Sinteza planului de afaceri

S.C. Gastronomica SRL. este o firma a carei principala afacere este in sectorul tertiar
(servicii),respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis in orasul Alba-Iulia si va oferi
servicii de o calitate deosebita de cele ale restaurantelor concurente. La atmosfera
restaurantului, unul din punctele de atractie, va concura desinul interior distinandu-se prin
mobilerul deosebit si modul de decorare.
!eniul propus va fi variat, inclu"and toate preparatele oferite de restaurantele direct
concurente.
#returile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distine meniul vor fi
$specialitatile casei, in eneral, specifice bucatariei france"e. %le vor contine inrediente
naturale si de cea mai buna calitate.
Clientii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui piata tinta si vor oferi o imaine de
prestiiu restaurantului.
& alta caracteristica proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta eviden'iindu-se
prin comportament, tinuta si(eticheta(.
'oate acestea vor conduce la formarea unei imaini po"itive despre afacerea firmei,
concreti"andu-se in castiarea unei clientele fidele, daca nu frecvente, dispusa sa
cheltuiasca pentru a-si oferi un serviciu diferentiat.
)recventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul sau va da
clientilor sai certitudinea unui serviciu deosebit.
Descrierea afacerii
S.C. *ucatarul S.R.L se doreste a fi o firma care prin serviciile pe care le va oferi sa schimbe
imainea despre restaurantele din Alba-Iulia, prin aparitia unuia $mai altfel( decat celelalte.
#rincipalul scop al afacerii este de a reusi atraerea unei clientele fidele, si mai ales
deosebite, chiar daca aceasta necesita timp si investitii ridicate.
Strainii, functionarul $cu dare de mana(, micii sau marii proprietari, intreprin"atorii desucces,
intelectualii sau oamenii de cultura, toti acestia trebuie sa forme"e in mare clientela
restaurantului. Acest restaurant ar trebui sa fie un restaurant select prin el insusi, select prin
ceea ce ofera, prin atmosfera sa, prin clientii sai.
Capitalul necesar initierii afacerii este evaluat la +,-........ lei(cheltuieli de lansare, costul
utila/elor, a echipamentelor, a mobilierului si mi/locului de transport si cheltuielile previ"ionate
a fi facute in prima luna de desfasurare a activitatii.
)orma /uridica 0 SRL- a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive1
raspundere limitata a asociatilor;
capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor;
formulare simple la constituire;
capital social redus.
2e"avanta/ul principal pre"entat de o astfel de forma /uridica1 obiect limitat de activitate nu
constituie un impediment pentru scopul propus.
Activitatea vi"ata prin constituirea societatii este in sectorul tertiar respectiv servicii,
concreti"at in deschierea unui restaurant cu specific france" si nu numai.
#rodusele oferite, asa cum s-a preci"at, vor avea in eneral specific france" fara a fi insa
e3clusiv. Se vor avea in vedere si alte preparate de bucatarie selecta, deosebita prin calitate,
aroma si savoare.
Restaurantul prin care se vor oferi serviciile, numit ,, La Classe(, va fi pe cat posibil amplasat
in "ona centrala a orasului. Calitatea, modul de pre"entare al preparatelor, serviciul si
amabilitatea personalului si nu in ultimul rand amplasarea vor fi atuurile acestui restaurant.
Ca perspective se va incerca, in principalele orase ale tarii (Constanta, *ucuresti, *rasov)
de"voltarea unui lant de restaurante. %le vor avea aceeasi fatada e3terioara, aceeasi firma
(nume, tip de scris, culoare) si decoratiuni interioare.
In ceea ce priveste meniul oferit va fi identic in toate orasele, fara diferente notabile. Se va
evita oferirea de specialitati culinare care nu e3ista in planul de productie al
vreunuirestaurant echivalent aflat in alt oras. Intr-un cuvant, meniul va fi acelasi pentru
intrelantul de restaurante tinand cont de usturile consumatorilor din fiecare oras si
incercand o cat mai buna satisfacere a cerintelor enerale indiferent de "ona de provenienta.
2e"voltarea unui lant de restaurante este o politica necesara pentru atinerea unor scopuri
pe termen mediu si lun( formarea unei clientele fidele, selecte, marirea profitului societatii).
