24.02.2022 - Contabilitatea Datoriilor Aspecte Problematice.

UN CONTABIL INFORMAT ESTE UN CONTABIL ÎNARMAT!
Curs de perfecționare în contabilitate

„Contabil expert”
Modulul: Contabilitatea datoriilor: aspecte

problematice
Data: 24.02.2022
Formator: Rodica CUȘMĂUNSĂ
Acest material nu poate fi înstrăinat sau utilizat în alte scopuri decât cele de instruire, informare.
Autor: conf. univ., dr. Rodica Cuşmăunsă 1
Cuprins:
1. Contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung/scurt ................................................................. 2
2. Contabilitatea datoriilor comerciale curente................................................................................... 11
2.1. Modul de contabilizare a datoriilor comerciale curente în valută străină ............................... 11
2.2. Majorarea de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale: aspecte fiscale ........ 13
3. Contabilitatea datoriilor față de personal........................................................................................ 14
3.1. Retribuirea muncii paznicilor și a altor lucrători în condițiile evidenței muncii globale a
timpului de muncă.............................................................................................................................. 14
3.2. Aspecte probletice aferente calculului concediului medical ................................................... 17
4. Decontarea datoriilor al căror termen de prescripție a expirat: aspecte contabile și fiscale ........... 25
5. Evidența datoriilor privind impozitele și contrapunerea cu contul curent al contribuabilului ....... 32
1. Contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung/scurt

Modul de reflectare a datoriilor financiare şi a costurilor îndatorării este stipulat în SNC ,,Capital
propriu şi datorii” şi SNC ,,Costurile îndatorării”.
Pe măsura primirii creditelor şi împrumuturilor se înregistrează majorarea numerarului și majorarea datoriilor.
Privind lipsa obligaţiei de aplicare a MCC la primirea împrumuturilor
ÎNTREBARE: Entitatea „M” SRL intenţionează să împrumute mijloace băneşti de la fondatorii săi pe un termen
de câteva luni. Trebuie oare entitatea să utilizeze MCC la primirea împrumutului de mijloace băneşti în numerar?
RĂSPUNS: Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările
băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar,
respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite
efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control (în continuare – MCC).
Totodată, conform prevederilor pct. 4 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control
pentru efectuarea decontărilor în numerar (în continuare – Regulament), la efectuarea decontărilor băneşti în
numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze MCC, eliberând
plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.
Deci, obligativitatea utilizării MCC se extinde doar asupra operaţiunilor economice, iar, potrivit
Regulamentului, operaţiunea economică reprezintă un fapt economic care constă în vânzarea de bunuri,
executarea de lucrări, prestarea de servicii; perceperea contravalorilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor; perceperea
plăţilor fiscale/nefiscale, a altor încasări.
Prin Decizia Consiliului consultativ al IFPS nr. 3/4 din 13.11.2014
(http://www.fisc.md/Decizii_Consiliului_Consultativ.aspx?file=6378 ) s-a stabilit că încasările băneşti în
numerar sub formă de împrumut primite de la fondatori şi persoane fizice, precum şi rambursarea
împrumuturilor nu se înregistrează în MCC, deoarece acestea nu reprezintă operaţiuni care reies din raporturi
comerciale, adică nu reprezintă operaţiuni economice.
Costurile îndatorării includ:

1) dobînzile aferente împrumuturilor;
2) costurile suplimentare aferente împrumuturilor (de exemplu valoarea serviciilor de consultanţă, de
expertiză a contractului de împrumut, comisionul bancar);
3) dobînzile de leasing financiar recunoscute în conformitate cu SNC „Contracte de leasing”;
4) diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobînzilor privind împrumuturile;
5) sumele amortizării primelor aferente obligaţiunilor emise etc.
Costurile îndatorării se reflectă în contabilitate şi în situaţiile financiare în perioada de gestiune în care ele
au fost efectiv suportate (calculate). Costurile îndatorării se contabilizează separat de suma de bază a datoriilor
privind împrumuturile primite.
Recunoaşterea costurilor îndatorării se efectuează în funcţie de faptul dacă acestea sînt sau nu atribuibile
direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de producţie.
Costurile îndatorării care sînt atribuibile direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu
lung de producţie se capitalizează. Activele cu ciclu lung de producţie cuprind:
1) stocurile care necesită un proces îndelungat de fabricare şi de pregătire spre utilizare conform destinaţiei
(de exemplu, vinurile brute aflate în proces de maturaţie şi destinate pentru fabricarea vinurilor de calitate
superioară, a vinurilor spumante; distilatul destinat fabricării divinului, lichiorului, whisky-ului);
2) imobilizările necorporale în curs de execuţie (de exemplu, programele informatice, formulele, soluţiile
tehnice, mostrele industriale, invenţiile);
3) imobilizările corporale în curs de execuţie (de exemplu, clădirile, construcţiile speciale - conductele de
apă, gaze, podurile, reţelele de telecomunicaţii, utilajul care necesită montare complicată);
4) investiţiile imobiliare în curs de reamenajare sau reconstruire (de exemplu, terenurile, clădirile aflate în
proprietatea entităţii sau primite în leasing financiar şi destinate transmiterii în leasing operaţional).
În categoria activelor cu ciclu lung de producţie nu se includ:
 activele financiare;
 stocurile care sînt fabricate în cantităţi mari în mod repetitiv pe parcursul unei perioade scurte de timp;
 activele care în momentul achiziţiei sînt gata pentru utilizarea prestabilită sau pentru vînzare.
Identificarea activelor cu ciclu lung de producţie, recunoaşterea şi evaluarea costurilor îndatorării se efectuează
conform politicilor contabile ale entităţii în baza raţionamentului profesional şi cu respectarea raportului cost-
beneficiu.
Capitalizarea acestor costuri se admite în cazul în care există certitudinea că ele vor genera beneficii
economice viitoare entităţii, iar mărimea lor poate fi evaluată în mod credibil.
Debit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”, 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”,
215 ,,Producţia în curs de execuţie”, 131 „Activive biologice în curs de execuție”…
Credit 511 ,,Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.6 „Dobînzi aferente creditelor bancare”,
512 „Împrumuturi pe termen scurt”, subcontul 512.6 „Dobînzi aferente împrumuturilor”
Începerea capitalizării
Capitalizarea costurilor îndatorării începe la data la care entitatea îndeplineşte concomitent pentru prima
dată următoarele condiţii:
1) suportă costuri aferente activului cu ciclu lung de producţie respectiv;
2) suportă costurile îndatorării;
3) începe activităţile necesare pentru achiziţia, construcţia sau producţia activului cu ciclu lung de producţie
şi pregătirea acestuia pentru utilizarea prestabilită sau pentru vînzare.
Costurile aferente activului cu ciclu lung de producţie cuprind:
1) costurile aferente plăţii numerarului, utilizării altor active sau apariţiei datoriilor pentru care se calculează
dobînzi;
2) costurile îndatorării capitalizate în perioada precedentă.
Entitatea suportă costurile îndatorării pe măsura calculării dobînzilor şi efectuării altor costuri aferente
împrumuturilor primite.
Activităţile necesare pentru achiziţia, construcţia sau producţia activului cu ciclu lung de producţie şi
pregătirea acestuia pentru utilizarea prestabilită sau pentru vînzare includ:
 achiziţia, construcţia sau producţia activului cu ciclu lung de producţie;
 activitatea tehnică sau administrativă, inclusiv anterioare începerii construcţiei sau producţiei (de
exemplu, activitatea legată de primirea autorizaţiei pentru construcţie);
 păstrarea stocurilor, considerată ca o parte necesară a procesului de creare şi pregătire a acestuia spre
utilizare după destinaţie sau spre vînzare (de exemplu, păstrarea vinurilor brute în decursul unei perioade
îndelungate de timp pentru producţia vinurilor de calitate superioară şi/sau spumante).
Întreruperea capitalizării
Capitalizarea costurilor îndatorării se întrerupe în cazul în care încetează pe o perioadă îndelungată de
timp activitatea necesară pentru crearea activului cu ciclu lung de producţie şi pregătirea acestuia spre utilizarea
prestabilită sau pentru vînzare (de exemplu, costurile îndatorării nu se capitalizează dacă este suspendată pe o
perioadă îndelungată de timp producţia/construcţia activului cu ciclu lung de producţie din cauză insuficienţei
materialelor de construcţii sau a utilajelor).
Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe:
 în perioada sistării construcţiei sau producţiei activului cu ciclu lung de producţie din cauze naturale,
caracteristice unei zone geografice concrete (de exemplu, capitalizarea costurilor îndatorării continuă în
cazul sistării temporare a construcţiei unui pod din cauza nivelului înalt al apei, cu condiţia că un atare
nivel al apei constituie un fenomen obişnuit într-o anumită perioadă a anului);
 pe parcursul perioadei în care au loc lucrări tehnice şi administrative semnificative aferente activelor cu
ciclu lung de producţie.
Încetarea capitalizării
Capitalizarea costurilor îndatorării încetează în cazul în care au fost finalizate activităţile de bază necesare
pentru pregătirea activului cu ciclu lung de producţie în vederea utilizării sale prestabilite sau a vînzării. Activul
se consideră finalizat pentru utilizarea prestabilită sau pentru vînzare atunci cînd construcţia sau producţia
unui activ cu ciclu lung de producţie este încheiată, deşi activitatea administrativă curentă şi lucrările legate de
finisarea suplimentară nesemnificativă, la comanda cumpărătorului sau utilizatorului, pot încă să continue (de
exemplu, dacă construcţia clădirii este finisată, dar mai sînt de realizat unele modificări minore, cum ar fi
decorarea interioară a acesteia, la comanda cumpărătorului sau al utilizatorului, atunci se consideră că a fost
încheiată cea mai mare parte a lucrărilor de creare a activului cu ciclu lung de producţie).
În cazul în care au fost finalizate lucrările de pregătire a unor părţi distincte ale activului cu ciclu lung de
producţie şi fiecare parte poate fi utilizată separat, iar lucrările privind alte părţi ale activului continuă,
capitalizarea costurilor îndatorării pentru fiecare parte finalizată a activului încetează, iar pentru părţile
neterminate continuă.
Dacă unele părţi finalizate ale activului cu ciclu lung de producţie nu pot fi utilizate pînă la finalizarea
tuturor celorlalte părţi constitutive ale acestuia, capitalizarea costurilor îndatorării privind părţile finalizate ale
activului continuă. În acest caz, capitalizarea costurilor îndatorării încetează în momentul cînd activul este gata
integral pentru utilizarea prestabilită sau pentru vînzare.
Modul de stabilire a perioadelor (lunilor) de începere, întrerupere şi încetare a capitalizării costurilor
îndatorării aferente activelor cu ciclu lung de producţie este prezentat în continuare.
Modul de stabilire a perioadelor (lunilor) de începere, întrerupere

