IMPORT DE SERVICII 2020:

Implicații fiscal-contabile
Speaker: Victor Cojocaru
Contabil practician, Stagiar în activitatea de audit
 Subiecte abordate:

• S1. Locul livrării serviciilor – abordarea corectă

• S2. Aspecte problematice privind contabilizarea și impozitarea
serviciilor importate
• S3. Particularitățile de raportare a importului de servicii
• Prin noțiunea de import de serviciu înțelegem totalitatea serviciilor
contractate și prestate de către un nerezident către un beneficiar
local (Republica Moldova).
• Noțiunea fiscală a importului de serviciu este expusă în art. 93 alin.
9 al Codului Fiscal, și prevede următoarele:
,,Import de servicii - prestare de servicii de către persoanele juridice
şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi
fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care
locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.”
ATENȚIE!!! Locul prestării serviciilor nu se
determină după principiul teritorialității!!!
S1. Locul livrării serviciilor – abordare corectă
Din punct de vedere fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform art. 111 al
Codului Fiscal. (art. 93 pct. 15, CF)
Respectiv, conchidem faptul că sarcina profesioniștilor constă în interpretarea și
abordarea corectă a normelor legale privind determinarea locului aferent serviciilor
livrate.
Reieșind din prevederile art.111, locul livrării serviciilor este sistematizat pe categorii
de servicii, fiind grupate după conținutul economic:

locul aflării bunurilor imobiliare

calea pe care se efectuează transportul

locul prestării efective a serviciilor

locul utilizării şi posedării serviciului

sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa

beneficiarului

sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa

persoanei care prestează serviciile respective.
• Pentru a determina corect locul livrării serviciului, inițial trebuie să stabilim tipul și
conținutul economic a serviciului prestat. De aceea, întru facilitarea acestui aspect
urmează să ne conducem de prevederile următoarelor clasificatoare:
- Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei – 2, Aprobat prin Ordinul Biroului
Naţional de Statistică nr. 28 din 07 mai 2019. Pus în aplicare la aceeași dată.
Scopul acestuia este clasificarea statistică națională a activităților economice din
Republica Moldova.

- Clasificatorul statistic al produselor (bunurilor şi serviciilor) al Republicii Moldova,

Aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 6 din 7 octombrie
2014. Pus în aplicare de la 1 ianuarie 2015.
Scopul acestuia este clasificarea produselor și serviciilor, reieșind din activitățile
economice din Republica Moldova, și totodată are rolul de complementare a CAEM-2.
Acesta conține Clasificatorul propriu-zis și Note explicative.
a) locul aflării bunurilor imobiliare – pentru serviciile prestate de experţi şi
agenţi imobiliari, lucrările de construcţie aferente bunurilor imobiliare,
serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-
apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune
agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, serviciile de
acordare a drepturilor de utilizare a bunurilor imobiliare şi serviciile de
pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţie, care includ serviciile
prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;

b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa

parcursă – la prestarea serviciilor de transport;

c) locul prestării efective a serviciilor: legate de bunurile mobile tangibile;

prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice,
divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;
legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea, descărcarea,
manipularea şi alte activităţi similare, strămutarea, asamblarea; legate de
evaluarea bunurilor mobile tangibile şi de lucrările efectuate asupra acestora;
d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie a bunurilor mobile
tangibile;
e) sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa beneficiarului
următoarelor servicii: servicii de transmitere a obiectelor de proprietate industrială,
precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;
servicii de publicitate; servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă,
avocaţilor, contabililor şi de marketing (studiere a pieţei), traduceri de texte, precum şi
servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere a serviciilor
publice de telefonie fixă şi mobilă;
servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul echipamentelor
de comunicaţii electronice; servicii de angajare şi furnizare de personal (punere la
dispoziţie de personal); servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor
persoane – pentru serviciile enumerate la prezenta literă; locul destinaţiei mărfurilor,
expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara
teritoriului vamal;
servicii de comunicaţii electronice; servicii de radiodifuziune şi televiziune; servicii
furnizate prin mijloace radioelectronice.
Serviciile furnizate prin mijloace radioelectronice în cuprind la rândul său: furnizare şi
găzduire de site-uri pe internet, mentenanţă la distanţă a programelor şi
echipamentelor; furnizare de software şi actualizarea acestora; furnizare de imagini,
texte şi informaţii şi punerea la dispoziţie a unor baze de date;
furnizare de muzică, filme şi jocuri, inclusiv jocuri de noroc şi pariuri din cadrul
emisiunilor, sau de manifestări politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice şi de
divertisment; furnizare de servicii de învăţămînt la distanţă.
• În cazul în care locul livrării serviciilor care nu au fost enumerate
la art.111 din CF alin.(1)–(3) se consideră sediul sau, în cazul în
care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa persoanei care
prestează serviciile respective. (art.111, alin.4).
• De obicei, majoritatea serviciilor posibile care se întâlnesc în
activitatea de întreprinzător se regăsesc în una din categoriile
expuse în alin. 1-3, art.111 din CF, respectiv aplicarea prevederilor
alin.4, al aceluiași articol este una excepțională.
Din păcate, nu este stabilită o procedură metodoligică elaborată de
organele de stat cu atribuții fiscale, care să prevadă expres pașii
privind determinarea locului livrării serviciilor. De aceea, în practica
fiscală adeseori sunt întâlnite cazuri când organele de control au o
altă abordare privind clasificarea serviciilor importate și
determinarea locului livrării serviciilor respective.
 S2. Aspecte problematice privind contabilizarea și
impozitarea serviciilor importate
• Un aspect important, dar totodată și problematic, al tranzacțiilor economice
aferente serviciilor importate este documentarea corectă și corespunzătoare.
Aceasta reprezintă și prima etapă a ciclului contabil. (art.10, alin.1, lit.a din
Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, în continuare
Legea 287/2017)
La fel, conform prevederilor Legii 287/2017, deducem următoarele:
- Orice faptă economică trebuie să fie confirmată în temeiul unui document
primar. (art.11 alin.1)
Noțiunile de faptă economică și document primar, o regăsim în art.3, alin.1 al Legii
287/2017:
- fapta economică reprezintă o tranzacţie, operaţiune, eveniment care a modificat
sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile
şi/sau cheltuielile entităţii.
- document primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea
faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică
producerea unui eveniment;
 Ce trebuie să conțină un document primar???
• Pentru a răspunde la această întrebare, ne vom conduce de prevederea
art.11, alin.7 al Legii 287/2017, care expune faptul că documentul primar,
obligatoriu, conține următoarele elemente:
a) denumirea şi numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii din numele căreia este
întocmit documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar
pentru persoanele fizice – IDNP (codul personal);
e) conţinutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţiile, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de
efectuarea (producerea) faptelor economice.
• În conformitate cu art.12 alin.1 al Legii nr.287/2017, documentele primare cu regim
special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în următoarele
cazuri:
a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor
mobiliare;
b) prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile
financiare, organizaţiile de creditare nebancară, asociaţiile de economii şi împrumut;
c) transportării activelor în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate;
d) achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori cetăţeni;
e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune sau cu drept de uzufruct.

