
b.1. ajustărilor pentru depreciere sau pierderea de valoare
(dacă deprecierea este reversibilă)
b.2. amortizării (dacă deprecierea este ireversibilă)
2. pentru elementele de pasiv:
a. d
acă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă,
diferenţa în plus se consemnează în contabilitate sub formă de
ajustări pentru depreciere sau pierderea de valoare
b. dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă,
diferenţa în minus nu se consemnează în contabilitate

IV. Evaluarea la bilanţ:
1. pentru elementele de activ: evaluarea se face la valoarea netă
contabilă = valoarea contabilă mai puţin amortizarea şi ajustările
pentru depreciere sau pierderea de valoare (cumulate);
Amortizarea: este specifică imobilizărilor necorporale şi corporale;
Ajustările pentru depreciere: sunt specifice imobilizărilor necorporale,
corporale, în curs de execuţie; stocurilor şi creanţelor;
Ajustările pentru pierderea de valoare: sunt specifice imobilizărilor
financiare şi conturilor de trezorerie.
2. pentru elementele de pasiv: evaluarea se face la valoarea contabilă.
REEVALUAREA ÎN CONTABILITATE
Reevaluarea are loc în perioada de inflaţie şi constă în actualizarea valorii de
înregistrare în contabilitate a activelor imobilizate (corporale şi financiare) numai
pe bază de reglementări legale speciale (H.G.); deci, este obligatorie pentru toate
entităţile economice.
Cu ocazia reevaluării, valoarea contabilă veche va fi înlocuită de valoarea
contabilă nouă; iar, ca diferenţă între aceste 2 valori contabile avem rezerva din
reevaluare;
Aceasta din urmă se utilizează pentru:
a. creşterea capitalului social: atunci când imobilizările reevaluate sunt
neamortizabile (terenurile propriu-zise, imobilizările financiare);
b. constituirea altor rezerve: atunci când imobilizările reevaluate sunt
amortizabile (amenajările de terenuri, mijloacele fixe).

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ
EVALUAREA
Definiţie
Importanţă
1. obiectul supus evaluării
Componente 2. etalonul bani
3. preţul
1. utilitatea
Criterii
2. timpul
1. stabilitatea unităţii monetare naţionale
2. prudenţa
Principii
3. permanenţa metodelor
4. costul istoric
1. la valoarea de utilitate
2. valoarea de aport
I. Evaluarea
3. preţul sau costul de
patrimoniului
producţie
la intrare:
4. preţul sau costul de achiziţie
5. valoarea nominală
1. metoda identificării specifice
2.a. metoda CMP (costului
mediu ponderat)
În raport
2.b. Aplicaţie practică
Formele de de II. Evaluarea
evaluare în momentul patrimoniului 3.a. metoda FIFO
contabilitate efectuării (primul intrat-primul ieşit)
la ieşire:
acesteia: 3.b. Aplicaţie practică
4.a. metoda LIFO (ultimul
intrat-primul ieşit)
4.b. Aplicaţie practică
III. Evaluarea 1. pentru elementele de activ
patrimoniului
la inventariere: 2. pentru elementele de pasiv
IV. Evaluarea 1. pentru elementele de activ
patrimoniului
2. pentru elementele de pasiv
la bilanţ:
Reevaluarea
în Definiţie şi căi de utilizare a rezervei din reevaluare
contabilitate

TERMENI CHEIE
yy evaluare yy preţul sau costul de producţie
yy evaluarea la entrare yy preţul sau costul de achiziţie
yy evaluarea la ieşire yy valoarea nominală
yy evaluarea la inventariere yy metoda identificării specifice
yy evaluarea la bilanţ yy costul mediu ponderat
yy stabilitatea unităţii monetare naţionale yy metoda FIFO (primul intrat -primul ieşit)
yy prudenţa yy metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit)
yy permanenţa metodelor yy reevaluarea
yy costul istoric yy rezerva din reevaluare
yy valoarea de utilitate yy valoare contabilă sau iniţială, de intrare
yy valoarea de aport yy valoare de inventar
De rezolvat: Analizaţi definiţiile termenilor cheie.
I. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile care lipsesc:
1) .............................. este un procedeu comun şi altor discipline economice,
procedeu utilizat de metoda contabilităţii, prin intermediul căruia orice
realitate fizică este exprimată valoric folosind etalonul valoric;
2) Importanţa evaluării constă în faptul că ea asigură trecerea de la
informaţiile individuale exprimate în etalon ................................ la
informaţiile de sinteză exprimate în etalon ............................................. ;
3) Evaluarea are următoarele componente:
a) obiectul supus evaluării: este însuşi ............................................ entităţii
economice;
În mod concret sunt supuse evaluării:
- ....................................................
- cheltuielile şi veniturile
- ....................................................
- operaţiunile economico-financiare care au loc în decursul unei
perioade de gestiune
b) etalonul bani: reprezintă unitatea de valoare prin intermediul căreia
obiectul supus evaluării este posibil de exprimat din punct de vedere
............................... ;
c) ............................................

4) Criteriile care stau la baza evaluării sunt:
a) ............................................
b) ............................................
5) Principiile evaluării sunt următoarele:
a) stabilitatea unităţii monetare naţionale
b) ............................................
c) ............................................
d) costul istoric
II. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de test, litera
corespunzătoare răspunsului corect:
1. Conform principiului costului istoric, la intrarea în patrimoniu, elementele de
activ şi de pasiv sunt evaluate după cum urmează, una dintre afirmaţiile de mai
jos fiind greşită:
a) bunurile intrate cu titlu gratuit la valoarea de utilitate
b) bunurile intrate prin cumpărare, la cost de achiziţie
c) bunurile intrate ca aport în natură la capitalul social, la valoarea de aport
d) bunurile obţinute în regie proprie se evaluează la costul de achiziţie
2. Metoda CMP constă în evaluarea cantităţii ieşite la un cost mediu
ponderat determinat conform relaţiei:
Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor
a) CMP =
Cantitatea iniţială + Cantitatea intrată
Cantitatea iniţială + Cantităţile intrate în lună

b) CMP =
Valoare stoc iniţial + Valoarea intrărilor
c) CMP = Valoare stoc existent în lună

Cantitate existentă în lună
Valoarea ieşirilor în lună
d) CMP =
Valoarea intrărilor în lună
3. Conform metodei LIFO, bunurile ieşite din patrimoniu se evaluează la:
a) costul de producţie al ultimei ieşiri
b) costul de achiziţie al ultimei ieşiri
c) un preţ fix
d) costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări, iar pe măsura
epuizării lotului se evaluează la costul lotului anterior, în ordine
invers cronologică

4. Evaluarea la bilanţ pentru elementele de pasiv se face la:
a) valoarea contabilă
b) valoarea reziduală
c) valoarea de înlocuire
d) valoarea de inventar
5. Constă în actualizarea valorii de înregistrare în contabilitate a activelor
imobilizate (corporale şi financiare) numai pe bază de reglementări
legale speciale (H.G.):
a) evaluarea
b) reevaluarea
c) rezerva din reevaluare
d) rezervele
6. Se calculează ca diferenţă între valoarea reală şi valoarea de înregistrare
în contabilitate:
a) evaluarea
b) rezerva din reevaluare
c) rezervele
d) reevaluarea
7. Când imobilizările reevaluate sunt neamortizabile, rezerva din
reevaluare se utilizează pentru:
a) creşterea capitalului social
b) constituirea altor rezerve
c) constituirea rezervelor legale
d) constituirea rezervelor statutare
III. Să se stabilească valoarea ieşirilor şi valoarea stocului final în condiţiile
utilizării metodelor FIFO şi LIFO, cunoscându-se următoarele:
stoc la 01.01.2010 50 buc. * 1.000 lei/buc.;

intrare pe 03.01.2010 40 buc. * 1.050 lei/buc;
intrare pe 10.01.2010 30 buc. * 1.100 lei/buc;
ieşire pe 15.01.2010 70 buc. * ?
ieşire pe 20.01.2010 20 buc. * ?
intrare pe 27.01.2010 15 buc. * 1.150 lei/buc.

Test de evaluare
1. În raport cu momentul efectuării evaluării elementelor patrimoniale ale unei
entităţi economice, distingem:
a. evaluare contabilă
b. evaluare administrativă
c. evaluare la intrare, la ieşire, la inventariere şi la bilanţ
d. evaluare pe bază de acte normative şi diagnostic
2. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu se face:
a. numai la cost de producţie şi cost de achiziţie
b. la costul de achiziţie, costul de producţie, valoarea de aport, valoarea de
utilitate, valoarea nominală
c. numai la valoarea nominală
d. numai la cost de achiziţie, valoarea actuală şi preţul de vânzare
3. Metoda FIFO constă în evaluarea:
a. c antităţii ieşite la costul de achiziţie al ultimului lot intrat, după care se trece
la penultimul, în ordinea inversă a intrării în gestiune
b. c antităţii ieşite la costul de achiziţie sau de producţie al primului lot intrat,
după care se trece la următoarele, în ordine cronologică
c. cantităţii ieşite la un cost mediu
d. cantităţii ieşite la un preţ fix.
4. Evaluarea la bilanţ pentru elementele de activ se face la:
a. valoarea netă contabilă
b. valoarea reziduală
c. valoarea de înlocuire
d. valoarea de inventar
5. Când imobilizările reevaluate sunt amortizabile, rezerva din reevaluare
se utilizează pentru:
a. creşterea capitalului social
b. constituirea altor rezerve
c. constituirea rezervelor legale
d. constituirea rezervelor statutare

B. Respectând principiul prudenţei, completaţi următorul tabel:
(20 puncte)
Elementul Valoarea la Situaţia la Valoarea la

patrimonial intrare (lei) inventar (lei) bilanţ (lei)
Stocuri 5.000 Depreciere reversibilă = 500
Imobilizări Depreciere reversibilă = 1.000

15.000
corporale Depreciere ireversibilă =1.000
Creanţe 10.000 Valoare actuală = 11.000
Datorii 3.000 Valoare actuală = 3.000
C. Să se stabilească valoarea ieşirilor şi valoarea stocului final, în condiţiile

utilizării costului mediu ponderat la sfârşitul lunii, cât şi după fiecare
intrare: (50 puncte)
a) stoc la 1 februarie 2010 = 1350 buc. * 1.000 lei/buc.
b) intrare pe 7 februarie 2010 = 100 buc. * 1.500 lei/buc.
c) ieşire pe 19 februarie 2010 = 1050 buc. * ? (prin vânzare)
d) intrare pe 24 februarie 2010 = 500 buc. * 1.200 lei/buc.
e) ieşire pe 25 februarie 2010 = 500 buc. * ? (prin vânzare)
f ) intrare pe 28 februarie 2010 = 800 buc. * 1.400 lei/buc.

2.2 CALCULAŢIA
DEFINIŢIA, IMPORTANŢA CALCULAŢIEI COSTURILOR

ŞI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
PENTRU CALCULAŢIA COSTURILOR
Activităţile desfăşurate în cadrul unei entităţi economice sunt
consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Prin transformarea
lor în etalon valoric, consumurile devin cheltuieli, iar rezultatele venituri.
Pe măsură ce aceste resurse sunt consumate în vederea obţinerii
de produse, lucrări şi servicii, cheltuielile devin costuri. Ca urmare,
produsele, lucrările şi serviciile devin simultan purtători de costuri şi
purtători de rezultate. Orice cheltuială devine şi cost în măsura în care
reprezintă un consum de resurse aducător de venituri;
Deci, Costul reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate într-o
perioadă de timp de o entitate economică, cu scopul obţinerii de produse,
lucrări sau servicii, în raport cu obiectul de activitate;
Calculaţia costurilor face obiectul contabilităţii de gestiune.
Aceasta reprezintă un al doilea palier pe care este organizat sistemul dualist
de contabilitate alături de contabilitatea financiară. Dacă contabilitatea
financiară înregistrează circuitul informaţiei contabile în scopul
determinării rezultatului financiar, contabilitatea internă de gestiune oferă
informaţii pentru calculul şi controlul costurilor şi al rezultatelor analitice
pe feluri de produse, lucrări, servicii, subdiviziuni organizatorice;
Deci, Calculaţia costurilor este un procedeu comun şi altor discipline
economice, procedeu utilizat de metoda contabilităţii şi reprezintă ansamblul
operaţiilor de calcul efectuate pentru determinarea costurilor aferente
produselor, lucrărilor, serviciilor, activităţilor sau altor obiecte de
calculaţie.
Sursa de informaţii pentru calculul costurilor o reprezintă cheltuielile
care sunt înregistrate în contabilitate în momentul efectuării lor de către
contabilitatea financiară în conturile specifice din clasa 6 a Planului
general de conturi denumite Conturi de cheltuieli. Contabilitatea
financiară înregistrează cheltuielile pe categorii de activităţi (exploatare,
financiară, extraordinară), iar în cadrul lor pe elemente primare de
cheltuieli după natura lor (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli

cu materialele consumabile, cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli cu
personalul, etc.).
De aici, cheltuielile încorporabile în costuri sunt preluate de
contabilitatea internă de gestiune şi structurate după destinaţie, pe
activităţi, secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de profit,
etc. şi sunt prelucrate prin metode şi procedee specifice. Cheltuielile
încorporabile în costuri sunt de regulă cheltuielile de exploatare.
Cheltuielile neîncorporabile în costuri sunt acele cheltuieli care, deşi
înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor economică, nu
condiţionează realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor şi nu se includ
în costuri (de regulă cheltuielile financiare şi extraordinare).
Clasificarea cheltuielilor pentru calculaţia costurilor

1. După natura economică:
a) cheltuieli materiale: se referă la consumul de materii prime şi materiale,
combustibili, lucrări şi servicii executate de terţi, cheltuieli cu impozite
şi taxe, amortizări, ajustări pentru depreciere sau pierderea de valoare
privind activitatea de exploatare, alte cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli cu personalul (munca vie): se referă la cheltuielile cu
salariile, asigurările şi protecţia socială;
2. După modul de includere în costul de producţie:
a) cheltuieli directe de producţie: se identifică pe obiecte de calculaţie
(produse, comenzi, faze de fabricaţie) în momentul efectuării lor, cum
ar fi de exemplu: consumul de materii prime şi materiale directe, energia
consumată în scopuri tehnologice, salariile personalului direct productiv,
inclusiv asigurările şi protecţia socială aferente salariilor directe, etc.;
b) cheltuielile indirecte de producţie: nu se pot identifica pe un anumit
obiect de calculaţie şi se referă la întreaga producţie a unei secţii sau a
entităţii în ansamblu, cum ar fi de exemplu: cheltuieli cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor, cheltuieli cu personalul de coordonare generală a
secţiei, etc.;
3. După locul de efectuare:
a) cheltuieli ale activităţii de bază: au legătură directă sau indirectă cu
realizarea productivă a obiectului de activitate al entităţii;
b) cheltuieli generale de administraţie: privesc întreţinerea
compartimentelor de administrare şi conducere a entităţii, cum ar fi

de exemplu: cheltuieli de întreţinere generală, cheltuieli cu salariile
personalului administrativ şi de conducere;
c) cheltuieli de desfacere: sunt cheltuieli efectuate de la terminarea
producţiei până când aceasta ajunge la client, cum ar fi de exemplu:
cheltuielile de depozitare, sortare, etichetare, ambalare, transport, etc.;
4. După legătura cu procesul de producţie:
a) cheltuieli tehnologice: au legătură directă cu procesul de producţie,
cum ar fi de exemplu: consumul de materii prime şi materiale directe, de
combustibili, energia şi apa consumată în scopuri tehnologice, salariile
personalului direct productiv, inclusiv asigurările şi protecţia socială
aferente salariilor directe, etc.;
b) cheltuieli de regie: se referă la cheltuieli care sunt ocazionate de
administrarea, organizarea şi conducerea procesului de producţie;
5. După dependenţa faţă de volumul producţiei:
a) cheltuieli variabile: se modifică doar în funcţie de modificările care
apar în structura şi volumul activităţii, cum ar fi de exemplu: cheltuielile
cu materiile prime, cu energia, etc.;
b) cheltuieli fixe: nu se modifică, ci sunt în poziţie relativ constantă în
funcţie de modificările dimensionale ale activităţii, cum ar fi de exemplu:
cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile generale de producţie ale
secţiilor, cheltuielile generale de administraţie, etc.;
EXEMPLE DE CALCULAŢII
1) Calculaţii pe baza costului de achiziţie
2) Calculaţii pe baza costului de producţie şi a costului de producţie
complet
3) Calculaţii pe baza sistemului de preţuri şi tarife, inclusiv calculul
TVA
4) Calculaţia privind impozitul pe profit/pe venit
1) Calculaţii pe baza costului de achiziţie
Costul de achiziţie: reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de către
entitate pentru aprovizionarea cu materii prime, mărfuri, imobilizări, etc.
Acesta are următoarea structură:
a) preţul de cumpărare negociat;

b) cheltuieli de transport – aprovizionare, manipulare, încărcare –
descărcare, depozitare suportate de client;
c) alte cheltuieli accesorii, cum ar fi:
- taxa vamală (când bunul este importat);
- prima de asigurare (când bunul este asigurat);
- cheltuieli cu montajul, punerea în funcţiune şi probele tehnologice
(când este vorba despre mijloacele fixe);
d) mai puţin reducerile comerciale primite de la furnizor.
Entitatea „Alfa” SA achiziţionează de la un furnizor 3 strunguri

la preţ de cumpărare negociat de 3.500 lei. În factura furnizo
rului figurează şi diverse cheltuieli pe care acesta le-a efectuat
cu aducerea şi punerea în funcţiune a utilajelor, şi anume:
cheltuieli de transport 80 lei, cheltuieli de manipulare, încărcare-descărcare
30 lei, cheltuieli cu asigurarea în timpul transportului 10 lei, cheltuieli de
montaj şi punere în funcţiune 70 lei, cheltuieli cu probe tehnologice 40 lei.
Cerinţe:
a) Stabiliţi costul de achiziţie/strung.
Rezolvare :
Costul de achiziţie al strungurilor = preţ de cumpărare negociat
+ cheltuieli de transport + cheltuieli de manipulare, încărcare
– descărcare + cheltuieli de asigurare + cheltuieli de montaj
şi punere în funcţiune + cheltuieli cu probe tehnologice =
3.500+80+30+10+70+40 = 3.730 lei;
Costul de achiziţie/strung = 3.730 : 3 = 1.243,33 lei/strung
2) Calculaţii pe baza costului de producţie şi a costului de
producţie complet
a) Costul de producţie: reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de
entitate pentru achiziţia şi prelucrarea resurselor materiale în procesul
de producţie pentru obţinerea de produse, lucrări, servicii.
Acesta are următoarea structură:
a) costul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor directe
consumate;
b) cheltuieli directe de prelucrare (salariile muncitorilor direct
productivi, inclusiv contribuţiile aferente salariilor directe, alte
cheltuieli din exploatare directe);

c) cota-parte de cheltuieli indirecte de producţie repartizate în mod
proporţional asupra produsului obţinut (cheltuieli cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor, cheltuieli generale ale secţiei);
b) Costul de producţie complet (Costul total): este alcătuit din costul
de producţie la care se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi
cheltuielile de desfacere.
Entitatea „Beta” SA calculează costul de producţie şi costul

complet pentru un produs X pe baza următoarelor date:
cheltuieli cu materiile prime şi materialele directe consumate
7.000 lei, cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi 3.500
lei, cheltuieli privind contribuţiile la asigurările şi protecţia socială aferente
salariilor directe 2.100 lei, alte cheltuieli din exploatare directe 1.000 lei,
cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 2.300 lei, cheltuieli generale ale
secţiei 2.000 lei, cheltuieli generale de administraţie 1.500 lei, cheltuieli de
desfacere 2.800 lei.
Cerinţe:
a) Stabiliţi costul de producţie şi costul total pentru produsul X..
Rezolvare:
Cheltuieli directe = materii prime şi materiale directe + salarii ale
muncitorilor direct productivi + contribuţii aferente salariilor directe +
alte cheltuieli directe = 7.000 + 3.500 + 2.100 + 1.000 = 13.600 lei
Cheltuieli indirecte = cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor +
cheltuieli generale ale secţiei = 2.300 + 2.000 = 4.300 lei
a.1) Costul de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte = 13.600
+ 4.300 = 17.900 lei
a.2) Costul total = Cost de producţie + Cheltuieli generale de adminstraţie
+ Cheltuieli de desfacere = 17.900 + 1.500 + 2.800 = 22.200 lei
3) C
alculaţii pe baza sistemului de preţuri şi tarife, inclusiv
calculul TVA
Preţurile reprezintă valoarea care se încasează pentru produsele vândute;
Tarifele sunt preţurile (valorile) cu ajutorul cărora se evaluează lucrările
executate şi serviciile prestate de către entităţile specializate către alte entităţi şi
populaţie.
Dacă furnizorul este producător, preţul de vânzare se determină astfel:
Preţul de vânzare al producătorului = Costul de producţie complet +
Profitul producătorului, la care se adaugă TVA.