şi încetare a capitalizării costurilor îndatorării
Exemplul 1. În anul 202_ o entitate a efectuat din contul resurselor proprii şi a creditelor bancare lucrări
aferente:
- achiziţiei şi pregătirii unui teren pentru construcţia clădirii;
- instalării unui utilaj de producţie.
Pe parcursul acestui an au fost efectuate următoarele tranzacţii aferente activelor nominalizate:
1) în mai - achiziţia terenului. Lucrările de pregătire a terenului pentru construcţie au fost începute în
iulie;
2) în martie - achiziţionarea utilajului şi începerea instalării lui;
3) în iulie - suspendarea lucrărilor de instalare a utilajului în legătură cu lipsa pieselor necesare;
4) în septembrie - reluarea lucrărilor de instalare a utilajului;
5) în decembrie - întreruperea lucrărilor de instalare a utilajului din cauza condiţiilor climaterice
nefavorabile caracteristice pentru perioada de iarnă;
6) în decembrie - finalizarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcţia clădirii.
În baza datelor din exemplu, entitatea stabileşte perioadele (lunile) de începere, întrerupere şi încetare a
capitalizării a costurilor îndatorării aferente activelor cu ciclu lung de producţie în modul prezentat în tabelul 1.
Tabelul 1
Determinarea perioadelor de începere, întrerupere şi încetare a capitalizării costurilor îndatorării
Nr. Perioada, lunile Comentarii
crt.
1 iulie-decembrie Capitalizarea costurilor îndatorării aferente terenului trebuie începută în iulie
concomitent cu efectuarea lucrărilor de pregătire a acestuia pentru utilizarea prestabilită
Dt 121, 122 Ct 511.6
2 martie-iunie În această perioadă costurile îndatorării aferente utilajului pot fi capitalizate, deoarece au
început lucrările de instalare a acestuia Dt 121 Ct 511.6
3 iulie-august Capitalizarea costurilor îndatorării aferente utilajului trebuie întreruptă, deoarece au fost
sistate lucrările de instalare a acestuia Dt 722.1 Ct 511.6
4 septembrie- Capitalizarea costurilor îndatorării aferente utilajului este posibilă, deoarece au fost
noiembrie reluate lucrările de instalare a acestuia Dt 121 Ct 511.6
5 decembrie Capitalizarea costurilor îndatorării aferente utilajului nu se întrerupe, deoarece sistarea
lucrărilor de instalare este cauzată de condiţiile climaterice nefavorabile Dt 121 Ct 511.6
6 decembrie Capitalizarea costurilor îndatorării aferente terenului trebuie să înceteze, deoarece acesta
este gata pentru utilizarea prestabilită Dt 722.1 Ct 511.6
Modul de calculare şi de achitare a dobînzilor şi a altor costuri ale îndatorării se stabileşte în contractele
de împrumut şi de leasing financiar.
Costurile îndatorării care nu sînt atribuibile direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu
lung de producţie şi/sau care nu corespund cerinţelor de capitalizare se recunosc drept cheltuieli curente în
perioada în care acestea au fost efectiv suportate prin formula contabilă:
Debit 722 „Cheltuieli financiare”, subcontul 7221 „Cheltuieli privind dobînzile”
Credit 511 ”Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.6 „Dobînzi aferente creditelor bancare”, 512
„Împrumuturi pe termen scurt”, subcontul 512.6 „Dobînzi aferente împrumuturilor” 1
În cazul în care contul curent al entităţii este deschis la banca de la care s-a luat credit, atunci costurile
îndatorării (dobînzile calculate) care nu sînt atribuibile direct achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu
ciclu lung de producţie şi/sau care nu corespund cerinţelor de capitalizare se recunosc drept cheltuieli curente în
perioada în care acestea au fost efectiv suportate prin formula contabilă:
Debit 722 „Cheltuieli financiare”, subcontul 7221 „Cheltuieli privind dobînzile”
Credit 242 „Conturi curente în moneda naţională” sau 243 „Conturi curente în valută străină”
Modul de calculare şi de achitare a dobînzilor şi a altor costuri ale îndatorării se stabileşte în contractele de
împrumut şi de leasing financiar.
Legislaţia Republicii Moldova nu stabileşte un formular de document primar cu regim special pentru
operaţiunea de calculare a dobînzilor aferente contractelor de împrumut. Pentru justificarea documentară a
operaţiunii de calculare a dobînzii şi deducerea acestora în scopuri fiscale poate servi nota de contabilitate sau
un alt document similar care trebuie să conţină toate elementele prevăzute în art.11 alin.(7) din Legea contabilităţii
1
Până la data de 01.01.2020, aceste cheltuieli se înregistrau în componenţa altor cheltuieli din activitatea operaţională (în contul 714).
Includerea dobânzilor aferente împrumuturilor în componenţa cheltuielilor financiare rezultă din noua redacţie a pct. 2 din anexa 5 la SNC
„Cheltuieli” şi a pct. 143 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”. Suma acestor cheltuieli trebuie să fie luată în calcul la determinarea
indicatorului rd. 101 „Cheltuieli privind dobânzile” din noul format al situaţiei de profit şi pierdere.
și raportării financiare nr. 287/2017.
Exemplul 2. Se întocmește Nota de contabilitate nr.12 din 31.12.202_ la calculul dobînzii în mărime de 15%
anual pentru împrumutul pe termen scurt (12 luni) primit în sumă 15 000 lei de la V. Creţu în baza contractului
de îmrumut nr.3/ÎMP din 01.10.202_.
Tabelul 2
Notă de contabilitate
Entitatea SRL “Meridian” Nr. Data
c/f 1011500500178 document Ziua Luna Anul
NOTĂ DE CONTABILITATE _12_ _31_ _12_ _202__
Nr. Simbolul conturilor Suma,
Explicaţii Calculul
crt. Debit Credit lei
Calculul dobînzii conform
(15 000 lei*15%:100%) / 365 *
1. Contractlui de împrumut nr. 722.1 512.6 567,12
92 zile
3/ÎMP din 01.10.202_
TOTAL 567,12
Întocmit______________________ Verificat______________________
În temeiul art. 89 al Codului Fiscal „fiecare plătitor, menţionat la art. 90, de dobînzi în folosul persoanelor
fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),
este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12 % din plată”.
Conform art. 91 al CF „persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din
plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la
liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat.
Suma impozitului calculate de la dobînda în folosul persoanei fizice la momentul achitării se reflectă în rd.
21 la codul DOB din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate
IPC 21 (care se va prezenta pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care a fost efectuată operațiunea de
achitare a dobînzii) pentru care se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”, subcontul 512.6 „Dobînzi aferente împrumuturilor”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.3 "Datorii privind impozitul pe venit reţinut la
sursa de plată".
Ulterior, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, în baza prevederilor art. 92 alin. (3)
din CF, SRL-îmrumutat va prezenta SFS Nota de informare IALS 21. Totodată, SRL-îmrumutat, pe lîngă Nota
de informare IALS 21, va prezenta SFS până la 1 martie a anului fiscal imediat următor celui în care au fost
efectuate plățile, să prezinte asociatului-împrumutător persoană fizică Informația privind tipul venitului achitat
(dobînda), suma acestuia, precum și suma impozitului pe venit reținut.
Este de menționat că reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 12% din dobînzi nu
constituie o reținere finală. Cu toate acestea, persoană fizică – asociatul – împrumutător nu va avea obligația de
a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit în condițiile introducerii a cotei unice de impunere a
veniturilor persoanelor fizice în mărime de 12%.
Dacă entitatea – împrumutat nu va reține la sursa de plată impozitului pe venit, ea va trebui să-l achite
din surse proprii, însă, în acest caz, suma respectivă nu va putea fi dedusă în scopuri fiscale, deoarece, conform
prevederilor art. 30 alin. (2) din CF, nu se permite deducerea impozitelor achitate în numele unei alte persoane
decît contribuabilul.
29.1.3.4.1. Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile legate de achitarea dobînzilor pentru
împrumutul luat de la persoanele fizice, juridice (cu excepția instituțiilor financiare, a organizațiilor de
microfinanțare și a companiilor de leasing), utilizat în cadrul activității de întreprinzător?
În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, deducerea dobînzilor aferente creditelor și
împrumuturilor se permite în conformitate cu art. 24 din Codul fiscal.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor aferente
dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul
persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii
ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12
luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină. Rata medie ponderată a dobînzii la
creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea
pe lei moldoveneşti şi pe valută străină se determină de către Banca Naţională a Moldovei şi se publică pe pagina
web oficială a acesteia.
Informația privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăsește
www.bnm.md> statistici și publicații> date statistice frecvent utilizate> Ratele medii ponderate ale dobînzilor la
creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente>Credite noi.
Informaţia privind rata medie ponderată a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar se regăseşte
(https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC8.xhtml) de selectat:
Indicatorul – „rata”
Periodicitatea – „lunar”
Începutul – „noiembrie 202_”, sfîrşitul – “noiembrie 202_”
Categoria – „persoane juridice”
Termenul – „pe termen de pînă la 12 luni” sau „de peste pînă la 12 luni”
Monedă – „monedă națională” sau „valută”
Astfel, conform datelor BNM, pentru luna noiembrie 2021, rata dobânzii aplicată la creditele
noi acordate persoanelor juridice în lei pe un termen de până la 12 luni este de 8,93% (3,91%).
Astfel, în cazul în care entitatea se conformă prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, aceasta este în
drept să atribuie la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile aferente dobânzilor pentru împrumutul extern,
înregistrat la BNM în limita stabilită la art. 25 alin. (2) din Codul fiscal.
În baza datelor din exemplul 2, entitatea a contabilizat:
Tabelul 3
Registrul de înregistrari cronologice pe anul 202_
N Conținutul operației economice Suma, lei Debit Credit
1. Se primeşte în casă împrumutul pe termen scurt de la persoana fizică – Creţu 15 000 241 512.4
V. (registrul de casă)
2. Se reflectă dobânda calculată pentru împrumutul primit de la V.Creţu (nota de 567,12 722.1 512.6
contabilitate)
3. Reținerea impozitului pe venit la achitarea dobînzii în folosul oricăror 68,05 512.6 534.3
beneficiari (contract de împrumut, ordin de plată, forma IPC 21 rîndul DOB)
(567,12 x 12%)
4. Se achită: (dispoziția de plată f.OC-2)
- dobînda (567,12 lei – 68,05 lei) 499,07 512.6 241
- cota împrumutului 3 000 512.4 241
Extras din IPC 21
Tabelul nr.1 Suma venitului achitat, impozitul pe venit şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute din acesta/
Таблица №1 Сумма выплаченного дохода, подоходный налог и взносы обязательного медицинского страхования, удержанные из этого дохода
Cod Tipul sursei de venit Codul Venitul Impozitul Suma primelor calculate și
sursei de calculat și pe venit reținute de către
venit îndreptat spre reținut angajatori, alte persoane
achitare (lei) (lei) juridice și fizice (lei)
1 2 3 4 5 6
21 Dobânzi, art.89 din CF / Процентные DOB 567,12 68,05 X
начисления, ст.89 Налогового кодекса
Extras IALS 21
Nr. Codul Numele şi Codul Codul Suma totală a Numărul Suma scutirilor acordate Suma totală a Suma Contribuţia Suma
d/o fiscal prenumele fiscal al sursei venitului de luni în pentru perioada fiscală scutirilor deducerilor individuală impozitului
al angajatului angajatului soţului de venit îndreptat care venitul conform codului scutirii, (lei) acordate în conform de asigurări pe venit
sau al altui sau al altui (soţiei) anga- spre achitare a fost P M Sm N H perioada fiscală art.36 din sociale de reţinut (lei)
beneficiar- beneficiar jatului* în perioada îndreptat curentă, Codul fiscal, stat
rezident fiscală, spre (lei)(col.8+9+10+ (lei) obligatorii
(lei) achitare** 11+12+13) PAM (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1. 0123456789023 Crețu Viorel 09876543210 SAL 27 750 3 10 500 10 500 2 497,50 1 770,30
2. 0123456789023 Crețu Viorel DOB 567,12 - - 68,05
…. … … …. …... …..
TOTAL 125 457,45 X …. … …… 5645,59 13 937,3
INFORMAŢIA
nr. _1_ din “_25_”___februarie____202____
privind veniturile calculate şi achitate în folosul persoanei fizice (juridice)
şi impozitul pe venit reţinut din aceste venituri
Prin prezenta, _________SRL „Meridian”, _1011500500178____________________________________
(denumirea persoanei responsabile de reţinerea impozitului, codul fiscal)
se confirmă că,
_______________ Crețu Viorel, IDNP 0123456789023__________________________________________________
(numele, prenumele persoanei fizice sau denumirea agentului economic în folosul căruia a fost efectuată plata şi codul fiscal)
pe parcursul anului 202___ i-au fost achitate venituri sub formă de:
Codul sursei Suma venitului îndreptată Suma deducerilor conform art.36 din Codul fiscal, lei Suma impozitului
de venit spre achitare, lei primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe venit reţinut, lei
1 2 3 4
SAL 27 750,00 2 497,50 1 770,30
DOB 567,12 - 68,05
În rîndul 03010 al declarației VEN 12 se reflectă ajustarea cheltuielilor legate de dobînzile calculate. În
col.2 se reflectă cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în col.3 – cheltuielile constatate în limitele
stabilite de art.25 alin.(2) din CF.
Anexa 2D (extras)
Constatat in
Diferenta
Indicatori cod Contabilitatea Scopuri fiscale
(col.3-col.2)
finanaciara
A 1 2 3 4
Cheltuieli legate de dobînzile plătite sau calculate (art.25
0310 567,12 (15%) 337,632 (229,49)
alin.(2) din CF)
La 31 decembrie are loc revizuirea perioadei de achitare finală a creditelor şi împrumuturilor pentru anul
următor şi, în cazul în care, termenul de achitare va fi mai mic de 12 luni pe parcursul anului următor, atunci se
2
15 000 lei * 8,93 % / 365 zile x 92 zile = 337,63 lei
reflectă:
Debit 411 „Credite bancare pe termen lung” şi/sau 412 „Împrumuturi pe termen lung”
Credit 511 „Credite bancare pe termen scurt” şi/sau 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
Exemplul 3. La 17 decembrie 202N, entitatea „Omega” SRL a primit un credit. Suma creditului constituie
450 000 lei, perioada de acordare – 24 luni, iar dobînda anuală 9 %. Conform contractului de credit, dobânzile
se calculează începând cu următoarea zi după primirea creditului și se achită la data de 17 a fiecărei luni, iar
suma de bază a împrumutului se rambursează în mărime de jumătate a sumei creditului la finele fiecărui an.
În baza datelor din exemplul 3, entitatea „Omega” SRL trebuie să întocmească următoarele formule
contabile pentru perioada decembrie 202N – ianuarie 202N+1 prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 4
Registrul de înregistrari cronologice pe anul 202_
N Data Conținutul operației economice Suma, Debit Credit
lei
1. 17.12.202N Se reflectă primirea în contul curent un credit pe termen lung 440 000 242 411
2. 17.12.202N Se reflectă comision pentru eliberarea numerarului, 10 000 713.5 411
examenarea cererii de creditare și gestionarea creditului
3. 31.12.202N Se reflectă dobânda calculată aferentă creditului primit 1 553,42 722.1 541.3
pentru perioada 18.12-31.12.202N (450 000 lei x 9 % x 14
zile : 365 zile)
4. 31.12.202N Se reflectă transferarea cotei-părți a creditului la care 225 000 411 511
termenul de achitare va fi mai mic de 12 luni pe parcursul
anului următor (450 000 lei / 2)
5. 17.01.202N+1 Se reflectă dobânda calculată aferentă creditului primit 1 886,30 722.1 511.6
pentru perioada 01.01-17.01.202N+1 (450 000 lei x 9 % x 17
zile : 365 zile)
6. 17.01.202N+1 Se reflectă decontarea dobânzilor calculate până la 1 553,42 541.3 511.6
survenirea termenului de achitare a acestora
7. 17.01.202N+1 Se reflectă achitarea dobânzilor pentru perioada 18.12.202N- 3 439,72 511.6 242
17.01.202N+1 (1 553,42 + 1 886,30)
În cazul obţinerii creditelor şi împrumuturilor în valută străină apare diferenţă de curs, care se determină
şi se reflectă în conformitate cu SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Echivalentul în monedă naţională se determină prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la
data:
1) înregistrării iniţiale a operaţiunii în valută străină;
2) achitării integrale sau parţiale a creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor în valută străină;
3) întocmirii situaţiilor financiare (data raportării).
Operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial în monedă naţională prin aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc la data înregistrării iniţiale, care se determină în funcţie de tipul operaţiunii:
1) operaţiunile bancare şi de casă - data încasării (eliberării) numerarului;
2) primirea/acordarea de credite şi împrumuturi - data primirii/acordării creditelor şi împrumuturilor.
Achitarea creanţelor şi datoriilor în valută străină se înregistrează prin aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc la data achitării. Diferenţele de sumă favorabile şi nefavorabile care apar la data achitării creanţelor
şi datoriilor se recunosc ca venituri sau cheltuieli curente. La întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare
în valută străină (numerarul, creanţele, datoriile, inclusiv avansurile acordate şi primite, investiţiile financiare, cu
excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data
raportării.
Entitatea poate recalcula elementele monetare atît la data raportării, cît şi cu o altă periodicitate
prevăzută în politicile contabile (lunar, trimestrial, etc.). Diferenţele de curs valutar favorabile şi nefavorabile care
apar ca rezultat al recalculării la data raportării a elementelor monetare precum şi a acţiunilor evaluate la valoarea
justă, se recunosc ca venituri şi cheltuieli curente şi se contabilizează în conformitate cu prevederile pct. 9 şi 10
din SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
În cazul în care operaţiunea în valută străină a fost înregistrată într-o perioadă de gestiune, iar achitarea se
efectuează în altă perioadă de gestiune, diferenţele de curs valutar se recunosc în fiecare perioadă de gestiune pînă
la data achitării. În conformitate cu Planul general de conturi contabile, diferenţele de curs valutar se
contabilizează în modul următor:
 diferenţe de curs valutar favorabile – ca majorare a creanţelor curente şi/sau altor active sau diminuare
a datoriilor curente şi majorare a veniturilor curente, adică:
Debit conturile 411 ”Credite bancare pe termen lung”, 412 „Împrumuturi pe termen lung”,
511”Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
Credit contul 622 „Venituri financiare”, subcontul 622.6 “Venituri din diferenţe de curs valutar”
 diferenţe de curs valutar nefavorabile – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a creanţelor
curente şi/sau altor active sau majorare a datoriilor curente, adică:
Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”, subcontul 722.4 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Credt conturile 411 ”Credite bancare pe termen lung”, 412 „Împrumuturi pe termen lung”,
511”Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
Potrivit punctului 12) al articolului 22611 al CF persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă,
sunt obligate să prezinte SFS informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada
anului fiscal şi cele rambursate persoanelor fizice, reflectate în contabilitatea întreprinderii ce depăşeşte suma de
200 000 lei. Termenul limită de prezentare a informaţiei este 25 februarie al anului următor celui de gestiune.
Potrivit art. 253 (6-8) al CF:
 prezentarea tardivă a informaţiei prevăzute la art.22611 alin. (5) se sancţionează cu amendă în mărime de
la 1,5% la 2,5% din suma indicată în informaţia prezentată tardiv, dar nu mai mult de 25 mii de lei.
 prezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin. (5) neautentice de către persoanele indicate se
sancţionează cu amendă de la 5% la 10 % din diferenţa dintre suma care urma să fie indicată şi cea
indicată în informaţie, dar nu mai mult de 50 mii de lei.
 neprezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin. (5) de către persoanele indicate se sancţionează cu
amendă de la 10% la 20% din suma care urma să fie indicată în informaţie, dar nu mai mult de 150 mii
de lei.
Practica fiscală
Din practica fiscal, vă atragem atenția la următoarele. Operațiunile în numerar cu persoanele fizice cetățeni
sub aspectul aplicării prevederilor de prezentare a informațiilor privind împrumuturile de la persoanele fizice
(art.22611 din CF), sunt analizate de inspectorii SFS după conținutul lor economic, chiar dacă forma juridică a
acestora nu este prezentată ca un contract de împrumut. De exemplu, decontările cu gestionarul întreprinderii
(contul 532) care efectuează procurări din numele întreprinderii fără ca întreprinderea să stingă datoria față de
acesta, pot fi recalificate ca împrumut de la persoana gestionară cu aplicarea sancțiunilor privind nedeclararea
informațiilor în baza art.22611 din CF (Anexa nr. 11). Vă prezentăm următorul exemplu „cules” din practica
fiscală.
Exemplu. Administratorul unei întreprinderii pe parcursul anului 202_ a efectuat procurări
de mărfuri în numerar din numele entității dar din contul său în sumă de 950 000 lei în calitate de gestionar fără
ca întreprinderea să ramburseze gestionarului sumele achitate din numele ei. Datoria față de administrator în
această sumă a fost înregistrată în contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” la sfârșitul perioadei
de raportare.
Inspectorii fiscali au recalificat relațiile descrise în exemplu dintre întreprindere și administratorul său precum
că acestea cad sub incidența art. 22611 din Codul fiscal și întreprinderea urma să prezinte Anexei nr.11.
2. Contabilitatea datoriilor comerciale curente
2.1. Modul de contabilizare a datoriilor comerciale curente în valută străină

