CUPRINS

INTRODUCERE .............................................................................................................................................3
1. NOTIUNI DESPRE LEGEA CONTABILITATII........................................................................................5
2. REGLEMENTAREA NOI LEGI IN DOMENIUL CONTABILITATII………………….………………7
3. RESPONSIBILITATEA PENTRU TINEREA CONTABILITATII SI INTOCMIREA SITUATIILOR
FINANCIARE………………………………………………………………………………………..……...10
CONCLUZIE….............................................................................................................................................. 12
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................. 13

INTRODUCERE
 Evidenta contabila este considerata forma principala a evidentei economice, deoarece inregistreaza,
urmareste si controleaza in mod permanent, pe baza de documente, acele evenimente care se pot exprima
valoric.

Evidenta contabila se individualizeaza fata de celelalte forme prin urmatoarele trasaturi:

a)      Caracterul documentar al inregistrarilor - presupune ca la baza oricarui eveniment, tranzactie,

inregistrat in contabilitate, se afla un inscris care justifica operatiunea respectiva;

b)      Folosirea obligatorie a etalonului valorii. Practica economica cunoaste mai multe categorii de
etaloane ale evidentei economice:

- etaloane naturale;

- etalonul timp;

- etalonul valoric.

OBIECTIVELE CONTABILITATII

Obiectivele specifice contabilitatii sunt:

Culegerea, prelucrarea, inmagazinarea si stocarea datelor;

Inregistrarea sistematica a datelor in conturi pe baza principiului dublei inregistrari;

Calculatia costurilor de productie si de desfacere;

Inventarierea periodica a patrimoniului in vederea punerii de acord a datelor din contabilitate cu cele
privind situatia reala, la un moment dat;

Verificarea realitatii si corectitudinii inregistrarilor contabile, periodic, prin intermediul balantelor de

verificare;

Generalizarea si sintetizarea informatiei financiar-contabile cu ajutorul bilantului contabil si a contului

de profit si pierdere;

Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli.

Categoriile de utilizatori ai informatiei contabile sunt:

- utilizatorii interni: managerii, directorii, administratorii ce au nevoie de informatii contabile pentru a-si
fundamenta deciziile;

- utilizatorii externi: finantatorii intreprinderii, partenerii comerciali, creditorii, puterea publica si alti
utilizatori.

2
 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII

Exista trei conceptii privind contabilitatea:

Conceptia juridica;

Conceptia economica;

Conceptia financiara.

Conceptia juridica.

In conformitate cu aceasta, constituie obiect al contabilitatii patrimoniul sau averea entitatilor

economice privit prin prisma obligatiilor in corelatie cu bunurile si valorile ce apartin de drept unei persoane
fizice sau juridice.

In conceptia juridica patrimoniul, adica materia inregistrarilor contabile, reprezinta drepturile si

obligatiile evaluabile in bani ce apartin unei persoane si se exprima prin relatia: "patrimoniu
juridic=drepturi si obligatii". Redata astfel, in notiunea de patrimoniu se gasesc la un loc, pe de o parte
obiectele de drepturi si obligatii ce formeaza realitatea economica, iar pe de alta parte drepturile si obligatiile
asupra acestei realitati.

In plan contabil bunurile economice reprezinta activul, iar drepturile si obligatiile reprezinta pasivul.
Avand in vedere acest fapt, ecuatia generala a contabilitatii este:

ACTIV=PASIV

1. NOTIUNI DESPRE LEGEA CONTABILITATII

3
 Legea contabilităţii stabileşte obligativitatea aplicării S.I.R.F. pentru entităţile de interes public.
Entitatea de interes public este entitatea care are importanţă semnificativă pentru public datorită domeniului
(tipului) de activitate, mărimii sale sau numărului de angajaţi, de clienţi şi reprezintă o instituţie financiară,
un fond de investiţii, o companie de asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială, acţiunile
căreia se cotează la Bursa de Valori a Republicii Moldova, precum şi alte entităţi care deţin o poziţie
dominantă pe piaţă 

Pentru ca rapoartele financiare să corespundă cerinţelor utilizatorilor potenţiali de informaţie

financiară, acestea rapoartele trebuie să fie întocmite în conformitate cu unele principii stabilite.

Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. prevăd următoarele principii:

Principiile fundamentale (convenţiile):

 Continuitatea activităţii.
 Permanenţa metodelor.
 Specializarea exerciţiilor (contabilitate de angajamente).

Alte principii:

 Prudenţa.
 Prioritatea conţinutului asupra formei.
 Importanţa relativă (esenţialitatea).
 Imaginea fidelă.
 Necompensarea.
 Concordanţa.
 Evaluarea separată a elementelor patrimoniale.
 Autonomia întreprinderii.

Principiul continuităţii activităţii presupune că unitatea de producţie îşi continuă în mod normal

funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea
semnificativă a acesteia.

Principiul permanenţei metodelor presupune continuitatea în aplicarea regulilor şi normelor privind

evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurînd
comparabilitatea în timp a informaţiei contabile.

4
Principiul specializării exerciţiilor (contabilitate de angajamente) reprezintă baza de contabilizare,
conform căreia elementele contabile sînt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul
încasării/plăţii mijloacelor băneşti sau compensării în altă formă

Principiul prudenţei constă în luarea măsurilor de precăuţie la adoptarea deciziilor manageriale, pentru a

nu supraevalua activele şi veniturile şi a nu subevalua datoriile şi cheltuielile. Potrivit acestui principiu,
cheltuielile se reflectă în evidenţă imediat în momentul efectuării lor, iar veniturile – numai în cazurile cînd
întreprinderea este certă în obţinerea lor.

Principiul priorităţii conţinutului asupra formei prevede reflectarea în contabilitate a evenimentelor şi

tranzacţiilor, pornind, în primul rînd, din realitatea economică, cît şi din cea juridică.

Principiul importanţei relative (esenţialităţii) presupune reflectarea în contabilitate şi rapoartele

financiare numai a informaţiei necesare pentru evaluări şi luării de decizii.

Principiul imaginii fidele constă în respectarea prevederilor documentelor normative şi a regulilor de

evidenţă în vigoare, precum şi în prezentarea informaţiilor obiective reale despre situaţia patrimonială şi
financiară a întreprinderii.

Principiul necompensării constă în excluderea compensării reciproce între active şi datorii, precum şi între
venituri şi cheltuieli.

Principiul concordanţei prevede ca cheltuielile să fie reflectate în contabilitate concomitent cu veniturile

generate de aceste cheltuieli.

Fără respectarea principiului concordanţei nu poate fi asigurată determinarea rezultatului financiar.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv prevede că suma totală aferentă unei poziţii
din bilanţ, se va determina separat, corespunzător fiecărui element de avere sau capital.

Principiul autonomiei întreprinderii constă în separarea activităţii întreprinderii de proiectări şi de alte

întreprinderi. Conturile întreprinderii trebuie să fie separate de conturile proprietarilor, personalului ş.a.

5
 2. REGLEMENTAREA NOI LEGI IN DOMENIUL CONTABILITATII

Documentul prevede aplicarea a trei seturi de situații financiare (prescurtate, simplificate, complete),
în funcție de categoria şi necesităţile informaţionale ale entităţilor care aplică Standardele Naţionale de
Contabilitate. Reglementarea este actualizată și aliniată la prevederile legislației europene în domeniul
raportării financiare corporative.

Aceasta conține şi noutăți vizând publicarea situaţiilor financiare individuale, a raportului conducerii şi
a raportului auditorului, care urmează a fi expediate prin poşta electronică sau încărcate în sistemul
Depozitarului public al situaţiilor financiare. La fel, va fi obligatorie publicarea acestor documente pe pagina
web a entităţii. 

Legea prezintă și cerinţe clare privind întocmirea documentelor primare şi registre contabile, cerințe
privind persoanele responsabile de ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară, clarificări în ceea ce priveşte
perioada de gestiune a entităţilor pentru care aceasta diferă de anul calendaristic sau în cazul reorganizării şi
lichidării entităţii.

Prevederile au drept obiectiv stabilirea cadrului juridic, cerinţelor generale şi mecanismului de reglementare
a contabilităţii şi raportării financiare în țara noastră.