Din acest moment, bunurile trec în sfera comercială către angrosişti,
detaillişti şi consumatorii finali.
Preţul en gros sau preţul de vânzare cu ridicata este preţul cu care
angrosistul îşi vinde marfa către comerciantul detaillist.
Preţul en gros = costul de producţie complet + profitul producătorului
+ adaosul comercial al angrosistului, la care se adaugă TVA.
Preţul de vânzare cu amănuntul este preţul cerut de către comerciantul
detaillist consumatorului final.
Preţul de vânzare cu amănuntul = preţul en gros + adaosul comercial al
detaillistului + TVA neexigibilă (ce devine exigibilă în momentul în care se
vinde marfa).
TVA se formează pe seama preţurilor din interiorul circuitului produsului,
taxă care se suportă indirect de fiecare verigă în parte (producători, angrosişti,
detaillişti), trecându-1 în final în sfera consumatorului, care după colectare, se varsă
la bugetul de stat.
Exemplu de calculaţie a preţurilor şi a taxei pe valoarea

adăugată (TVA) pe cele trei stadii: producător, angrosist şi
detaillist
Explicaţii Producător Angrosist Detaillist

Factura primită – total 1.240 1.612 2095,6
- preţ de cumpărare (lei) 1.000 1.300 1.690
- TVA 24% (lei) 240 312 405,6
Adaos comercial pe 300 390 507
activitatea proprie fiecăruia
(30 %) (lei)
Factura emisă – total 1.612 2095,6 2.724,3
- preţ de vânzare (lei) 1.300 1.690 2.197
- TVA 24% (lei) 312 405,6 527,3
Valoarea din factură (lei) 1.612 2095,6 2.724,3
Categoria de preţ Preţ de Preţul de livrare Preţul cu
vânzare al al angrosistului, amănuntul,
producătorului, cu TVA inclusiv
cu TVA TVA
Preţurile de vânzare stabilite sunt:
1) Preţul producătorului = 1.300 lei (fără TVA)
2) Preţul angrosistului = 1.690 lei (fără TVA)
3) Preţul cu amănuntul = 2.724,3 lei (inclusiv TVA)

Din acest exemplu, TVA de plată în fiecare stadiu conform mecanismului
de formare şi calcul al preţului se prezintă astfel:
TVA în stadiul iniţial = 240 lei

TVA de plată în stadiul producător = 312 – 240 = 72 lei
TVA de plată în stadiul angrosist = 405,6 – 312 = 93,6 lei
TVA de plată în stadiul cu amănuntul = 527,3 – 405,6 = 121,7 lei
Total TVA de plată către bugetul de stat = 527,3 lei
4. a) Calculaţia privind impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezintă o sursă importantă pentru bugetul de stat,
fiind datorat de către entităţile economice ce desfăşoară activitate generatoare
de profit, în cotă unică de 16 %, până la data de 25 (inclusiv) a lunii următoare
trimestrului pentru care se calculează.
SC „Raiul Dulce” SRL a obţinut la 31.12.2009 venituri totale

(cumulate de la începutul anului) în sumă de 14.000 lei şi
cheltuieli totale (cumulate de la începutul anului) în sumă de
11.600 lei;
Entitatea a înregistrat rezerva legală în valoare de 120 lei, a plătit amenzi în
valoare de 900 lei, penalităţi în valoare de 2.000 lei şi a înregistrat depăşiri la
cheltuielile de sponsorizare în valoare de 1.240 lei;
De asemenea, entitatea a înregistrat cheltuieli cu impozitul pe profit la
30.09.2009 în valoare de 700 lei;
Cota de impozit pe profit fiind de 16 %, să se determine impozitul pe profit
(cumulat de la începutul anului), respectiv cel aferent trim. IV şi rezultatul
net al exerciţiului 2009.
Rezolvare:
Rezultatul brut al exerciţiului = Venituri totale (cumulate) –
Cheltuieli totale (cumulate) = 14.000 lei – 11.600 lei = 2.400 lei
Profitul impozabil = Profit brut – Deduceri fiscale + Cheltuieli
nedeductibile fiscal + Cheltuieli cu impozitul pe profit
(la 30.09.2009) = Profit brut – Rezerva legală + (Amenzi + Penalităţi
+ Depăşiri la cheltuielile de sponsorizare) + Cheltuieli cu impozitul
pe profit (la 30.09.2009) = 2.400 – 120 + (900 + 2.000 + 1.240) + 700 =
7.120 lei
Impozitul pe profit (cumulat) = 16%*Profitul impozabil
=16% * 7.120 lei = 1.139,2 lei

Impozitul pe profit (aferent trim.IV) = Impozitul pe profit (cumulat)
– Impozitul pe profit (la 30.09.2009) = 1.139,2 – 700 = 439,2 lei
Rezultatul net al exerciţiului = Profitul brut – Impozitul pe profit
(cumulat) = 2.400 – 1139,2 = 1260,8 lei
4. b) Calculația privind impozitul pe venit
Impozitul pe venit este caracteristic microîntreprinderilor și se calculează
prin aplicarea cotei de 3% asupra cifrei de afaceri, care include producția și
mărfurile vândute, mai puțin reducerile comerciale acordate.
SC „UNIVERSUL”SRL a obținut venituri din producția vândută în
valoare de 2850 lei și din vânzări de mărfuri în valoare de
1230 lei; de asemenea, a acordat reduceri comerciale unor
entități economice în valoare de 950 lei.
Cerințe:
Calculați impozitul pe venit al SC „UNIVERSUL” SRL.
Rezolvare:
Cifra de afaceri = producția vândută + venituri din vânzări de mărfuri –
– reduceri comerciale acordate = 2850 + 1230 – 950 = 2130 lei
și impozitul pe venit = 3% × cifra de afaceri = 3% × 3130 = 93,9 lei.
SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ – 2.2 CALCULAȚIA

Definiţia calculaţiei
costurilor
Importanţa calculaţiei
costurilor
a) cheltuieli materiale
1) După natura
b) cheltuieli cu
economică:
personalul (munca vie)
a) cheltuieli directe de
2) După modul de
producţie
includere în costul de
b) cheltuielile indirecte
producţie:
de producţie
Clasificarea a) cheltuieli ale activităţii
cheltuielilor pentru de bază
calculaţia costurilor 3) După locul de
b) cheltuieli generale de
efectuare:
administraţie
c) cheltuieli de desfacere
4) După legătura cu a) cheltuieli tehnologice
procesul de producţie: b) cheltuieli de regie
5) După dependenţa faţă a) cheltuieli variabile
de volumul producţiei: b) cheltuieli fixe

Definiţie
1) Calculaţii pe baza costului Structură
de achiziţie Aplicaţie practică
(Laborator tehnologic)
Definiţie
2) Calculaţii pe baza costului
Structură
de producţie şi a costului de
producţie complet Aplicaţie practică
Exemple de calculaţii
Definiţie
3) Calculaţii pe baza
Structură
sistemului de preţuri şi tarife,
inclusiv calculul TVA Aplicaţie practică
Definiţie
4) Calculaţia privind Structură
impozitul pe profit /pe venit Aplicaţii practice
TERMENI CHEIE
yy cheltuieli yy cost de achiziţie
yy cost yy cost de producţie
yy calculaţia costurilor yy cost de producţie complet / cost total
yy contabilitate financiară yy preţuri
yy contabilitate internă de gestiune yy tarife
yy cheltuieli încorporabile în costuri yy preţ de vânzare al producătorului
yy cheltuieli neîncorporabile în costuri yy preţ en gros / preţ de vânzare cu ridicata
yy cheltuieli materiale yy preţ de vânzare cu amănuntul
yy cheltuieli cu munca vie yy TVA deductibilă
yy cheltuieli directe de producţie yy TVA colectată
yy cheltuieli indirecte de producţie yy TVA neexigibilă
yy cheltuieli ale activităţii de bază yy TVA de plată
yy cheltuieli generale de administraţie yy impozit pe profit
yy cheltuieli de desfacere yy profit brut
yy cheltuieli tehnologice yy profit impozabil
yy cheltuieli de regie yy deduceri fiscale
yy cheltuieli variabile yy cheltuieli nedeductibile fiscal
yy cheltuieli fixe yy profit net al exerciţiului

1) Pe măsură ce resursele sunt consumate în vederea obţinerii de
produse, lucrări şi servicii, cheltuielile devin .......................... ;
2) Costul reprezintă totalitatea ................................... efectuate într-o
perioadă de timp de o entitate economică, cu scopul obţinerii de
produse, lucrări sau servicii, în raport cu obiectul de activitate;
3) Calculaţia costurilor face obiectul ........................................................ ;
4) Dacă contabilitatea financiară înregistrează circuitul informaţiei
contabile în scopul determinării ........................................................,
contabilitatea internă de gestiune oferă informaţii pentru calculul şi
controlul ................................. şi al rezultatelor analitice pe feluri de
produse, lucrări, servicii, subdiviziuni organizatorice;
5) Calculaţia costurilor este un procedeu ..................................................
..................., procedeu utilizat de metoda contabilităţii şi reprezintă
ansamblul operaţiilor de calcul efectuate pentru determinarea
............................ aferente produselor, lucrărilor, serviciilor,
activităţilor sau altor obiecte de calculaţie;
6) Sursa de informaţii pentru calculul costurilor o reprezintă
cheltuielile care sunt înregistrate în contabilitate în momentul
efectuării lor de către contabilitatea financiară în conturile
specifice din clasa ...... a Planului general de conturi denumite
Conturi....................................... .
7) Contabilitatea financiară înregistrează cheltuielile pe ........................
(exploatare, financiară, extraordinară), iar în cadrul lor pe elemente
primare de cheltuieli după natura lor (cheltuieli cu materiile prime,
cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli cu energia şi apa,
cheltuieli cu personalul, etc.).
8) De aici, cheltuielile încorporabile în costuri sunt preluate de ..........
............................................................... şi structurate după destinaţie,
pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de
profit, etc. şi sunt prelucrate prin metode şi procedee specifice.
9) Cheltuielile încorporabile în costuri sunt de regulă ...........................;
10) Cheltuielile neîncorporabile în costuri sunt acele cheltuieli care, deşi
înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor economică,
nu condiţionează realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor şi nu
se includ în costuri (de regulă ................................................................. ).

a)
cheltuieli
1) materiale
după natura
economică b)
................................
.......
a)
cheltuieli directe
2) de producţie
......................................
...................... b)
cheltuieli indirecte
de producţie
a) cheltuieli ale
activităţii de bază
Clasificarea 3) b)
cheltuielilor după locul de .................................
pentru calculaţia efectuare: .......
costurilor:
c)
.................................
.......
a)
.................................
4) .......
după legătura
cu procesul de b)
producţie: ................................
.......
a)
cheltuieli variabile
5)
......................................
...................... b)
cheltuieli fixe

II. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de test, litera
1) Costul de producţie se calculează prin însumarea:
a) costului de achiziţie şi a costului de utilitate
b) cheltuielilor directe cu cele indirecte de producţie
c) costului de achiziţie şi a costului complet de producţie
d) costului de utilitate şi a costului complet de producţie
2) Preţurile se întâlnesc la:
a) produsele vândute
b) serviciile prestate
c) lucrările executate
d) produsele vândute, serviciile prestate, lucrările executate
3) Preţul en gros este al:
a) producătorului
b) detaillistului
c) angrosistului
d) consumatorului final
4) Preţul de vânzare al producătorului este format din:
a) preţul cu amănuntul cerut de către comerciantul detaillist
consumatorului final, la care se adaugă TVA
b) costul de producţie complet la care se adaugă TVA
c) costul de producţie complet + profitul producătorului + adaosul
comercial al angrosistului, la care se adaugă TVA
d) costul de producţie complet + profitul producătorului, la care se
adaugă TVA
5) Preţul en gros este format din:
a) costul de producţie complet + profitul producătorului + adaosul
b) preţul cu amănuntul cerut de către comerciantul detaillist
consumatorului final
c) preţul en gros + adaosul comercial al detaillistului + TVA neexigibilă
d) costul de producţie complet la care se adaugă TVA
6) Preţul de vânzare cu amănuntul este format din:
a) accize + profit, la care se adaugă TVA

b) costul de producţie complet + profitul producătorului + adaosul
c) preţul en gros + adaosul comercial al detaillistului + TVA neexigibilă
d) preţul cu care angrosistul îşi vinde marfa către comerciantul detaillist
7) TVA este o taxă care se suportă indirect:
a) numai de către producători
b) numai de către angrosişti
c) numai de către detaillişti
d) atât de către producători, angrosişti, detaillişti cât şi de către
consumatorii finali
8) Este datorat bugetului de stat de către entităţile economice ce desfăşoară
activitate generatoare de profit:
a) costul de achiziţie
b) costul de producţie
c) impozitul pe profit
d) costul de producţie complet
9) Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei unice de 16 % asupra:
a) profitului brut
b) profitului impozabil
c) profitului net al exerciţiului
d) veniturilor totale
10) Rezultatul net al exerciţiului se calculează ca diferenţă între:
a) profitul brut şi impozitul pe profit (cumulat)
b) profitul impozabil şi impozitul pe profit (cumulat)
c) venituri totale şi cheltuieli totale
d) cheltuieli totale şi venituri totale
III. Se dau următoarele aplicaţii practice:
1. Entitatea „Delta” SA prezintă următoarele date la sfârşitul perioadei de
gestiune:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele directe în valoare de 500 lei;
- cheltuieli cu salariile directe în valoare de 100 lei;
- cheltuieli privind contribuţiile la asigurările şi protecţia socială în
valoare de 25 lei;
- alte cheltuieli din exploatare directe în valoare de 60 lei;

- cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor în valoare de 70 lei;
- cheltuieli generale ale secţiei în valoare de 20 lei;
- cheltuieli generale de administraţie în valoare de 10 lei;
- cheltuieli de desfacere în valoare de 15 lei.
Cerinţe:
a. Calculaţi costul de producţie
b. Calculaţi costul total
2. La 31 martie 2010 se cunosc următoarele date:

- venituri totale = 1.000 lei
- cheltuieli totale = 600 lei
Entitatea a înregistrat dividende de la alte entităţi în valoare de 300 lei;
De asemenea, a plătit amenzi în valoare de 100 lei, penalităţi în valoare
de 450 lei, a înregistrat depăşiri la cheltuielile de sponsorizare în valoare
de 510 lei şi la cheltuielile de protocol în valoare de 370 lei;
Cerinţe:
Să se determine impozitul pe profit (aferent trimestrului I 2010).
3. SC „ABC” SRL a obţinut la 31.12.2009 venituri totale (cumulate de la

începutul anului) în sumă de 19.800 lei şi cheltuieli totale (cumulate de la
începutul anului) în sumă de 16.700 lei;
Entitatea a înregistrat rezerva legală în valoare de 155 lei, a plătit amenzi
în valoare de 1.900 lei, penalităţi în valoare de 600 lei şi a înregistrat
depăşiri la cheltuielile de sponsorizare în valoare de 240 lei;
De asemenea, entitatea a înregistrat cheltuieli cu impozitul pe profit la
30.09.2009 în valoare de 300 lei;
Cerinţe:
Să se determine:
a. Impozitul pe profit (cumulat de la începutul anului), respectiv cel
aferent trim.IV
b. Rezultatul net al exerciţiului 2009
4. Să se determine adaosul comercial, preţul de vânzare şi TVA pe cele 3

stadii, inclusiv Total TVA de plată către bugetul de stat, cunoscându-se
următoarele elemente:

Explicaţii Producător Angrosist Detaillist
Factura primită – total 3.100 ? ?
- preţ de cumpărare (lei) 2.500 ? ?
- TVA 24% (lei) 600 ? ?
Adaos comercial pe
activitatea proprie
fiecăruia – 25 % (lei) ? ? ?
Factura emisă – total ? ? ?
- preţ de vânzare (lei) ? ? ?
- TVA 24% (lei) ? ? ?
Valoarea din factură (lei) ? ? ?
Preţ de vânzare Preţul de livrare al Preţul cu
Categoria de preţ al producătorului, angrosistului, amănuntul,
cu TVA cu TVA inclusiv TVA
Preţurile de vânzare stabilite sunt:

1) Preţul producătorului = ?
2) Preţul angrosistului = ?
3) Preţul cu amănuntul = ?
Din acest exemplu, TVA de plată în fiecare stadiu conform mecanismului

de formare şi calcul al preţului se prezintă astfel:
TVA în stadiul iniţial = ?
TVA de plată în stadiul producător = ? = ?
TVA de plată în stadiul angrosist = ? = ?
TVA de plată în stadiul cu amănuntul = ? = ?
Total TVA de plată către bugetul de stat = ?
5. Pornind de la următoarele informaţii:

- cheltuieli directe de producţie = 850 lei
- cheltuieli indirecte de producţie = 380 lei
- cheltuieli de desfacere = 125 lei
- profitul producătorului = 20 % din costul total
- adaosul comercial al angrosistului = 20 % din preţul de vânzare al
producătorului
- adaosul comercial al detaillistului = 20 % din preţul en gros
- T VA neexigibilă = 24 % din (preţul en gros + adaosul comercial al
detaillistului)
Cerinţe: Să se determine preţul de vânzare cu amănuntul.

Test de evaluare
1. Costul de achiziţie reprezintă:
a.preţul pieţei
b. preţul de producţie la care se adaugă profitul
c. preţul de utilitate
d. totalitatea cheltuielilor efectuate de către entitate pentru
aprovizionarea cu materii prime, mărfuri, imobilizări, etc.
2. Costul complet de producţie reprezintă:
a. profitul producătorului + cheltuieli de desfacere + TVA
b. preţul producătorului + TVA
c. costul de producţie + TVA
d. costul de producţie + cheltuielile generale de administraţie + cheltuielile
de desfacere
3. Tarifele se întâlnesc la:
a. produsele vândute
b. serviciile prestate şi lucrările executate
c. lucrările executate şi produsele vândute
d. produsele vândute, serviciile prestate, lucrările executate
4. Preţul de vânzare cu amănuntul este al:
a. producătorului
b. detaillistului
c. angrosistului
d. consumatorului final
5. Se varsă la bugetul de stat:
a. TVA deductibilă
b. TVA colectată
c. TVA de plată
d. TVA neexigibilă

B. Enumeraţi elementele componente ale costului de achiziţie
(20 puncte)
C. Entitatea „X” SRL cumpără mărfuri în cantitate de 5.000 de bucăţi la un preţ
de cumpărare negociat de 10 lei / buc.;
Pentru a aduce mărfurile în unitate, entitatea efectuează cheltuieli de
transport în valoare de 200 lei;
Mărfurile au fost asigurate pe durata transportului, entitatea plătind societăţii
de asigurări o primă de asigurare în valoare de 150 lei;
Odată sosite în entitate, mărfurile sunt recepţionate şi transportate în
depozit; această activitate ocazionează cheltuieli în valoare de 50 lei;
De asemenea, entitatea a primit de la furnizor, reduceri comerciale în
valoare de 2.100 lei;
Calculați:
a. Costul de achiziţie total
b. Costul de achiziţie al acestor mărfuri / buc.
(50 puncte)

2.3 INVENTARIEREA GESTIUNII
UNITĂŢII ECONOMICE
DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ,
SCOP, OBIECT, CLASIFICARE
Inventarierea este un procedeu comun şi altor discipline economice,
procedeu utilizat de metoda contabilităţii, prin care se constată faptic existenţa
şi starea elementelor patrimoniale, cu exprimare în etalon cantitativ-valoric sau
numai valoric.
Importanţa inventarierii constă în faptul că ea verifică nu numai legalitatea
şi integritatea patrimoniului, ci şi starea în care se află acesta.
Scopul inventarierii este de a compara situaţia reală, de pe teren, a
elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv cu cea scriptică, din contabilitate.
Fac obiectul inventarierii elementele patrimoniale, şi anume: imobilizările,
stocurile, creanţele, datoriile, disponibilităţile băneşti şi alte valori, inclusiv
elementele extrapatrimoniale, numai că acestea se înscriu în liste separate;
Observaţie: nu se supun inventarierii, elementele extrabilanţiere întrucât la
sfârşitul perioadei nu prezintă niciodată sold!
Criterii de clasificare a inventarierii:
A. după gradul de cuprindere, inventarierea poate fi:
1. generală: cuprinde toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv;
Conform Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, toate entităţile
economice au obligaţia să efectueze inventarierea generală a
patrimoniului.
2. parţială: cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai
anumite gestiuni din entitate;
B. după intervalul de timp la care se efectuează, inventarierea poate fi:
1. periodică: lunar – la stocuri inventariate prin metoda inventarului
intermitent şi mijloace băneşti în numerar, trimestrial – la alte valori şi
alimente, mărfurile comercializate în magazinele cu amănuntul de 2 sau
de 3 ori pe an, clădirile o dată la 2 ani, etc;
Aceasta este de fapt o inventariere parţială.