Modul de reflectare a datoriilor comerciale este stipulat în SNC ,,Capital propriu şi datorii”, iar a
diferenților de curs valutar și de sumă în SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
În continuare vom ilustra principalele modificări ce au parvenit în evidența datoriilor comerciale. La
aplicarea în practică a modificărilor parvenite, este necesar să se ia în considerare faptul că, sub aspect general,
modul de contabilizare a avansurilor primite nu s-a modificat. Pentru evidenţa acestor avansuri sunt destinate
conturile 423 „Avansuri primite pe termen lung” şi 523 „Avansuri primite curente”. La efectuarea operaţiunilor
aferente avansurilor primite, trebuie să fie întocmite aceleaşi formule contabile ca şi până la 1 ianuarie 2020.
Astfel, conform SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”:
 stabilirea modului de recalculare a elementelor monetare în valută străină la data raportării. La
întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare în valută străină (numerarul, creanţele şi
datoriile, cu excepţia avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări de active şi servicii,
investiţiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin aplicarea
cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării (pct. 11);
 explicarea modului de reflectare în situaţiile financiare a elementelor nemonetare în valută
străină. Acestea elemente (imobilizările necorporale şi corporale, goodwill-ul, stocurile,
avansurile acordate/primite pentru procurări/livrări de active şi servicii, elementele de capital
propriu, etc.) nu se supun recalculării la data raportării şi se înregistrează în situaţiile financiare
conform cursului oficial al leului moldovenesc la data recunoaşterii iniţiale a acestora (pct. 12);
La efectuarea operaţiunilor cu avansurile primite în valută străină pentru livrări de active şi servicii, este
necesar să se acorde atenţie următoarelor aspecte principale:
 operaţiunile aferente primirii, trecerii în cont, rambursării şi decontării avansurilor, precum şi soldul
acestora la data raportării se contabilizează şi se reflectă în situaţiile financiare conform cursului oficial
al leului moldovenesc la data primirii avansurilor;
 creanţele în valută străină şi veniturile din livrarea activelor şi serviciilor în contul avansurilor primite
anterior se evaluează în acelaşi mod ca şi până la 01.01.2020 (conform cursului oficial al leului
moldovenesc la data livrării activelor/serviciilor, perfectării invoice-ului etc.);
 stingerea creanţelor în valută străină pe seama avansurilor primite se înregistrează prin aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc la data primirii avansurilor;
 stingerea sumei creanţelor în valută străină ce depăşeşte mărimea avansurilor primite se înregistrează la
cursul oficial al leului moldovenesc la data achitării creanţelor;
 diferenţele de curs valutar favorabile şi nefavorabile care apar la data achitării/decontării creanţelor,
inclusiv pe seama avansurilor primite, se înregistrează ca venituri şi cheltuieli financiare.
Vom examina modul de contabilizare a operaţiunilor aferente primirii avansurilor în valută străină,
trecerii în cont a acestora în vederea stingerii creanţelor, precum şi a diferenţelor de curs valutar în baza următoarei
aplicații.
Exemplul 4. O entitate a încheiat cu un cumpărător străin un contract de realizare a produselor în valoare
de 10 000 EURO. Conform contractului produsele vor fi livrate după achitarea în avans a 60% din valoarea
contractuală a acestora. La 24 decembrie 202N cumpărătorul a efectuat plata în avans, iar la 10 ianuarie 202N
+1 a fost întocmită declarația vamală. Valoarea contabilă a produselor vîndute constituie 115 500 lei.
Decontarea finală a avut loc la 15 ianuarie 202N+1.
Cursul oficial al leului moldovenesc a constituit:
 24.12.202N - 19,4576 lei/EURO;
 31.12. 202N - 19,4281 lei/EURO;
 10.01.202N+1 - 19,4357 lei/EURO;
 15.01.202N+1 - 19,4047lei/EURO.
Se cere: reflectați tratamentul contabil privind diferențele de curs valutar pentru perioadele 202N și 202N+1
conform SNC «Diferențe de curs valutar și de sumă».
Tabelul 5
Modul de reflectare a diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor
curente în valută străină
№ Temei Conţinutul operaţiunilor Corespondenţa Suma
crt. pentru conturilor (lei)
înregistrare debit credit
1 2 3 4 5
1. Ordinul de Primirea la 24.12.202N a avansului în valută străină (10 000
plată, extrasul EURO x 60 % х 19,4576 lei/EURO) 243 523 116 745,60
de cont
2. Conform SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă” din
01.01.2020, fiind elemente nemonetare, la avansuri primite x x x
diferențe de curs la finele anului 31.12.202N nu se calculează
3. Invoice-ul, Reflectarea la 10.01.202N+1 a valorii de vânzare a
declaraţia produselor exportate (10 000 EURO x 19,4357 lei/EURO) 221 611 194 357,00
vamală
4. Nota Trecerea la 10.01.202N+1 în cont a avansului primit anterior
523 221 116 745,60
contabilă (6 000 EURO х
5. Nota Se reflectă la 10.01.202N+1 diferenţa de curs valutar
contabilă favorabilă de la suma creanțelor comerciale [(6 000 EURO х 221 622 131,4
(19,4576-19,4357) lei]
6. Nota Valoarea contabilă a produselor vîndute la 10.01.202N+1
711 216 115 000
contabilă
7. Ordinul de Achitarea la 15.01.202N+1 diferenţei dintre valoarea de
plată, vânzare a produselor exportate şi suma avansului primit
243 221 77 618,80
extrasul de (4 000 EURO х 19,4047 lei/EURO)
cont
8. Nota Se reflectă la 15.01.202N+1 diferenţa de curs valutar
contabilă nefavorabilă de la suma creanțelor comerciale [(4 000 EURO 722 221 124
х (19,4047-19,4357) lei]
!!! În bilanţul entităţii pe anul 2021, suma neutilizată a avansului primit în contul livrării ulterioare a bunurilor
va fi reflectată în componenţa datoriilor pe termen lung sau scurt în dependență de perioada acordării conform
cursului oficial al leului moldovenesc la data primirii acestuia. Totodată, acest sold nu trebuie să fie recalculat
nici în scopuri fiscale. Ca urmare, soldul avansului primit şi neutilizat până la 31.12.2021 nu va genera diferenţe
de curs valutar atât în contabilitate, cât şi în scopuri fiscale.
Exemplu: Entitatea la data de 10.03.2021 a incasat suma de 1 000 EUR (1 EUR = 21,35 MDL) de la
cumpărătorul străin pentru livrarea de bunuri, la data de 19.03.2021 (1 EUR = 21,15 MDL) avansul a fost
returnat către cumpărător deoarece părțile au decis rezilierea contractului. Care este conținutul diferenței
apărute în contul 523.2 la returnarea avansului?
În acest exemplu, avansul eliberat este element monetar în valută străină deoarece a fost stins prin bani.
Corespunzător, în contul 523.2 va apărea o diferență de curs valutar favorabilă care va fi reflectată în
corespondență cu contul de venituri 622.
2.2.Majorarea de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale: aspecte fiscale
Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor
părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin
contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie
executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.
Conform Codului civil, neexecutarea obligației înseamnă orice abatere, cu sau fără justificare, de la
executarea corespunzătoare a obligației și include neexecutarea totală sau parțială a obligației, executarea
necorespunzătoare sau cu întârziere a obligației. Forma pe care o îmbracă prevederea contractuală prin care părțile
prevăd sancțiunea pecuniară pentru neexecutarea contractului este clauza penală.
Conform art. 947 din CC, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat
prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani
sau un alt bun (penalitate). Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea
obligației garantate prin clauza penală sau a părții neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere.
Clauza penală urmează a fi întocmită obligatoriu în formă scrisă, or, în caz contrar, cade sub sancțiunea
nulității absolute. Iar, în cazul în care actul căruia i se aplică clauza penală, conform legii, trebuie să îmbrace
forma autentică, atunci clauza penală, de asemenea, trebuie întocmită în formă autentică.
Din alt punct de vedere, chiar dacă în prevederile contractuale nu este inclusă clauza penală, persoana
îndreptățită să primească prestația (creditorul) este asigurată cu dreptul de a primi despăgubiri sub formă de
majorare/dobândă de întârziere pentru neexecutarea obligației, fie că aceasta este o obligație pecuniară sau o
obligație de a da sau a face.
Astfel, în cazul obligațiilor pecuniare, conform art. 942 din CC este prevăzut că, în cazul în care o sumă de
bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere pentru suma respectivă din data
imediat următoare scadenței plății până la data în care s-a efectuat plata. Iar, conform art. 944 din CC, în cazul
în care o obligație de a da sau de a face, alta decât una de a plăti o sumă de bani, nu este executată la scadență,
creditorul are dreptul la dobândă de întârziere asupra echivalentului în bani al părții neexecutate a obligației,
din data imediat următoare scadenței până la data executării corespunzătoare.
Este de precizat că, în cazul în care în contract s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la
alegere, fie dobânda de întârziere calculată, fie penalitatea.
Având în vedere cele expuse, urmează să examinăm aspectele fiscale ale plății efectuate și primite pentru
neexecutarea obligațiilor contractuale, după cum urmează.
Suma majorării de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale achitate este deductibilă în
scopuri fiscale?
Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal (CF), se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
Potrivit art. 30 din CF, nu se permite deducerea impozitului pe venit, a penalităţilor și a amenzilor aferente
lui, precum și a amenzilor și penalităților aferente altor impozite, taxe și plăți obligatorii la buget, a amenzilor și
penalităților aplicate pentru încălcarea actelor normative. Observăm că norma legală limitează interdicția de
deducere a sumelor penalităților, și anume, asupra impozitelor/taxelor/altor plăți obligatorii la buget și a sumelor
penalităților pentru încălcarea actelor normative. Însă penalitățile pentru neexecutarea contractului nu reprezintă
penalități ca urmare a încălcării actelor normative, ci ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale. Prin
urmare, în cazul în care a fost suportată în cadrul desfășurării activității de întreprinzător, suma majorării de
întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale este deductibilă în scopuri fiscale.
Efectuarea plății majorării de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale achitate constituie
livrare impozabilă şi urmează a fi eliberată factura fiscală?
Conform art. 93 din CF sunt definite noțiunile de livrare impozabilă, livrare de mărfuri și livrare de servicii.
Astfel, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de
TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.
Livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea
lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția
mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală, prin
comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului
de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar
cumpărătorului, de către furnizor comisionarului și de către comisionar comitentului în cadrul realizării
contractului de comision.
Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale și nemateriale, de
consum și de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea
cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale și obiecte
ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe; activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii
și montaj, de reparaţie, de cercetări știinţifice, de construcţii experimentale și a altor lucrări; activitate de prestare
a serviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului și de către administratorul fiduciar fondatorului
administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară.
Potrivit art. 95 alin. (1) lit. a) din CF, obiect impozabil al TVA este livrarea mărfurilor, serviciilor de către
subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Conform art.
117 alin. (1) din CF, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să
prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.
Astfel, observăm că achitarea penalităților pentru neexecutarea obligațiilor contractuale nu reprezintă nici
livrare de mărfuri, nici livrare de servicii, deci nu reprezintă o livrare impozabilă. Prin urmare, ținând cont de
faptul că factura fiscală se eliberează la efectuarea unei livrări impozabile, în cazul achitării penalităților pentru
neexecutarea obligațiilor contractuale, factura fiscală nu se eliberează.
3. Contabilitatea datoriilor față de personal

3.1. Retribuirea muncii paznicilor și a altor lucrători în condițiile evidenței muncii globale a
timpului de muncă
Pentru posturi precum paznic (portar, gardian public etc.) se aplică cel mai des plata pe oră (salariul tarifar
orar) sau salariul funcției lunar.
Oricum, mărimea salariului înregistrat în CIM nu trebuie să fie mai mic decît cuantumul minim garantat al
salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizaţii, instituţii cu autonomie financiară, indiferent de tipul de
proprietate şi forma de organizare juridică) potrivit HG nr. 232 din 24.04.2019, începînd cu 1 ianuarie 2021 stabilit
în mărime de 17,37 lei pe oră, sau 2 935 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169
de ore pe lună.
Conform pct. 2 al art. 95 al CM durata normală a timpului de muncă al salariaţilor din unităţi nu poate depăşi
40 de ore pe săptămînă. Durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei
normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă potrivit prevederilor pct. 5 al art. 100 CM, iar pct. 6 al
aceluiași articol stabilește că pentru anumite genuri de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin convenţie
colectivă, o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.
În anexă la Convenţia colectivă (nivel naţional) referitor la timpul de muncă şi timpul de odihnă nr. 2 din 9
iulie 2004 sunt specificate profesiile cărora se permite stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore,
urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.
În unităţi, potrivit prevederilor art. 99 CM, poate fi introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, cu
condiţia că perioada de evidenţă nu trebuie să fie mai mare de un an (norma de lucru în 2021 este de 2 018 ore),
iar durata zilnică a timpului de muncă (a schimbului) nu poate depăşi 12 ore. Modul de aplicare a evidenţei globale
a timpului de muncă se stabileşte prin regulamentul intern al unităţii şi prin contractul colectiv de muncă, luîndu-
se în considerare restricţiile prevăzute pentru unele profesii de convenţiile colective la nivel naţional şi ramural,
de legislaţia în vigoare şi de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Munca în afara programului normal de lucru este considerată ca munca suplimentară. Dacă entitatea a
stabilit o lună calendaristică ca perioada de evidență globală a programului de lucru, atunci la sfârșitul lunii orele
de muncă se sumează și se compară cu norma lunară.
Art. 157 al Codului Muncii prevede că în cazul retribuirii muncii suplimentare, se aplică:
o pentru primele două ore, se aplică un coeficient de cel puţin 1,5, iar
o pentru orele următoare, se aplică coeficientul 2.
La solicitarea angajatorului, salariaţii pot presta munca în afara orelor de program în limita a 120 de ore
într-un an calendaristic. În cazuri excepţionale, această limită, cu acordul reprezentanţilor salariaţilor, poate fi
extinsă pînă la 240 de ore conform prevederilor pct. 5 al art. 104 CM.
La determinarea salariului paznicilor și a altor lucrători trebuie de avut în vedere că aceștea prestează
și munca în timp de noapte între orele 22.00 şi 6.00 potrivit art. 103 al Codului Muncii. Ca derogare de la
prevederile pct. 3 al art. 103 CM pentru paznici, întrucât sunt angajaţi special pentru prestarea muncii de noapte,
durata muncii (schimbului) de noapte nu se reduce cu o oră.
Art. 159 al CM prevede că pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărime
de cel puţin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului.
Orice salariat care, într-o perioadă de 6 luni, prestează cel puţin 120 de ore de muncă de noapte va fi supus
unui examen medical din contul angajatorului în conformitate cu pct. 4 al art. 104 CM.
În afară de această reieșind din prevederile art. 111 și 158 al CM reiesă că pentru paznici, schimbul cărora
a coincis cu zilele de repaus şi cu cele de sărbătoare nelucrătoare se achită în mărime dublă.
Articolul 158 al Codului Muncii prevede că:
Cu condiţia plăţii salariului mediu conform art.111 alin.(1), munca prestată în zilele de repaus şi în cele de
sărbătoare nelucrătoare este retribuită:
a) salariaţilor care lucrează în acord - cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord;
b) salariaţilor a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi - cel puţin în mărimea
dublă a salariului pe oră sau pe zi;
c) salariaţilor a căror muncă este retribuită cu salariu lunar - cel puţin în mărimea unui salariu pe unitate de
timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca în ziua de repaus sau cea de sărbătoare nelucrătoare a
fost prestată în limitele normei lunare a timpului de muncă şi cel puţin în mărime dublă a salariului pe unitate de
timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca a fost prestată peste norma lunară.
De asemenea, nu trebuie să uităm că pe lângă pauză între schimburi, angajatorul în conformitate cu art. 109
CM trebuie să stabilească paznicilor și repaus săptămânal. De regulă, repausul săptămînal se acordă timp de 2
zile consecutive - sîmbăta şi duminica (duminică obligatorie). În unităţile în care, datorită specificului muncii,
nu se poate acorda repausul săptămînal în ziua de duminică, salariaţii vor beneficia de două zile libere în cursul
săptămînii şi de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Pct. 5 al art. 101 CM stipulează că programul muncii în schimburi trebuie să fie adus la cunoştinţa salariaţilor
cu cel puţin o lună înainte de punerea lui în aplicare.
Exemplul 1. Cu o persoană care a fost angajată în calitate de paznic a fost încheiat un CIM ce prevede
următoarele dispoziții principale:
• evidența timpului de lucru – în limitele unei luni calendaristice;
• salariul tarifar - 17,75 lei / oră;
• program - 12 ore la fiecare 24 de ore;
• zilele de repaus săptămânal - joi, vineri.
Tabelul de evidență a timpului de lucru pentru acest angajat pentru luna mai 2021 este prezentat în tabelul
de mai jos:
Numele, Mai 2021
prenumele
angajatului/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Mențiuni
Crețu Ion 12 12 4 8 12 4 8 4 8 12 4 8 12 4
Timpul de lucru 8-20 8-20 20-24 00-8 8-20 20-24 00-8 20-24 00-8 8-20 20-24 00-8 8-20 20-24
Timp de noapte 2 6 2 6 2 6 2 6 2
Mai 2021 Total Norma inclusiv