Legea contabilitatii si raportarii financiare in vigoare

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 a intrat în vigoare începând cu 1
ianuarie 2019. Astfel, persoanele juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de
proprietate şi forma juridică de organizare, autoritățile/instituțiile, (cu excepția autorităților/instituțiilor
bugetare), reprezentanțele permanente şi filialele entităților nerezidente, organizaţiile necomerciale și
reprezentanțele entităților nerezidente, persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepția titularilor patentei de întreprinzător și persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în
sectorul justiției (notari, avocaţi, executori judecătoreşti, mediatori, administratori autorizați) și birourile
înfiinţate de acestea vor avea obligația să aplice noua lege intrată în vigoare.

Reiterăm faptul că, conform art. 4 al Legii nr. 287/2017 entitățile au fost clasificate în mai multe
categorii, astfel fiind împărțite în entități micro, entități mici, entități mijlocii, și entități mari (conform
criteriilor de transpunere a Directivei UE privind contabilitatea):

6
Categorii de entități Criteriul 1 Criteriul 2 Criteriul 3 
Total active, lei  Venitul din vînzări, lei Număr de angajați, pers.
Entitate micro ≤ 5 600 000 ≤ 11 200 000 ≤ 10

Entitate mică ≤ 63 600 000 ≤ 127 200 000 ≤ 50

Entitate mijlocie ≤ 318 000 000 ≤ 636 000 000 ≤ 250

Entitate mare ≥ 318 000 000 ≥ 636 000 000 ≥ 250

Potrivit art. 4 al Legii, entitățile se grupează de asemenea și

în grupuri: mici, mijlocii și mari. Grupurile mici și mijlocii sînt scutite de întocmirea situațiilor financiare
consolidate și a raportului consolidat al conducerii, cu excepția cazului în care una dintre entitățile afiliate
este entitate de interes public. 
Entitățile micro și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, după înregistrarea acestora
ca plătitori ai TVA, țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare prescurtate conform
SNC, cu excepția societăților de investiții, societăților financiare holding, societăților financiare holding
mixte, societăților financiare nonbancare și societăților holding cu activitate mixtă, care întocmesc situații
financiare după cum urmează:
Entitățile mici țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare simplificate conform SNC.
Entitățile mijlocii și entitățile mari țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare complete
conform SNC.
Entităţile de interes public țin contabilitatea în partidă dublă şi întocmesc situaţii financiare conform IFRS.
Organizaţiile necomerciale și reprezentanțele entităților nerezidente țin contabilitatea în partidă dublă și
întocmesc situaţii financiare conform indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul Finanţelor.
Persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pînă la înregistrarea acestora în calitate de
plătitori ai taxei pe valoare adăugată, persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul
justiției și birourile înființate de acestea țin contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă, fără
întocmirea situaţiilor financiare, conform indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul Finanţelor.
Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedă naţională, iar contabilitatea faptelor economice
efectuate în valută străină se ţine atît în monedă naţională, cît şi în valută străină, în conformitate cu
standardele de contabilitate.
Ciclul contabil al entităților va fi constituit din:

a) documentarea faptelor economice;

b) recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
7
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea;
f) întocmirea situaţiilor financiare.
Trebuie de menționat faptul că, componența ciclului contabil diferă față de cea stabilită de prevederile Legii
contabilității nr. 113/2007. A fost exclusă obligativitatea întocmirii balanţei de verificare și a Cărţii mari.
Cît privește documentele primare, conform alin. (9) al art. 11 din lege, în cazul în care acestea sînt întocmite
în formă electronică, semnătura nu constituie un element obligatoriu (cu excepția documentelor primare cu
regim special). În astfel de cazuri, modalitatea de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi/sau
aprobat efectuarea faptelor economice respective se stabilește prin proceduri interne.

Corectările în registrele contabile se vor confirma prin semnătura persoanei care le efectuează, cu indicarea
datei efectuării acestora. 

3. RESPONSIBILITATEA PENTRU TINEREA CONTABILITATII SI

INTOCMIREA SITUATIILOR FINANCIARE
8
 Legea contabilității definește expres persoanele responsabile pentru ținerea evidenței contabile și
întocmirea situațiilor financiare pentru diferite tipuri de entități (art.18, alin.2):

Pentru entitățile care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare – ADMINISTRATORUL (CONDUCĂTORUL).