2. anuală: la sfârşit de exerciţiu financiar, cu ocazia închiderii acestuia şi
elaborării Situaţiilor financiare anuale;
C. după caracterul inventarierii, inventarierea poate fi:
1. ordinară (obişnuită şi la termenele planificate):
- la începutul activităţii economice a entităţii
- la încetarea activităţii economice a entităţii
- la fuziunea cu alte entităţi economice
- la sfârşit de exerciţiu financiar
2. extraordinară (impusă de anumite situaţii deosebite sau speciale):
- la cererea organelor de control
- la predarea/primirea unei gestiuni
- atunci când sunt indicii de plusuri sau minusuri în gestiune
- din cauza calamităţilor naturale
- cu ocazia modificărilor de preţuri
- reorganizarea gestiunilor
- atunci când există semnale de încălcări a legislaţiei în patrimoniu
PRINCIPIILE INVENTARIERII
Inventarierea fiind o acţiune complexă trebuie organizată în conformitate cu
prevederile legale, dar şi cu respectarea anumitor principii.
Principiile care stau la baza inventarierii sunt următoarele:
1) principiul stabilirii cu anticipaţie a elementelor supuse inventarierii:
conform acestuia, factorii de decizie trebuie să prestabilească tipul
inventarierii şi elementele ce vor fi inventariate;
2) principiul rigurozităţii efectuării inventarierii: conform acestuia,
inventarierea trebuie să aibă un caracter ştiinţific;
3) principiul respectării normelor metodologice în efectuarea
inventarierii: conform acestuia, orice inventariere este reglementată prin
acte normative (norme metodologice) care nu trebuie încălcate nici de cel
ce realizează inventarierea, nici de cel căruia îi este inventariată gestiunea;
4) principiul caracterului inopinat al inventarierii: conform acestuia, deşi
factorul de decizie îşi prestabileşte inventarierea, gestionarul nu trebuie să
aibă cunoştinţă despre momentul începerii şi al terminării inventarierii şi
nici despre motivul inventarierii;

5) principiul incompatibilităţii efectuării inventarierii de către gestionar:
conform acestuia, gestionarul nu trebuie să-şi facă singur inventarierea şi
nici să facă parte din comisia de inventariere;
6) principiul efectuării practice, pe teren, a inventarierii: conform
acestuia, inventarierea este o activitate practică, prin care toate elementele
patrimoniale trebuie constatate faptic ca existenţă şi stare şi nu preluate ca
date din evidenţa deja existentă;
7) principiul cuprinderii tuturor elementelor la inventar: conform acestuia,
dacă este supusă inventarierii o gestiune atunci toate valorile din acea
gestiune trebuie evaluate fără excepţie.
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA INVENTARIERII

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite (la instituţii) sau altei persoane
care are obligaţia gestionării elementelor patrimoniale respective.
Inventarierea generală a patrimoniului este o lucrare complexă ce presupune
parcurgerea următoarelor etape:
I. Pregătirea inventarierii
II. Inventarierea propriu-zisă
III. Stabilirea rezultatelor inventarierii
I. Pregătirea inventarierii: această etapă condiţionează eficienţa derulării
inventarierii şi implicit corectitudinea întocmirii unui bilanţ contabil real;
Cuprinde 2 categorii de măsuri:
a) de natură organizatorică
b) de natură contabilă
a) Măsurile organizatorice se referă la următoarele aspecte:
zz Numirea prin decizia scrisă a conducerii a Comisiei Centrale de
Inventariere şi a Comisiilor pe gestiuni (pentru operativitate) fiind
vorba de inventarierea generală a patrimoniului entităţii economice.
Comisiile pe gestiuni trebuie să fie formate din cel puţin două
persoane ce îşi vor desfăşura activitatea sub coordonarea Comisiei
Centrale; fac excepţie gestiunile mici unde inventarierea poate fi
efectuată şi de către o singură persoană;
Persoanele numite în comisiile de inventariere pot avea studii
economice şi tehnice şi pot fi salariaţii entităţii, dar nu pot fi
gestionari ai depozitelor/secţiilor inventariate, contabilii care ţin

evidenţa gestiunilor respective şi nici auditorii interni (pentru
a preveni orice eventuală fraudă în gestionarea valorilor economice
respective); de asemenea, pot fi terţe persoane încadrate pe bază de
contracte de prestări servicii;
În condiţiile în care entităţile nu au niciun salariat care să poată
efectua operaţiunea de inventariere, aceasta se efectuează de către
administratori;
Comisia centrală de inventariere are sarcina să organizeze, să
instruiască, să supravegheze şi să controleze modul de efectuare a
operaţiunilor de inventariere;
Membrii comisiei, odată numiţi, pot fi înlocuiţi numai pentru motive
întemeiate şi numai prin decizia scrisă a conducerii.
zz Crearea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a activităţii
comisiilor de inventariere, concretizate în:
- depozitarea bunurilor grupate pe sortimente şi dimensiuni, codificarea
şi etichetarea lor pe rafturi;
- a sigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor pe
durata inventarierii;
-d
otarea gestiunii inventariate cu mijloace de identificare a
bunurilor (mostre, cataloage etc.) şi cu aparatură adecvată de
cântărire, măsurare etc;
- dotarea comisiei cu calculatoare şi mijloace de sigilare a spaţiilor
inventariate, precum şi cu dispozitive sigure de închidere pe timp de
noapte.
zz Efectuarea operaţiunilor pregătitoare de către comisia de
inventariere, constând din:
- luarea unei Declaraţii de inventar din partea gestionarului din care
să rezulte dacă gestionează bunuri aflate şi în alte spaţii de depozitare;
dacă gestionează bunuri aparţinând terţilor sau primite fără documente;
dacă are cunoştinţă de plusuri sau minusuri în gestiune; dacă a
primit sau eliberat bunuri fără documente legale; dacă are documente
de primire sau eliberare de întocmit, sau întocmite şi neoperate
în fişele gestiunii, respectiv nepredate în contabilitate; dacă deţine
numerar din vânzarea bunurilor; dacă a suferit anumite abuzuri din
partea şefilor ierarhici în gestionarea bunurilor; în plus, gestionarul va
menţiona obligatoriu în declaraţia sa- felul, numărul şi data ultimului
document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune, respectiv
când a fost întocmit ultimul raport de gestiune;

- identificarea tuturor locurilor în care există bunuri de inventariat;
- închiderea şi sigilarea tuturor căilor de acces în gestiuni cu excepţia
locului în care începe inventarierea (prin aplicarea de către comisie atât a
unei încuietori proprii prin care nici gestionarul nu are acces în gestiune
fără comisie şi nici comisia fără gestionar cât şi aplicarea sigiliului);
- verificarea numerarului din casierie, solicitând întocmirea
monetarului şi depunerea lui la casieria centrală;
- solicitarea predării la magazie a produselor finite şi celor reziduale
existente în secţiile de producţie;
- controlul stării de funcţionare a aparatelor şi instrumentelor de măsură
şi cântărire.
b) Măsurile contabile se referă la următoarele aspecte:
- a sigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor economico-financiare,
atât în evidenţa sintetică şi analitică – la compartimentul
contabilitate, cât şi în evidenţa operativă – la gestiune (depozit);
- verificarea concordanţei înregistrărilor la compartimentul contabilitate
şi la depozit, prin punctajul celor două evidenţe şi întocmirea
balanţelor de verificare sintetice şi analitice;
-b
ararea şi semnarea tuturor fişelor de magazie şi după caz, a
benzilor de la casele de marcat, după ultima operaţiune efectuată
înainte de începerea inventarierii.
II. Inventarierea propriu-zisă: această etapă are ca scop constatarea faptică
şi completarea Listelor de inventariere.
Constatarea faptică (la bunurile materiale) se face prin diverse metode,
cum ar fi: numărare, cântărire, sondaj (pentru bunurile ambalate), măsurare
sau cubare (silozurile de cereale, rezervoarele de benzină şi vin, nisipul, balastul,
cheresteaua), identificare electronică (de exemplu: cititor de cod de bare), etc.
Cantităţile constatate faptic se înscriu în Liste de inventariere separate
pentru fiecare gestiune, fiecare loc de depozitare, fiecare sortiment de bunuri.
De asemenea, se înscriu în liste separate următoarele categorii:
- bunuri aflate la angajaţi (obiecte de inventar de natura echipamentelor
de protecţie);
- bunuri ale terţilor aflate temporar în gestiune pentru prelucrare sau
păstrare (custodie);
- creanţe sau datorii incerte în privinţa încasării sau plăţii lor (în litigiu);
- bunuri necorespunzătoare calitativ, degradate sau cu mişcare lentă, caz
în care se anexează la lista de inventar o „Notă de constatare” din care

să rezulte caracterul şi gradul deteriorării, cauza nefolosirii şi eventualii
vinovaţi.
Există şi elemente patrimoniale ce nu pot fi inventariate conform metodelor
mai sus amintite şi care se înscriu în Situaţii analitice distincte, şi anume:
- producţia neterminată care se inventariază prin descrierea stadiului
de prelucrare în care se află şi determinarea valorii ei pe baza
documentaţiilor tehnice şi soldurilor din contabilitatea entităţii;
- creanţele şi datoriile faţă de terţi (în principal clienţi şi furnizori) care se
inventariază prin confruntarea soldurilor din contabilitatea entităţii cu
sumele confirmate de clienţi şi furnizori (la 31 decembrie);
- disponibilul din contul bancar al entităţii (în lei şi valută) care se
inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise
de bănci (din data de 31 decembrie) cu cele din contabilitatea entităţii;
- numerarul din casieria entităţii care se inventariază în ultima zi lucrătoare
a exerciţiului financiar (după înregistrarea tuturor operaţiunilor de
încasări şi plăţi privind exerciţiul respectiv) prin confruntarea soldurilor
din Registrul de casă al casierului cu cele din contabilitatea entităţii;
III. Stabilirea rezultatelor inventarierii
Listele de inventariere completate conform rubricilor, se supun în continuare
unor operaţiuni de prelucrare prin compararea datelor faptice (de pe teren) cu cele
scriptice (din contabilitate) în vederea stabilirii diferenţelor de inventariere.

Pot exista două categorii de diferenţe ca rezultate ale inventarierii:
a. Diferenţe cantitative: b. Diferenţe valorice:
a.1) a.2) b.1) b.2)
plusuri minusuri cantitative: plusuri valorice: minusuri
cantitative: care se înregistrează în contabilitate sub care nu se valorice:
care se formă de: înregistrează care se
înregistrează a.2.1) minusuri a.2.2) în contabilitate înregistrează
în neimputabile: minusuri (lipsuri) (conform în contabilitate
contabilitate reprezintă o pierdere imputabile: principiului sub forma
ca intrări pentru entitate şi se recuperează prudenţei) ajustărilor
în gestiune se trec pe cheltuieli de la persoanele pentru
pe seama nedeductibile fiscal; vinovate pe baza depreciere sau
veniturilor Acestea se documentului pierderea de
datorează unor “decizie de imputare” valoare
riscuri de confuzie emisă de către
între sortimente, administratorul
perisabilităţi, entităţii, la
calamităţi naturale propunerea comisiei
de inventariere,
la valoarea de
înlocuire;
Aceasta cuprinde:
preţul de cumpărare
practicat pe piaţă
la bunul respectiv,
la care se adaugă:
TVA + cheltuieli
de transport-
aprovizionare + taxe
nerecuperabile +
alte cheltuieli
Plus sau minus cantitativ = Diferenţele valorice =
(Stoc faptic-Stoc scriptic) * Preţul unitar de înregistrare în (Stoc faptic * preţul unitar estimat
contabilitate la valoarea actuală) – (Stoc faptic
Atât plusurile cât şi minusurile cantitative * preţul unitar de înregistrare în
se datorează: contabilitate) =
- unei gestionări defectuoase a bunurilor; Valoarea de inventar – Valoarea
- unor înregistrări eronate în evidenţa operativă a contabilă
depozitului, respectiv în evidenţa sintetică şi analitică la
compartimentul contabilitate.

Valoarea de inventar: reprezintă o valoare actualizată, stabilită pentru fiecare categorie de element
patrimonial inventariat;
Stabilirea valorii de inventar
se face în mod diferit, în funcţie de natura elementului patrimonial, astfel:
1) pentru activele imobilizate care:
a) se supun amortizării: Vinv = valoarea rămasă neamortizată, numită şi valoare
netă contabilă (valoarea de înregistrare – amortizarea
înregistrată pe cheltuieli)
b) nu se supun amortizării: Vinv = preţul pieţei (pentru categoria de teren respectivă),
respectiv Vinv = cotaţia bursieră la 31 decembrie (pentru
imobilizările financiare)
c) au fost reevaluate: Vinv = valoarea rămasă reevaluată (actualizată)
2) pentru stocuri:
a) cumpărate: Vinv = costul de achiziţie al ultimului lot cumpărat
b) fabricate: Vinv = costul de producţie al ultimului lot fabricat
3) pentru creanţe şi datorii în:
a) lei (pe termen lung, mediu şi scurt): Vinv = valoarea nominală înscrisă în facturi şi contracte,
ţinând cont de probabilitatea de încasare sau plată
b) valută (pe termen lung, mediu şi Vinv = valoarea calculată în funcţie de cursul oficial comunicat
scurt): de B.N.R. la 31 decembrie
4) pentru titlurile de plasament:
a) acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur, Vinv = cotaţia bursieră la 31 decembrie
etc:
5) pentru disponibilităţile în:
a) lei (în contul curent, casierie, alte Vinv = valoarea nominală înscrisă în documente (registru de
valori de trezorerie): casă, extras de cont, filă cec, etc.)
b) valută (casă, bancă, acreditive, etc): Vinv = valoarea calculată în funcţie de cursul oficial comunicat
de B.N.R. la 31 decembrie
Listele de inventariere (cod 14-3-12):

a) se completează în 2 exemplare, citeţ, cu pix, fără ştersături, iar spaţiile
rămase libere se barează;
- exemplarul 1: circulă la compartimentul contabilitate pentru a fi
înregistrat în cel mult 5 zile de la data terminării inventarierii atunci
când se constată diferenţe;
- exemplarul 2: rămâne la gestionar;
b) se semnează filă cu filă de către membrii comisiei de inventariere şi de
către gestionar;

c) pe ultima filă a listelor de inventariere se înscriu: data începerii şi
terminării inventarierii, precum şi menţiunea gestionarului că toate
bunurile au fost măsurate, numărate, cântărite în prezenţa sa, iar
bunurile se află în păstrarea şi pe răspunderea sa; de asemenea, dacă
gestionarul este nemulţumit cu modul de desfăşurare a inventarierii, el
poate înainta o contestaţie administratorului entităţii, contestaţie ce este
apoi analizată de către comisia de inventariere şi soluţionată;
d) ele servesc ca document pentru stabilirea plusurilor şi minusurilor de
bunuri materiale constatate la inventar;
e) ele servesc ca document pentru întocmirea Procesului-verbal privind
rezultatele inventarierii:
a) acest document este întocmit de către Comisia Centrală de
Inventariere şi semnat atât de către aceasta cât şi de către gestionar,
fapt ce atestă că inventarierea s-a făcut în prezenţa sa, iar datele
consemnate sunt cele reale;
Pe baza datelor din Listele de inventariere, Situaţiile analitice şi
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii se întocmeşte
Registrul-inventar (cod 14-1-2):
a) este un registru contabil obligatoriu întocmit într-un singur exemplar,
la 31 decembrie, din punct de vedere valoric, pe baza inventarierii
faptice a elementelor de activ şi de pasiv, grupate după natura lor,
conform posturilor din bilanţ;
Toate aceste documente privind inventarierea stau la baza întocmirii Notei
contabile, documente care se prezintă la control Gărzii financiare şi altor
organe financiare (pentru entităţile cu capital privat) sau Curţii de Conturi
(pentru entităţile cu capital de stat).
În urma inventarierii patrimoniului unei entităţi economice s-au

depistat unui gestionar mărfuri lipsă la inventar la cost de
achiziţie de 1.000 lei; Preţul de imputaţie este de 1.200 lei cu
TVA de 24 %; Suma imputată se reţine pe statul de plată.
Rezolvare:
- se înregistrează imputarea minusului de inventar gestionarului
vinovat:
4282 = % 1.488
7581 1.200
4427 288

- se înregistrează reţinerea debitului pe statul de plată:
421 = 4282 1.488 1.488
- se înregistrează scăderea din gestiune a mărfii lipsă la inventar (la
cost de achiziţie):
607 = 371 1.000 1.000
O societate comercială efectuează inventarierea la imobilizări

corporale, rezultând următoarele diferenţe:
a) plus de inventar la utilaje, la valoarea justă de 200.000 lei;
b) minus de inventar la mijloacele de transport, la valoarea
contabilă, de intrare de 300.000 lei, cunoscând că valoarea amortizată cumulată
este de 150.000 lei, iar valoarea rămasă neamortizată este de 150.000 lei.
Rezolvare:
- se înregistrează plusul de inventar la utilaje:
2131 = 4754 200.000 200.000
- se înregistrează scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport
ca minus de inventar, neimputabil:
% = 2133 300.000
6583 150.000
2813 150.000
- se înregistrează TVA aferentă valorii rămase:

635 = 4427 36.000 36.000
- se înregistrează minusul de inventar la mijloacele de transport,
imputabil vinovatului din afara entităţii:
461 = % 186.000
7581 150.000
4427 36.000
- se înregistrează scoaterea din evidenţă:
2813 = 2133 150.000 150.000

O societate comercială având ca obiect de activitate
comercializarea mărfurilor electrocasnice constată în urma
inventarierii acestora următoarele diferenţe:
a) un minus de inventar imputabil unui vinovat din afara
entităţii (reprezentând un aspirator) în valoare de 700 lei;
b) un plus de inventar la mărfuri (reprezentând un frigider) în
valoare de 1.700 lei;
Rezolvare:
- se înregistrează minusul de inventar la aspirator, imputabil
vinovatului din afara entităţii:
461 = % 868
7581 700
4427 168
- se înregistrează scoaterea din evidenţă:
607 = 371 700 700
- se înregistrează plusul de inventar la frigider:
371 = 7588 1.700 1.700
O societate comercială având ca obiect de activitate producţia

de produse de panificaţie constată în urma inventarierii
acestora următoarele diferenţe:
a) lipsă de materii prime în cantitate de 50 kg făină albă la preţul
unitar de 3 lei/kg;
b) plus de materii prime în cantitate de 42 kg făină integrală la
preţul unitar de 3,2 lei/kg;
În urma analizării rezultatelor inventarierii, administratorul
entităţii decide compensarea materiilor prime constatate lipsă cu cele
constatate în plus întrucât sunt bunuri confundabile la nivelul celei mai
mici valori;
a) lipsa de materii prime = 50 × 3 = 150 lei
b) plusul de materii prime = 42 × 3,2 = 134,4 lei
c) valoarea rămasă necompensată = 150 – 134,4 = 15,6 lei
Rezolvare:
- se înregistrează diferenţa de 15,6 lei reprezentând minusul de
inventar la materii prime:
601 = 301 15,6 15,6