#rin aceasta strateie se evita fluctuatiile in nivelul eneral al van"arilor societatii, aplati"and
nivelurile minime si ma3ime enerate de perioadele estivale.
Concreti"and, in ca"ul unui restaurant ampasat in orasul Iasi ma3imul incasarilor se va
inreistra in trimestrul I(luna martie), II(luna iunie) sI 4(luna octombrie) al anului5 in schimb
ma3imul profiturilor inreistrate intr-un restaurant din Constanta se va observa in trimestrul
III(lunile iulie-auust). Aceasta stare de lucruri se e3plica prin fluctuatia populatiei, respectiv
o deplasare a consumatorilor in perioada estivala din orasul Iasi catre litoralul romanesc,
inclusiv Constanta. Anali"and in continuare restaurantele aflate in orasele 'imisoara,
*rasov, *ucuresti vor inreistra cele mai inalte rate ale profiturilor pe intreaa perioada a
anului, fara fluctuatii semnificative, datorita ampasarii in "onele vestice si sudice, cele mai
dinamice din punct de vedere al de"voltarii economice.
#e plan local nu se vad posibilitati de e3tindere si nici nu se va urmari acest lucru. In Iasi
firma va detine un sinur restaurant pentru a asiura e3clusivitatea si unicitatea serviciului.
6n alt motiv pentru aceasta optiune il constituie marimea relativ mica a sementului de piata
caruia i se adresea"a oferta. Se vor incerca doar imbunatatirea pe cat posibil a serviciilor, a
meniurilor, dotarea cu noi utila/e, echipamente (noi ane3e pentru bar) daca toate aceste
investitii duc la cresterea productivitatii muncii, scaderea consumurilor eneretice si pre"inta
un nivel ridicat de fiabilitate avand ca re"ultat sporirea profiturilor.
Definirea pietei
Clientii vi"ati de afacere au varsta de peste 78 ani, o pondere ridicata detinand-o cei
cuvarsta cuprinsa intre -.-+. de ani.Si cei de 9.--. ani formea"a o parte importanata, dar
mai ales pe termen lun acestia facand parte dintr-un sement de consumatori in
formare,care in viitor pot deveni fideli.
Consumatorii vi"ati de afacere se deosebesc prin comportament si ocupatie (oameni
deafaceri, intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este data deposibilitatile
lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si oferi un serviciu de buna
calitate.
!otivatiile cumpararii serviciului-produs oferit de restaurantul : ar putea fi urmatoarele1
Petrecerea unei seri placute in compania persoanei/persoanelor care ii insotesc;
Servirea unei mese bune intr-o atmosfera linittita;
Discutii/intalniri intre oameni de afaceri;
Oferirea unei seri romantice persoanei iubite.
Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie publica,
acesta satisfacand nu doar necesitati vitale dar si morale.
#unctele de atractie care pot influenta deci"ia potentialilor clienti in vederea cumpararii
serviciului sunt1 calitatea deosebita a preparatelor, comportamentul placut si amabil al
personalului, curatenia, lumina si desinul interior, atmosfera aparte.
Specialitatile culinare si bauturile oferite se individuali"ea"a prin calitate simod de
pre"entare. Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul
personalului constituie un portofoliu de avanta/e in raport cu restaurantele de/a e3istente.
Sementul de piata vi"at este situat cu preponderenta in orasul Iasi. !arimea acestui
sement pe care afacerea urmea"a a se concentra este estimat la 7,; din populatia totala
a orasului.
'endintele pietei tinta arata o crestere usoara. Se previ"ionea"a ca in urmatorii 9-- ani sa
cunoasca ritmuri de crestere rapida fiind influentata de situatia economica a "onei si a
Romaniei.
#e lana previ"iunile optimiste in privinta de"voltarii pietei tinta si numarul consumatorilor
considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea ca e3ista o piata de desfacere
asiurata, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant il constituie numarul si
marimea competitorilor.
Concurentii principali potentiali ii repre"inta restaurantele cu specific frantu"esc, recesc,
chine"esc si arab. )aptul ca ele de/a e3ista(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare
reputatie(destul de buna in lipsa de altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt cateva din
avanta/ele concurentiale pe care aceste afaceri le pre"inta.