Pentru autorități/instituții, cu excepția autorităților/instituțiilor bugetare -  DIRECTORUL

(CONDUCĂTORUL).

Pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția titularilor patentei de
întreprinzător – FONDATORUL (CONDUCĂTORUL).

Pe de altă parte, Legea contabilității și raportării financiare definește și alte persoane care poartă
responsabilitate pentru ciclul contabil.

”(12) Persoanele care întocmesc şi/sau semnează documentele primare, precum şi cele care le
înregistrează în contabilitate poartă răspundere în conformitate cu art. 34.”
Deci, în afara de Administrator, persoane responsabile pentru ciclul contabil mai pot fi considerate toate
persoanele care întocmesc și/sau semnează documente primare interne și/sau de strictă evidență:

 Persoanele însărcinate cu achiziționarea și sau primirea/eliberare activelor în/din gestiune

(depozitarii)
 Persoane însărcinate cu vînzarea mărfurilor/activelor (agenții de vînzări, casieri-facturiști, casieri
vânzători)
 Persoane însărcinate cu transportarea mărfurilor/activelor (șoferi, expeditori, livratori, etc)
 Persoane însărcinate cu primirea/eliberarea banilor (casieri)
 Persoane însărcinate cu casarea materialelor/consumabilelor (depozitari, șefi de parcuri auto, șefi
secții de producere, office-manageri, etc.)
Important: În fișa postului persoanelor respective este necesar de menționat expres aceste responsabilități
pentru a putea cere tragerea lor la răspundere conform art. 34 al Legii contabilității.

Un aspect ce ținem neapărat să-l menționăm este stabilit la art. 18 al Legii, astfel că:

(7) Contabilul-șef sau altă persoana împuternicită de organizarea și conducerea contabilității entității de
interes public trebuie să dețină diplomă de studii superioare în domeniul economiei. Legislația aferentă
domeniilor specifice de activitate poate prevedea cerințe suplimentare față de contabilul-șef al entităților de
interes public.
Acest aspect nu era reglementat anterior de Legea contabilității nr. 113/2007.

De asemenea, un alt aspect asupra căruia vă atragem atenția este că conform art. 19 alin. (3) proprietarii
entității au acces liber la informațiile din documentele contabile la sediul entității. 

9
Din 1 ianuarie 2019, entitatea sau grupul care aplică perioada de gestiune anul calendaristic stabilește
categoria din care face parte reieșind din criteriile prevăzute la art. 4 alin. (1)–(7) al Legii, conform situației
la data de 31 decembrie2018.
Entitatea sau grupul care aplică o altă perioadă de gestiune decît anul calendaristic stabilește categoria din
care face parte conform situației la data primei raportări, care urmează după intrarea în vigoare a prezentei
legi.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Legii contabilităţii nr. 113/2007 (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27–34, art. 61) se aplică doar față
de autoritățile/instituțiile bugetare.

CONCLUZIE:
10
 În concluzie, este de remarcat că conform legii contabilității și raportarii financiare în vigoare,
persoanele fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător cu excepția titularilor patentei de întreprinzător
și persoanele fizice care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției (notari, avocați, executori
judecătorești, mediatori, administratori autorizați) și birourile înființate de acestea și persoanele juridice care
desfășoară activitatea de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate și formă juridică de organizare,
autoritățile/instituțiile (cu excepția autorităților/instituțiilor bugetare) reprezentanțele permanente și filialele
entităților nerezidente, organizațiile necomerciale și reprezentanțele entităților nerezidente vor avea obligația
să aplice noua lege intrată în vigoare.

BIBLIOGRAFIE
11
1) https://www.slideshare.net/TeodorMitioglo/evidenta-contabila-34232653
2) https://www.scritub.com/economie/contabilitate/EVIDENTA-ECONOMICA74931.php
3) https://contabilitate.md/pdf_art/pdf_71-87_pdf[1].pdf
4) https://www.contabilsef.md/legea-contabilitatii-si-raportarii-financiare-in-vigoare/

12