SC „Raiul Dulce” SRL având ca obiect de activitate
comercializarea mărfurilor birotice constată în urma
inventarierii acestora la magazinul ABC în data de 30.12.2010
următoarele diferenţe:
a) un minus de inventar imputabil gestionarului vânzător pe statul de plată
(reprezentând un reportofon) la preţul de vânzare cu amănuntul de 1.500 lei;
b) un plus de inventar la mărfuri (reprezentând două telefoane) la preţul de
vânzare cu amănuntul de 300 lei/buc.;
Magazinul practică un adaos comercial de 20 %;
Se cunosc următoarele date privind stocurile faptice şi scriptice, respectiv preţul
de vânzare cu amănuntul/buc. şi preţul unitar estimat la valoarea actuală:
-lei-
Denumire stocuri stocuri Preţul de vânzare preţul unitar
bunuri faptice scriptice cu amănuntul/ estimat la
inventariate buc. valoarea actuală
1) reportofoane 10 11 1.500 1.400
2) telefoane 20 18 300 310
3) faxuri 5 5 2.000 1.760
Cerinţe:
1) Să se calculeze şi să se completeze cu rezultatele obţinute
documentele specifice inventarierii gestiunii unei unităţi economice;
2) Să se înregistreze în contabilitatea financiară atât diferenţele
cantitative cât şi cele valorice obţinute.
Rezolvare:
1) COMPLETAREA DOCUMENTELOR UTILIZATE ÎN
INVENTARIEREA GESTIUNII UNEI UNITĂŢI ECONOMICE
-LABORATOR TEHNOLOGIC-
DECLARAŢIE DE INVENTAR
SC „Raiul Dulce” SRL
(Unitatea)
Subsemnatul RADU MIRCEA gestionar al MAGAZINULUI ABC numit prin
decizia nr.750 din data de 20.04.2005 declar:
1. Toate valorile materiale şi băneşti aflate în gestiunea subsemnatului se
găsesc în încăperile (locurile) sala de vânzare
2. Posed (nu posed) valori materiale şi băneşti aparţinând terţilor Nu posed

3. Am (nu am) cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în valoare
(cantitate) de Nu am cunoştinţă
4. Am (nu am) eliberat valori materiale şi băneşti fără documente legale.
Beneficiar Nu am eliberat
5. Am (nu am) valori materiale nerecepţionate sau care trebuie
expediate,pentru care s-au întocmit documentele aferente în cantitate de
Nu am
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate în
evidenţa operativă sau nu au fost predate la
contabilitate Nu am
14-8-1
(verso)
7. Deţin (nu deţin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune,de lei
Deţin numerar în valoare de 1.900 lei, reprezentând vânzarea zilei.
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel Factura nr. 375 din data de 27.12.2010
9. Ultimele documente de ieşire sunt:
fel Monetar nr. 352 din data de 29.12.2010
10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data de 29.12.2010 pentru
ziua de 29.12.2010
11. Dacă mai aveţi ceva de adăugat Deţin mărfuri(faxuri)depreciate sub
aspect calitativ în valoare de 1.200 lei din cauza unei inundaţii datorată
instalaţiilor de apă din clădire.Anexez în acest caz Procesul-verbal de
constatare a pagubei nr.7 din 25.12.2010
Semnături DATĂ ÎN FAŢA NOASTRĂ GESTIONAR
Pop Ioan Pop Ioan Radu Mircea
Ban George Ban George Radu M.
Popescu MIRCEA Popescu Mircea Data 30.12.2010 ora
9:00

14-3-12
Listă de inventariere – model pentru gestiuni cantitativ-valorice

106
Contabilitatea unităţii economice
14-3-12
Listă de inventariere – model pentru gestiuni cantitativ-valorice
PROCES VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII

LA DATA DE 31.12.2010
Noi, membrii ai comisiei de inventariere, Pop Ioan, Ban George, Popescu

Mircea am procedat la inventarierea patrimoniului SC „Raiul Dulce” SRL la data
de 30.12. 2010, conform Deciziei nr. 3 / 29.12. 2010 emisă de administratorul
societăţii.
În urma inventarierii am procedat la întocmirea listelor de inventariere
anexate.
În urma inventarierii s-au constatat următoarele:
- inventarierea a început la ora 9:15 la sediul SC „Raiul Dulce” SRL, Str.
Zorelelor, nr.13, şi s-a încheiat în aceeaşi zi la ora 18:00.
- au fost inventariate stocurile de mărfuri.
Rezultatele inventarierii sunt cuprinse în cele 5 liste de inventar totalizând
un număr de 34 elemente.
S-au constatat diferenţe faptice faţă de cele scriptice la următoarele mărfuri :
Elemente Gestiunea Stoc Stoc faptic Diferenţe

inventariate scriptic
REPORTOFOANE Magazin ABC 11 10 -1
TELEFOANE Magazin ABC 18 20 +2
TOTAL * * * *
În urma celor constatate, facem următoarele propuneri:

- reportofonul lipsă la inventar va fi imputat domnului RADU MIRCEA la
preţul de imputaţie total de 1.500 lei
- iar, cele 2 telefoane constatate plus la inventar, la gestionar, vor fi
înregistrate atât de către gestionarul depozitului, cât şi de compartimentul
contabilitate.
Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în Registrul Inventar la data de
31.12.2010.
Comisia de inventariere:
1) Pop Ioan
2) Ban George
3) Popescu Mircea

SC „Raiul Dulce” SRL Nr. pag. 1
(Unitatea)
REGISTRUL – INVENTAR
la data de 31.12.2010
Diferenţe din evaluare

Recapitulaţia (de înregistrat)
Nr. Valoarea Valoarea ca rezultat al inventarierii
elementelor
crt. contabilă de inventar
inventariate Cauze
Valoarea
diferenţe
0 1 2 3 4=(3-2) 5
reducere de
1) reportofoane 15.000 14.000 1.000
preţ
2) telefoane 6.000 6.200 – –
depreciate
calitativ din
cauza unei
inundaţii
3) faxuri 10.000 8.800 1.200
datorată
instalaţiilor
de apă din
clădire
TOTAL 31.000 29.000 2.200 *

Întocmit, Verificat,
14-1-2

(Unitatea)
DECIZIE DE IMPUTARE
Nr. 1 din data de 20.01.2011
Având în vedere actul de constatare/procesul-verbal nr.10 din data de

11.01.2011 întocmit de MARINESCU GEORGE prin care se constată o pagubă
materială în valoare de 1.500 lei, reprezentând minus la inventar (una bucată
reportofon), pagubă de care societatea/unitatea a luat cunoştinţă prin actul de
constatare sus-arătat.
În nota explicativă, dată cu ocazia constatării pagubei, domnul RADU MIRCEA
motivează producerea pagubei astfel: neglijenţă în gestionarea bunurilor aflate
în sala de vânzare a magazinului ABC.
În baza prevederilor legale Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată
DECIDE:
Se impută d-lui RADU MIRCEA, având funcţia de GESTIONAR locul de muncă
MAGAZIN ABC, fiul lui ION şi al MARIEI născut la data de 17 septembrie 1976
în municipiul HUŞI, sectorul/judeţul VASLUI, domiciliat în HUŞI, str. Plopului, nr.
150, sectorul/judeţul VASLUI, posesorul buletinului/cărţii de identitate seria VS
nr. 103289, eliberat de Poliţia HUŞI la data de 1 octombrie 2006 cod numeric
personal 1761130564589, suma de 1.500 lei, adică unamiecincisutelei.
Prezenta decizie de imputare se comunică celui în cauză în termen de 15 zile de
la emitere şi constituie titlu executoriu de la data comunicării.
Cel în cauză poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la
comunicare la Judecătoria HUŞI.
DIRECTOR, VIZĂ DE CONTROL VIZĂ JURIST,
FINANCIAR PREVENTIV,
DOVADA DE COMUNICARE
Subsemnatul RADU MIRCEA domiciliat în HUŞI, str. Plopului, nr. 150, am
primit decizia de imputare nr. 1 din data de 20.01.2011 emisă de SC „Raiul Dulce”
SRL în valoare de lei 1.500 (unamiecincisutelei).
(În cifre şi litere)
Semnătura, RADU MIRCEA

Data 29.01.2011
14-8-2

2) Se înregistrează în contabilitatea financiară atât diferenţele
cantitative cât şi cele valorice obţinute.
a) se calculează şi se înregistrează din punct de vedere cantitativ şi
valoric minusul de inventar la reportofoane:
- minus cantitativ = (stoc faptic – stoc scriptic)* preţul unitar =
(10 – 11) * 1.500 = – 1.500 lei
- TVA neexigibilă aferentă mărfii lipsă = 24/124 * 1.500 = 290,3 lei
- adaosul comercial aferent mărfii lipsă =
(1.500 – 290,3) * 20/100 = 242 lei
- costul de achiziţie al mărfii lipsă la inventar =
1.500 – 290,3 – 242 = 967,7 lei
- se înregistrează imputarea minusului de inventar gestionarului

vânzător:
4282 = % 1.500
7581 1.209,7
4427 290,3
- se înregistrează reţinerea debitului pe statul de plată:

421 = 4282 1.500 1.500
- se înregistrează scăderea din gestiune a reportofonului lipsă la

inventar:
% = 371 1.500
607 967,7
378 242
4428 290,3
- se înregistrează şi deprecierea reportofoanelor cu suma de

1.000 lei ca urmare a scăderii preţului sub forma unei ajustări
pentru depreciere:
6814 = 397 1.000 1.000
b) se calculează plusul de inventar la telefoane:

- plusul cantitativ = (stoc faptic – stoc scriptic) * preţul unitar =
(20 – 18) * 300 = 600 lei
- TVA neexigibilă aferentă plusului de marfă la inventar =
24/124 * 600 = 116,1 lei

- adaosul comercial aferent plusului de marfă la inventar =
(600 – 116,1) * 20/100 = 96,8 lei
- costul de achiziţie aferent plusului de marfă la inventar =
600 – 116,1 – 96,8 = 387,1 lei
- se înregistrează plusul de inventar la telefoane:
371 = % 600 sau 371 = % 600
607 387,1 7588 483,9
378 96,8 4428 116,1
4428 116,1
- întrucât valoarea de inventar (310 * 20 = 6.200) > valoarea contabilă

(300 * 20 = 6.000) nu se înregistrează în contabilitate plusul valoric la
telefoanele constatate plus la inventar (conform principiului prudenţei)
c) se înregistrează şi deprecierea faxurilor cu 1.200 lei ca urmare a

defecţiunilor tehnice sub forma unei ajustări pentru depreciere:
6814 = 397 1.200 1.200
2.3 INVENTARIEREA GESTIUNII UNITĂŢII ECONOMICE
Definiţie
Importanţă
Scop
Obiect
generală
1. după gradul de cuprindere:
parţială
Criterii de 2. după intervalul de timp la care se periodică

clasificare efectuează: anuală
ordinară
3. după caracterul inventarierii:
extraordinară

1. principiul stabilirii cu anticipaţie a elementelor supuse inventarierii
2. principiul rigurozităţii efectuării inventarierii
3. principiul respectării normelor metodologice în efectuarea inventarierii
Principiile
4. principiul caracterului inopinat al inventarierii
inventarierii
5. principiul incompatibilităţii efectuării inventarierii de către gestionar
6. principiul efectuării practice, pe teren, a inventarierii
7. principiul cuprinderii tuturor elementelor la inventar
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite (la instituţii) sau altei persoane
I. Pregătirea
inventarierii a. de natură organizatorică
care cuprinde
două categorii b. de natură contabilă
de măsuri:
II.
a. constatarea faptică
Inventarierea
propriu-zisă
Organizarea care are ca b. completarea Listelor de inventariere
şi scop:
desfăşurarea etape în
desfăşurarea plusuri
inventarierii
inventarierii cantitative
a. diferenţe
cantitative: minusuri neimputabile
III. Stabilirea
rezultatelor cantitative imputabile
inventarierii
plusuri valoarea de
care pot fi:
b. diferenţe valorice inventar:
valorice: minusuri definiţie, mod
valorice de stabilire
Completarea documentelor utilizate în inventarierea

gestiunii unei unităţi economice – laborator tehnologic-

TERMENI CHEIE
yy inventariere yy etalon cantitativ-valoric
yy inventariere generală yy situaţii analitice
yy inventariere parţială yy diferenţă de inventar
yy inventariere periodică yy plus cantitativ
yy inventariere anuală yy minus cantitativ neimputabil
yy inventariere ordinară yy minus cantitativ imputabil
yy inventariere extraordinară yy decizie de imputare
yy principii yy valoare de înlocuire
yy administrator yy plus valoric
yy ordonator de credite yy minus valoric
yy măsuri organizatorice yy depreciere
yy măsuri contabile yy valoare contabilă
yy decizie de inventariere yy valoare de inventar
yy comisie centrală de inventariere yy constatare faptică
yy comisii pe gestiuni yy stoc faptic
yy gestionar yy stoc scriptic
yy declaraţie de inventar yy Proces-verbal privind rezultatele
inventarierii
yy listă de inventariere yy Registrul-inventar
yy preţ unitar de înregistrare în yy ajustări pentru depreciere sau pierderea
contabilitate de valoare
yy preţ unitar estimat la valoarea yy valoare justă
actuală
1) Inventarierea este un procedeu ............................ şi ............................
, procedeu utilizat de ................................................................... prin care se
constată ...............................existenţa şi starea elementelor de activ şi de pasiv,
cu exprimare în etalon ...................................................................................... sau
numai .............................................. ;
2) Importanţa inventarierii constă în faptul că ea verifică nu numai
legalitatea şi integritatea patrimoniului, ci şi .............................. în care se
află acesta;

3) Scopul inventarierii este de a compara situaţia .......................... ( ...................
...............) a elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv cu cea .................
............... ( ........................................) ;
4) Fac obiectul inventarierii elementele ......................................................, şi
anume: imobilizările, stocurile, creanţele, datoriile, disponibilităţile
băneşti şi alte valori, inclusiv elementele ....................................................... ,
numai că acestea se înscriu în liste separate;
5)
Clasificarea
inventarierii
1) 2) 3)
după gradul ................................. după caracterul
de cuprindere .............................. inventarierii
b) a) b)
a) b) a)
................... ................... ...................
generală anuală ordinară
................... ................... ...................
................. ................. .................
6) Inventarierea periodică se realizează la următoarele elemente

patrimoniale:
a) lunar- la stocuri inventariate prin metoda inventarului intermitent şi
..............................................
b) trimestrial – ..................................... şi alimente
c) ...................................................................................... de 2 sau de 3 ori pe an
d) .............................................. o dată la 2 ani etc.
7) Conform Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, toate entităţile
economice au obligaţia să efectueze ...................................................................
...................... a patrimoniului;
8) Inventarierea anuală are loc.................................................................................,
cu ocazia închiderii acestuia şi elaborării Situaţiilor financiare anuale;

9) Inventarierea extraordinară este impusă de anumite situaţii speciale:
a) la cererea organelor de control
b) ...........................................................................................................
c) atunci când sunt indicii de plusuri sau minusuri în gestiune
d) din cauza calamităţilor naturale
e) ...........................................................................................................
f ) ............................................................................................................
g) atunci când există semnale de încălcări a legislaţiei în patrimoniu
II. Specificaţi 4 cazuri în care este obligatorie inventarierea ordinară:
III. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de test, litera
1. Nu pot face parte din comisia de inventariere:
a. gestionarul, contabilul gestiunii respective şi nici auditorii interni
b. terţe persoane încadrate pe bază de contracte de prestări servicii
c. administratorii entităţii
d. terţe persoane încadrate pe bază de contracte de prestări servicii şi
administratorii entităţii
2. Gestiunile mici pot fi inventariate:
a. de o singură persoană
b. de cel puţin 2 persoane
c. de cel puţin o singură persoană
d. de mai mult de 2 persoane
3. Comisia de inventariere are obligaţia de a lua Declaraţia de inventar de la
gestionar:
a. înainte de începerea inventarierii
b. în momentul începerii inventarierii
c. pe parcursul desfăşurării inventarierii
d. la finalizarea lucrărilor de inventariere

4. Bunurile materiale constatate faptic pe măsura inventarierii se înscriu în:
a. liste de inventariere
b. situaţii analitice
c. declaraţia de inventar
d. situaţii analitice şi declaraţia de inventar
5. Se constată prin numărare, cântărire, sondaj, măsurare sau cubare,
identificare electronică:
a. bunurile materiale
b. creanţele şi datoriile faţă de terţi
c. disponibilul bancar al entităţii
d. producţia neterminată
6. Producţia neterminată, creanţele şi datoriile faţă de terţi, disponibilul
din contul bancar al entităţii (în lei şi valută), respectiv numerarul din
casieria entităţii pe măsura inventarierii se înscriu în:
a. liste de inventariere
b. situaţii analitice distincte
c. declaraţia de inventar
d. situaţii analitice distincte şi declaraţia de inventar
7. Se înregistrează în contabilitate ca intrări în gestiune pe seama
veniturilor:
a. minusurile neimputabile
b. minusurile imputabile
c. plusurile cantitative
d. plusurile valorice
8. Se datorează unor riscuri de confuzie între sortimente, perisabilităţi,
calamităţi naturale:
9. Se recuperează de la persoanele vinovate pe baza documentului “decizie
de imputare” emisă de către administratorul entităţii, la propunerea
comisiei de inventariere:

10. Evaluarea minusurilor de inventar imputabile se face la:
a. valoarea contabilă, de intrare
b. valoarea de înlocuire
c. valoarea reziduală
d. valoarea justă
11. Nu se înregistrează în contabilitate:
12. Se înregistrează în contabilitate sub forma ajustărilor pentru depreciere
sau pierderea de valoare:
c. minusurile valorice
13. Reprezintă o valoare actualizată, stabilită pentru fiecare categorie de
element patrimonial inventariat în funcţie de preţul pieţei, de starea şi de
utilitatea elementului respectiv:
a. valoarea contabilă, de intrare
b. valoarea de înlocuire
c. valoarea reziduală
d. valoarea de inventar
14. Servesc ca document pentru stabilirea plusurilor şi minusurilor de
bunuri materiale constatate la inventar şi se completează în 2 exemplare,
citeţ, cu pix, fără ştersături, iar spaţiile rămase libere se barează:
a. Registrul-inventar
b. listele de inventariere
c. decizia de numire a comisiei de inventariere
d. declaraţia de inventar
15. Circulă la compartimentul contabilitate pentru a fi înregistrat în cel
mult 5 zile de la data terminării inventarierii atunci când se constată
diferenţe:
b. exemplarul 1 al listelor de inventariere
c. exemplarul 2 al listelor de inventariere

16. Servesc ca document pentru întocmirea Procesului-verbal privind
rezultatele inventarierii:
c. decizia de numire a comisiei de inventariere
17. Este întocmit de către Comisia Centrală de Inventariere şi semnat atât
de către aceasta cât şi de către gestionar, fapt ce atestă că inventarierea
s-a făcut în prezenţa sa, iar datele consemnate sunt cele reale:
c. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii
18. Este un Registru contabil obligatoriu întocmit într-un singur exemplar,
la 31 decembrie:
c. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii
IV. Răspundeţi, pe scurt, la următoarele întrebări:
1) Care este diferenţa dintre minusul de inventar şi deprecierea valorică?
2) Dar dintre plusul cantitativ şi cel valoric?
V. Scrieţi formulele matematice de calcul a:
1) diferenţelor (de inventar) cantitative;
2) diferenţelor (de inventar) valorice.
VI. Transcrieţi pe foaia de test numărul corespunzător fiecărui enunţ şi
litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals:
a) Se supun inventarierii toate elementele patrimoniale, inclusiv cele
extrapatrimoniale;
b) Comisia Centrală îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea Comisiilor
pe gestiuni;
c) Înainte de inventariere, gestionarul trebuie să declare dacă are sau nu
are cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în gestiune;
d) Sigiliul se păstrează, pe durata inventarierii, de către gestionar;

e) Închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare nu se face în prezenţa
gestionarului;
f) Listele de inventariere se semnează filă cu filă de către membrii comisiei
de inventariere şi de către gestionar;
g) Cantităţile constatate faptic nu se înscriu în Liste de inventariere
separate pentru fiecare gestiune, fiecare loc de depozitare, fiecare
sortiment de bunuri;
h) Dacă gestionarul este nemulţumit cu modul de desfăşurare a
inventarierii, el poate înainta o contestaţie administratorului entităţii,
contestaţie ce este apoi analizată de către comisia de inventariere şi
soluţionată;
i) Stabilirea valorii de inventar se face în mod diferit, în funcţie de natura
elementului patrimonial respectiv;
j) Registrul-inventar se întocmeşte pe baza datelor din Listele de
inventariere, Situaţiile analitice şi Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii;