Conform celor expuse anterior, conchidem faptul că la documentarea tranzacției

aferente serviciilor importate urmează să se utilizeze documentul primar cu regim
special.
Totodată, serviciile de import reprezintă o operațiune cu caracter internațional, iar
conform art.12 alin.3, în cazul operațiunilor prevăzute mai sus, care au un caracter
internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica
internațională sau cele prevăzute de contract. (de exemplu: invoice, receipt, facture,
altele)
 ATENȚIE!
• În dependență de țara de origine a nerezidentului, furnizorul serviciilor
importate, poate întocmi documentul primar în limba țării în care își are
înregistrat sediul. Trebuie să ținem cont de faptul că, conform
prevederilor art.11 alin.11 al Legii nr.287/2017, documentele primare
primite din străinătate şi întocmite în altă limbă decât română, engleză
sau rusă sînt traduse în limba română.
De aceea trebuie să fim atenți în ce limbă urmează a fi întocmit și prezentat
documentul primar. Recomandăm, la încheierea Contractelor privind
prestarea serviciilor, de a opta pentru facturarea serviciilor de către
nerezident în limba engleză sau rusă.
În cazul serviciilor furnizate pe cale electronică, în majoritatea cazurilor
documentul ce confirma serviciile procurate poate fi downloadat direct de pe
site-ul oficial în profilul creat de către beneficiar, sau poate fi transmis pe e-
mail, în dependență de politica prestatorului.
 Conform BGF, răspunsul 29.1.3.8.6.:
În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente serviciilor
prestate de nerezident?
Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma
documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund
prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului
nr. 693 din 11 iulie 2018.
Justificarea documentară a tranzacției economice urmează a fi efectuată conform Legii contabilității
și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. Potrivit acesteia:
- document primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice
sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment (art. 3 alin. (1));
- faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare (art. 11 alin. (1));
- documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în
cazurile prestării serviciilor, cu excepția serviciilor financiare prestate de către instituțiile financiare,
organizațiile de microfinanţare, asociațiile de economii și împrumut (art. 12 alin. (1) lit. b));
- pentru operațiunile prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea menționată care au caracter
internațional, de export-import al activelor și serviciilor, drept documente primare pot servi documentele
aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract (art. 12 alin. (3)).
Astfel, în condițiile prevederilor expuse, deducerea cheltuielilor aferente serviciilor prestate de
nerezident se va efectua conform documentului (invoice) eliberat de către entitatea nerezidentă, precum
și a extrasului din contul de card emis de către instituția financiară corespunzătoare.
[Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr.14/3-06/250 din
04.08.2017]
 Modul de impozitare a importului de servicii
• În conformitate cu art.95, alin. 1, lit.c, importul de servicii în Republica
Moldova constituie obiect impozabil cu TVA.
Totodată, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data
achitării TVA se consideră nu mai tîrziu de data depunerii declarației
privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor
sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. (art.109,
alin.2)
...în care a avut loc importul serviciilor – exprimă data sau perioada
fiscală în care a fost prezentat și acceptat documentul primar aferent
serviciului prestat.
..achitarea acestora – exprimă data sau perioada fiscală în care au fost
achitate serviciile conform extrasului de cont curent sau cont de card.
 Deducerea TVA la importul serviciilor
• Pentru subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, cu anumite condiții,
apare dreptul de deducere a sumei TVA aferentă importului de servicii.
• Condițiile privind deducerea sumei TVA sunt stabilite de legiuitor în art.102 alin.1, și
anume, expune expres faptul că pentru serviciile importate, procurate de către
subiecții impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării
activității de întreprinzător, deducerea sumei TVA se permite pentru sumele TVA
achitate sau care urmează a fi achitate la buget.
• Conform celor expuse, începând cu 01 mai 2020, realizarea dreptului la deducerea
TVA aferentă serviciilor importate nu mai este condiționată de faptul existenței
confirmării achitării TVA corespunzătoare la buget. Norma ce condiționa deducerea
TVA la importul de servicii doar la dispunerea documentului ce confirmă achitarea
TVA pentru serviciile de import (art.102, alin.10, lit.c) din CF a fost abrogată în baza
Legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și
modificarea unor acte normative nr.60 din 23 aprilie 2020.
• Menționăm faptul că, pentru perioada 01 ianuarie 2020 – 30 aprilie 2020, subiecții
impozabili care au importat servicii, vor deduce suma TVA aferenta, doar la
dispunderea documentului ce conformă achitarea TVA la buget. Astfel, respectând
prevederile art.102, alin.10, lit.c, normă acutală pentru acea perioadă.
 Exemplu practic:
• Compania rezidentă ,,TREND” SA a semnat un contract cu compania
nerezidentă Business Consult LDT din Elveția, privind prestarea
serviciilor de consultanță financiară. Suma contractuală a serviciilor fiind
negociată în mărime de 10 000,00 EURO. Conform clauzelor
contractuale, prestatorul va prezenta spre acceptare beneficiarului
Invoice, la sfârșitul prestării serviciilor. La data de 25 noiembrie 2020,
compania nerezidenta a prezentat spre acceptare Invoice cu nr.4, la
valoarea stabilită în contract. Achitarea pentru serviciile de consultanță a
fost făcută la data de 27 noiembrie 2020 din contul curent în valută
străină.
Cursul de schimb al EURO în raport cu leul moldovenesc a constituit:
25.11 – 19,00 lei; 27.11 – 20,00 lei.
Urmează să determinăm obligația fiscală aferentă importului de servicii și
modul de contabilizare a operațiunilor aferente.
Nr. Conținutul operațiunii Suma, lei Corespondența Comentarii
crt. conturilor
Debit Credit
1 Reflectarea valorii serviciilor acceptate conform 190 000,00 713 5212 (10 000,00 EUROx19,00lei)
Invoice nr.4 din 25.11.2020