ore lunară
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 lucrate Suplimentare Nocturne Timpul în zile
de odihnă
1,5 2,0
8 12 4 8 4 8 12 4 8 12
00-8 8-20 20-24 00-8 20-24 00-8 8-20 20-24 00-8 8-20 192 159 2 31 64 20
6 2 6 2 6 2 6
Notă: zilele de sărbătoare nelucrătoare sunt evidențiate în culoare gri.
Salariul paznicului pentru luna mai 2021 trebuie să fie calculat după cum urmează:
► salariu de bază: 192 ore × 17,75 lei / oră = 3 408,00 lei;
► plata orelor suplimentare: 2 ore × 17,75 lei / oră x 0,5 + 31 ore × 17,75 lei / oră x 1 = 568,00 lei;
► plata pentru munca de noapte: 64 ore × 17,75 lei / oră × 0,5 = 568,00 lei;
► plata muncii în zile de sărbătoare nelucrătoare: 20 ore × 17,75 lei / oră = 355,00 lei;
► salariu TOTAL pentru mai 2021: 3 408,00 lei + 568,00 lei + 568,00 lei + 355,00 lei = 4 899,00 lei.
Exemplul dat ilustrează contradicțiile ale actelor normative în vigoare ce reglentează modul de calcul al
drepturilor salariale pe care le poate întâmpina entitatea, atunci când stabilește programul de lucru al paznicului:
pe de o parte, durata pauzelor între schimburi (12 ore de muncă - 24 de ore de pauză) și programul de repaus
săptămânal, pe de altă parte, dacă în timpul tuturor celor 12 luni va rămâne aproximativ același număr de ore
suplimentare (în exemplul nostru - 40 de ore), atunci pe parcursul anului numărul lor va depăși limita maximală
permisă (adică 240 de ore).
Cea mai frecventă greșeală făcută de angajatori este plata muncii paznicilor în cadrul unui salariu fix, fără
stabilirea unor adaosuri pentru munca suplimentară, compensații pentru muncă în zile de repaus și în cele de
sărbătoare nelucrătoare, adaosuri pentru munca prestată în timp de noapte etc.
O astfel de încălcare este urmată de consecințe deosebit de grave în legătură cu utilizarea metodelor
indirecte de estimare a sumei obligaţiei fiscale în cadrul unui control fiscal (art. 225 din Codul fiscal).
Potrivit, art. 24 din CF ce reglementează deducerea cheltuielilor aferente activităţii de
întreprinzător este completat cu prevederea că cheltuielile suportate de angajator pentru orice plăți
efectuate în folosul angajatului (ajutor material, plată pentru sărbători, abonamente la sport etc.), în raport
cu care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, au fost reținute primele de
asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitul pe venit din salariu vor fi premise spre deducere.
3.2. Aspecte probletice aferente calculului concediului medical
Modul de stabilire, calculare şi achitare a îndemnizaţiilor în legătură cu acordarea concediului medical
este prevăzut de:
 Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi prestaţii de asigurări
sociale nr.289-XV din 22.07.2004;
 Hotărîrea Guvernului RM “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,
modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii
de asigurări sociale” nr.108 din 03.02.2005;
 Hotărîrea Guvernului nr. 469 din 24.05.2005 pentru aprobarea Instrucţiunii privind modul de eliberare
a certificatului de concediu medical;
 Instrucţiunea Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nr. 189 din 22.06.2005 privind modul de
completare a certificatului de concediu medical.
În cazul persoanelor asigurate care activează la mai multe entităţi, începând cu 01.07.2019 acestea prezintă
certificatele de concediu medical la toate unităţile unde activează. La solicitarea angajatului, angajatorul căruia i
se prezintă originalul certificatului prezintă o copie/copii cu menţiunea „copia corespunde originalului”, pentru a
fi prezentat altor angajatori, unde activează persoana.
!!! Persoanele care au revenit de la odihnă trebuie să stea 14 zile în autoizolare la domiciliu. Ministerul
Sănătății Muncii și Protecției Sociale a emis vineri, 31 iulie, un document care explică regulile care se aplică în
cazul persoanelor angajate și cine achită cele 14 zile.
Potrivit documentului emis de MSMPS:
„Conform prevederilor Hotărârilor Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică persoanele care
traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu fișa
epidemiologică, precum și vor semna declarația pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare o
perioadă de 14 (paisprezece) zile în locurile determinate.”
Totodată, Ministerul Sănătății informează că în conformitate cu prevederile pct. 31 al Instrucțiunii privind
modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobate prin HG nr.469/2005, certificatul pentru
carantină se eliberează salariaților care au fost în contact cu persoane cu boli contagioase.
Astfel, regimul de autoizolare la intrare în țară, în cazul în care persoana nu prezintă dovada a
contactului cu un bolnav COVID-19 confirmat pozitiv, nu intră sub incidența prevederilor pct. 31 al
Instrucțiunii sus-menționate, fapt care nu permite eliberarea certificatului de concediu medical pentru carantină.
Respectiv, autoizolarea persoanelor la revenirea în țară după călătorii de odihnă se realizează pe cont
propriu, fără eliberarea certificatului de concediu medical.
!!! Potrivit pct. 14 al HG 108 din 03.02.2005 pentru persoanele încadrate în mai multe unități, indemnizația
pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă acordată
din mijloacele angajatorului se stabilește dacă asiguratul prin declarație pe propria răspundere (anexa nr. 5 la
prezentul Regulament) confirmă în scris pierderea integrală a venitului în perioada concediului medical la toate
unitățile în care desfășoară activități. Declarația se depune odată cu certificatul de concediu medical.
Anexa nr. 5
Direcţiei Resurse Umane
Director
de la _________________
DECLARAŢIE
Subsemnata/tul ___________________________________________________________ confirm pe
proprie răspundere pierderea integrală a venitului asigurat pentru perioada ___________________, la toate
unităţile în care desfăşoară activităţi.
În cazul în care se demonstrează că informaţia declarată mai sus nu este veridică mă oblig să restitui
benevol sumele plătite nejustificat din contul angajatorului sau/şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Data Semnătura
Declaraţia se depune concomitent cu certificatul de concediu medical şi urmează a fi solicitată
nu doar dacă angajatorul ştie că angajatul respectiv desfăşoară, prin cumul, activităţi în cadrul mai
multor entităţi, ci în toate cazurile de stabilire a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă3.
În cazul stabilirii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă de către CNAS nu este necesară
prezentarea unor confirmări de tipul celor menţionate mai sus. Se explică aceasta prin faptul că informaţia despre
venitul asigurat realizat este acumulată în contul personal de asigurări sociale al fiecărui asigurat în baza
informaţiei prezentate de către angajatori prin intermediul Dării de seamă IPC 21. Astfel, CNAS, în temeiul
prevederilor legale, va refuza stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cel puţin unul
dintre angajatori a declarat venit asigurat şi contribuţii de asigurări sociale în perioada de aflare a angajatului în
concediul medical.
Condițiile de acordare a prestaţiilor de asigurări sociale se aplică nu numai pentru îndemnizaţiile
acordate salariatului din fondurile BASS, dar și pentru îndemnizaţiile acordate de angajator. Dacă salariatul
nu are stagiul de cotizare specificat, acesta nu are dreptul la îndemnizaţii nici de la angajator, nici de la
stat. Dacă angajatorul decide totuşi să plătească îndemnizaţia, aceasta ar trebui să fie impozitată cu
contribuții și impozite ca salariu, deoarece nu va fi o prestație în conformitate cu Legea nr. 289/2004.
Condiţiile de acordare a prestaţiilor de asigurări sociale conform art. 6 al Legii nr. 289-XV din
22.07.2004:
 persoanele care au un stagiu de cotizare4 mai mic de 3 ani vor beneficia de prestaţii de asigurări sociale
dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
producerii riscului asigurat sau datei naşterii copilului în cazul riscului asigurat creşterea copilului;5
3
Adițional, informăm că, potrivit pct. 11 din HG nr. 108/2005, controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii
indemnizaţiilor achitate din mijloacele angajatorului se exercită de Inspectoratul de Stat al Muncii. Astfel, există
probabilitatea că, în cadrul controalelor cu privire la corectitudinea acordării și calculării indemnizațiilor de incapacitate
temporară de muncă, să fie verificată existența atașării la certificatul de concediu medical a declarației cu privire la lipsa
venitului asigurat pe perioada concediului medical.
4
Art. 9 al Legii 489/1999 prevede că stagiu de cotizare prevede perioadele în care persoana a plătit contribuţii de asigurări
sociale în sistemul public din Republica Moldova.
5
Totodată, potrivit alin. (2) lit. c) din acelaşi articol, perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională se
consideră perioadă necontributivă a asiguratului asimilată stagiului de cotizare.
Din cele expuse mai sus rezultă că perioada aflării persoanei asigurate în incapacitate temporară de muncă, fără dreptul
de a beneficia de indemnizaţia respectivă, nu se va include în stagiul de cotizare. Astfel, nu este necesar ca perioada în cauză
să fie declarată în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 cu codul categoriei 15311 „Persoană, care a beneficiat de
Despre procedura de obținere a extrasului de cont, vă informăm următoarele:
 actualmente starea contului personal al asiguratului poate fi verificată şi în mod electronic prin
intermediul paginii electronice a CNAS www.cnas.md cu utilizarea banerului Acces-CPAS. Pentru a
putea fi accesat contul curent al persoanei asigurate, este necesar de a deţine un loghin şi o parolă de
acces, deoarece sistemul permite accesul la date doar persoanelor care deţin parola de utilizator. Parola
se atribuie o singură dată şi poate fi utilizată pe perioada întregii activităţi, iar contul poate fi accesat în
orice moment, gratuit.
În cazul angajatorilor, aceştea urmează să solicite la CNAS atribuirea parolelor pentru angajaţii entităţii prin
completarea tabelului pentru toți angajații, şi trimiterea la cpas@cnas.gov.md. După care reprezentantul
întreprinderii se deplasează la CNAS şi i se eliberează plicuri cu parola fiecărui angajat care apoi sunt repartizate
fiecărui angajat contra semnătură.
Datele din contul personal pot fi vizualizate și de către persoanele fizice care dispun de semnatura electronică.
Astfel, persoanele fizice care dispun de semnatura electronică, semnatura mobilă sau de buletin de identitate
electronic nu au nevoie de parola de acces la datele din contul personal. Acestea pot vizualiza datele respective
la accesarea bannerului ACCES CPAS disponibil pe pagina web www.cnas.md. La randul sau, sistemul
efectuează redirectionarea spre pagina serviciului MPass unde se selectează una din modalitățile disponibile de
acces (semnatura electronică, semnatura mobilă, buletinul de identitate electronic). O alta posibilitate în acest
sens, de care dispun persoanele mentionate, este autentificarea directa prin intermediul serviciului guvernamental
MPass.
 solicitantul poate să se apropie la Casa Teritorială de Asigurări Sociale (după adresa juridică a
angajatorului) cu buletinul și va depune o Cerere, pentru a i se elibera extrasul de cont. Documentul este
eliberat solicitantului imediat. Este recomandat ca, solicitantul să obțină extrasul de cont cu reflectarea
datelor pentru cel puțin 36 luni calendaristice anterioare.
Exemplu: Angajatul la locul de bază curent a activat 6 luni şi 9 zile, dar la locul de muncă precedent 2 luni şi 24
zile. Are dreptul angajatul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale? Reieşind din faptul că contribuţiile de
asigurări sociale au fost calculate şi achitate nu numai pentru lunile lucrate complet, ci şi pentru zilele lucrate
efectiv. În art. 36 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 stagiul de
cotizare se exprimă în ani şi se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii, în mărimile
stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atît de asigurat, cît şi de angajator sau, după caz, numai de
asigurat, în situaţiile prevăzute la art.4 pct.3)-5), şi prin împărţirea sumei obţinute la 12. Astfel, angajatul în
indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, achitată
din contul angajatorului” şi cu suma indemnizaţiei „0”.
cauză are un stagiu de cotizare de 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului asigurat
(dacă se însumează şi zilele lucrate efectiv), şi prin urmare, angajatul are dreptul să beneficieze de prestaţii de
asigurări sociale.
 îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA sau de o maladie
oncologică se stabilesc indiferent de durata stagiului de cotizare;
 femeile asigurate au dreptul la indemnizaţie de maternitate indiferent de durata stagiului de cotizare;
 soţia aflată la întreţinerea soţului asigurat beneficiază de dreptul la indemnizaţie de maternitate în cazul
în care soţul confirmă un stagiu de cotizare specificat în Lege;
 în cazul înregistrării căsătoriei după producerea riscului asigurat (concediul de maternitate), dreptul la
indemnizaţie se stabileşte pentru perioada de la data înregistrării căsătoriei pînă la data expirării
concediului de maternitate;
 persoanele care au beneficiat sau beneficiază de prestaţii de asigurări sociale pe teritoriul altui stat nu pot
beneficia, de indemnizaţie pentru acelaşi risc asigurat şi pentru aceeaşi perioadă;
 asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani are dreptul
la indemnizaţie lunară conform uneia dintre opţiunile prevăzute la art. 18 alin. (1) dacă confirmă stagiul
de cotizare specificat la alin. (1) sau (2) din prezentul articol.
Nu se acordă indemnizaţiile conform art. 12 al Legii nr.289-XV din 22.07.2004:
 pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediu neplătit la toate unităţile;
 pentru perioada suspendării contractului individual de muncă şi altor contracte în vederea executării de
lucrări sau prestării de servicii;
 în perioada în care asiguratul se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3
ani. Norma dată nu se aplică persoanelor care îşi reiau activitatea de muncă.
!!! Conform Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999, în sistemul public,
asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau de mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi
risc asigurat.
În cazul persoanelor care îşi reiau activitatea de muncă şi beneficiază de indemnizaţie pentru
creşterea/îngrijirea copilului, indemnizaţia pentru îngrijirea acestui copil bolnav nu se acordă. Această
normă nu se aplică pentru îngrijirea altor copii bolnavi ai persoanei asigurate.
Potrivit art. 9 al Legii privind îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi prestaţii de
asigurări sociale nr.289-XV din 22.07.2004 perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă:
 Perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180
de zile în cursul unui an calendaristic.
Art. 10 al aceleaşi legi prevede că „În situaţii temeinic motivate privind posibilitatea recuperării,
medicul curant decide prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării încadrării în
grad de dizabilitate şi al menţinerii asiguratului în activitate. Prelungirea concediului medical peste 180
de zile se face pentru cel mult 30 de zile, în funcţie de evoluţia cazului şi de rezultatele acţiunilor de
recuperare”. (În cazul continuării incapacităţii temporare de muncă pe aceeaşi maladie sau apariţia altei
boli după încadrarea în grad de dizabilitate şi expirarea perioadei maxime pentru care s-a eliberat
certificatul pe parcursul aceluiaşi an calendaristic, medicul va elibera Concluzia medicală (modelul
aprobat de MSMPS) care serveşte drept argument pentru lipsa de la serviciu, dar nu reprezintă temei
pentru plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă).
 perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă tuturor
beneficiarilor ce cad sub incidenţa prezentei legi, în caz de tuberculoză, SIDA şi maladie oncologică, este
de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani6 (această perioadă nu va include zilele de incapacitate
temporară de muncă cauzată de alte boli obişnuite sau accidente, pentru care se va calcula suplimentar
durata).
Potrivit art. 4 al Legii nr. 289-XV din 22.07.2004 sursele de finanţare a prestaţiilor de asigurări sociale şi
art. 5 tipurile de prestaţii de asigurări sociale sunt redate mai jos:
Tabelul 6
Sursele de finanţare a prestaţiilor de asigurări sociale şi tipurile de prestaţii de asigurări sociale
Sursele de finanţare a Tipurile de prestaţii de asigurări sociale
prestaţiilor de asigurări
sociale
primele 5 zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite
Din mijloacele sau de accidente nelegate de muncă se plătesc din mijloacele angajatorului7, însă nu mai
angajatorului mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor
perioade de incapacitate temporară de muncă.
începînd cu a 6-a zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli
obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, iar în cazul mai multor perioade de
incapacitate temporară de muncă – începînd cu prima zi după expirarea celor 15 zile
cumulative plătite din mijloacele angajatorului, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Din bugetul plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză,
asigurărilor sociale de de SIDA, o maladie oncologică sau de apariţia riscului de întrerupere a sarcinii,
stat (art. 4 al Legii precum şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă femeilor
289/2004) gravide care se află la evidenţă în instituţiile medico-sanitare, se efectuează integral
de la bugetul asigurărilor sociale de stat, începînd cu prima zi calendaristică de
incapacitate temporară de muncă.
indemnizaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină); prestaţie pentru
recuperarea capacităţii de muncă; indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav se
plătesc din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
Acordarea indemnizaţiei pentru carantină este reglementată prin prevederile art. 14 din Legea nr. 289/2004
care stipulează că, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor, asiguratul are dreptul la indemnizaţia pentru carantină.
Aceasta se acordă asiguratului căruia i se interzice continuarea activităţii din cauza carantinei, pe durata stabilită
în certificatul de concediu medical, întocmit conform legislaţiei în vigoare. Condiţiile stabilirii şi cuantumurile
lunare ale indemnizaţiei sunt prevăzute în art. 13 alin. (1) din Legea menţionată, în dependenţă de stagiul de
cotizare realizat de către beneficiar până la data survenirii riscului asigurat.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2004, indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor
(carantină) se achită integral din mijloacele BASS.
Astfel, perioada de aflare în carantină, deşi este confirmată de către instituţia medicală prin certificatul
respectiv, nu este o perioadă de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite şi angajatorul nu are
obligaţia de achitare a indemnizaţiei pentru primele 5 zile. Angajatorul, însă, trebuie să ţină cont de faptul că în
perioada de aflare în carantină persoana nu are dreptul să activeze şi pierde venitul asigurat la toate entităţile la
care desfăşoară activitate (art. 2 alin. (41) din Legea nr. 289/2004). La completarea tabelului nr. 2 din Darea de
seamă IPC 21 perioada de aflare în carantină se omite din raportare.
6
Noile reglementări exclud de la 01.07.2019 avizarea la Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii
de Muncă pentru prelungirea certificatului de concediu medical, pentru toată perioada, ceea ce exclude din povara existentă
asupra Consiliilor, dar şi asupra beneficiarului (bariere şi impedimente birocratice, cheltuieli financiare în procesul de
avizare).
7
Dacă în buletin este indicat că-i continuare a buletinului precedent, atunci toate zilele sunt plătite din BASS.
Să presupunem că un angajat al entităţii s-a aflat în carantină de la 10.06.202_ până la 23.06.202_. Începând
cu data de 24.06.202_ acesta şi-a reluat activitatea în cadrul entităţii. Într-o astfel de situaţie, la completarea
tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21, pentru angajatul respectiv perioadele vor fi divizate după cum urmează:
● 01.06.202_ – 09.06.202_ cu categoria 101 „Persoană angajată pe bază de contract individual de muncă”
sau, după caz, 123 „Persoană angajată prin cumul”;
● 24.06.202_ – 30.06.202_ cu aceeaşi categorie.
Dacă pentru perioada de aflare în carantină angajatorul a declarat careva sume ale venitului asigurat, CNAS
nu va accepta stabilirea indemnizaţiei de carantină.
!!! Atenţionăm şi asupra faptului că conform art. 14 Legii nr. 289/2004 indemnizaţia pentru carantină nu se
acordă pentru zilele în care asiguratul s-a aflat în concediul neplătit, în concediul pentru îngrijirea copilului pînă
la împlinirea vîrstei de 3 ani şi pentru perioada suspendării contractului individual de muncă. Norma dată nu se
aplică persoanelor care îşi reiau activitatea de muncă.
Printre angajaţii unei entităţi au fost înregistrate cazuri de infectare cu COVID-19, fiind prezentate
certificatele medicale care confirmă acest fapt. Trebuie sau nu angajatorul să calculeze indemnizaţia pentru
primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă a angajaţilor respectivi?
Angajatorul urmează să plătească din mijloacele proprii indemnizaţia respectivă doar în cazul bolilor
obişnuite şi accidentelor nelegate de muncă.
În situaţia în care angajatul a fost infectat cu COVID-19, angajatorul va examina menţiunile medicului în
certificatul de concediu medical. Dacă în certificat medicul nu indică că indemnizaţia se achită din mijloacele
BASS, dar în compartimentul „Diagnoza” este subliniat cuvântul „boală” aceasta presupune că este vorba despre
o boală obişnuită. Ca urmare, angajatorul are obligaţia de a calcula şi achita din mijloacele proprii indemnizaţia
pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă. Începând cu ziua a 6-a indemnizaţia va fi stabilită şi
achitată din mijloacele BASS. Dacă persoana respectivă a avut anterior şi alte cazuri de boală, pentru care
angajatorul i-a achitat deja 15 zile pe parcursul anului calendaristic, atunci din prima zi indemnizaţia va fi stabilită
de către CNAS şi achitată integral din mijloacele BASS.
Reamintim că în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 perioada pentru care indemnizaţia se achită din
mijloacele angajatorului (primele 5 zile) se declară cu codul categoriei persoanei asigurate 15311, iar perioada
achitată din mijloacele BASS se omite din raportare.
Potrivit pct. (15) art. 7 al Legii nr.289-XV din 22.07.2004 cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabileşte în proporţie de 75% din salariul mediu
al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern – HG 426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de
calculare a salariului mediu cu modificări şi completări ulterioare (fără a lua în considerare stagiului de cotizare).
Astfel, în cazul în care angajatorul calculează și achită angajatului oarecare sume din care,
conform legii, urmează a fi calculate contribuții de asigurări sociale de stat (spre exemplu, din ajutorul
material din mijloacele angajatorului, dat fiind că aceste plăți nu sunt incluse în pct.3 HG nr.426/2004), ele nu
pot fi incluse în cuantumul bazei de calcul a indemnizației de incapacitate temporară de muncă din
mijloacele angajatorului, deoarece funcțiile de calculare a salariului mediu sunt delegate Guvernului prin
alin.(15) al art.7 din Legea nr. 289/2004. Aceasta se referă, de asemenea, și la alte plăți, din care, conform legii,
urmează a fi calculate contribuții de asigurări sociale de stat, dar nu se regăsesc în pct. 3 al HG nr. 426.
Exemplul 6: Salariatul Petcu Petru a suferit de o boala în perioada 09-16 mai 202_. Lunile anterioare au fost
lucrate complet. Să se calculeze îndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru 8 zile de boală.
Tabelul 7
Lunile anterioare apariţiei Zile Zile lucrătoare după grafic Zile efectiv lucrate Venitul
riscului asigurat calendaristice (Balanţa timpului de lucru) (tabelul de pontaj) asigurat, lei
Februarie 202_ 28 22 22 3 000
Martie 202_ 30 (31-1*) 22 22 3 000
Aprilie 202_ 27 20 20 3 000
TOTAL 85 64 64 9 000
Coeficient (total zile lucrătoare după grafic/ total zilele calendaristice) = 64/85 0,75294
Venitul asigurat pentru 1 zi de muncă, lei
140,63
(salariul total/ zilele efectiv lucrate după tabelul de pontaj) = 9 000/64
Venitul asigurat pentru 1 zi calendaristică, lei
105,89
(coeficient*salariul pentru 1 zi de muncă) = 0,75294*140,63
Venitul asigurat reieşind din 75%
79,41
(venitul asigurat pentru 1 zi calendaristică*0,75) = 105,89*0,75
Îndemnizaţia pentru incapacitate de muncă pentru 5 zile, lei = 5 z * 79,41 397,05
Revenind la plățile achitate salariatului în cazul șomajului tehnic sau al staționării, putem conchide
că acestea sunt plăți care nu sunt efectiv legate de activitatea de muncă a salariatului, deci aceste sume nu
urmează a fi incluse în baza de calcul a salariului mediu.
Cel mai adesea, angajatorii apelează la calculul salariului mediu în cazul calculării indemnizațiilor de
concediu de odihnă și al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de
accidente nelegate de muncă achitate din mijloacele angajatorului. În continuare, vom analiza câteva situații
specifice de calcul al salariului mediu în condițiile generate de pandemia de COVID-19. În exemplele oferite ne
vom limita la situația unui salariat cu regim normal de muncă de cinci zile pe săptămână, opt ore pe zi, având un
salariu lunar brut de 10 000 lei.
Situația 1: În
Situația 2:
perioada aprilie – mai
Persoana „X” a fost
2020, salariatul s-a aflat Situația 3:
angajată pe data de 1 mai
în șomaj tehnic, Salariatul s-a aflat în șomaj
2020, iar în perioada 15 –
Algoritmul de beneficiind de o tehnic în perioada martie –
31 mai 2020 a beneficiat
stabilire a indemnizației indemnizație de 100% din mai 2020, iar în perioada
de șomaj tehnic de 5.000
de concediu anual salariul de bază. În 15 – 17 iunie 2020 a
lei. În perioada 15 – 17
perioada 15 – 17 iunie solicitat concediu anual
iunie 2020, angajatul a
2020, a solicitat concediu pentru trei zile.
solicitat concediu anual
anual de odihnă pentru
pentru trei zile.
trei zile.
Stabilirea
circumstanțelor pentru
Da, în baza art. 115 al Codului muncii
menținerea salariului
mediu
Unitatea de timp Zi calendaristică (pct. 6, alin (1), Hotărârea Guvernului nr. 426 din
utilizată la calcul 26.04.2004)
Perioada de
decontare utilizată la trei luni (pct. 5, Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004)
calculul salariului mediu
La calcularea
Analiza plăților salariului mediu, în baza
aferente retribuirii La calcularea salariului mediu nu se vor include de calcul nu se vor include
muncii, compensațiilor și indemnizația de șomaj tehnic (pct. 4, Hotărârea indemnizația de șomaj
perioadelor de decontare Guvernului nr. 426 din 26.04.2004), nici zilele tehnic (pct. 4, Hotărârea
care urmează a fi incluse nelucrate efectiv. În situația respectivă, calcularea Guvernului nr. 426 din
în/excluse din calcul, salariului mediu se va face reieșind din timpul efectiv 26.04.2004), nici zilele
precum și alte prevederi lucrat la entitate (pct. 11, Hotărârea Guvernului nr. 426 nelucrate efectiv.
specifice de avut în din 26.04.2004) În situația
vedere respectivă, salariul mediu
se va determina din
câștigul pe ultimele trei
luni din cele 12 luni
premergătoare
evenimentului de plată, în
care salariatul a avut zile
efectiv lucrate și a avut
câștiguri (pct. 11,
Hotărârea Guvernului nr.
426 din 26.04.2004).
Rezultatul calculului:
Din cele de mai sus se observă că neprecizarea timpului lucrat pe motiv de șomaj tehnic/staționare din
ultimele luni premergătoare situației de calcul al salariului mediu afectează rezultatul salariului mediu. Prin
urmare, este foarte important să se țină cont de fiecare situație specifică corelată cu prevederile din Hotărârea
Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.
Despre limitarea bazei de calcul la stabilirea indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă
Potrivit art. 7 al. (3) al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi prestaţii
de asigurări sociale nr. 289-XV din 22.07.2004 „Venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la
determinarea bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale nu poate depăşi suma a 5 salarii medii
lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv înmulţită la 12 sau la numărul de luni în care
persoana a realizat venit asigurat. În cazul în care în calcul se include anul calendaristic incomplet, venitul
asigurat se plafonează reieşind din numărul de luni în care a fost realizat venitul asigurat pentru anul
respectiv”.
După cum vedem, în aliniatul respectiv se indică obligativitatea de limitare a venitului asigurat, care,
de fapt, este baza de calcul a indemnizaţiilor calculate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat
(BASS). Din 1 iulie 2019, angajatorul nu utilizează venitul asigurat la stabilirea indemnizaţiei pentru primele 5
zile, ci salarul mediu al angajatului.
Drept urmare, la stabilirea indemnizaţiei din mijloacele BASS, începând cu a şasea zi de incapacitate
temporară de muncă, venitul asigurat (salariul declarat de către angajator din care au fost calculate contribuţii) se
plafonează cu 5 salarii medii prognozate pe economie – adică, cu suma de 43 580 lei (8 716 lei x 5) pentru venitul
asigurat inclus în calcul în lunile anului 2021, dacă venitul asigurat depășește suma indicată. Cât priveşte
indemniazaţia de incapacitate temporară de muncă achitată din mijloacele angajatorului pentru primele
5 zile de îmbolnăvire, aceasta se va achita din salariul mediu a persoanei, fără a se plafona suma venitului
asigurat.
Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează că potrivit punctului 35 din Regulamentul cu privire la
condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 pentru perioada concediului medical ce se
suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia.
Reieşind din prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzată de boală
obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar
următoarele 4 zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii. Începînd
cu a 6-a zi de incapacitate, indemnizaţia se stabileşte de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi se achită
din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
În astfel de situaţii, la calcularea numărului de zile de incapacitate temporară de muncă din miloacele
angajatorului pe parcursul unui an calendaristic se vor lua în calcul zilele calendaristice de incapacitate temporară
de muncă achitate din mijloacele angajatorului, inclusiv prima zi de incapacitate care s-a suprapus cu activitatea
de muncă pentru care s-a achitat salariul.
4. Decontarea datoriilor al căror termen de prescripție a expirat: aspecte contabile și fiscale