Test de evaluare
1. Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere
revine:
a. gestionarului
b. administratorului
c. contabilului
d. gestionarului şi contabilului
2. Inventarierea generală a patrimoniului este o lucrare complexă ce
presupune parcurgerea a:
a. unei etape
b. 2 etape
c. 3 etape
d. 4 etape
3. Măsurile de natură organizatorică şi contabilă fac parte din etapa:
a. stabilirea rezultatelor inventarierii
b. pregătirea inventarierii
c. inventarierea propriu-zisă
d. stabilirea rezultatelor inventarierii şi inventarierea propriu-zisă
4. Are ca scop constatarea faptică şi completarea Listelor de inventariere,
etapa intitulată:
a. stabilirea rezultatelor inventarierii
b. pregătirea inventarierii
c. inventarierea propriu-zisă
d. stabilirea rezultatelor inventarierii şi inventarierea propriu-zisă
5. Reprezintă o pierdere pentru entitate şi se trec pe cheltuieli
nedeductibile fiscal:

B. Scrieţi pe foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana
A B
Principiile inventarierii: Explicaţia corespunzătoare:
1) principiul stabilirii cu a) orice inventariere este reglementată prin
anticipaţie a elementelor acte normative (norme metodologice)
supuse inventarierii: care nu trebuie încălcate nici de cel ce
realizează inventarierea, nici de cel căruia
îi este inventariată gestiunea;
2) principiul rigurozităţii b) dacă este supusă inventarierii o gestiune
efectuării inventarierii: atunci toate valorile din acea gestiune
trebuie evaluate fără excepţie.
3) principiul respectării c) inventarierea trebuie să aibă un caracter
normelor metodologice în ştiinţific;
efectuarea inventarierii:
4) principiul caracterului d) gestionarul nu trebuie să-şi facă singur
inopinat al inventarierii: inventarierea şi nici să facă parte din
comisia de inventariere;
5) principiul incompatibilităţii e) inventarierea este o activitate practică,
efectuării inventarierii de prin care toate elementele patrimoniale
către gestionar: trebuie constatate faptic ca existenţă şi
stare şi nu preluate ca date din evidenţa
deja existentă;
6) principiul efectuării f ) factorii de decizie trebuie să
practice, pe teren, a prestabilească tipul inventarierii şi
inventarierii: elementele ce vor fi inventariate;
7) principiul cuprinderii g) deşi factorul de decizie îşi prestabileşte
tuturor elementelor la inventarierea, gestionarul nu trebuie
inventar: să aibă cunoştinţă despre momentul
începerii şi al terminării inventarierii şi
nici despre motivul inventarierii;
C. Transcrieţi pe foaia de test numărul corespunzător fiecărui enunţ şi

a) Administratorul numeşte prin decizie scrisă Comisia Centrală de
Inventariere şi Comisiile pe gestiuni;

b) Persoanele numite în comisiile de inventariere pot avea studii economice
şi tehnice şi pot fi atât salariaţii entităţii, cât şi terţe persoane încadrate
pe bază de contracte de prestări servicii;
c) Crearea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a lucrărilor de
inventariere revine comisiei de inventariere;
d) Identificarea locurilor şi încăperilor în care există bunuri care urmează
să fie inventariate revine comisiei de inventariere;
e) Verificarea concordanţei înregistrărilor la compartimentul contabilitate
şi la depozit, prin punctajul celor două evidenţe şi întocmirea
balanţelor de verificare sintetice şi analitice este o măsură de natură
organizatorică şi are loc în etapa de pregătire a inventarierii;
D. Entitatea „MONA” SRL efectuează lucrările de inventariere la sfârşitul
exerciţiului financiar şi stabileşte următoarele diferenţe: (50 puncte)
a) Minus de inventar la materii prime imputabil gestionarului, sortimentul
tablă zincată, cantitate 300 kg, preţ unitar de înregistrare în contabilitate
20 lei, preţ de imputare 32 lei plus TVA colectată 24 %; Suma imputată se va
reţine pe Statul de plată;
b) Plus de inventar la produse finite, sortiment Dulap metalic, cantitate
2 bucăţi, preţ unitar de înregistrare în contabilitate 250 lei;
c) Depreciere la materiale de natura obiectelor de inventar, sortiment Cântare
electronice, cantitate 20 bucăţi, preţ unitar de înregistrare în contabilitate
315 lei, preţ unitar estimat la valoarea actuală 250 lei;
d) Depreciere la ambalaje, sortiment Lăzi metalice, cantitate 100 bucăţi, preţ
unitar de înregistrare în contabilitate 80 lei, preţ unitar estimat la valoarea
actuală 70 lei.
Cerinţe:
1) Efectuaţi calculaţiile şi stabiliţi formulele contabile aferente fiecărei
operaţiuni economico-financiare.

ANALIZA PREŢURILOR
MĂRFURILOR ŞI ÎNREGISTRAREA
ACESTORA ÎN CONTABILITATE
3
PE BAZA DOCUMENTELOR SPECIFICE
Conţinutul formării
yy Preţurile en-gross şi cu amănuntul
yy Reducerile de preţ oferite clienţilor
yy Documente specifice mărfurilor
yy Contabilizarea operaţiilor economice specifice mărfurilor (achiziţii
de mărfuri, vânzări de mărfuri)

yy Determinaţi componentele preţului de vânzare cu amănuntul;
yy Calculaţi preţul de vânzare en-gros şi en-detail;
yy Calculaţi reducerile de preţ oferite clienţilor;
yy Lucraţi cu documente specifice mărfurilor;
yy Înregistraţi în contabilitate contravaloarea mărfurilor vândute.
Recomandări bibliografice
1. Caraiani C., Dumitrana M. (coordonatori) – „Bazele contabilităţii”,
Editura Universitară, Bucureşti, 2008
2. Ristea M. (coordonator) – „Contabilitatea financiară a întreprinderii”,
Editura Universitară, Bucureşti, 2005
3. Matiş D., Pop A. – „Contabilitate financiară”, Editura Biblioteca de Contabilitate,
Cluj- Napoca, 2010
4. ***** Legea contabilităţii nr. 82/1991 - republicată
5. ***** OMFP nr. 3055 din 29 octombrie 2009
6. ***** OMFP 3512 din 27 noiembrie 2008
7. ***** Legea 571/2003, Codul Fiscal
3.1 Preţurile en-gros
şi cu amănuntul
„Marfa” reprezintă un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul

vânzării-cumpărării.
Din punct de vedere contabil mărfurile reprezintă bunurile pe care unitatea
le achiziţionează în vederea revânzării în scopul obţinerii de profit.
Mărfurile sunt reprezentate de bunuri achiziţionate din afara unităţii pentru
a fi vândute în aceeaşi stare fără a fi prelucrate.
Vânzarea mărfurilor se face prin două modalităţi:
zz en-gros sau cu ridicata
zz en-detail sau cu amănuntul
3.1.1. Preţurile en-gros sau cu ridicata

Comerţul en-gros este practicat de societăţile care achiziţionează mărfuri
în partizi mari sau loturi mari pe care le vând altor societăţi comerciale în partizi
mici, dar într-un sortiment comercial, către comerţul cu amănuntul sau în anumite
cazuri către societăţi care cumpără marfa în vederea prelucrării ei ulterioare. Se
poate spune că activitatea de comerţ en-gros sau cu ridicata reprezintă o activitate
de intermediere către comerţul cu amănuntul. Acest tip de comerţ se realizează în
unităţi specializate care au ca unitate operativă depozitul cu ridicata.
Schematic circulaţia mărfurilor cu ridicata poate fi redată astfel:
UNITATE
DEPOZIT
FURNIZOR COMERCIALĂ
CU RIDICATA
CU RIDICATA
Vânzarea reprezintă procesul prin care o persoana plăteşte un preţ pentru a

intra în posesia unei mărfi în scopul satisfacerii unei nevoi. În cazul comerţului en
gros vorbim despre preţul en-gros.
Preţul en-gros se referă la:
zz costul de achiziţie al mărfii
zz preţul de vânzare al mărfii

Costul de achiziţie se compune din preţul de cumpărare negociat si înscris
în factura primită de la furnizor la care se adaugă eventuale cheltuieli de transport,
aprovizionare suportate de cumpărător, unele cheltuieli accesorii efectuate în
vederea punerii în stare de funcţionare a anumitor bunuri (de exemplu mijloace
fixe), eventual alte taxe nedeductibile. Reducerile comerciale, rabaturile si alte
elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie.
Cost de achiziţie (CA) = Preţ de cumpărare (PC)+Cheltuieli de transport,

aprovizionare+Alte cheltuieli accesorii+Alte taxe
Exemplu de calcul al costului de achiziţie:

SC BETA SRL achiziţionează mărfuri pentru care se consideră
următoarele date:
yy Preţul de cumpărare facturat de furnizor 10.000 Ron
yy Cheltuieli de transport 700 Ron
yy Cheltuieli de manipulare 850 Ron
yy Reducere comercială acordată de furnizor 100 Ron
Costul de achiziţie = 10.000 Ron + 700 Ron + 850 Ron – 100 Ron
Costul de achiziţie = 11.450 Ron
Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi

consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie (transformare), precum
şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate
de fabricaţia bunurilor.
În costul de achiziţie şi în costul de producţie sunt incluse şi costurile
îndatorării, respectiv dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzilor privind
împrumuturile, care sunt direct atribuite achiziţiei şi producţiei unui bun pe
termen lung.
Costul de producţie este format din:
zz cheltuieli directe de producţie
zz cotă cheltuieli indirecte de producţie
Cheltuielile directe aferente producţiei cuprind cheltuieli cu materii
prime si materiale directe, energia consumată în procesul tehnologic, salariile
muncitorilor direct productivi şi alte cheltuieli directe de producţie.
Cheltuielile indirecte cuprind cheltuieli cu amortizarea utilajelor, cu
reparaţiile acestora, cu salariile personalului din conducere, din secţii etc.
În afara acestor cheltuieli care intră în componenţa costului de producţie apar
unele cheltuieli care nu sunt incluse în costul de producţie care se numesc costuri
ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR ŞI ÎNREGISTRAREA ACESTORA ÎN CONTABILITATE PE BAZA DOCUMENTELOR SPECIFICE 125
ale perioadei. Acestea sunt: pierderile de materiale sau manopera, cheltuieli de
administraţie care nu participă la finalizarea bunurilor precum şi cheltuieli de desfacere.
Costul de achiziţie devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea
mărfurilor din depozit. Deoarece costul de achiziţie devine preţ de înregistrare în
contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente, el diferă de la o perioadă la alta în
funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielile
lor de transport, aprovizionare, se pune problema preţului unitar care trebuie
practicat la ieşirea mărfurilor din locul de depozitare. În acest scop Ordinul
3055/2009 stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din
următoarele metode de evaluare a mărfurilor la ieşirea din gestiune:
zz metoda Costului Mediu Ponderat (CMP)
zz metoda primului intrat primului ieşit (FIFO)
zz metoda ultimului intrat primului ieşit (LIFO)
Metoda Costului Mediu Ponderat (CMP) presupune calcularea costului
fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate
în stoc la începutul perioadei şi a costurilor elementelor similare produse sau
cumpărate în cursul perioadei.
Formula de calcul CMP:
CMP = Sumă (Cantitate intrată x Preţ) / Sumă cantitate intrată
Exemplu de calcul CMP:

Considerăm următoarele date pentru stocul de marfă al
SC GAMA SRL:
01.09.2010 Stoc iniţial 500 buc x 20 ron/buc

INTRĂRI
03.09.2010 Intrări 100 buc x 22 ron/buc
18.09.2010 Intrări 200 buc x 24 ron/buc
IEŞIRI
10.09.2010 Ieşire 300 buc
28.09.2010 Ieşire 400 buc
Date în ordine cronologică avem:
01.09.2010 Stoc iniţial 500 buc × 20 ron/buc
03.09.2010 Intrări 100 buc × 22 ron/buc
10.09.2010 Ieşire 300 buc
18.09.2010 Intrări 200 buc × 24 ron/buc
28.09.2010 Ieşire 400 buc

La sfârşitul lunii septembrie calculăm CMP astfel:
CMP = (500 x 20 + 100 x 22 + 200 x 24) / (500 + 100 + 200)
CMP = (10.000 + 2.200 + 4.800) / 800 = 17.000 / 800 = 21.25 Ron/buc
Astfel valoarea ieşirilor este:
21.25 Ron x 300 buc = 6.375 Ron
21.25 Ron x 400 buc = 8.500 Ron
700 buc = 14.875 Ron
Stoc final = 100 buc x 21.25 ron/buc = 2.125 Ron
Potrivit metodei “primul intrat – primul ieşit” – FIFO mărfurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări. Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al următorului lot în ordine cronologică.
Situaţia şi mişcarea storcurilor de marfă a SC GAMA SRL este

următoarea:
01.09.2010 Stoc iniţial 500 buc x 1.000 ron/buc

05.09.2010 Intrări 600 buc x 1.200 ron/buc
07.09.2010 Ieşiri 900 buc
18.09.2010 Ieşiri 800 buc
Care este valoarea ieşirilor și valoarea stocului final de marfă?
01.09.2010 Si 500 buc x 1.000 ron
05.09.2010 I 600 buc x 1.200 ron
07.09.2010 E 900 buc
______________________________
500 buc x 1.000 ron = 500.000 ron
400 buc x 1.200 ron = 480.000 ron
______________________________
900 buc = 980.000 ron
Stoc rămas: 200 buc x 1.200 ron
10.09.2010 I 400 buc x 1.500 ron
15.09.2010 I 300 buc x 1.600 ron
18.09.2010 E 800 buc
______________________________
200 buc x 1.200 ron = 240.000 ron
400 buc x 1.500 ron = 600.000 ron
200 buc x 1.600 ron = 320.000 ron
______________________________
800 buc = 1.160.000 ron
30.09.2010 I 100 buc x 1.300 ron
______________________________
Stoc final 100 buc x 1.600 ron = 160.000 ron
100 buc x 1.300 ron = 130.000 ron
______________________________
200 buc = 290.000 ron
Potrivit metodei “ultimul intrat-primul ieşit” – LIFO mărfurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări. Pe
măsura epuizării lotului, mărfurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.
Considerăm aceleaşi date ca la metoda prezentată anterior – FIFO şi vom
afla care este valoarea ieşirilor si a stocului final utilizând metoda LIFO:
01.09.2010 Si 500 buc x 1.000 ron
05.09.2010 I 600 buc x 1.200 ron
07.09.2010 E 900 buc
______________________________
600 buc x 1.200 ron = 720.000 ron
300 buc x 1.000 ron = 300.000 ron
______________________________
900 buc = 1.020.000 ron
10.09.2010 I 400 buc x 1.500 ron
15.09.2010 I 300 buc x 1.600 ron
18.09.2010 E 800 buc
______________________________
300 buc x 1.600 ron = 480.000 ron
400 buc x 1.500 ron = 600.000 ron
100 buc x 1.000 ron = 100.000 ron
______________________________
800 buc = 1.180.000 ron

30.09.2010 I 100 buc x 1.300 ron
______________________________
Stoc final 100 buc x 1.000 ron = 100.000 ron
100 buc x 1.300 ron = 130.000 ron
______________________________
200 buc
= 230.000 ron
Stocurile de mărfuri sunt reflectate în contabilitate conform Planului de

conturi general în vigoare, aprobat prin OMFP 3055/2009 cu ajutorul contului
371 “Mărfuri”.
Contul 371 “Mărfuri” este, după conţinutul economic, un cont de active
circulante materiale, iar după funcţia contabilă este un cont de ACTIV. În condiţiile
inventarului permanent, se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor intrate în entitate şi se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare
a măfurilor ieşite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la
preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.
În cazul unei societăţi comerciale “en-gros” (cu ridicata)

aprovizionarea de la furnizor la cost de achiziţie de 5.000 ron,
TVA 24%, se înregistrează în contabilitate conform facturii, astfel:
% = 401 “Furnizori” 6.200

371 “Mărfuri” 5.000
4426 “TVA deductibilă” 1.200
Vânzarea mărfurilor la preţ de vânzare de 10.000 ron, TVA 24% ,

conform facturii emise către clienţi, se înregistrează astfel:
4111 “Clienţi” = % 12.400

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 10.000
4427 “TVA colectată” 2.400
Pentru că toată marfa a fost vândută, deci societatea nu le mai deţine,

trebuie să reflectăm acest lucru şi în contabilitate, descărcând gestiunea
de mărfurile vândute:
5.000 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 5.000
După aceste operaţii soldul contului 371 “Mărfuri” va fi “zero” întrucât
toată marfa a fost vândută clienţilor:
D 371 “Mărfuri” C
Si: 5.000 5.000
Sold final: 0
Preţul de vânzare reprezină preţul unui produs sau serviciu oferit de o

societate spre vânzare pe piaţă.
Exemple de preţ de vânzare: preţul de catalog, preţul cu amănuntul, preţuri
cu stimulente şi bonificaţii, preţuri promoţionale, preţuri unice etc.
Nivelul preţului depinde de raportul dintre cerere şi ofertă, de gradul de
utilitate al produsului respectiv, de calitatea acestuia, de accesibilitatea sau
raritatea lui.
Preţul de vânzare al unei băuturi răcoritoare este de 4 ron.

Preţul de vânzare al unei haine de blană de nurcă este de 1.500 ron.
Se poate observa că mărimea preţului băuturii răcoritoare este
mai mică decât cea a hainei de blană de nurcă datorită faptului
că băutura răcoritoare este accesibilă pe piaţă oricărei persoane, nu este o
raritate, cererea este mare, pe când haina de blană de nurcă este mai puţin
accesibilă, are o cerere redusă pe piaţă şi este un produs de o calitate superioară.
În cazul comerţului en-gros diferenţa dintre costul de achiziţie şi preţul de
vânzare poartă denumirea de ADAOS COMERCIAL ce reprezintă un venit al
societăţilor comerciale, al comercianţilor.
Mărimea sa relativă, respectiv rata adaosului comercial se stabileşte fie în
mod liber, fără nici o restricţie, fie pe baza unor reglementări. Dimensiunile
adaosului comercial trebuie să asigure atât acoperirea cheltuielilor de funcţionare
efectuate de societate cât şi obţinerea unui anumit profit.
3.1.2. Preţul cu amănuntul (en-detail)

(Cost de achiziţie + Adaos comercial + TVA)
Circulaţia en-detail (cu amănuntul) constă în vânzarea mărfurilor
consumatorilor individuali, precum şi unor entităţi economice pentru consumul
propriu.