2 Calculul TVA aferent serviciilor importate la data 38 000,00 225 sau 534.10 190 000,00 lei * 20%= 38
de 25.11.2020 232 000,00 lei
Recomand companiilor plătitoare de TVA care frecvent importă servicii, să ajusteze planul conturilor contabile de lucru, prin adăugarea unui cont
analitic destinat în special evidenței apariției, modificării și stingerii obligației aferente TVA la importul de servicii. În cazul importului de servicii
cu carecter ocazional, recomandăm utilizarea unui alt cont analitic, decât cel utilizat pentru evidența TVA spre plată ca urmare a livrărilor
impozabile.

3 Trecerea în cont a sumei TVA aferentă importului 38 000,00 534.4 225 sau Conform art.102, alin.1
de servicii la data de 25.11.2020 232
4 Achitarea datoriei față de nerezident la data de 200 000,00 5212 243 (10 000,00 EUROx20,00lei)
27.11.2020
5 Reflectarea diferenței de curs la achitarea datoriei 10 000,00 722 5212 10 000,00 EUROx(20,00lei-
la data de 27.11.2020 19,00lei)
6 Achitarea sumei TVA la data de 24.12.2020 38 000,00 534.10 242 *cu indicarea obligatorie în
ordinul de plată, destinația
,,plata TVA aferentă
importului de serviciu la
data de’’
 S3. Particularitățile de raportare a importului de servicii

• Persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice,

nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica
Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15
din CF, care importă servicii, sânt subiecți impozabili aferente TVA,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori
de TVA. (art.94, lit.c din CF)
• În calitate de subiecți impozabili, conform prevederilor art.115 alin.1 din CF,
aceștia sunt obligați să prezinte declarația TVA:
- pentru fiecare perioadă fiscală, în cazul subiecților înregistrați în calitate de
plătitori de TVA;
- pentru perioada fiscală în care s-a determinat obligația fiscală aferentă
importului de servicii, în cazul subiecților neînregistrați în calitate de
plătitori de TVA.
• Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai
tîrziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. (Forma TVA 2012, Anexa
nr.1, Aprobat prin ordinul IFPS nr.1164 din 25.0.2012)
• Prezentarea Declarației TVA, se face în mod obligatoriu, utilizând metode automatizate de raportare
electronică, în condițiile stipulate la art. 187 alin.(21).
Art. 187 alin.(21) Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate
de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum
urmează:
b) de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. (începînd cu 1 ianuarie 2013);
c) de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai
mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte; (începînd cu 1
iulie 2016)
d) de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;
(începînd cu 1 ianuarie 2017)
e) de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei; (începînd cu 1 ianuarie
2017 pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017)
f) de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei; (începînd cu 1 ianuarie 2017)
g) de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi; (începînd cu 1 ianuarie 2019)
h) de la data luării în evidenţă fiscală (atribuirii codului fiscal) – de către persoanele indicate la art.162
alin.(1) lit.d), indiferent de numărul de angajaţi.
• În cazul în care subiectul impozabil neînregistrat în calitate de plătitor de TVA, nu are obligația de a
prezenta darea de seamă fiscală, în mod obligatoriu, utilizînd metode automatizate conform art.187
alin.(21) lit. c-g, acesta urmează să prezinte Declarația TVA pe suport de hârtie, la Direcția de
Deservire Fiscală în raza căreia își are înregistrată adresa juridică.
Modul de raportare a importului de serviciu îl desprindem din prevederile Anexei nr.2
la Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012 privind Modul de completare a Declarației
privind TVA.
Odată cu apariția obligației fiscale aferente importului de serviciu, urmează să
completăm Declarația TVA în următorul mod:
- Boxa 7, valoarea achitată sau care urmează a fi achitată pentru serviciile de import;
- Boxa 8, suma TVA calculată de la valoarea serviciilor reflectate în Boxa 7;
- Boxa 14, pentru serviciile importate se indică valoarea achitată a serviciilor importate;
În boxa data se permite şi reflectarea serviciilor importate, procurate ce nu generează
apariţia dreptului la deducerea sumelor TVA.
- Boxa 15, se indică suma TVA aferentă serviciilor importate, valoarea cărora este
reflectată în boxa 14 care, în conformitate cu prevederile art.102 al Codului fiscal, este
destinată deducerii.
- Boxa 20, se indică suma TVA aferentă bugetului (echivalentă cu suma TVA reflectată
în boxa 8)
Menționăm faptul că Boxa 14 și Boxa 15 se completează doar la prezentarea Declarației
TVA de către subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, care au dreptul de a
deduce suma TVA în conformitate cu art. 102 al CF.
La prezentarea Declarației TVA de către subiecții înregistrați în calitate de
plătitori de TVA la importul de servicii se vor complete următoarele boxe:
 La prezentarea Declarației TVA de către subiecții neînregistrați în calitate
de plătitori de TVA la importul de servicii se vor complete următoarele boxe:
 Exemplu practic:
• Entitatea ,,X” rezidentă a Republicii Moldova a contractat servicii de
audit de la compania nerezidentă ,,AUDIT R”, România. Conform
contractului, serviciile de audit în valoare de 1 000 EURO, au fost
prestate și livrate în luna iulie. Factura și Actul aferente serviciilor
prestate fiind acceptate și semnate de beneficiar la data de 23 iulie 2020.
Suma serviciilor acceptate a fost achitată la data de 24 iulie 2020. Curs
de schimb al EURO în raport cu leul moldovenesc a constituit:
23.07 – 19,54
24.07 – 19,60
Urmează să determinăm obligația fiscală și modul de declarare a serviciilor
importate.
 Rezolvare:

• 1) Urmează inițial să determinăm locul livrării serviciilor, și dacă serviciile de

audit prestate de compania nerezidentă reprezintă sau nu reprezintă import de
servicii. Serviciile de audit, conform CAEM-2 aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai
2019, se clasifică la codul 69.20 ,,Activitatea de contabilitate și audit financiar,
consultanță în domeniul fiscal”. Ca urmare deducem că serviciile de audit, în
conformitate cu art.111 alin.1 lit. e) liniuța a treia al CF, se vor atribui la servicii ale
consultanților, birourilor de consultanță, contabililor, pentru care locul livrării este
sediul (domiciliul sau reședința) beneficiarului serviciilor. (în cazul nostru fiind
Republica Moldova)
• 2) Urmează să determinăm obligația fiscală aferentă importului de servicii.
Acceptarea și semnarea documentelor primare aferente tranzacției a avut loc la
data de 23 iulie 2020, iar achitarea la 24 iulie 2020. Observăm că importul de
servicii a avut loc mai înaintea de achitarea acestora, respectiv pentru a determina
obligația fiscală aferentă TVA, vom determina valoarea serviciilor importate la
cursul EURO din data de 23 iulie 2020. (1 EURO-19,54 lei)

Valoarea
1000,00 19,54
serviciilor 19 540,00 lei
euro lei/euro
importate, lei

Suma TVA
19 540,00
aferentă serviciilor 20% 3 908,00 lei
lei
importate, lei
• 3) Modul de completare a declarației TVA:

Boxa 7 • 19 540,00
Boxa 8 • 3 908,00

Boxa 14 • 19 540,00

Boxa 15 • 3 908,00

Boxa 20 • 3 908,00
 Concluzie:
• Conchidem faptul că pentru impozitarea corespunzătoare a importului de servicii
urmează să parcurgem următorii pași:
• 1) determinăm conţinutul economic al serviciilor importate.
• 2) atribuim serviciile în una din categoriile de servicii enumerate art.111, și respectiv
determinăm locul livrării serviciilor;
• Dacă locul livrării serviciilor se consideră a fi Republica Moldova, atunci purcedem
la următoare etapă:
• 3) determinăm obligaţia fiscală în conformitate cu art.109, alin.2, și anume, găsim
răspunsul la întrebarea: Ce a avut loc mai înainte importul serviciilor sau achitarea
acestora?
• 4) determinăm suma TVA aferentă importului de serviciu, și o achităm până la data
de 25 a lunii următoare perioadei fiscale în care am determinat obligaţia fiscal;
• !!! Și nu uităm să declarăm importul de servicii la prezentarea declaraţiei TVA. J
Mulțumesc pentru atenție!