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci,
față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-
au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat.
Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.
Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 391-408 Codul civil al RM nr. 1107/2002 (CC),
totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului
individual de muncă se depune în instanța de judecată:
 în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
 în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația în care obiectul
litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvine salariatului.
Cât priveşte obligațiile fiscale termenul de prescripție este reglementat conform cap. 16 art. 264-266 din
Codul fiscal nr. 1163-XIII/1997 (CF). Termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea
intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat conform prevederilor alin. (1) al art. 391 din CC
este de 3 ani.
Prevederile art. 392 din CC definesc termene speciale de prescripție extinctivă de:
 6 luni acțiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecătorești;
 10 ani acțiunile privind:
a) drepturile reale care nu sînt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sînt supuse altui termen de
prescripție;
b) repararea prejudiciului adus mediului.
Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acțiune. Dreptul de acțiune
se naşte la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului (art. 395 alin. (1) din CC).
Cesiunea creanței sau preluarea datoriei nu afectează cursul prescripției extinctive (art. 397 din CC).
Curgerea termenului de prescripție extinctivă se suspendă în conformitate cu prevederile art. 398 alin. (1) din
CC:
a) înaintarea acțiunii este imposibilă din cauza unui impediment în afara controlului creditorului și dacă lui
nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul ori consecințele sale;
b) executarea obligațiilor este amînată (moratoriu);
c) creditorul sau debitorul face parte din rîndul forțelor armate puse pe picior de război;
d) creditorul este minor sau supus unei măsuri de ocrotire judiciare și nu are un reprezentant sau ocrotitor, cu
excepția cazurilor în care creditorul are capacitate de exercițiu procesuală în privința dreptului încălcat;
e) creditorul sau debitorul a decedat și niciunei persoane nu i s-a stabilit calitatea de moștenitor sau de
persoană împuternicită să acționeze în numele masei succesorale (executor testamentar care are împuterniciri de
administrare, custode sau administrator al masei succesorale desemnat de notar ori administrator al insolvabilității
masei succesorale);
f) activitatea autorităților judecătorești de a căror competență ține soluționarea litigiului dintre părți este
suspendată;
g) creditorul și debitorul negociază cu privire la dreptul sau la circumstanțele din care ar putea rezulta o
pretenție privind acel drept;
h) creditorul și debitorul negociază cu privire la medierea în privința dreptului sau a circumstanțelor;
i) părțile se află, în condițiile legii, în proces de mediere cu privire la drept sau la circumstanțele din care ar
putea rezulta o pretenție privind acel drept.
Cursul prescripției extinctive se suspendă doar dacă temeiurile de suspendare au apărut sau au continuat în
ultimele 6 luni ale termenului de prescripție extinctivă, iar dacă acest termen este de 6 luni sau mai scurt înăuntrul
lui (art. 398 din CC alin. (2)).
Potrivit art. 401 alin. (1), cursul prescripției extinctive se întrerupe:
a) printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, expres sau tacit, a dreptului a
cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția datoria (de ex. semnarea actului de
verificare a decontărilor reciproce, achitarea parțială a datoriei, semnarea actului privind decontările reciproce
etc.). Constituie acte de recunoaștere tacită executarea parțială a obligației, achitarea, în tot sau în parte, a
dobînzilor sau a penalităților, constituirea unei garanții, solicitarea unui termen de plată, declararea compensării
și alte asemenea manifestări care să ateste în mod neîndoielnic existența dreptului celui împotriva căruia curge
prescripția;
b) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de chemare în judecată, de arbitrare, a unei cereri de eliberare
a ordonanței judecătorești sau a unei alte cereri în organul jurisdicțional competent;
c) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de admitere a creanței în cadrul procesului de insolvabilitate,
precum și a cererii de intervenție în cadrul procedurii de executare silită în curs pornite de alți creditori;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
După întreruperea cursului prescripției extinctive, începe să curgă un nou termen. Timpul scurs pînă la
întreruperea cursului prescripției extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă. (art. 401 alin.
(2) din CC).
În conformitate cu art. 406 alin. (1) după expirarea termenului de prescripție extinctivă, debitorul poate refuza
executarea obligației.
Reglementările CF prin art. 264 stabilesc că:
1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2), obligaţiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi
Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuţii de administrare fiscală în următoarele termene:
a) impozitele, taxele, majorările de întîrziere – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea
dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii), în cazul
în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
b) sancţiunile fiscale aferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită
pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul şi taxa menţionată sau pentru plata impozitului şi taxei
în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale;
c) sancţiunile fiscale neaferente unor impozite şi taxe concrete – în cel mult 4 ani din data săvîrşirii încălcării
fiscale.
2) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau
sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabileşte obligaţia
fiscală conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost
prezentată.
Dacă determinarea obligației fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art. 264 din CF, ea poate
fi stinsă prin executare silită de către SFS sau de către instanța judecătorească, însă numai în cazul în care acțiunile
autorității fiscale sau sesizarea instanței de judecată au avut loc pe parcursul a 6 ani după determinarea
obligației fiscale.
Cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale,
urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor.
Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă, cu unele excepții prevăzute de CF.
Depunerea cererii suspendă curgerea termenului menționat (art. 266 din CF). Conform pct. 39 subpct. 2) din
SNC „Capital propriu şi datorii” aprobat prin Ordinul MF nr. 118/2013 decontarea datoriilor se efectuează la
privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripție a datoriilor. În cazul
decontării datoriilor expirate la data întocmirii Situațiilor financiare, drept documente justificative pot fi
menționate documentele prevăzute în Regulamentul cu privire la inventariere aprobat prin ordinul MF nr. 60/2012
(în continuare — Regulament).
Potrivit Regulamentului se supun inventarierii toate tipurile de datorii ale entității privind decontările cu
furnizorii şi antreprenorii, bugetul, instituțiile financiare, organele de asigurări sociale şi de asistență medicală,
fondatorii (asociații, participanții), părțile afiliate, personalul, alți creditori (pct. 71).
Soldurile efective ale creanțelor şi datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 „Extras
de cont” (anexa 13) şi/sau acte de verificare a decontărilor reciproce. Extrasul de cont se întocmeşte şi se remite
entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sunt obligate să confirme în decurs de 5
zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței/ datoriei şi să comunice obiecțiile lor (pct. 72).
În cadrul decontărilor cu personalul se verifică:
 suma salariilor neridicate şi/sau plătite în plus motivul apariției acestora;
 suma avansurilor achitate/soldul avansurilor;
 creanțele şi datoriile titularilor de avans;
 creanțele şi datoriile aferente altor operațiuni (pct. 73).
Rezultatele inventarierii creanțelor şi datoriilor se înscriu în INV-10 „Lista de inventariere a creanțelor şi
datoriilor” (anexa 14) în baza datelor din extrasele de cont confirmate de debitori sau creditori, iar în caz de
neconfirmare — în baza documentelor primare (pct. 74).
În cazul depistării datoriilor cu termen de prescripție expirat se întocmeşte o Notă informativă, cu indicarea
explicațiilor persoanelor responsabile (pct. 75).
Deci, documentele confirmative care stau la baza decontării datoriilor cu termenul de prescripție expirate în
urma inventarierii anuale a patrimoniului sunt:
 nota contabilă;
 ordinul (decizia) conducătorului;
 lista de inventariere a creanțelor şi datoriilor formularul INV-10 (anexa 14 din Regulament);
 registrul de verificare a rezultatelor inventarierii (anexa 15 din Regulament);
 procesul verbal al comisiei de inventariere;
 notele informative.
Contabilitatea creanțelor şi datoriilor se ține pe categorii, clienți, furnizori, alți debitori şi creditori. În
conformitate cu pct. 39 din SNC „Capital propriu şi datorii” decontarea datoriilor se efectuează:
1) la renunţarea creditorului la drepturile sale;
2) la privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripţie a datoriilor;
3) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Decontarea datoriilor se contabilizează ca diminuare a datoriilor şi majorare a veniturilor
curente.decontarea datoriilor se contabilizează ca diminuarea datoriilor şi majorarea veniturilor.
Conform pct. 137 și 156 subpct. 4) din SNC „Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin ordinul MF
nr. 118/2013 în componența altor venituri din activitatea operațională se cuprind şi veniturile din decontarea
datoriilor cu termenul de prescripție expirat, acestea urmează a fi reflectate potrivit „Planului general de conturi
contabile” aprobat prin ordinul MF nr. 119/2013 cu modificările ulterioare în contul contabil 612 „Alte venituri
din activitatea operațională”. Evidența analitică a datoriilor expirate se ține pe fiecare creditor şi datorie decontată.
La decontarea datoriilor cu termenul de prescripție expirate, urmează a fi întocmite următoarele formule
contabile (la valoarea fără TVA, pentru datoriile rezultate în urma tranzacțiilor care fac obiectul impunerii cu
TVA, art. 95 din CF):
Debit conturile 511, 512, 521, 522, 523, 531, 532, 533, 534, 536, 541, 542, 543, 544
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.5 „Venituri din decontarea
datoriilor cu termen de prescripţie expirat”
Pentru avansurile primite suma urmează a fi decontată integral la venituri, adică inclusiv valoarea TVA:
Debit contul 523 „Avansuri primite”
În conformitate cu art. 18 lit j al Codului Fiscal „venitul rezultat din neachitarea datoriei de către
agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii
contribuabilului, se include în venitul brut şi reprezintă o sursă de venit impozabilă în cazul aplicării regimului
general de impozitare”.
Totodată, menționăm că în cazul în care agentul economic aplică regimul fiscal de impunere a subiecților
sectorului ÎMM reglementat de capitolul 71 din CF, atunci, potrivit prevederilor art. 542 alin. (3) lit. d) din CF (în
vigoare din 1 ianuarie 2020, fiind aprobate prin Legea nr. 171/2019), în obiectul impunerii nu se includ veniturile
din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat față de persoanele interdependente.
Potrivit răspunsului din Baza generalizată a practicii fiscale (BGPF) 28.21.21 în conformitate cu art. 102
alin. (1) din CF, subiecților impozabili, înregistrați în calitate de plătitori ai TVA li se permite deducerea sumei
TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate
pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activității de întreprinzător.
!!!Ținând cont de faptul că suma TVA anterior dedusă nu este achitată şi nu urmează a fi achitată
furnizorului, aceasta urmează a fi exclusă de la decontări cu bugetul. De asemenea, cumpărătorul urmează de a
reflecta operațiunea în cauză în Registrul procurărilor în perioada de raportare cu semnul „minus” (-), şi,
corespunzător, în boxa 16 a Declarației privind TVA. Totodată, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul
fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în
cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
În momentul constatării a datoriei sale faţă de furnizor cu termen de prescripție expirat, suma TVA aferentă
datoriei respective, va fi reflectată astfel:
- după includerea în declarația privind TVA a sumei TVA în baza facturii fiscale primite anterior, conform
art. 116 alin.(3) din CF, debitorul va exclude din trecerea în cont suma TVA care corespunde sumei
datoriei compromise și va restabili suma respectivă la buget, dat fiind faptul că, conform art.102 alin.(1)
și (6) din CF, în cont se trec sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale,
serviciile procurate prin formula contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli ale activității operaționale”, subcontul 714.38 „Taxa pe valoarea adăugată
şi accizele nerecuperabile”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii față de buget privind TVA”
Mai poate fi acceptată și varianta de stornare a TVA aferentă datoriilor decontate ca urmare a expirării
termenului de prescripție de la care a fost dedusă TVA anterior prin întocmirea formulei contabile:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii față de buget privind TVA” ( )
Credit conturile datoriilor 521, 522, 544 ( )
În cazul în care entitatea decontează avansurile primite în legătură cu expirarea termenului de prescripție
expirat urmează să se întocmească formula contabilă de stornare aferenta sumei TVA calculate anterior:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 „Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată”( )
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii față de buget privind TVA” ( )
- în cazul cînd contribuabilul nu a avut dreptul să treacă în cont suma TVA aferentă datoriilor, conform
art.102 alin.(1) din Codul fiscal, și a atribuit suma respectivă la cheltuieli, costuri sau costul valorilor
materiale procurate, la decontarea datoriilor compromise suma TVA nu este necesar să fie restabilită.
CC prin prisma art. 279 admite repunerea în termenul de prescripție extinctivă, adică restabilirea datoriilor
decontate anterior poate avea loc dacă instanța de judecată constată că termenul de prescripție extinctivă nu este
respectat datorită unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este apărat.
Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea şi-a exercitat dreptul la acțiune înaintea de
împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea
motivelor care justifică depăşirea termenului de prescripție.
Totodată, art. 406 alin. (2) şi (3) din CC stabileşte că executarea benevolă a obligației după expirarea
termenului de prescripție extinctivă nu constituie un act lipsit de temei juridic. Persoana care a executat obligația
după expirarea termenului de prescripție extinctivă nu are dreptul să ceară restituirea celor executate, chiar dacă,
la data executării, nu cunoştea faptul expirării termenului de prescripție extinctivă. Aceeaşi prevedere se aplică şi
pentru recunoaşterea datoriilor conform contractului, precum şi pentru garanțiile asigurătorii date de debitor.
Documentele justificative în baza cărora urmează a fi restabilite datoriile cu termenul de prescripție expirat
pot fi:
 decizia instanței de judecată privind repunerea în termenul de prescripție;
 acordul bilateral încheiat între părți privind restabilirea datoriilor;
 nota contabilă;
 ordinul (decizia) conducătorului entității.
Dacă restabilirea datoriilor decontate are loc în aceeaşi perioadă de gestiune, urmează a fi întocmite
următoarele formule contabile de stornare:
Restabilirea datorilor decontate anterior al căror termen de prescripție a expirat (fără TVA):
8
7143 Exclus prin Ordinul MF nr. 191 din 19.12.20198 „Cheltuieli privind dobânzile"
Debit conturile 511, 512, 521, 522, 523, 531, 532, 533, 534, 536, 541, 542, 543, 544 ( )
datoriilor cu termen de prescripţie expirat” ( )
Restabilirea datoriilor aferente avansurilor primite, decontate anterior al căror termen de prescripție a
expirat (inclusiv TVA):
Debit contul 523 „Avansuri primite” ( )
datoriilor cu termen de prescripţie expirat” ( )
Dacă restabilirea datoriilor decontate anterior în legătură cu expirarea termenului de prescripție are loc în
diferite perioade de gestiune, atunci acestea urmează a fi reflectate în componenţa altor cheltuieli din activitatea
operațională, contul contabil 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” cu întocmirea următoarelor
formule contabile:
Restabilirea datoriilor decontate anterior al căror termen de prescripție a expirat (fără TVA):
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit conturile 511, 512, 521, 522, 523, 531, 532, 533, 534, 536, 541, 542, 543, 544
Restabilirea datoriilor aferente avansurilor primite, decontate anterior al căror termen de prescripție a
expirat (inclusiv TVA):
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit conturile 523 „Avansuri primite”
În ambele cazuri, la restabilirea datoriilor decontate anterior în legătură cu expirarea termenului de
prescripție urmează a fi reflectată suma TVA aferentă datoriilor restabilite prin formula contabilă:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii față de buget privind TVA”
Credit conturile datoriilor 521, 522, 544
iar în cazul restabilirii datoriilor aferente avansului primit în legătură cu expirarea termenului de prescripție:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”, subcontul 225.2 „Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 „Datorii față de buget privind TVA”
Datoriile restabilite decontate anterior în legătură cu termenul de prescripție expirat reflectate în