CONSUMATORI
INDIVIDUALI
UNITATE UNITATE CU
CU RIDICATA AMĂNUNTUL ENTITĂŢI ECONOMICE
PENTRU
CONSUM PROPRIU
Preţul de vânzare cu amănuntul se formează adăugând la costul de achiziţie

adaosul comercial şi TVA neexigibilă (reflectă TVA aferentă stocurilor de mărfuri
existente în unităţile operative “en-detail”).
Societăţile comerciale neplătitoare de TVA utilizează preţul cu amănuntul
compus din cost de achiziţie (în care se include şi TVA din factura de cumpărare)
plus adaosul comercial.
Adaosul comercial sau marja comerciantului este suma care trebuie să
asigure acoperirea cheltuielilor de circulaţie ale comerciantului şi obţinerea unui
profit.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect suportat de consumatorul
final al bunului.
În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:
zz cota de 24%
zz cota de 9%
zz cota de 5%
Preţul cu amănuntul conţine în componenţa sa TVA neexigibilă (Contul
4428) care este o taxă în aşteptare aferentă mărfii din stoc ce devine exigibilă
(colectată) în momentul vânzării mărfii.
Formarea preţului de vânzare cu amănuntul:
• pentru societăţile plătitoare de TVA:
PVA = PC + AC + TVA
PVA = PC + (PC x % AC) + (PC + AC) x 24%
Unde:
PVA = preţ de vânzare cu amănuntul
PC = preţ de cumpărare (cost de achiziţie)
AC = adaos comercial
TVA = taxa pe valoare adăugată
• pentru unităţile neplătitoare de TVA:
PVA = PC + AC
PVA = preţ de vânzare cu amănuntul
PC = preţ de cumpărare (cost de achiziţie)
AC = adaos comercial
Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” este, după conţinutul economic

un cont rectificativ (de corectare) al valorii de înregistrare a mărfurilor, iar după
funcţia contabilă este un cont de PASIV. Se creditează cu valoarea adaosului
comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371 “Mărfuri”) şi se debitează
cu valoarea adaosului comercial al mărfurilor ieşite din gestiune (371 “Mărfuri”).
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
existente în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 4428 “TVA neexigibilă” este un cont bifuncţional, în care se
evidenţiază potrivit legii, TVA neexigibilă. Soldul contului reprezintă taxa pe
valoare adăugată neexigibilă.
O unitate economică “en-detail” (cu amănuntul) care ţine

evidenţa la preţ de vânzare cu amănuntul va înregistra în
contabilitate achiziţionarea de mărfuri la cost de achiziţie
20.000 ron, TVA 24%, adaos comercial 35%, astfel:
% = 401 “Furnizori” 24.800

371 “Mărfuri” 20.000
Pe baza adaosului comercial stabilit pentru sortimentul respectiv de marfă

va stabili preţul de vânzare cu amănuntul pentru mărfurile intrate în
gestiune astfel:
371 “Mărfuri” = % 13.480

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 7.000
4428 “TVA neexigibilă” 6.480
Unde, adaosul comercial (contul 378) a fost calculat astfel:

20.000 x 35% = 7.000
Iar TVA neexigibilă (20.000 + 7.000) x 24% = 6.480

După aceste operaţii în debitul contului 371 “Mărfuri” se regăseşte preţul
de vânzare cu amănuntul al mărfii achiziţionate (cu cele 3 componente:
costul de achiziţie, adaosul comercial şi TVA neexigibilă).
Considerăm că societatea vinde mărfuri cu încasarea în numerar a sumei de
23.436 Ron, inclusiv TVA:
5311”Casa în lei” = % 23.436

Unde TVA s-a obţinut prin procedeul sutei mărite astfel:

18.900 x 24/124 = 4.536
Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute se face conform calculului de
mai jos:
1. Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA 23.436
2. TVA (rândul 1 x 24/124) 4.536
3. Preţ de vânzare fără TVA (rândul 1-rândul 2) 18.900
4. Adaos comercial (rândul 3x35/(100+35)) 4.900
5. Cost de achiziţie (rândul 3-rândul 4) 14.000
Atenţie!
Deoarece societatea practică un adaos comercial în procent fix ( 35%)
pentru determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute am
putut aplica procentul sutei mărite.
% = 371 “Mărfuri” 23.436

607 “Cheltuieli privind mărfurile” 14.000
În cazul în care societatea en-detail practică cote de adaos diferite, pentru

determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute se impune
folosirea procedeului coeficientului de repartizare K, care se calculează
după următoarea formulă:
SIc378 + Rc378
K378=
(SId371 − SIc4428) + (Rd371 − Rc4428)
Aplicaţie independentă
Societatea comercială SC GAMA SRL vinde societăţii comerciale SC BETA
SRL mărfuri la preţul de 50.000 ron, TVA 24%. Costul de achiziţie a mărfurilor
vândute de SC GAMA SRL este de 41.000 ron. Adaosul comercial practicat de SC
BETA SRL este de 35%. SC BETA SRL vinde, apoi, mărfuri cu încasare în numerar,
în valoare de 48.195 ron, preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA. Ştiind că SC
GAMA SRL ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie, iar SC BETA SRL la preţ
de vânzare cu amănuntul, să se înregistreze operaţiile de mai sus în contabilitatea
celor două entităţi.
Cost de achiziţie
En-gross Preţ
(Cu ridicata) en-gross
Cheltuieli
de transport,
aprovizionare,
alte cheltuieli
Vânzare
(Comerţ)
Preţ de
cumpărare
En-detail Preţ
(cu en-detail
amănuntul) (PVA) Adaos comercial
TVA neexigibilă

3.2. Reducerile de preţ
oferite clienţilor
3.2.1. Reducerile comerciale:

rabaturi, remize, risturnuri
Reducerile de preţ acordate clienţilor sau primite de la furnizori sunt
reglementate din punct de vedere contabil de ordinul 3055/2009 intrat in vigoare
de la 01.01.2010.
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
zz rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate, vânzări aniversare,
vânzări promoţionale, pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi şi se
practică asupra preţului de vânzare;
zz remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului estimat
sau pentru cumpărătorii care au un statut preferenţial şi se aplică la
preţul curent de vânzare. Remiza corespunde, în general, unui procent
aplicat asupra preţului brut, procent prevăzut în oferta de preţuri a
întreprinderii sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri
contractuali.
zz risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului
tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade
determinate pentru a recompensa fidelitatea acestuia.
Reducerile comerciale sunt utilizate în scopul stimulării vânzărilor cantitative
a produselor societăţii, pe seama scăderii veniturilor privind cifra de afaceri.
Chiar dacă veniturile aferente unei vânzări scad, societatea mizează pe creşterea
numărului de comenzi şi implicit a valorii totale a cifrei de afaceri.
De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul
brut, dar se pot acorda și în sumă fixă.
În ceea ce priveşte metodologia de calcul şi contabilizarea trebuie aplicate
următoarele reguli:
zz Toate reducerile de preţ sunt înscrise în factură;
zz Reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
zz Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de
achiziţie reduc costul de achiziţie al bunurilor;
zz Reducerile comerciale primite ulterior facturării respectiv acordate
ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate utilizând contul 609 “Reduceri comerciale
primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”, pe seama
conturilor de terţi.
Contul 709 “Reduceri comerciale acordate” ţine evidenţa reducerilor
comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă.
Această reducere corectează veniturile ce compun cifra de afaceri netă, deci poate fi
asimilată cu o cheltuială. Contul 709 “Reduceri comerciale acordate” funcţionează
după regula conturilor de ACTIV. Se debitează cu valoarea reducerilor comerciale
acordate ulterior facturării şi se creditează prin transferarea valorii acestor
reduceri la rezultatul exerciţiului (contul 121).
Contul 609 “Reduceri comerciale primite” funcţionează după regula
conturilor de PASIV. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor
comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă.
Se creditează cu valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării. Se
observă că această reducere este echivalentul unui venit.
Dintre toate cele 3 forme de reduceri comerciale, rabatul şi remiza se acordă
de regulă în momentul facturării şi livrării bunurilor, iar risturnul se acordă
ulterior, făcând obiectul unei facturi distincte.
Retineţi!
Reducerile comerciale nu fac parte din costul de achiziţie în cazul
clientului şi nici din cifra de afaceri în cazul furnizorului.
Reducerile se calculează în cascadă, adică procentul de reducere se aplică de
fiecare dată asupra netului anterior, iar TVA asupra ultimului net. Diferenţa dintre
preţul de vânzare şi reducerile comerciale poartă denumirea de net comercial.
SC “Raiul Dulce SRL achiziţionează mărfuri la preţul de 10.000

ron, rabat 5%, remiză 10%, TVA 24%. Factura emisă de vânzător
va avea următoarea structură:
ß Mărfuri 10.000 ron

ß Rabat 500 ron (10.000 × 5%)
9.500 ron
ß Remiză 950 ron (9.500 × 10%)
NET COMERCIAL 8.550 ron
TVA 2.052 ron (8.550 x 24%)
NET DE PLATĂ 10.602 ron

Înregistrări contabile privind reducerile de preţ:
a) Evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării:
401 “Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite”
b) Evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării:
709 “Reduceri comerciale acordate” = 4111 “Clienţi”
3.2.1. Reducerile financiare: scontul

Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra
unei creanțe decontate înainte de scadența normală. Altfel spus, scontul de
decontare reprezintă o bonificație acordată clientului de către furnizor pentru
plata anticipată a unei sume datorată de client. Scontul de decontare este o
cheltuială financiară pentru furnizor, care este beneficiarul plății (încasează o
sumă înainte de scadență) și un venit financiar pentru client, care efectuează o
plată înainte de scadență.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”).
La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent
de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).
Diferenţa dintre netul comercial şi scont se numeşte NET FINANCIAR.
Exemplul nr. 1: SC GAMA SRL are de încasat de la SC BETA SRL

creanţe în sumă de 5.000 ron scadente la 15.09.2010. Conform
clauzelor contractuale SC BETA SRL va beneficia de o reducere
de 5% din valoarea totală de plată dacă va achita integral
facturile emise de SC GAMA SRL în favoarea sa până 30.08.2010. SC BETA SRL
achită prin bancă la data de 25.08.2010 toate datoriile faţă de SC GAMA SRL
beneficiind de reducerea de 5%, adica 250 ron.
1. Înregistrarea reducerii financiare acordate şi a creanţei încasate de la SC
GAMA SRL:
% = 4111 ”Clienţi” 5.000

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” 250
5121 “Conturi la bănci în lei” 4.750
2. Înregistrarea reducerii financiare primite şi achitarea datoriei faţa de SC
BETA SRL:
401 “Furnizori = % 5.000

5121 “Conturi la bănci în lei” 4.750
766 “Venituri din sconturi obţinute” 250
Exemplul nr. 2: SC GAMA SRL achiziţionează mărfuri în baza

facturii, preţ de cumpărare 60.000 ron, rabat 10%, scont de
decontare 2%, TVA 24%. În condiţiile în care scontul se
contabilizează ulterior facturării, determinaţi formula contabilă
privind achiziţia de mărfuri.
Rezolvare:
Factura cuprinde:
yy Preţ de cumpărare 60.000 ron
– Rabat de 10% 6.000 ron
NET COMERCIAL 54.000 ron
– Scont de 2% 1.080 ron
NET FINANCIAR 52.920 ron
+ TVA 24% 12.701 ron
TOTAL FACTURĂ 65.621 ron
Scontul se contabilizează ulterior facturării:
% = 401 “Furnizori” 66.701

371 “Mărfuri” 54.000
Înregistrarea scontului:
1.080 401 “Furnizori” = 767 “Venituri din sconturi obţinute” 1.080
Observaţie:
Dacă scontul s-ar fi contabilizat în momentul facturării, formula
contabilă ar fi fost următoarea:

66.701 % = % 66.701
54.000 371 “Mărfuri” 401 “Furnizori” 65.621
12.701 4426 “TVA deductibilă” 767 “ Venituri din sconturi obţinute” 1.080
Activitate independentă
O societate comercială cumpără mărfuri la preţul de 10.000 ron, rabat 5%,
remiză 10%, scont de decontare 2%, TVA 24%. Care este costul de achiziţie al
mărfurilor?
Rabat
Comerciale Risturn
Remiză
Reduceri de preţ
Scontul
Financiare de decontare
3.3 D ocumente
specifice mărfurilor
Operaţiile care privesc stocurile, respectiv intrarea şi ieşirea stocurilor sunt

consemnate în documente primare.
Pentru intrările şi ieşirile de stocuri se pot utiliza următoarele documente:
3.3.1. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe

Se întocmeşte la primirea şi recepţia bunurilor, în cazurile când există
diferenţe la recepţie, când sunt depozitate în mai multe locuri şi când sunt refuzate
la plată, fiind ţinute doar în păstrare.
1. Acest document serveşte la:

zz recepţia bunurilor intrate în gestiune;
zz intrarea bunului în gestiune;
zz act probatoriu în justiţie;
zz document de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică.

a) Se foloseşte ca document de recepţie obligatoriu numai în cazul:
yy Bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a
mărfii, care fac parte din gestiuni diferite;
yy Bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în
păstrare;
yy Bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
yy Bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
yy Bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
yy Mărfurilor intrate în gestiune la care evidenţa se ţine la preţ de
vânzare.
b) În alte cazuri decât cele menţionate la punctul b), recepţia şi încărcarea
în gestiune, după caz, şi înregistrarea în contabilitate se fac pe baza
documentului de livrare care însoţeşte transportul (factura, avizul de
însoţire a mărfii etc.)
2. Se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea
cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În situaţia în care la
recepţie se constată diferenţe Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se
întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie legal constituită.
Datele de pe verso formularului se completează numai atunci când se
constată diferenţe la recepţie.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte
un formular pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la
avizul de însoţire a mărfii.
3. Circulă:
yy La gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale
recepţionate (toate exemplarele);
yy La compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor
privind reglementarea diferenţelor constatate (toate exemplarele),
precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică,
ataşată la documentele de livrare (factura sau avizul de însoţire a
mărfii);
yy La unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de transport
(exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
3.3.2. Monetarul
Conform ordinului 2226/2006, începând cu data de 30 decembrie 2006

formularul “Monetar” nu mai reprezintă un tipizat cu regim special de tipărire, ci
poate fi folosit în regim intern de numerotare.
Funcţiile monetarului:
zz este document justificativ pentru evidenţierea la sfârşitul zilei
a numerarului existent în casierie, corespunzător mărfurilor
comercializate;
zz este document justificativ de înregistrare în contabilitate;
zz pe baza lui se predă contribuabilului numerarul încasat prin casă de
către casier la casieria centrală a agentului economic.
Obligaţia de întocmire zilnică şi păstrare a acestui formular o au numai
contribuabilii care desfăşoară activităţi de vânzare cu amănuntul. Suma înscrisă în
monetar trebuie să coincidă cu suma din Registrul de Casă şi cu valoarea înscrisă
în raportul de gestiune.
Monetarul se întocmeşte în două exemplare de către casier sau persoana
împuternicită, la sfârşitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de
bancnote şi de monede. Un exemplar se păstrează separat (corespunzător celui
care rămânea la fostul carnet de tipizate), iar celalalt se trece în Registrul-jurnal
de încasări şi plăţi.

Numerele de ordine ale formularului “Monetar” se aleg de către contribuabil,
astfel încât să fie secvenţiale. Anual, se stabileşte numărul de la care se emite
primul Monetar. În alocarea numerelor, se va ţine cont de structura organizatorică,
respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.
Monetarul circulă la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea
în registrul de casă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
3.3.3. Registrul de casã
1. Serveşte ca:
zz document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor efectuate prin
casieria unităţii, pe baza actelor justificative;
zz document de stabilire, la sfârşitul zilei, a soldului de casă;
zz document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
2. Se întocmeşte în două exemplare de mână sau cu ajutorul tehnicii de
calcul, de către casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită, pe baza
documentelor justificative de încasări şi plăţi.
La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate se barează.
Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului
de casă pentru ziua în curs.
Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor
efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată
pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.
3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii
sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea
operaţiunilor de casă. (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la casier.
4. Se arhivează:
zz La casierie (exemplarul 1)
zz La compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
3.3.4. Factura
Este un formular cu regim special de înseriere şi numerotare.

1. Serveşte ca:
zz document pe baza căruia se î ntocmeşte instrumentul de decontare
a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate şi serviciilor
prestate;
zz document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
zz document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi
cumpărătorului.

2. Se întocmeşte în 3 exemplare manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.
3. Circulă:
yy la cumpărător (exemplarul 1);
yy la desfacere (exemplarul 2);
yy la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în
contabilitate (exemplarul 3).
Atenţie! F
acturile se pot emite şi utilizând mijloacele electronice, nefiind
obligatorie utilizarea facturierelor!
3.3.5. Chitanţa
1. Serveşte ca:
zz document justificativ pentru depunerea unei sume în casieria unităţii;
zz document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în
contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către
casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
3. Circulă:
- la depunător (exemplarul 1 cu ştampila unităţii)
Exemplarul 2 rămâne la carnet, fiind folosit ca document de verificare a
operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea
completă a carnetului. (exemplarul 2).
3.3.6. Raport de gestiune zilnic
Se întocmeşte în două exemplare de către gestionar, pentru fiecare gestiune

în parte.
Documentele pe caza cărora se întocmeşte raportul de gestiune zilnic pot
fi: NIR, monetar, proces verbal de modificare preţ, proces verbal de scădere din
gestiune.
Mod de completare:
După reportarea soldului din ziua precedentă, în coloanele de “mărfuri” şi
“ambalaje” se înscriu în ordinea întocmirii lor documentele de intrări din ziua
respectivă (de exemplu facturile de aprovizionare). La sfârşitul zilei se stabileşte
totalul intrărilor plus soldul, după care se înscriu datele privind vânzările şi alte
ieşiri de mărfuri şi se totalizează. Se determină apoi soldul scriptic de mărfuri şi
ambalaje la sfârşitul zilei. În raportul de gestiune zilnic se înscriu atât cumpărările
şi vânzările de mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul cât şi alte intrări sau ieşiri
de mărfuri şi ambalaje, care au ca efect modificarea în plus sau în minus a soldului
de mărfuri şi ambalaje, cum ar fi: moficările de preţ, transferul între gestiuni,
distrugerea mărfurilor degradate.
Exemplarul 2 al raportului de gestiune rămâne la carnet, iar exemplarul 1 se
trimite compartimentului financiar-contabil, unde se verifică şi se confruntă cu
datele din evidenţa analitică.

Eventualele erori se comunică gestionarului pentru a le rectifica şi a pune de
acord soldul scriptic din evidenţa operativă cu cel din evidenţa contabilă.
3.3.7. Borderou de vânzare
Borderoul de vânzare este un formular tipizat fără regim special. Este în

fomat X4 tipărit pe ambele feţe sub formă de carnete a 100 de file.
1. Serveşte:
zz ca document de centralizare zilnică a vânzărilor/încasărilor realizate de
unităţi;
zz la înregistrarea vânzărilor/încasărilor în Jurnalul de vânzări;
zz la stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată (taxa provenită din
vânzare).
2. Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil
pe baza monetarelor sau a documentelor de centralizare a vânzărilor pe
unităţi, cum sunt: borderourile, bonurile de vânzare, borderoul notelor de
plată, centralizatorul vânzărilor cu plata în rate etc.
3. Circulă la:
- persoana care are ca responsabilitate întocmirea “Jurnalului de vânzări”.
3.3.8. Aviz de însoţire a mărfii
Este formular cu regim special intern de tipărire şi numerotare.

1. Serveşte ca:
zz Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
zz Document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
zz Dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,
dispersate teritorial, ale aceleiaşi unităţi (de exemplu atunci când se
transferă marfa de la punctul de lucru situat în Bucureşti la punctul de
lucru de la Constanţa);
zz Document de primire în gestiune, după caz;
zz Document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
2. Se întocmeşte, în două sau mai multe exemplare, de către unităţile care
nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor,
mărfurilor sau altor valori materiale, precum şi în alte situaţii stabilite
prin procedurile proprii ale unităţii. În cazul transferului de bunuri între
gestiunile aceleiaşi unităţi, dispersate teritorial, precum şi al transportului
bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, premii, materiale promoţionale
etc.) avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea “Fără factură”, după caz.

Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valorile materiale trimise pentru
prelucrare la terţi se face menţiunea “Pentru prelucrare la terţi”.
În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei
pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura.
3. Circulă:
La furnizor:
yy La delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru
semnare de primire;
yy La compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate
în evidenţele acestuia şi pentru întocmirea facturii;
yy La compartimentul financiar-contabil.
La cumpărător:
yy La magazie, pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor
sau altor valori materiale primite, după efectuarea recepţiei de către
comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor;
yy La compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor
aprovizionate în evidenţa acestuia;
yy La compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în
contabilitatea sintetică şi analitică.
4. Se arhivează:
La furnizor:
yy La compartimentul desfacere;
La cumpărător:
3.3.9. Bon de consum
Formular tipizat fără regim special.
1. Serveşte ca:
zz Document de eliberare din magazie a materialelor;
zz Document justificativ de scădere din gestiune;
zz Document justificativ de înregistrare în contabilitate.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării
din magazie pentru consum, de către compartimentul care efectuează
lansarea, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau
de către alte compartimente ale unităţii care solicită materiale pentru a fi
consumate.
Bonul de consum poate fi întocmit într-un singur exemplar în condiţiile
utilizării tehnicii de calcul.
3. Circulă:
yy La persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de
necesitate (ambele exemplare);
yy La persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul
materialelor înlocuitoare;
yy La magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute,
semnându-se de gestionar de predare şi de delegatul care primeşte
materialele de primire (ambele exemplare).
yy La compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor
în contabilitatea sintetică şi analitică (ambele exemplare).
3.3.10. Bon de predare-primire-transfer-restituire

A) În cazul utilizării ca bon de predare a produselor finite la depozit
1. Serveşte ca:
zz document de predare la magazie a produselor finite;
zz document justificativ pentru încărcare în gestiune;
zz document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în
contabilitate;
zz sursă de date pentru urmărirea realizării producţiei;
zz sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a
produselor, de către secţie, atelier etc.
3. Circulă:
yy La magazia de produse finite, semnându-se de predare de către
secţie (atelier) şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele
exemplare);
yy La compartimentul CTC pentru efectuarea controlului tehnic de
calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele
exemplare), după caz;
în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1);
yy La compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
yy La compartimentul financiar-contabil sau la persoana care conduce
evidenţa (exemplarul 1);
B) În cazul utilizării ca bon de predare a materialelor refolosibile la
magazie
1. Serveşte ca:
zz Document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din
secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare;
zz Document justificativ pentru încărcarea în gestiune;
materialelor refolosibile de către secţii, ateliere etc., şi se semnează de şeful
secţiei care dispune predarea.
3. Circulă:
yy La magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de către
delegatul secţiei, atelierului etc. şi de primire în gestiune de către
gestionar (ambele exemplare);
yy La compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce
evidenţa, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică
şi analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor şi exemplarul 2
pentru evidenţa costurilor);
4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).
C) În cazul utilizării ca bon de predare a semifabricatelor la magazie
1. Serveşte ca:
zz Document de predare la magazie sau între secţii a semifabricatelor
rezultate din producţie;
zz Document justificativ pentru încărcarea în gestiune;
zz Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
zz Sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
semifabricatelor de către secţii, ateliere etc.
3. Circulă:
yy La magazia de semifabricate pentru predarea cantităţilor prevăzute,
semnându-se de predare de către delegatul secţiei care face predarea şi
de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
yy La compartimentul CTC pentru efectuarea controlului tehnic de
calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele
exemplare), după caz;
în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1);
D) În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în
incinta unităţii
1. Serveşte ca:
zz Dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în
incinta unităţii;

zz Document justificativ pentru scădere din gestiunea predătorului şi de
încărcare în gestiunea primitorului.
2. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsură ce se efectuează transferul,
de către persoana care dispune transferul, care semnează la rubrica
corepunzătoare. Transferul se efectuează numai între gestiuni din incinta
aceleiaşi unităţi. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeşte Aviz
de însoţire a mărfii.
3. Circulă:
yy La magazia predătoare pentru eliberarea cantităţilor prevăzute,
semnându-se de predare către gestionar (ambele exemplare);
yy La delegatul magaziei primitoare care semnează de primire exemplarul
1 şi reţine exemplarul 2;
yy La compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, după
confruntarea lor, stau la baza efectuării înregistrărilor în evidenţa
magaziilor.
E) În cazul utilizării ca bon de restituire
1. Serveşte ca:
zz Dispoziţie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (mate
riale şi semifabricate) de secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare;
zz Document justificativ de încărcare în gestiunea primitorului;
2. Se intocmeşte în două exemplare, pe măsura restituirii la magazie a
valorilor materiale, de persoana care efectuează restituirea şi care semnează
la rubrica corespunzătoare.
Nu se completează rubrica “Unitatea”.
3. Circulă:
yy La magazie, pentru primirea cantităţilor restituite, semnându-se de
predare de către delegatul secţiei care face restituirea şi de primire de
către gestionar (ambele exemplare);
în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa
materialelor şi exemplarul 2 pentru evidenţa costurilor).
3.3.11. Proces verbal de recepţie
1. Serveşte ca:
zz document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate;
zz document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiţii;
zz document de apreciere a calităţii lucrărilor privind obiectivul de investiţii;
zz document de probare a recepţiei;
zz document de constatare a îndeplinirii condiţiilor de recepţie provizorie a
obiectivului de investiţii;
zz document de aprobare a recepţiei provizorii a obiectivului de investiţii;
zz document de punere în funcţiune a obiectivului de investiţii.
2. Se intocmeşte în trei exemplare, la data punerii în funcţiune a mijlocului
fix astfel:
- proces-verbal de recepţie se întocmeşte pentru mijloacele fixe indepen
dente care nu necesită montaj şi nici probe tehnologice (utilaje pentru
intervenţie, unelte, accesorii producţie, mijloace de transport auto,
animale etc.), acestea considerându-se puse în funcţiune la data
achiziţionării lor;

- proces-verbal de recepţie provizorie se întocmeşte pentru utilajele care
necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, precum şi
clădirile şi construcţiile speciale care nu deservesc procese tehnologice,
acestea considerându-se puse în funcţiune la data terminării montajului,
respectiv la data terminării construcţiei;
- proces-verbal de punere în funcţiune se întocmeşte pentru utilajele şi
instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi clădirile
şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea
considerându-se puse în funcţiune la terminarea probelor tehnologice.
Se întocmeşte de către secretarul comisiei numite pentru recepţionarea
obiectivului de investiţii, în prezenţa membrilor comisiei care este formată din:
preşedinte, specialişti-consultanţi, asistenţi la recepţie.
3. Circulă:
yy la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1,2 şi 3);
yy la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar
preventiv (exemplarul 2);
yy la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea şi înregistrarea
procesului-verbal de recepţie (exemplarele 2 şi 3).
4. Se arhivează:
- la furnizor (antreprenor):
* la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 şi 3).
- la beneficiar:
* la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1)
3.3.12. Fişa de magazie
1. Serveşte ca:
zz document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi
stocurilor bunurilor, cu una sau cu două unităţi de măsură, după caz;
zz document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile
(pe solduri);
zz sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al
stocurilor de valori materiale.
2. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se
completează de către:
- compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei (datele din antet)
şi la verificarea înregistrărilor (data şi semnătura de control), în coloana
“Data şi semnătura de control” semnează şi organul de control financiar
cu ocazia verificării gestiunii.
- gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele
privitoare la intrări, ieşiri şi stoc.
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe
feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine
alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se
întocmesc fişe distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele desemnate de
la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puţin o dată pe lună,
modul cum se fac înregistrările în fişele de magazie.
Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se
poate stabili după fiecare operaţiune înregistrată şi obligatoriu zilnic.
3. Nu circulă, fiind document de înregistrare.

3.4 Contabilizarea
operaţiilor economice
specifice mărfurilor
(achiziţii de mărfuri,
vânzări de mărfuri)
Reţineţi!
La contabilizarea operaţiilor specifice mărfurilor atât în cazul comerţului
en-gros cât şi en-detail pot fi delimitate trei momente:
yy intrarea în gestiune a mărfurilor;
yy vânzarea mărfurilor;
yy scăderea din gestiune (scoaterea, descărcarea) a mărfurilor.
COMERŢ EN-GROS COMERŢ EN-DETAIL

INTRAREA MĂRFURILOR ÎN GESTIUNE
Se determina Costul de achiziţie al mărfurilor În acest moment se determină preţul cu amănuntul care
achiziţionate astel: se înregistrează în contul 371 “Mărfuri” ţinând cont de
Cost de achiziţie = Preţ de cumpărare + Cheltuieli componentele sale:
accesorii de aprovizionare 1. Costul de achiziţie rezultă din facturile furnizorilor şi
(cheltuieli de transport, se reflectă ca o obligaţie faţă de furnizori în contul 401
încărcare-descărcare, prime de “Furnizori”
asigurare, comisioane şi alte taxe
nerecuperabile) 2. Adaosul comercial se calculează prin aplicarea cotei de
adaos practicată de societate asupra costului de achiziţie.
Contabilizare:
% = 401 “Furnizori” Prin însumarea acestor două componente se obţine preţul
371 “Mărfuri” de vânzare. Adaosul comercial se evidenţiază în contul 378
4426 “TVA deductibilă” “Diferenţe de preţ la mărfuri”-cont de Pasiv care reflectă în
creditul său adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, iar
în debit adaosul comercial aferent mărfurilor vândute.
3. TVA-ul participă la formarea preţului de vânzare cu
amănuntul aferent mărfurilor intrate şi se evidenţiază în
creditul contului 4428 “TVA neexigibilă. Cota de TVA se
aplică la preţul de vânzare format din cost de achiziţie şi
adaos comercial.
TVA = 24% x preţ de vânzare = 24% x (cost de achiziţie +
adaos comercial)
Diminuarea contului 4428 are loc cu ocazia scăderii din
gestiune a mărfurilor vândute.
Contabilizare:
Aprovizionare cu mărfuri:
% = 401 “Furnizori”
371 “Mărfuri”
4426 “TVA deductibilă”
Înregistrare AC:
371 “Mărfuri” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”
Înregistrare TVA neexigibilă:
371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”
VÂNZAREA MĂRFURILOR (VÂNZAREA PROPRIU-ZISĂ)

Are loc, de regulă, cu ordin de plată prin bancă, Are loc, de regulă, cu numerar, dar şi cu carduri sau tichete
preţul de vânzare fiind detaliat la vânzare pe două valorice, preţul de vânzare cu amănuntul fiind detaliat pe
componente: două componente:
• Preţul de vânzare (se va utiliza contul 707 • Preţul de vânzare (se va utiliza contul 707 “Venituri din
“Venituri din vânzări de mărfuri”) vânzări de mărfuri”)
• TVA colectată inclusă în preţ (se va utiliza • TVA colectată inclusă în preţ (se va utiliza contul 4427)
contul 4427 “TVA colectată“)
Calculul TVA colectată inclusă în preţul de vânzare cu
Contabilizare: amănuntul aferent mărfurilor vândute se face prin aplicarea
4111 “Clienţi” = % cotei recalculate de TVA asupra PVA, iar preţul de vânzare
se calculează ca diferenţă: PVA – TVA inclusă în preţ. Cota
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
recalculată de TVA se determină prin aplicarea procedeului
4427 “TVA colectată” „sutei mărite”.

Cota recalculată de TVA = cota de TVA x 100/100 +
+ cota de TVA
Cota recalculată de TVA = 24 x 100 / 100 + 24 = 19.3548387
Contabilizare:
4111 “Clienţi” = %
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată”
SCĂDEREA DIN GESTIUNE

Se face lunar la preţul de înregistrare a mărfii în Se face lunar la preţul de vânzare cu amănuntul
contabilitate utilizând una din metodele: FIFO, LIFO, evidenţiindu-se concomitent:
CMP.
* costul de achiziţie al mărfurilor vândute reflectat în debitul
Contabilizare: contului 607 „Cheltuieli privind mărfurile”;
607“Cheltuieli privind mărfurile”=371 “Mărfuri” * adaosul comercial aferent mărfurilor vândute regăsit în
debitul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”;
* TVA neexigibilă aferentă vânzărilor regăsită în contul 4428
„TVA neexigibilă”.
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se determină
de regulă prin metoda procentului mediu de adaos comercial:
a. determinarea cotei/procentului de adaos comercial:
SIc378 + Rc378
K378=
(SId371 − SIc4428) + (Rd371 − Rc4428)
b. stabilirea adaosului comercial aferent stocului de

mărfuri:
adaos comercial = K378 x (Sfd371 – Sfc 4428)
% = 371”Mărfuri”
607 „Cheltuieli privind mărfurile”
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 „TVA neexigibilă”
La comerțul en-gros nu este necesară evidenţierea La comerțul en-detail este obligatorie evidenţierea distinctă a
distinctă a adaosului comercial (contul 378 “Diferenţe adaosului comercial (contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”)
de preţ la mărfuri”) în contabilitate. în contabilitate.
3.4.1. Contabilizarea operaţiilor economice specifice
comerţului en-gros
SC GAMMA SRL are în stoc următoarele cantităţi de marfă:
zz Marfa A: 200 buc x 9.5 ron/buc = 1.900 ron
zz Marfa B: 150 buc x 16 ron/buc = 2.400 ron
Menţionăm că societatea utilizează ca metodă de evaluare la ieşire metoda
FIFO – “Primul intrat-Primul ieşit”.
SC GAMA SRL achiziţionează în data de 30.09.2010, mărfuri cu plata
ulterioară, pe bază de factură, din care rezultă:
zz Marfa A, preţ de cumpărare: 500 buc x 10 ron/buc = 5.000 ron
zz Marfa B, preţ de cumpărare: 400 buc x 25 ron/buc = 10.000 ron
La aceste mărfuri se ţine evidenţa la preţ de cumpărare.
yy Valoarea la preţ de cumpărare 15.000 ron

yy Cheltuieli de transport 6.000 ron
yy Valoarea la cost de achiziţie 15.600 ron
yy TVA 24% 3.744 ron
yy Total factură de plată 19.344 ron
1. Achiziţionare marfă:
% = 401 “Furnizori” 19.344

371 “Mărfuri” 15.600
2. Se vând mărfuri către SC BETA SRL, societate comercială cu amănuntul,

conform facturii nr. 2/01.10.2010 astfel:
yy Marfa A: preţ de vânzare negociat 600 buc x 12 ron/buc = 7.200 ron
yy Marfa B: preţ de vânzare negociat 100 buc x 18 ron/buc = 1.800 ron

yy Valoarea la preţ negociat de vânzare cu ridicata 9.000 ron
yy TVA 24%
2.160 ron
yy Tota factură de încasat 11.160 ron
Înregistrare contabilă vânzare marfă:
4111 “Clienţi” = % 11.160

3. La sfârşitul lunii, se descarcă gestiunea mărfurilor depozitului cu

ridicata, deci a contului de mărfuri, cu valoarea mărfurilor vândute la
preţul de înregistrare calculată utilizând metoda FIFO.
În debitul contului 607 “Cheltuieli cu mărfurile” se determină şi se
evidenţiază costul de achiziţie al mărfurilor vândute.
Astfel, înregistrarea contabilă este următoarea:
7900 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 7.900
Calculul sumei din articolul contabil de mai sus s-a obţinut astfel:
– Sold iniţial: Marfa A: 200 buc x 9.5 ron/buc = 1.900 ron
Marfa B: 150 buc x 16 ron/buc = 2.400 ron
– Intrări (30.09.2010): Marfa A: 500 buc x 10 ron/buc = 5.000 ron
– Ieşiri (01.10.2010) Marfa A: 600 buc
Marfa B: 100 buc
Conform FIFO avem:

Marfa A: 200 buc x 9.5 ron/buc = 1.900 ron
Marfa A: 400 buc x 10 ron/buc = 4.000 ron
Stoc final 600 buc = 5.900 ron

Stoc final 100 buc = 1.600 ron
Stoc final Marfa A+Marfa B (debit 607 “Cheltuieli privind mărfurile”) =

= 5.900 ron + 1.600 ron = 7.500 ron

4. Închiderea conturilor de venituri, cheltuieli şi TVA
9.000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” = 121 “Profit şi pierdere” 9.000
7.900 121 “Profit şi pierdere” = 6 07 “Cheltuieli privind mărfurile” 7.900
% = 4426 “TVA deductibilă” 3.744

4423 “TVA de plată” 1.584
3.4.2. Contabilizarea operaţiilor economice specifice

comerţului en-detail
În cazul unităţilor de vânzare cu amănuntul ca preţ de înregistrare este folosit
preţul de vânzare incluzând preţul de cumpărare şi adaosul comercial (marja
comercială), la care se va adăuga taxa pe valoare adăugată.
Astfel, pentru acest tip de comerţ, contabilitatea are datoria de a calcula şi
înregistra adaosul comercial, adică diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de
cumpărare aferent mărfurilor intrate şi rămase în stoc, precum şi taxa pe valoare
adăugată inclusă în preţul de vânzare.
SC LOTUS SRL, societate comercială cu activitate de desfacere a

mărfurilor cu amănuntul dispune la începutul lunii de
următoarele date:
zz Sold iniţial marfă: 5.000 ron

zz Sold iniţial diferenţe de preţ la mărfuri 100 ron, nefavorabilă.
1. În data de 01.10.2010 se achiziţionează mărfuri de la SC GRAPHIC SRL,
preţ de cumpărare 14.000 ron, TVA 24%, adaos comercial 20%, TVA
24%.
2. În data de 05.10.2010, societatea vinde mărfuri la preţ de vânzare cu
amăuntul de 3.000 ron.
Rezolvare:
1a). Achiziţionare marfă conform factură nr. 1/01.10.2010
% = 401 “Furnizori” 17.360
371 “Mărfuri” 14.000

1b). Înregistrare AC şi TVA neexigibil conform Notei de intrare recepţie:
371 “Mărfuri” = % 6.832

2. Vânzare marfă la PVA = 3.000 ron, încasarea făcându-se prin casă:
5311 “Casa în lei” = % 3.000
4427 “TVA colectată” 581
3. Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

a) Determinarea coeficientului mediu de diferenţe de preţ (adaos
comercial):
SIc378 + Rc378
K378=
(SId371 − SIc4428) + (Rd371 − Rc4428)
100 + 2.800 2.900

K378 = = =0.13
5.000 + (20.832 − 4.032) 21.800
b) Determinarea adaosului comercial cu ajutorul coeficientului “K”:
Cota de adaos comercial aferent ieşirii:
K378 = 0.13 x RC707 = 0.13 x 2.419 = 314,47
% = 371 “Mărfuri” 3.000

607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2.105
378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 314
4428 “TVA neexigibilă” 518
4. Închiderea conturilor de venituri, cheltuieli şi TVA
2.419 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” = 121 “Profit şi pierdere” 2.419
2.105 121 “Profit şi pierdere” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 2.105
% = 4426 “TVA deductibilă” 3.360

4427 “TVA colectată” 581
4423 “TVA de plată” 2.779

1. Preţul de vânzare cu ridicata cuprinde:
a) Cost de achiziţie + adaos comercial;
b) Cost de achiziţie + adaos comercial + TVA;
c) Adaos comercial + TVA;
d) Cost de achiziţie + cheltuieli de transport-aprovizionare;
e) Cost de achiziţie + adaos comercial practicat de depozit.
2. Preţul de vânzare cu amănuntul cuprinde:
a) Cost de achiziţie + TVA;
b) Cost de achiziţie + adaos comercial practicat de magazin + TVA
neexigibilă;
c) Cost de achiziţie + TVA deductibilă;
d) Cost de achiziţie + TVA neexigibilă;
e) Cost de achiziţie + adaos comercial practicat de magazin + TVA
colectată.
3. Precizaţi semnificaţia formulei contabile 607 = 371:
a) Descărcarea gestiunii de marfă vândută la cost de achiziţie;
b) Vânzare de mărfuri;
c) Lipsă la inventar;
d) Donaţie de marfă către terţi;
e) Aprovizionare cu marfă.
4. Descărcarea gestiunii de marfă vândută la preţ de vânzare cu amănuntul se
înregistrează:
a) % = 371 c) 5121 = %
607 707
378
4427
4426
b) % = 371 d) 707 = 371
607
378 e) 5311 = %
4428 707
4427
5. Se cumpără marfă la cost de achiziţie, TVA 24%, adaos comercial 30%:
a) 371 = % valoare la preţ de vânzare cu amănuntul
401 cost de achiziţie
378 adaos comercial
4428
b) 371 = %
401 cost de achiziţie + adaos comercial
4428
c) 371 = % preţ de vânzare cu amănuntul
401
4428 TVA + adaos comercial
d) 371 = 401 preţ de vânzare cu amănuntul
e) 371 = % preţ de vânzare cu amânuntul

401 cost de achiziţie
378 adaos comercial
4428
6. Valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune se
înregistrează:
a) 371 = 357
b) 371 = 401
c) 378 = 371
d) 371 = 607
e) 371 = 378
7. Un depozit cumpără marfă cu factură la cost de achiziţie, TVA 24%.
Se întocmeşte notă de recepţie:
a) % = 401 b) % = 401
371 371
4428
4426
c) % = 401 d) 371 = 401

371 e) 371 = %
378 401
4426 378

8. Coeficientul de repartizare K378 necesar descărcării gestiunii mărfurilor prin
magazine se calculează astfel:
SIc378+ Rc378
a) K378 =
(SId371−SIc4428)+(Rd371−Rc4428)
SIc378
b) K378 =
(SId371 + Rd371
SIc378 + Rc378
c) K378 =
(SId371
Rc378
d) K378 =
Rd371
SIc378
e) K378 =
SId371 + (Rd371
9. SC BETA SRL are un stoc de mărfuri de 1.000 kg la 100 ron/kg (cost de

achiziţie). În cursul lunii au loc următoarele operaţii:
7.09.2010 – i ntrare în gestiune prin cumpărare 4.000 kg cost de achiziţie
de 150 ron/kg;
09.09.2010 – ieşire din gestiune prin consum 2.400 kg;
15.09.2010 – i ntrare prin cumpărare 2.000 kg la cost de achiziţie de
180 ron/kg;
25.09.2010 – ieşire prin consum 4.200 kg.
La finele lunii stocul de materie primă este de 400 kg, iar valoarea acestuia
este de 72.000 ron. Determinaţi prin ce metodă a fost stabilită valoarea
stocului.
a) FIFO; b) CMP; c) FIFO.
10. În cazul intrării prin achizţtie a unui mijloc fix, pe baza facturii şi în raport
cu natura şi destinaţia obiectului se întocmesc următoarele documente:
a) proces verbal de recepţie şi proces verbal de punere în funcţiune;
b) proces verbal de transfer;
c) proces verbal de punere în funcţiune;
d) notă de intrare recepţie.
11. O entitate economică care ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu
amănuntul achiziţionează de la furnizori mărfuri la cost de achiziţie de
20.000 ron, TVA 24%, achitate prin ordin de plată. Adaosul comercial
practicat de societate este de 40%. Ulterior se vând mărfuri cu încasarea în
numerar a sumei de 29.988 ron, preţ de vânzare inclusiv TVA. Înregistraţi
în contabilitate operaţiile achiziţia, vânzarea şi descărcarea gestiunii
mărfurilor vândute.
12. O societate comercială achiziţionează mărfuri pe baza datelor: preţ de
cumpărare 6.000 ron inclusiv TVA 24%, rabat 2%, remiza 3%, scont de
decontare 1%, TVA 24%. Care este costul de achiziţie al mărfurilor?
13. O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu
amănuntul inclusiv TVA, procentul de adaos comercial fiind de 30%. Ea se
provizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare inclusiv TVA
24% 8.060 ron, reducere comercială 10%, scont de decontare 2%, TVA 24%.
Care va fi preţul de vânzare afişat în magazin?
14. O societate comercială cu amănuntul achiziţionează mărfuri pe baza
facturii. Preţul de cumpărare 400.000 lei, rabat 2%, scont de decontare 1%,
TVA 24%. Societatea ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul (inclusiv
TVA). În condiţiile în care cota de adaos comercial este de 30%, care este
preţul cu amănuntul (inclusiv TVA) al mărfurilor achiziţionate?
15. Înregistraţi în contabilitate următoarele operaţii financiar-contabile:
a) SC COCOR SRL achiziţionează în data de 01.10.2010 mărfuri în valoare
de 10.000 Ron, TVA 24%;
b) În data de 05.10.2010 se vând mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul în
valoare de 8.000 ron;
c) În 30.10.2010 se descarcă gestiunea mărfurilor vândute.