Cu toate acestea, lipsa unui sement de piata propriu stabil ca si nivelul calitativ al serviciului
care a sca"ut odata cu trecerea timpului, formea"a puncte slabe ce pot fi, si trebuie, atacate
printr-o buna strateie de mar<etin.
Afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar daca nu va fi un concurent
direct restaurantul !ac2onalds acaparea"a o parte a clientilor, datorita faptului ca are un
nume de marca foarte cunoscut, preturi relativ re"onabile in raport cu calitatea produselor.
Cu toate acestea, atraerea acestor clienti nu va repre"enta pentru afacerea firmei $o
lovitura(. 2e e3emplu in perioada decembrie-ianuarie, clientela restaurantului : fiind
preconi"ata a fi formata numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va
orienta spre un local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde usturilor si obisnuintelor
culinare.
#artea de piata $furata( de !ac2onalds este constituita din tineri (ma3im -. de ani) si
studenti cu o putere de cumparare mai ridicata decat media. Aceasta $pierdere(, practic nu
este observabila, aceasta fiind estompata de ritmul de crestere firesc de la inceputul anului.
%fectul po"itiv al e3istentei afacerii !ac2onald va fi intarirea concurentei, si cum concurenta
stimulea"a competitia, cei care vor avea cel mai mult de castiat sunt clientii, a caror
satisfactie finala este urmarita in fapt. Consider ca e3istenta unui restaurant cu un serviciu si
o calitate foarte ridicata (:) si un puternic concurent cum este !ac2onald, va duce in fapt, la
$impartirea( consumatorilor ieseni intre aceste doua afaceri. Asa cum am mai aratat,
sementul de piata al lui !ac2onald si : nu coincide in intreime dar se adresea"a celor cu
o putere financiara mai ridicata si care au usturi sI e3iente mai mari privind produsele si
serviciile cumparate.
Strategia de marketing
'inand cont de cateva din aspectele implicate de acest tip de afacere1 produs-serviciu de
inalta calitate, castiuri reduse in primul an de activitate si de alti factori care pot influenta
neativ mersul afacerii(inflatie, rata doban"ii) este deci obliatorie anali"a atenta si
conceperea unei foarte eficiente strateii de mar<etin si de promovare a serviciului oferit.
#olitica firmei in domeniul mar<etinului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului
prestat. %chipa manaeriala (proprietari si administrator) trebuie sa conceapa o strateie de
mar<etin care sa contina metode si elemente specifice fiecarei etape din viata
restaurantului.
Astfel, in chiar "iua deschiderii localului vor fi invitate personalitati publice ale orasului
*ucuresti, oameni de cultura, oameni de afaceri de succes care se bucura de o buna
reputatie. Reclama in aceasta perioada va fi bine orientata, tintind sementul de piata
urmarit. Acest lucru se va reali"a prin intermediul1
Cartilor de vizita trimise pe adresa societatilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor publice,
culturale si de invatamant;
Difuzarii de brosuri in cazul sosirii unor delegatii straine sau desfasurarii unor conferinte sau
comunicari stiintifice;
n mediu de comunicare im masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama; insa acest
procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente;
!nainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se desc"ide un
nou restaurant cu un anumit specific si diferentiat prin calitate;
2ata inauurarii localului va fi si ea atent aleasa. %ste recomandabila perioada propice unor
astfel de actiuni si in care volumul cheltuielilor populatiei pentru bunuri de lar consum sau
de luna durata este cea ridicata. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv
sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie. 2atorita acumularii in aceasta perioada a
unor sarbatori traditionale (!artisor, 8 !artie), inauurarea restaurantului : ar putea fi
receptionata de catre consumatori drept un $cadou( cu oca"ia acestor evenimente iar
noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vi"ita localul.
In ceea ce priveste mesa/ul si continutul reclamei1 indiferent daca aceasta se face prin posta,
difu"are de brosuri sau radio ea se va a3a pe ideea oferirii unui serviciu deosebit.
Ideea centrala pe care mesa/ul trebuie sa o transmita este aceea a e3istentei unui restaurant
select prin el insusi, ce se evidentia"a mai ales prin atmosfera, aspect interior(mobilier,
lumina), calitatea personalului(comportament, tact). te3tul mesa/ului va remarca varietatea
meniului, oriinalitatea si calitatea acestuia. Se vor evita specificatii de pret, folosindu-se
alu"ii fine, subtile cu privire la nemultumirea enerala ca e3ista putine restaurante de calitate
la un pret re"onabil.