componența cheltuielilor curente urmează a fi recunoscute în scop fiscal ca cheltuieli deductibile în perioada de
gestiune în care au fost restabilite, în baza documentelor justificative enumerate mai sus, respective în
conformitate cu art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau
suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului „Cu privire la determinarea
obligațiunilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693/2018, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă
cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative
în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfăşurării
activității economice şi obținerii de venituri.
Concomitent, art. 44 alin. (3) lit. b) din CF stabileşte că deducerea se permite în perioada fiscală în care
au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăți, cu condiția că aceste cheltuieli şi
plăți nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.
Deşi acest aspect nu este reglementat de CF, în opinia noastră, datoriile rezultate din tranzacțiile care
constituie obiect impozabil cu TVA potrivit art. 95 din CF şi cele care cad sub incidența art. 108 alin. (5) urmează
a fi decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripție în luna în care acestea expiră, motivul fiind
cerințele art. 114 alin. (1) din CF, în conformitate cu care perioada fiscală privind TVA constituie luna
calendaristică, aceste operațiuni generează efectuarea corectărilor aferente acestui tip de impozit în Declarația
privind TVA.
SRL „X” are o datorie nestinsă faţă de SRL „Y” ca urmare a unei tranzacții economice în sumă de 16 mii
lei. În cazul în care creditorul „Y” nu a înaintat o acțiune în judecată privind recuperarea datoriei creditoare
menționate, are dreptul creditorul „X” să reflecte această sumă la venituri?
…Prevederile art. 395 din Codul civil stabilesc existența și a altor situații în care data de la care începe a
curge termenul de prescripție poate fi alta decât cea menționată. Spre exemplu, în cazul în care legea prevede
altfel, prescripţia începe să curgă de la data când obligaţia devine exigibilă, în cazul în care dreptul subiectiv este
afectat de un termen suspensiv sau de o condiţie suspensivă, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de
la data împlinirii termenului ori a realizării condiţiei, și altele.
În raporturile juridice în care nu este stipulat termenul executării obligaţiei sau în care executarea poate fi
cerută oricând, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data când debitorul trebuie să execute
obligaţia, iar conform art. 861 din Codul civil, în cazul în care termenul de executare a obligaţiei nu este
determinat şi nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricând executarea ei, iar
debitorul trebuie să execute obligaţia în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului. Astfel, în cazul dat
termenul de prescripţie începe să curgă din a 8 zi după cererea creditorului.
Termenul menționat se răsfrânge și asupra recunoașterii de către creditorul „Y” a creanțelor drept compromise
care urmează a fi deduse în scopuri fiscale la determinarea venitului impozabil. Totodată, calificarea datoriei drept
compromisă (creanță care este nerambursabilă), în cazurile specificate la art. 5 pct. 32) din CF, are loc doar în
baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariția circumstanței respective de implicare într-o formă
juridică în condițiile legii.
Astfel, comparativ cu calificarea datoriei drept compromisă în temeiul prevederilor art. 5 pct. 32) din CF,
reflectarea la veniturile SRL „X” a datoriei creditoare în sumă de 16 mii lei la expirarea termenului de prescripţie
are loc în mod obligatoriu, indiferent de existența documentului corespunzător al instanței.
În cazul în care, agentul economic nu va rambursa datoriile sale financiare, comerciale sau calculate,
acesta va fi stabilit ca venit al entităţii date şi se va supune impozitării în modul general stabilit. În acest caz se va
întocmi formula contabilă (la valoarea fără TVA în cazul decontării datoriilor comerciale):
Debit conturile datoriilor 412, 512, 521, 523, 544, etc.
Esenţa încălcării: în cazul în care contribuabilul în anul de gestiune conform rezultatelor inventarierii
datoriilor a reflectat la creditul contului 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” sumele datoriilor
compromise cu termenul de prescripție expirat. Astfel, cu suma datoriilor cu termenul de prescripție expirat fiind
doar corectate rezultatele financiare a perioadelor precedente.
Articolele şi legile care au fost încălcate: În cazul dat, contribuabilul a încălcat prevederile lit. j) art.18 din
Codul fiscal, care stipulează că „în venitul brut se include venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul
economic” și lit. a) alin. (3) art. 44 din Codul fiscal, care stipulează că „prin metoda de angajamente (pentru
persoanele juridice) se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care a fost câștigat”,
prin nereflectare la veniturile perioadei de gestiune la subcontul 612.5 „Venituri din decontarea datoriilor cu
termen de prescripţie expirat” a datoriilor cu termenul de prescripție expirat, adică la momentul casării acestora.
Articolele şi legile în baza cărora se aplică sancţiuni (majorări de întârziere): Se constată diminuarea
venitului impozabil declarat de către contribuabil pentru anul de gestiune în conformitate cu alin. (5) art. 260 din
Codul fiscal se aplică amendă.
Cuantumul sancţiunilor (majorări de întârziere): Amendă în mărime de 15 % din suma diminuată a venitului
impozabil.
În perioada fiscală precedentă, agentul economic a dedus о datorie compromisă în sumă de 105 000 de lei.
Ulterior, în anul curent, datoria respectivă a fost achitată. În cazul examinat, trebuie oare să se corecteze
Dedarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN 12)?
În conformitate cu art. 44 alin. (1) lit. c) și alin. (3) lit. a) din CF, persoanele juridice aplică contabilitatea de
angajamente, cu excepția cazurilor când este prevazut altceva. Prin contabilitatea de angajamente se înțelege
metoda conform căreia venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost caștigat.
În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul perioadei fiscale cheltuielile, pierderile sau
datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul și se include în venitul brut al contribu-
abilului pe anul în care ea a fost încasată (art. 48 din CF).
Prin urmare, venitul rezultat din încasarea datoriei compromise deduse anterior se ia în calcul și se include
în venitul brut al contribuabilului în anul în care aceasta a fost încasată, fară a fi necesară corectarea Declarației
cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) pentru perioada fiscala precedentă.
5. Evidența datoriilor privind impozitele și contrapunerea cu contul curent al contribuabilului