Test de evaluare
1. Înregistrarea încasărilor în numerar din vânzările zilnice de mărfuri se
înregistrează astfel:
a) 5121 = % b) 5311 = 371
707
4427
c) 5311 = % d) % = 5311
707 707

4427
4427
e) % = 404
371
4426
2. Un magazin descarcă gestiunea cu marfa vândută la preţ de vânzare cu
amănuntul:
a) % = 371 c) % = 371

607
607
4427
378

4428
b)
% = 371 d) % = 371

607
378

378
607
4427
e) % = 371
607
4428
3. Procesul verbal de recepţie intră în categoria:
a) documente de evidenţă a imobilizărilor;
b) documente privind evidenţa bunurilor de natura stocurilor;
c) registre de contabilitate;
d) documente privind contabilitatea generală.
4. Ce reprezintă înregistrarea contabilă 371 = 378?
a) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute;
b) vânzarea mărfurilor;
c) aprovizionarea cu mărfuri;
d) recepţia mărfurilor;
e) încărcarea gestiunii cu valoarea adaosului comercial.
5. Un depozit cumpără marfă cu facutră la cost de achiziţie, TVA 24%,
adaos comercial practicat 30%. Se întocmeşte nota de recepţie:
a) % = 401 b) 371 = 378
371
4426
371 = 378
c)
% = 401 d) 371 = %

371 401

378 378
4426
e) % = 401
371
4426
B. Transcrieţi pe foaia de test numărul corespunzător fiecărui enunţ şi
1. Registrul de casă reprezintă un document de evidenţă a cărui completare
este obligatorie. [ ]
2. Monetarul este un document cu regim special. [ ]
3. Preţul de vânzare cu amănuntul este utilizat de societăţile care practică
activitate de comerţ cu ridicata. [ ]
4. Adaosul comercial este obligatoriu a fi evidenţiat în mod distinct în
contabilitatea societăţilor cu activitate de comerţ en-gros. [ ]

5. Remiza face parte din cadrul reducerilor financiare alături de scontul de
decontare. [ ]
6. Calculul reducerilor comerciale şi financiare se face în cascadă. [ ]
7. Preţul de vânzare cu amănuntul se mai numeşte şi „preţ de raft”. [ ]
8. Factura fiscală reprezintă un document cu regim special de numerotare şi
înseriere utilizat de societăţile comerciale. [ ]
9. Scontul de decontare este o reducere de natură financiară. [ ]
10. Mărfurile sunt însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a
mărfii sau de factura fiscală. [ ]
C. Scrieţi pe foaia de test asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana
A B
a. document de însoţire a mărfii pe timpul
1. Factura fiscală transportului;
b. document de eliberare din magazie a
2. Bonul de consum materialelor;
c. document justificativ pentru depunerea unei
3. Raportul de gestiune sume în casieria unităţii;
d. document de apreciere a calităţii lucrărilor
4. Chitanţa privind obiectivul de investiţii;
e. se întocmeşte în două exemplare de către
5. P
rocesul verbal de
gestionar, pentru fiecare gestiune în parte;
recepţie
f. se întocmeşte de către casierul unităţii.
D. Realizaţi următoarele formule contabile (50 puncte)

SC ALFA SRL având ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, are în
stoc la începutul lunii, mărfuri în valoare de 43.500 Ron, preţ cu amănuntul.
Adaosul comercial aferent mărfurilor este de 8.000 ron, TVA aferentă 6.900
ron. În cursul lunii au loc următoarele operaţii economice:
a. Achiziţionare mărfuri, conform facturii, în valoare de 30.000 ron;
b. Recepţia mărfurilor cumpărate conform Notei de recepţie, adaosul
comercial fiind de 25%.
c. Vânzarea de mărfuri în numerar în valoare de 40.000 ron;
d. Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute;
e. La sfârşitul lunii se închid conturile de venituri şi cheltuieli şi se
regularizează TVA-ul.
Se cer următoarele:
a. Întocmirea formulelor contabile corespunzătoare operaţiilor economico-
financiare de mai sus.
b. Efectuarea calculelor aferente înregistrarilor în contabilitate.
c. Stabilirea soldului final al conturilor: 371, 378 şi 4428.
Observaţie: Calculul coeficientului de repartizare K378 se va realiza cu
două zecimale.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Termeni noi:
yy Costul de achiziţie se compune din preţul de cumpărare negociat şi înscris în
factura primită de la furnizor la care se adaugă eventuale cheltuieli de transport,
unele cheltuieli accesorii efectuate în vederea punerii în stare de funcţionare a
anumitor bunuri, eventual alte taxe nedeductibile.
yy Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi
consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota
cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de
fabricaţia bunurilor.
yy Cheltuieli directe aferente producţiei cuprind materii prime si materiale directe,
energia consumată în procesul tehnologic, salariile muncitorilor direct productivi
şi alte cheltuieli directe de producţie.
yy Cheltuieli indirecte cuprind cheltuieli cu amortizarea utilajelor, cu reparaţiile
acestora, cu salariile personalului din conducere din secţii etc.
yy Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei
creanțe decontate înainte de scadența normală.
yy Adaosul comercial sau marja comerciantului este suma care trebuie sa asigure
acoperirea cheltuielilor de circulaţie ale comerciantului şi obţinerea unui profit.
yy Rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate, vânzări aniversare, vânzări
promoţionale, pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi şi se practică asupra
preţului de vânzare;
yy Remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului estimat sau pentru
cumpărătorii care au un statut preferenţial şi se aplică la preţul curent de vânzare.
yy Risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor
efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei perioade determinate pentru a
recompensa fidelitatea acestuia.
yy Preţul de vânzare cu amănuntul se formează adăugând la costul de achiziţie
adaosul comercial şi TVA neexigibilă.

Noul plan de conturi
A
CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL ȘI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare justă (P)
1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluare (P)
1067. R ezerve din diferențe de curs valutar în relație cu
investiția netă într-o entitate străină (A/P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
108. Interese care nu controlează
1081. I nterese care nu controlează – rezultatul exercițiului
financiar (A/P)
1082. I nterese care nu controlează – alte capitaluri proprii
(A/P)
109. Acțiuni proprii
1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt (A)
1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung (A)
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperită (A/P)
1172. R
ezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a
IAS, mai puțin IAS 29 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176. R
ezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităților Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCIȚIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
14. CÂȘTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,
RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT
SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII
141. C
âștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (P)
149. P
ierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților (P)
1513. P
rovizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii și obligații similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE
161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
1614. Î mprumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat
(P)
1615. Î mprumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de
bănci (P)
1617. Î mprumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat
(P)
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (P)

162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizările financiare
1661. Datorii față de entitățile afiliate (P)
1663. D
atorii față de entitățile de care compania este legată prin interese
de participare (P)
167. Alte împrumuturi și datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni (P)
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate (P)
1686. D
obânzi aferente datoriilor față de entitățile de care compania este
legată prin interese de participare (P)
1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligațiunilor (A)
CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. C
oncesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active
similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizări necorporale (A)
21. IMOBILIZĂRI CORPORALE
211. Terenuri și amenajări de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajări de terenuri
212. Construcții (A)
213. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) (A)
2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare (A)
NOUL PLAN DE CONTURI 179

2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale și plantații (A)
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale (A)
22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
223. Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații în curs de
aprovizionare (A)
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare (A)
23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ȘI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
231. Imobilizări corporale în curs de execuție (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
233. Imobilizări necorporale în curs de execuție (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse în echivalență (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creanțe imobilizate
2671. Sume datorate de entitățile afiliate (A)
2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate (A)
2673. Creanțe legate de interesele de participare (A)
2674. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare (A)
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte creanțe imobilizate (A)
2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate (A)
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
2691. V ărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entitățile
afiliate (P)
2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280. Amortizări privind imobilizările necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor similare (P)

2807. Amortizarea fondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281. Amortizări privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construcțiilor (P)
2813. A
mortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor (P)
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZĂRILOR
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. A justări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare (P)
2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P)
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911. A justări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri
(P)
2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor (P)
2913. A justări pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor (P)
2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție
2931. A justări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de
execuție (P)
2933. A justări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de
execuție (P)
296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
2961. A justări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la
entitățile afiliate (P)
2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. A justări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de
entitățile afiliate (P)
2965. A justări pentru pierderea de valoare a creanțelor legate de
interesele de participare (P)
2966. A justări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe
termen lung (P)
2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizate (P)

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
30. STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Semințe și materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferențe de preț la materii prime și materiale (A/P)
32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE
321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)
326. Animale în curs de aprovizionare (A)
327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33. PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
331. Produse în curs de execuție (A)
332. Servicii în curs de execuție (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. Diferențe de preț la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERȚI
351. Materii și materiale aflate la terți (A)
354. Produse aflate la terți (A)
356. Animale aflate la terți (A)
357. Mărfuri aflate la terți (A)
358. Ambalaje aflate la terți (A)
36. ANIMALE
361. Animale și păsări (A)
368. Diferențe de preț la animale și păsări (A/P)

37. MĂRFURI
371. Mărfuri (A)
378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P)
38. AMBALAJE
381. Ambalaje (A)
388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P)
39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN
CURS DE EXECUȚIE
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. A justări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție (P)
394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți (P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți (P)
3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți (P)
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P)
396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
CLASA 4 – CONTURI DE TERȚI

40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori (P)
403. Efecte de plătit (P)
404. Furnizori de imobilizări (P)
405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408. Furnizori – facturi nesosite (P)

409. Furnizori – debitori
4091. F
urnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor (A)
4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii (A)
41. CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE
411. Clienți
4111. Clienți (A)
4118. Clienți incerți sau în litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienți (A)
418. Clienți – facturi de întocmit (A)
419. Clienți – creditori (P)
42. PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Rețineri din salarii datorate terților (P)
428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanțe în legătură cu personalul (A)
43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI ASIMILATE
431. Asigurări sociale
4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)
4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437. Ajutor de șomaj
4371. Contribuția unității la fondul de șomaj (P)
4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj (P)
438. Alte datorii și creanțe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanțe sociale (A)
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ȘI CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit (P)
442. Taxa pe valoarea adăugată
4423. TVA de plată (P)

4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibilă (A)
4427. TVA colectată (P)
4428. TVA neexigibilă (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenții
4451. Subvenții guvernamentale (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenții (A)
446. Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate (P)
448. Alte datorii și creanțe cu bugetul statului
4481. Alte datorii față de bugetul statului (P)
4482. Alte creanțe privind bugetul statului (A)
45. GRUP ȘI ACȚIONARI/ASOCIAȚI
451. Decontări între entitățile afiliate
4511. Decontări între entitățile afiliate (A/P)
4518. Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate (A/P)
453. Decontări privind interesele de participare
4531. Decontări privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate acționarilor/asociaților
4551. Acționari/asociați – conturi curente (P)
4558. Acționari/asociați – dobânzi la conturi curente (P)
456. Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plată (P)
458. Decontări din operații în participație
4581. Decontări din operații în participație – pasiv (P)
4582. Decontări din operații în participație – activ (A)
46. DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERȘI
461. Debitori diverși (A)
462. Creditori diverși (P)
47. CONTURI DE SUBVENȚII, REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472. Venituri înregistrate în avans (P)
473. Decontări din operații în curs de clarificare (A/P)
475. SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII
4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții (P)
4752. Î mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru
investiții (P)
4753. Donații pentru investiții (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții (P)
48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII
481. Decontări între unitate și subunități (A/P)
482. Decontări între subunități (A/P)
49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR
491. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți (P)
495. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – decontări în cadrul grupului
și cu acționarii/asociații (P)
496. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși (P)
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
501. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)
505. Obligațiuni emise și răscumpărate (A)
506. Obligațiuni (A)
508. Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament (A)
509. Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt
5091. V
ărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile
afiliate (P)
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scurt (P)
51. CONTURI LA BĂNCI
511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat (A)
5113. Efecte de încasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bănci
5121. Conturi la bănci în lei (A)
5124. Conturi la bănci în valută (A)
5125. Sume în curs de decontare (A)
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plătit (P)
5187. Dobânzi de încasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)

5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de bănci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. CASA
531. Casa
5311. Casa în lei (A)
5314. Casa în valută (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale și poștale (A)
5322. Bilete de tratament și odihnă (A)
5323. Tichete și bilete de călătorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei (A)
5412. Acreditive în valută (A)
542. Avansuri de trezorerie (A)
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne (A/P)
59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE
TREZORERIE
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile
afiliate (P)
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și
răscumpărate (P)
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor (P)
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe termen scurt și
creanțe asimilate (P)
CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia și apa
606. Cheltuieli privind animalele și păsările
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI
611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile și cercetările
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților
643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
6451. Contribuția unității la asigurările sociale
6452. Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
6453. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6456. Contribuția unității la schemele de pensii facultative
6457. Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate

6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
654. Pierderi din creanțe și debitori diverși
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi și penalități
6582. Donații acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creanțe legate de participații
664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. C heltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814. C heltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere
de valoare
6863. C heltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare
a imobilizărilor financiare
6864. C heltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare
a activelor circulante
6868. C heltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare
a obligațiunilor

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. C
heltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI
70. CIFRA DE AFACERI NETĂ
701. Venituri din vânzarea produselor finite
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii și cercetări
706. Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii
707. Venituri din vânzarea mărfurilor
708. Venituri din activități diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție
72. VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI
721. Venituri din producția de imobilizări necorporale
722. Venituri din producția de imobilizări corporale
74. VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subvenții de exploatare
7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. V
enituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și
materiale consumabile
7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului
7415. V
enituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție
socială
7416. V
enituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități

7582. Venituri din donații primite
7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
7584. Venituri din subvenții pentru investiții
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt
763. Venituri din creanțe imobilizate
764. Venituri din investiții financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferențe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obținute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863. V enituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
7864. V enituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
CLASA 8 – CONTURI SPECIALE
80. CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri și garanții acordate
8018. Alte angajamente acordate

802. Angajamente primite
8021. Giruri și garanții primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afara bilanțului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință
8036. Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadență
8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune și cu chirie
8039. Alte valori în afara bilanțului
804. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. D
obânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajunse la scadență
8051. Dobânzi de plătit
8052. Dobânzi de încasat
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
807. Active contingente
808. Datorii contingente
89. BILANȚ
891. Bilanț de deschidere
892. Bilanț de închidere
CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE
90. DECONTĂRI INTERNE
901. Decontări interne privind cheltuielile
902. Decontări interne privind producția obținută
903. Decontări interne privind diferențele de preț
92. CONTURI DE CALCULAȚIE
921. Cheltuielile activității de bază
922. Cheltuielile activităților auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de producție
924. Cheltuieli generale de administrație
925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCȚIEI
931. Costul producției obținute
933. Costul producției în curs de execuție

Manual Contabilitate Generala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Contabilitate Generala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cătălin Hănţulie

Oana Drăgan Mihaela Andrescu

Copyright © 2011 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin editurii Akademos Art.

Editura Akademos Art

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

2 Reglementări legislative privind evaluarea,

3 ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR

Noul plan de conturi.....................................................................177

La sfârşitul acestui capitol veţi fi capabili să:

Noţiunea de principiu contabil reprezintă diferite proceduri, reguli,

Un calculator aflat în funcţiune va fi înregistrat în bilanţ la

2. Principiul costului istoric

Calculatorul cumpărat cu 2000 lei (suma preluată din bilanţ) nu

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 5

în luna decembrie vindem mărfuri în valoare de 1500 lei,

5. Principiul permanenţei metodelor

După achiziţionarea unui utilaj şi stabilirea metodei de

6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

În exerciţiu financiar current, o întreprindere a înregistrat

6 Contabilitatea unităţii economice

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 7

1.2.1 Bilanţul Contabil

Activ – Datorii = Capitaluri proprii

În practică se cunosc două forme de bilanţ:

8 Contabilitatea unităţii economice

ACTIV Exerciţiul PASIV Exerciţiul

zz Bilanţul vertical (bilanţul tip listă), are la bază relaţia

Activ – Datorii = Capitaluri proprii

fiind prezentat mai întâi activul şi în continuare datoriile şi capitalul propriu.

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 9

Potrivit reglementărilor în vigoare la noi în ţară a fost adoptat ca model

10 Contabilitatea unităţii economice

Bilanţul orizontal sub formă de cont

I. Stocuri 3000 C. DATORII 22500

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 11

12 Contabilitatea unităţii economice

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 13

14 Contabilitatea unităţii economice

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 15

16 Contabilitatea unităţii economice

Semnătura ………………….. Semnătura ……………………..

Aplicaţii practice privind modificările bilanţiere

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 17

Se încasează prin contul de la bancă o creanţă de la clienţi în

Se încorporează în capitalul social rezervele existente în valoare

Se achiziţionează de la furnizori materii prime, pe credit

Se achită prin casa în lei datoria către furnizori, în valoare de

18 Contabilitatea unităţii economice

Se încasează de la clienţi prin casierie (casa în lei) suma de

Întreprinderea achită datoria faţă de furnizor dintr-un credit

Se majorează capitalul social cu suma de 200 lei, reprezentând

Societatea decide transformarea obligaţiunilor în acţiuni

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 19

Se aprobă de către AGA restituirea aportului la capitalul social a

Se înregistrează promisiunea acţionarilor de a-şi aduce aportul

Întreprinderea achiziţionează produse finite de la furnizori în

Se descarcă gestiunea de mărfuri la costul de 500 lei.

Se achită datoria faţă de furnizori prin contul de la bancă, în

20 Contabilitatea unităţii economice

PRINCIPIILE ŞI PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITĂŢII 21

În mod convenţional, s-a stabilit ca în cazul conturilor de activ, existentul

2 Reglementări legislative privind evaluarea,

3 ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR

2. Se înregistrează încorporarea rezervelor în capitalul social, în

4. Se achită o datorie către furnizori, în valoare de 1750 lei, din

1. Prima regula de funcţionare a