&ricum, pretul specialitatilor culinare va fi in functie de preturile preparatelor echivalente
oferite de concurenta5 in acest ca" pretul va fi asemanator. 2iferentierile de pret vor apare la
$specialitatile casei(, acestea preva"and un pret mai ridicat ce trebuie sa demonstre"e
calitatea deosebita a produselor ce ofera siuranta unui serviciu receptionat ca unic.
#urnizorii de materii prime
#rincipalii furni"ori ai restaurantului se asesc in imediata apropiere.
Aprovi"ionarile se vor face cu propriul mi/loc de transport pentru a obtine economii de timp si
resurse financiare.
Gestiunea stocurilor s controlul acestora se va reali"a de catre proprietar(i) in colaborare cu
manaerul firmei.
Se va asiura, pe cat posibil, o aprovi"ionare optima cu materii prime si diminuarea
stocurilor la un nivel ce implica cheltuieli minime de intretinere si inventariere fara a afecta
neativ desfasurarea normala a activitatii. #entru aceasta se va folosi procedeul1 =6S' I>
'I!%1 sosirea stocurilor se face la momentul potrivit si in cantitatile strict necesare.
Introducerea acestui sistem se va aplica chiar de la inceputul activitatii pentru a nu fi
necesare schimbari ma/ore in optica personalului, dar mai ales a furni"orilor.
6n alt motiv de aplicare a metodei =6S' I> 'I!% este dat de natura stocurilor formate in
mare parte din produse perisabile care au un termen de arantie limitat la --? "ile pentru
carnuri si semipreparatele din carne, si ma3im 9+ ore pentru leume si fructe.
#entru unele produse(fructe e3otice, condimente) stocurile pot fi mai mari. In ca"ul bauturilor
alcoolice scumpe(romanesti si straine) se pot face stocuri mai ridicate, aceasta pentru a
evita fenomenul des intalnit de crestere a preturilor acestor produse in prea/ma sarbatorilor
leale si reliioase.
Organizarea si managementul firmei
Strateia orani"ationala vi"ata va trebui sa mentina orani"atia activa, dinamica si cu un
nivel ridicat al fortei competitionale. Aceasta strateie va avea ca obiectiv de"voltarea
produsului sau, respectiv imbunatatirea serviciului sau si a meniurilor. & alta strateie va
consta in patrunderea in domenii de afaceri furni"oare, reali"andu-se o interare in
amonte(ve"i subcapitolul #erspective). Se va incerca in acelati timp o strateie de
diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca unic.
Strateia de diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioara,
posibilitatea de a practicapreturi mai mari, reali"and profituri mai ridicate si o mai lara
fle3ibilitate cu furni"orii.
Conducerea firmei va fi asiurata de un manaer ana/at care va administra firma si care va
pre"enta periodic un raport de activitate si care va fi selectat in special dupa trasaturile sale
$umane(1
asumarea responsabilitatii;
puterea ridicata de munca;
placerea de a lucra in domeniu;
pricepere organizatorica;
originalitate in gandire;
sinceritate si loialitate;
spirit inovator.
#entru acest post este cea mai potrivita o persoana cu o varsta cuprinsa intre 9,--. de
ani,dinamica, capabila sa asimile"e rapid cunostintele si sa invete din reseli5 sa aiba un
caracter deschis, pre"inta de spirit si sa pre"inte, de ce nu, o infatisare placuta.
#rofesional nu este absolut necesar sa fie absolvent(a) al unei scoli, al unor cursuri de
specialitate sau a unei institutii cu caracter economic, dar este recomandabil.
Ca importanta, al doilea dupa administrator va fi bucatarul-sef al restaurantului. %3perienta
va fi caracteristica sa principala, care va cantari in luarea hotararii de a fi ana/at. Acesta va
trebui sa fie absolvent al unor unor cursuri de specialitate si sa faca dovada priceperii sale in
arta culinara.
#ostul de economist, al treilea in piramida ierarhica, va fi ocupat de o persoana cu
e3perienta, absolvent de Stiinte %conomice.