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287/2017 şi Regulamentul privind inventarierea1 (în
continuare – Regulament) obligă entităţile să efectueze inventarierea generală a activelor, capitalului propriu şi
datoriilor cel puţin o dată pe parcursul perioadei de gestiune, de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune. Potrivit
pct. 71 din Regulament, inventarierii se supun toate tipurile de creanţe şi datorii ale entităţii, inclusiv cele privind
decontările cu bugetul. Soldurile efective ale creanţelor şi datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de
conturi INV-9 „Extras de cont” şi/sau acte de verificare a decontărilor reciproce (pct. 72 din Regulament).
Un sector important al contabilităţii oricărei entităţi îl reprezintă creanţele şi datoriile privind impozitele şi
taxele.
Evidenţa obligaţiilor faţă de bugetul public naţional este asigurată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) prin
intermediul sistemului informaţional automatizat „Contul curent al contribuabilului” (în continuare – SIA „Contul
curent al contribuabilului”) în modul prevăzut de Instrucţiunea privind evidenţa obligaţiilor faţă de buget (în
continuare – Instrucţiune)2. La solicitare, contribuabilii pot obţine acces online la informaţia privind obligaţiile
fiscale reflectate în sistemul menţionat şi pot genera diverse rapoarte pentru fiecare impozit/taxă, perioadă fiscală,
subdiviziune, tip de plată (plată de bază, majorare de întârziere) în parte.
Contrapunerea periodică a informaţiilor din contabilitate cu cele reflectate în SIA „Contul curent al
contribuabilului” permite depistarea la timp a restanţelor şi supraplăţilor, evitarea calculării penalităţilor pentru
neachitarea în termen a obligaţiilor fiscale, excluderea cazurilor de executare silită a obligaţiilor fiscale şi de
suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale entităţii, precum şi obţinerea în termene restrânse a
certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget (forma CC 04 AE) (anexa nr. 7.2 la Instrucţiune).
Necesitatea prezentării acestui certificat poate să apară atunci când contribuabilul tras la răspundere pentru
încălcare fiscală doreşte să beneficieze de o reducere cu 50 % a amenzilor aplicate (art. 234 din CF) sau când
acesta solicită un grant, contractează un credit bancar etc.
Înscrierile în conturile privind naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiilor fiscale se efectuează în
temeiul următoarelor documente:
 dările de seamă fiscale primare şi de corectare prezentate de către contribuabil,
 documentele de plată,
 documentele fiscale interne pentru reflectarea deciziilor emise de subdiviziunile SFS asupra
cazurilor de încălcare fiscală,
 precum şi a celor privind modificarea sau stingerea obligaţiilor fiscale prin anulare, scădere,
compensare etc.
Ţinând cont de multitudinea documentelor menţionate, probabilitatea admiterii omisiunilor sau
neînregistrării a unora dintre ele în contabilitatea entităţii este destul de mare, din care motiv contrapunerea
informaţiilor contabile cu cele din SIA „Contul curent al contribuabilului” este absolut necesară. Dacă în urma
unor asemenea verificări sunt stabilite divergenţe, acestea urmează a fi corectate.
În calitate de instrument pentru verificarea obligaţiilor fiscale poate fi utilizat raportul Contul curent detaliat
(forma CC 01) (anexa nr. 3 la Instrucţiune) (în continuare – raportul CC 01), care are următoarea formă:
CC 01
CONTUL CURENT DETALIAT
Informaţie privind contribuabilul Date privind emiterea
Cod fiscal: 100XXXXXXXXXX Data și ora emiterii: 12.02.2021 21:16
Denumire Contribuabil: S.R.L. VULPE E. Emitent: R. Mpoldova
Adresă: OR.CAHUL, str. XXX Utilizator emitent:
Subdiviziune SFS: 34 - CAHUL Valoarea: LEI
Criterii de extragere Condiţii suplimentare
Perioada început: 01.01.2021 Nivel de detaliere:
Perioada sfârşit: 25.01.2022 Cu afișarea tranzacțiilor nule;
Clasificația economică: 114412 (12228) - Taxa pentru amenajarea teritoriului Subdiviziune SFS: Toate
Bugetul: Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale Localitate: Toate
TA
Informația privind tranzacțiile pentru perioada solicitată
PB Data Num. Numarul Data

