2.

Conceptul de afacere durabilă se încadrează în conceptul de dezvoltare durabilă care

desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în
primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și
elementele capitalului natural.
Termenul este implementat pentru prima dată în anul 1992, în cadrul Conferinței privind
Mediul și Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, însă conceptul de dezvoltare durabilă apare cu mult
mai înante, circa 30 de ani în urmă.
Susustenabilitatea în mediu de afaceri a venit ca răspuns la părerea majorității
oamenilor de afaceri că doar profitul contează. Unul dintre primii specialiști care au încercat să
găsească o rezolvare a acestei atitudini distructive a fost economistul englez John Elkington
care a încercat să găsească o modalitate prin care afacerile să se dezvolte durabil, iar
corporațiile să fie mai responsabile față de oameni și față de planetă în general.
Acesta a propus un concept pe care l-a denumit ”triple bottom line”, prin aplicarea căruia
oamenii de afaceri trebuiau să abordeze activitatea lor dintr-o triplă perspectivă, și anume, cea
a riscurilor cu privire la profit, a riscurilor sociale cu privire la oameni și a riscurilor de mediu cu
privire la impactul asupra planetei.

3. Afacerile durabile au ca scop dezvoltarea unei strategii pe termen lung. Chiar dacă acțiunile
modelele de afaceri durabile pot genera, aparent, cheltuieli inutile, protejarea pe viitor de
probleme și crize economice face ca acestea să merite.
Câteva metode ușor de pus în practică și care ar putea să aducă numeroase beneficii
sunt următoarele:
 Adoptarea unor atitudini ecologice față de mediul înconjurător (schimbarea becurilor cu
incandescență cu becuri cu LED, refolosirea și reciclarea materialelor, folosirea
mașinilor electrice, a încălzirii solare etc.);
 Preocuparea pentru sănătatea angajaților (prin asigurări private de sănătate,
abonamente la săli de sport, informări cu privire la diferite riscuri);
 Sponsorizarea unor școli și facultăți;
 Asigurarea unui nivel de salarizare corect pentru atragerea de personal calificat și pentru
păstrarea lucrătorilor buni;
 Îmbunătățirea nivelului de educație prin oferirea de cursuri de specializare, participarea
la simpozioane, congrese etc.

4. Actualmente, percepția majorității antreprenorilor dar și a cetățenilor este că statul este

obligat să creeze condiții și să aibă grijă de dezvoltarea societății. Această abordare este deja
depășită și pe termen lung nu generează rezultate palpabile. Așadar, pentru o societate
prosperă este importantă implicarea tuturor actorilor și beneficiarilor, iar sinergia eforturilor
depuse în comun poate aduce rezultate benefice tuturor.
Încă din anul 1999, Dow Jones Sustainability Index urmărește performanţa economică, de
mediu și socială a companiilor listate la bursă la nivel mondial. Indicele este conceput pentru a
identifica societăţile care excelează în comparație cu celelalte firme din domeniul lor de
activitate. Bazându-se pe o analiză a performanței durabile a unei companii, DJSI ţine cont de
23 de criterii primare și peste 100 de criterii secundare.
6. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) reprezintă un apel universal la realizarea de acțiuni
pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a asigura ca toate persoanele să se bucure de
pace și prosperitate. Aceste obiective au fost adoptate de Agențiile ONU, partenerii de
dezvoltare și guverne, inclusiv de Guvernul Republicii Moldova. Cadrul ODD-urilor se
bazează pe 17 obiective și abordează priorități intercorelate, precum educația, angajarea și
munca decentă, infrastructura, inovațiile, pacea și justiția, energia, clima și altele.
9. CELE 3 MODELE DE ECONOMII DURABILE ADESEA PROMOVATE:
ECONOMIA FUNCȚIONALITĂȚII constă, de exemplu, în înlocuirea noțiunii de vânzare a
bunului cu aceea de vânzare a utilizării bunului. Un consumator nu mai cumpără un vehicul, ci
un serviciu de mobilitate, prin intermediul unui furnizor de servicii. Din punctul de vedere al
durabilității, trecerea de la proprietate la utilizare permite, înainte de toate, stimularea furnizorilor
să optimizeze mentenanța produselor, să le prelungească durata de viață sau chiar să le
proiecteze în mod ecologic și să le recicleze; să promoveze utilizarea în comun a aceluiași bun
între mai mulți consumatori și, astfel, să intensifice utilizarea bunurilor deja produse și uneori
neutilizate la întregul lor potențial; să propună prețuri de acces la aceste bunuri mai mici decât
prețul lor de achiziție.
ECONOMIA COLABORATIVĂ reprezintă un concept a cărui definiție nu a fost încă stabilizată .
În general, conceptul li se aplică antreprenorilor care dezvoltă platforme digitale ce le permit
persoanelor private să facă schimb de bunuri sau de servicii: utilizarea în comun a
autoturismelor, închirierea de bunuri, achiziții la mâna a doua, împrumuturi, donații etc. Această
definiție este, însă, foarte dezbătută; unii includ și sistemele de schimb între persoane private
care nu se bazează pe platforme digitale, alții adaugă și întreprinderile care închiriază bunuri ce
rămân în proprietatea lor, în timp ce alții exclud orice inițiativă desfășurată de întreprinderi în
scopul de a genera un profit.
La rândul său, ECONOMIA CIRCULARĂ s-a dezvoltat în opoziție cu modelul liniar. Acest tip de
economie se bazează pe crearea de „bucle de valoare pozitive”, care reintroduc produsele sau
materia scoasă din uz în circuitul de producție. Într-un model circular ideal, bunurile sunt
concepute ecologic, sunt produse utilizând resurse regenerabile ori reciclate sau deșeuri ale
altor sectoare, sunt reutilizate, reparate, actualizate și, în final, reciclate. Avantajele economiei
circulare sunt: diminuarea riscurilor, reducerea costurilor, valoarea adăugată, fidelitatea
consumatorilor și motivația angajaților. 

13. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiectivele de dezvoltare durabilă re-conturează mediul de afaceri prin deschiderea noilor piețe
de dezvoltare pentru companii, îmbunătățirea lanțului de producere și a celui de aprovizionare,
precum și prin oferirea de oportunități pentru inițierea schimbărilor regulatorii. În mod mai
specific, obiectivele de dezvoltare durabilă contribuie la crearea de noi piețe sau dezvoltarea
piețelor existente.
Pentru companiile din Moldova, comunicarea și integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în
procesele de afaceri ar putea duce la sporirea credibilității produsului/serviciului, potențialului de
export, reputației, șanselor de a obține resurse financiare nerambursabile, noi parteneri durabili
și nu doar.
Obiectivele de dezvoltare durabilă re-conturează mediul de afaceri prin deschiderea noilor piețe
de dezvoltare pentru companii, îmbunătățirea lanțului de producere și a celui de aprovizionare,
precum și prin oferirea de oportunități pentru inițierea schimbărilor regulatorii. În mod mai
specific, obiectivele de dezvoltare durabilă contribuie la crearea de noi piețe sau dezvoltarea
piețelor existente.
Pentru companiile din Moldova, comunicarea și integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în
procesele de afaceri ar putea duce la sporirea credibilității produsului/serviciului, potențialului de
export, reputației, șanselor de a obține resurse financiare nerambursabile, noi parteneri durabili
și nu doar.