Restul posturilor nu necesita personal cu o preatire inalta, bucatarii si chelnerii trebuind sa
fie, totusi absolventi ai unui liceu de profil sau ai unor cursuri de specialitate. Suprafetele de
depo"itare propuse de circa - m9 (spatiu friorific) si ?., m9 (spatiu la temperatura
constanta de 9..) sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea normala a activitatii
restaurantului.
#rocesul de deservire va avea loc pe o suprafata de 799., m9, va contine 7, mese si
ma3imum +. de locuri, cei trei ospatari si un barman reusind, in ca"ul in care localul este
ocupat 7..; sa-si indeplineasca indatoririle in mod eficient.
#rocesul de productie va avea loc pe o suprafata de -@ m9, bucataria fiind dotata cu
urmatoarele utila/e1 cuptor clasic, cuptor cu microunde, roboti de bucatarie, spalator
vase,mese de lucru, rastele, do"atoare si masina de inhetata.
Servirea si procesul de productie va fi reali"at de un numar diferit de ana/ati in functie de
orarul "ilnic si "ilele de sarbatori.
Aprovi"ionarea va fi previ"ionata si se va reali"a in functie de fluctuatiile si diferentierile
anuale ce apar in preferintele consumatorilor. In trimestrul I sI I4 primea"a meniurile ce au in
componenta materii prime consistente. Incepand cu trimestrul II preparatele vor avea la ba"a
inrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric(al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai
mult cerute in lunile iulie, auust(minim al incasarilor) si ianuarie.
$otivele sunt diverse%
!n perioada calda segmentul de piata caruia i se adreseaza restaurantul & se va micsora prin
plecarea consumatorilor in alte zone ale tarii pentru petrecerea concediilor.
'una ianuarie inregistreaza o diminuare a vanzarilor datorita micsorarii disponibilitatilor
banesti acestea fiind destinate, in mare parte, c"eltuielilor ocazionate de sarbatorile de iarna.
Procesul de productie-deservire
#rocesul de productie va fi variabil in timp si va folosi in reali"area produsului final diferite
materii prime. In principiu acestea vor fi de oriine animala si veetala, e3ceptie facand
bauturile alcoolice ce nu necesita un timp de productie, ci doar de desfacere. Ca timp,
procesul de productie va dura 7, min.(salate de leume si fructe) si 7h si +, min. de e3.
fripturile). #rocesul de productie va necesita diferite utila/e si se va reali"a intr-o incapere de
circa -@ m9.
#rocesul de desrvire cu preparatele culinare va avea loc intr-o sala cu suprafata de 799.,
m95 va avea 7, mese si ma3im +. de locuri. *arul va avea ?m. lunime si poate deservi
simultan noua clienti. Cei trei ospatari si un barman vor reusi in conditiile in care restaurantul
este ocupat 7..; sa-si indeplineasca responsabilitatile cu eficienta.
Personalul
Afacerea necesita 78 ana/ati din care - nepermanenti. Ca preatire acestia vor avea
cunostinte de economie, contabilitate, specifice fiecarui post. In afara de initiatorii afacerii,
economist (contabil autori"at sau e3pert), bucatar-sef(absolvent al unei scoli sau cursuri de
specialitate), restul ana/atilor nu necesita preatire speciala5 soferul va avea carnet de sofer
profesionist.
#ersonalul necesar va fi identificat si recrutat de la aentiile de recrutare-plasare a fortei de
munca, sau prin intermediul anunturilor de mica publicitate. In ca"ul a/utorilor de bucatar si a
ospatarilor, ei vor fi identificati dintre absolventii cei mai bine preatiti ai liceelor economice.
%ste necesar a se evidentia ca adminisratorul si economistul vor fi primii ana/ati.
Impreuna cu acestia initiatorii afacerii vor urma a recruta bucatarul-sef si ospatarul-sef. In
continuare administratorul, bucatarul si ospatarul-sef vor recure la selectionarea
candidatilor pentru celelalte posturi1 bucatari, chelneri, barmani, arderobiera.
'estarea solicitantilor se va face cu scopul masurarii abilitatii ti cunostintelor acestora prin
demonstrarea practica a capacitatii indeplinirii sarcinilor. #e lana testul de performanta,
candidatii vor tebui sa indeplineasca si conditii de comportare, tact, tinuta si infatisare fi"ica.