Data/ Codul Codul
determinării Debit Credit Tipul și denumirea tranzacţiei de iden- documentulu înscrierii Codul formei
termen (prezentării) SSFS LOC
de stingere tificare i in sistem doc. în sistem
AM Plată de bază (Amendă) / Subdiviziune: 34 – Cahul / Localitatea: 1701 – or. Cahul / Subdiviziunea: Nerepartizată pe subdiviziuni
Sold 0,00 75,00 Sold total la data 31.12.2020 Si = 1 725 – 75 = 1 650 lei – datorie, se compară cu datele din contabilitate
25.01.2021 25.01.2021 1 725,00 P101-Calculat (+) / Micşorat (-) plată de bază pe dare de seamă 34 1701 1 ED09201A4F 25.01.2019 TL13
25.01.2021 25.01.2021 1 725,00 P102-Achitat plată de bază 34 1701 4 346046903H 01.02.2019 Dispozitia de plata trezoreriala
22.04.2021 22.04.2021 1 500,00 P102-Achitat plată de bază 34 1701 37 346117602S 26.04.2019 Dispozitia de plata trezoreriala
22.04.2021 11.07.2021 -12,14 P202-Achitat (+) / Restituit (-) plată de bază 34 1701 1 DI00973329 12.07.2019 F115
25.04.2021 22.04.2021 1 500,00 P101-Calculat (+) / Micşorat (-) plată de bază pe dare de seamă 34 1701 1 ED09550B1U 23.04.2019 TL13
25.07.2021 20.07.2021 1 575,00 P101-Calculat (+) / Micşorat (-) plată de bază pe dare de seamă 34 1701 1 ED09906525 22.07.2019 TL13
09.08.2021 09.08.2021 1 575,00 P102-Achitat plată de bază 34 1701 67 346273500V 14.08.2019 Dispozitia de plata trezoreriala
25.10.2021 23.10.2021 1 425,00 P101-Calculat (+) / Micşorat (-) plată de bază pe dare de seamă 34 1701 1 ED10284A5Z 23.10.2019 TL13
28.10.2021 28.10.2021 1 425,00 P102-Achitat plată de bază 34 1701 35 3463136013 01.11.2019 Dispozitia de plata trezoreriala
24.01.2022 24.01.2022 1 350,00 P102-Achitat plată de bază 34 1701 159 3464360094 29.01.2020 Document de plata
25.01.2022 25.01.2022 1 350,00 P101-Calculat (+) / Micşorat (-) plată de bază pe dare de seamă 34 1701 1 ED10660C9W 27.01.2020 TL13
Suma tranzacțiilor 7 575,00 7 562,86 Suma tranzacțiilor din 01.01.2020 - 25.01.2021 (perioada selectată)
Sold 12,14 Sold din 01.01.2020 - 25.01.2021 (perioada selectată)
Sold 1 287,14 0,00 Sold total la data 25.01.2021 Sf = 1 287,14 – 1 350 = - 62,86 lei - avans, se compară cu datele din contabilitate
MÎ Majorare de întîrziere
Sold 12,14 0,00 Sold total la data 31.12.2020
22.04.2021 11.07.2021 12,14 M202-Achitat (+) / Restituit (-) majorare de întîrziere 34 1701 2 DI00973329 12.07.2019 F115
31.07.2021 31.07.2021 2,98 M401-Calculat (+) / Micşorat (-) majorare de întîrziere de sistem 34 276172064 07.08.2019
Suma tranzacțiilor 8,80 12,14 Suma tranzacțiilor din 01.01.2020 - 25.01.2021 (perioada selectată)
Sold 3,34 Sold din 01.01.2020 - 25.01.2021 (perioada selectată)
Sold 8,80 0,00 Sold total la data 25.01.2021
Astfel, prin compararea informaţiei sus-menţionate cu cea din conturile analitice deschise în
contabilitate pe fiecare tip de obligaţie fiscală (taxa, impozit, contribuţii de ASSO, prime de AOAM,
amenzi, penalităţi) pot fi stabilite uşor abaterile şi cauzele acestora.
Este important de menţionat că principala cauză a divergenţelor dintre soldurile obligaţiei
fiscale înregistrate în contabilitate şi în SIA „Contul curent al contribuabilului” este incoincidenţa
perioadelor în care are loc calcularea impozitelor şi taxelor.
Astfel, datoriile privind impozitele şi taxele sunt recunoscute conform contabilităţii de angajamente
şi se înregistrează în conturile contabile, de regulă, în ultima zi a perioadei fiscale respective, însă
principiul de efectuare a înscrierilor în SIA „Contul curent al contribuabilului” presupune faptul că
calcularea obligaţiilor fiscale are loc la data când survine termenul de stingere a acestora. Spre exemplu,
suma taxei pentru amenajarea teritoriului, calculată pe trimestrul IV 2020, se va reflecta în contabilitate la
data de 31.12.2020, pe când aceeaşi sumă se va înscrie în baza dării de seamă privind taxele locale
(forma TL 13) în coloana debit din raportul CC 01 la data de 25.01.2021, adică atunci când expiră
termenul de plată al taxei menţionate, care, de regulă, coincide cu termenul-limită de prezentare al dării
de seamă respective.
Astfel, pentru a determina corect soldul taxei pentru amenajarea teritoriului la 31.12.2020 în baza
raportului CC 01, pe perioada 01.01.2020 – 31.12.2020, este necesar ca:
 soldul final reflectat în acest raport să fie diminuat cu suma taxei menţionate pentru
trimestrul IV 2019, înregistrată cu data de 25.01.2020, şi, totodată, să fie majorat cu suma
aceleiaşi taxe calculate pentru trimestrul IV 2020, care va fi înscrisă în raportul menţionat
cu data de 25.01.2021, sau
 soldul final reflectat în acest raport să fie diminuat cu suma taxei menţionate pentru
trimestrul IV 2019, înregistrată cu data de 25.01.2020, şi, totodată, să fie diminuată cu suma
taxelor achitate până pe 25.01.2021, care va fi înscrisă în raportul menţionat.
În mod analogic se vor recalcula soldurile altor impozite şi taxe pentru care perioada fiscală este luna
sau anul calendaristic.
În afară de cele menţionate mai sus, alte cauze ale divergenţelor depistate la verificarea soldurilor
privind decontările cu bugetul pot fi următoarele:
a) lipsa tranzacţiei de calculare a obligaţiei fiscale;
b) comiterea erorilor la întocmirea documentelor de plată a impozitelor şi taxelor;
c) nereflectarea în contabilitate a sumelor obligaţiilor fiscale calculate în urma efectuării controalelor
fiscale;
d) neînregistrarea în contabilitate a penalităţilor calculate în SIA „Contul curent al contribuabilului”;
e) existenţa unor supraplăţi sau datorii istorice pe care contribuabilul nu le poate argumenta
documentar.
În continuare, vom exemplifica unele situaţii şi vom oferi soluţii optime pentru identificarea
eventualelor erori sau omisiuni.
Exemplul 1. La întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2020, s-a stabilit că, potrivit SIA „Contul
curent al contribuabilului”, entitatea dispune de o supraplată la codul economic 114412 „Taxa pentru
amenajarea teritoriului” în sumă de 60 de lei, pe când, conform datelor din contabilitate, o asemenea
supraplată nu există.
La contrapunerea informaţiei din contabilitatea entităţii cu cea din SIA „Contul curent al
contribuabilului”, poate fi identificată una din următoarele situaţii care a condus la apariţia divergenţei sus-
menţionate.
Situaţia 1. A fost prezentată o dare de seamă privind taxele locale (forma TL 13) cu date eronate,
în care suma calculată a taxei pentru amenajarea teritoriului a fost diminuată cu 60 de lei. În asemenea
situaţie, contribuabilul va prezenta o dare de seamă corectată în temeiul prevederilor art. 188 din CF, în
Acest material nu poate fi înstrăinat sau utilizat în alte scopuri decât cele de instruire,
informare.
care va indica suma corectă a taxei şi, ca urmare, soldul din SIA „Contul curent al contribuabilului” va fi
ajustat.
Situaţia 2. Nu a fost prezentată darea de seamă fiscală pentru una din perioadele fiscale aferente
anului 2019. În cazul dat, contribuabilul va prezenta darea de seamă TL 13 cu întârziere şi va corecta soldul
respectiv în SIA „Contul curent al contribuabilului”.
Situaţia 3. Documentul de plată a taxei pentru amenajarea teritoriului în sumă de 60 de lei nu a fost
reflectat în contabilitate. În cazul dat, contribuabilul va efectua ajustările de rigoare în contabilitate.
Situaţia 4. Supraplata a apărut ca urmare a faptului că, la achitarea datoriilor privind altă taxă, a
fost indicat în mod eronat codul IBAN aferent taxei pentru amenajarea teritoriului. În cazul dat,
contribuabilul va opera corectări în contabilitate în vederea reflectării supraplăţii respective. Totodată, el
are posibilitatea de a stinge obligaţia fiscală prin compensare în modul prevăzut de art. 175 din CF şi
Regulamentul privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor băneşti a
probat prin HG nr. 235/2017, prin depunerea unei cereri în adresa SFS, inclusiv prin intermediul
serviciului electronic „e-Cerere”, în vederea stingerii restanţei la capitolul taxa pentru unităţile
comerciale pe seama supraplăţii la capitolul taxa pentru amenajarea teritoriului, în cazul dat, în valoare
de 60 de lei.
Situaţia 5. S-a stabilit că supraplata înregistrată în SIA „Contul curent al contribuabilului” este
istorică şi în contabilitatea entităţii nu poate fi determinată provenienţa acesteia. Asemenea cazuri apar
adesea când pe parcursul mai multor perioade s-a omis procedura de verificare a informaţiei din
contabilitatea entităţii cu cea din SIA „Contul curent al contribuabilului”.
Dacă contribuabilul nu poate argumenta în baza documentelor contabile existenţa supraplăţii, această
sumă va fi reflectată în SIA „Contul curent al contribuabilului” în temeiul documentelor fiscale interne fie
ca urmare a solicitării contribuabilului, fie în cadrul controlului fiscal ulterior. În cazul în care se va stabili
că supraplata se datorează unei erori din sistem, aceasta va fi corectată de către SFS fără implicarea
contribuabilului.
Asemenea abordare rezultă din prevederile art. 190 din CF, potrivit cărora evidenţa obiectelor
impozabile şi a obligaţiilor fiscale este ţinută de către contribuabil de sine stătător, iar contabilitatea şi/sau
o altă evidenţă pe care se întemeiază evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale trebuie să
reflecte oportun, integral şi veridic operaţiunile contribuabilului şi situaţia lui financiară. Totodată, SFS,
pentru a controla stingerea obligaţiilor fiscale, ţine evidenţa acestora, înscriind în conturile personale ale
contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit şi taxă, cuantumul, data apariţiei, modificării sau stingerii
lor.
Exemplul 2. La întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2020, s-a stabilit că, potrivit SIA
„Contul curent al contribuabilului”, entitatea dispune de o datorie la codul economic 114412 „Taxa pentru
amenajarea teritoriului” în sumă de 1 500 de lei, care nu este reflectată în contabilitate.
Ca şi în exemplul 1, în urma contrapunerii informaţiilor contabile cu cele din SIA „Contul curent
al contribuabilului”, poate fi identificată una din următoarele situaţii:
Situaţia 1. A fost prezentată o dare de seamă privind taxele locale (forma TL 13) cu date eronate, în
care suma calculată a taxei pentru amenajarea teritoriului a fost majorată cu 1 500 de lei. Ajustarea soldului
se va efectua prin prezentarea dării de seamă corectate în temeiul prevederilor art. 188 din CF, cu indicarea
sumei corecte a taxei.
Situaţia 2. Nu a fost anulată darea de seamă fiscală prezentată iniţial cu erori pentru care ulterior
a fost prezentată o dare de seamă corectată. Ca urmare, suma obligaţiei fiscale s-a dublat. În cazul dat,
contribuabilul va depune o cerere în adresa SFS, inclusiv prin intermediul serviciului electronic „e-
informare.
Cerere”, privind anularea dării de seamă iniţiale, în baza căreia SFS va modifica statutul acesteia din
veridic în anulat şi, ca urmare, soldul din SIA „Contul curent al contribuabilului” va fi corectat.
Situaţia 3. Nu a fost introdus documentul de plată a taxei pentru amenajarea teritoriului în sumă
de 1 500 de lei în sistemul informaţional al SFS ca urmare a unei erori în sistem sau din cauza factorului
uman. În asemenea situaţie, contribuabilul va depune o cerere în adresa SFS pentru operarea corectărilor
în SIA „Contul curent al contribuabilului”.
Situaţia 4. La efectuarea plăţii taxei pentru amenajarea teritoriului, a fost indicat greşit codul IBAN
aferent altei taxe, spre exemplu, a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii. La depistarea
acestui fapt, contribuabilul va reflecta în contabilitate operaţiunea de achitare conform documentului de
plată întocmit.
Totodată, contribuabilul poate depune o cerere în adresa SFS pentru a stinge obligaţia fiscală prin
compensare SIA „Contul curent al contribuabilului” (art. 175 din CF). Astfel, suma de 1 500 de lei
achitată eronat la codul economic 114418 „Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii” va
fi transferată la codul economic 114412 „Taxa pentru amenajarea teritorilui”.
Situaţia 5. S-a stabilit că datoria existentă în SIA „Contul curent al contribuabilului” a apărut până
la 01.01.2020, însă în contabilitatea entităţii nu există documente care ar justifica provenienţa acesteia.
În acest caz, soldul obligaţiei fiscale urmează a fi reflectat în contabilitate în baza notei contabile,
suma respectivă fiind atribuită la cheltuielile care nu vor fi recunoscute în scopuri fiscale.
Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”, subcontul 7142 „Cheltuieli privind sancţiunile”

Ct 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5347„ Datorii privind sancţiunile”
În caz contrar, aceasta va fi calculată în cadrul unui control fiscal efectuat ulterior. Dacă se constată
că datoria a apărut din cauza unei erori în sistem, aceasta va fi corectată de către SFS fără implicarea
contribuabilului.
Este de menţionat că deseori, la verificarea soldurilor privind decontările cu bugetul, contribuabilul poate
depista că pe parcursul perioadei fiscale a avut loc calcularea penalităţii care nu a fost reflectată în contabilitate.
În situaţia dată, contribuabilul poate depune o cerere în adresa SFS privind stingerea obligaţiei fiscale
prin compensare (art. 175 din CF) pentru transferul sumei achitate de la o subdiviziune la altă subdiviziune,
iar suma penalităţii calculate va fi anulată conform prevederilor art. 228 alin. (5) din CF.
Exemplul 3. Conform SIA „Contul curent al contribuabilului”, s-a stabilit că entitatea
înregistrează la 31.12.2019 o datorie la codul economic 114412 „Taxa pentru amenajarea teritoriului”,
pentru neachitarea căreia a fost calculată o penalitate în sumă de 150 de lei, care nu a fost reflectată în
contabilitatea entităţii.
În acest caz, contribuabilul trebuie să clarifice care este motivul calculării penalităţii, fiind posibilă
una din situaţiile prezentate mai jos.
Situaţia 1. S-ar putea ca entitatea să nu înregistreze datorii la codul economic 114412, însă la
prezentarea dării de seamă privind taxele locale (forma TL 13) suma taxei a fost calculată pe o anumită
subdiviziune (de exemplu, sectorul sat. Roșu), iar achitarea s-a efectuat pe altă subdiviziune (de exemplu,
or. Cahul). Astfel, deoarece, potrivit pct. 33 din Instrucţiune, treapta inferioară de calculare a soldului este
codul subdiviziunii, SIA „Contul curent al contribuabilului” va calcula în mod automat penalitatea de la
suma obligaţiei fiscale aferente subdiviziunii amplasate în satul Roșu.
Situaţia 2. Contribuabilul a prezentat darea de seamă fiscală privind taxele locale (forma TL 13), iar
obligaţia fiscală calculată nu a fost achitată în termen. Respectiv, SIA „Contul curent al contribuabilului” a
calculat în mod automat penalitatea pe care contribuabilul urmează să o reflecte în contabilitate şi să o
achite.
informare.
La determinarea sumei penalităţii, o atenţie deosebită trebuie să fie acordată perioadei pentru care a fost
generat raportul CC 01 MI. Astfel, de exemplu, pentru a reflecta suma penalităţii calculate pentru anul 2019,
este necesar ca raportul în cauză să fie generat pentru perioada 01.01.2020 – 31.12.2020, dar nu până la data
generării acestuia.
Situaţia 3. Penalitatea a fost calculată în urma efectuării unui control fiscal şi a fost introdusă în SIA „Contul
curent al contribuabilului” în baza documentelor fiscale interne, însă contribuabilul nu a reflectat suma în cauză
în contabilitate. Astfel, contribuabilul va efectua înregistrările de rigoare în contabilitate şi va corecta soldul
obligaţiilor fiscale.
Situaţia 4. Penalitatea a fost achitată în urma transferării de către SFS de sinestătător a plății de bază la
achitarea majorării de întîrziere, însă contribuabilul nu a reflectat suma în cauză în contabilitate. Astfel,
contribuabilul va efectua înregistrările de rigoare în contabilitate şi va corecta soldul obligaţiilor fiscale.
- Dt 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5347„ Datorii privind sancţiunile” 12,14 lei
Ct 000 „Contul de tranzit” (clasa 8) 12,14 lei
- Dt 534 „Datorii față de buget”, subcontul respectiv (12,14 lei)
Ct 000 „Contul de tranzit” (clasa 8) (12,14 lei)
sau
Dt 534 „Datorii față de buget”, subcontul respectiv (12,14 lei)

Ct 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5347„ Datorii privind sancţiunile” (12,14 lei)
Anularea sumelor plătite în plus cu termenul de prescripţie expirat

Potrivit art. 266 alin. (1) şi (3) din CF, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea
ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi
restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariţiei
lor. Sumele care nu au fost solicitate în termenul nominalizat urmează a fi anulate în modul stabilit
de Guvern.
În vederea identificării sumelor plătite în plus, SFS recomandă contribuabililor4 să
monitorizeze situaţia fiscală, având la bază informaţia disponibilă din SIA „Contul curent al
contribuabilului”, pentru a solicita în termenul legal compensarea ori restituirea acestora, astfel
fiind evitată expirarea termenului de prescripţie.
informare.

24.02.2022 - Contabilitatea Datoriilor Aspecte Problematice.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

24.02.2022 - Contabilitatea Datoriilor Aspecte Problematice.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN CONTABIL INFORMAT ESTE UN CONTABIL ÎNARMAT!

Curs de perfecționare în contabilitate

Modulul: Contabilitatea datoriilor: aspecte

Formator: Rodica CUȘMĂUNSĂ

1. Contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung/scurt

Costurile îndatorării includ:

Modul de stabilire a perioadelor (lunilor) de începere, întrerupere

2. Contabilitatea datoriilor comerciale curente

2.1. Modul de contabilizare a datoriilor comerciale curente în valută străină

3. Contabilitatea datoriilor față de personal

Mai 2021 Total Norma inclusiv

4. Decontarea datoriilor al căror termen de prescripție a expirat: aspecte contabile și fiscale

Datoriile restabilite decontate anterior în legătură cu termenul de prescripție expirat reflectate în

5. Evidența datoriilor privind impozitele și contrapunerea cu contul curent al contribuabilului

PB Data Num. Numarul Data

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”, subcontul 7142 „Cheltuieli privind sancţiunile”

Dt 534 „Datorii față de buget”, subcontul respectiv (12,14 lei)

Anularea sumelor plătite în plus cu termenul de prescripţie expirat

S-ar putea să vă placă și