Candidatii vor fi supusi unor e3aminari medicale amanuntite pentru a se verifica daca sunt
apti pentru munca solicitata si pentru a se asiura protectia celorlalti ana/ati, a clientilor si a
produselor reali"ate in cadrul restaurantului.
Instruirea personalului admis, daca este necesara, va fi efectuata de fiecare dintre
responsabilii de $sectie(, respectiv bucatarul-sef si ospatarul-sef.
Indatoririle si responsabilitatile fiecaruia dintre ana/ati vor fi preva"ute in fisa postului astfel1
administrator:
e(ecuta aprovizionarea;
primeste si receptioneaza marfurile;
pune la punct cu bucatarul-sef planul-meniu;
initiaza introducerea unor sortimente noi;
e(ecuta prezenta si efectueaza instructa)ul profesional;
verifica tinuta zilnica si vestimentatia;
controleaza zilnic aparatele de casa, obiectele de inventar;
intretine discutii cu consumatorii, recomanda unele preparate;
solicita parerea acestora asupra calitatii preparatelor;
serveste personal in unele cazuri consumatorii.
bucatar-sef
indruma, supraveg"eaza si controleaza intreaga activitate profesionala;
culinara;organizeaza activitatea de productie culinara in baza planului de productie
raspunde de calitatea si cantitatile preparate;
supraveg"eaza modul in care se monteaza preparatele in vesela de servire;
verifica personalul din sectia de productie;
livreaza preparatele culinare.
ospatar-sef
organizeaza si raspunde de intreaga activitate din procesul de servire;
verifica prezenta si tinuta personalului;
verifica starea de curatenie si de igiena a salonului de servire;
verifica si intocmeste meniul cu administratorul si bucatarul-sef;
primeste consumatorii la intrarea in sala si ii conduce la masa;
primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti;
supraveg"eza modul in care ospatarii si barmanul isi e(ecuta serviciul;
efectueaza demonstratii de pregatire, prezentare si servire a diferitelor specialitati
culinare;
rezolva operativ sesizarile clientilor;
instruieste personalul
ospatar
e(ecuta activitatea de pregatire a salonului de deservire;
verifica starea de curatenie a salonului;
e(ecuta aran)area meselor;
serveste consumatorii.
barman
efectueaza operatiile de servire a clientilor cu bauturi specifice sectiei;
verifica stocul zilnic si valoric al gestiunii;
se aprovizioneaza cu toate sortimentele de bauturi;
se doteaza cu toate tipurile de pa"are.
#olitica de salari"are va avea la ba"a o anali"a a factorilor ce influentea"a nivelul salariilor1
cererea si oferta de munca, leislatia (valoarea minima a salariului), fluctuatia costului vietii),
posibilitatile de plata ale firmei, salarii acordate de concurenta.
#entru a-si forma o imaine po"itiva si a-si pastra prestiiul, firma va adopta o politica de
salarii ridicate, peste nivelul mediu de salari"are. )ondul de salarii nu va fluctua in functie de
profitul obtinut si se va aranta un salariu de ba"a, corectat in functie de inflatie, de costul
vietii, salariu corectat indiferent de veniturile firmei.#lanul de salari"are va prevedea si
adauarea unor prime, stimulente, plati suplimentare.
#e lana nivelul salariului motivarea personalului se va reali"a si prin arantarea locului de
munca(contracte de , ani) si in viitor, placerea de a lucra intr-un restaurant de marca.
Situatia economico-financiara a firmei
4aloarea totala a afacerii este estimata la 7...... euro, acesti bani acoperind in totalitate
cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, re"ervele, costurile cu eventualele remodelari ale
spatiilor pentru desfasurarea activitatii.
4eniturile lunare sunt comparabile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. In
urmatorii ani veniturile reali"ate de pe urma acestor activitati vor acoperi in totalitate
cheltuielile enerate de lansarea afacerii, la sfarsitul celui de-al II-lea an de activitate
estimandu-se reali"area unor profituri reale.
#rofitul estimat pe primul an se ridica la circa 9..... euro (in ca"ul in care nu se
contractea"a nici un credit).
#entru a descarca materialul interal accesati lin<ul de mai /os1
Abtn lin<BChttp1DD/obclubom.roDdoEnDplanuriDplanFafaceriF99.pdfC colorBCredC si"eBCsi"e-
3lCG!odel plan de afaceri Infiintarea unui restaurantADbtnG