Tema: Analiza creanțelor și a datoriilor pe TS.

1. Analiza generală a creanțelor și datoriilor pe TS.

2. Analiza balanței creanțelor și datoriilor pe TS.
3. Analiza creanțelor și a datoriilor pe TS după caracterul de achitare.
4. Analiza rotației.

1. Analiza generală a creanțelor și datoriilor pe TS.

Suma creanțelor- surstragerea surselor proprii din circuitul economic al întreprinderii analizate
și folosirea lor gratis de către alți agenți economici.

Obligațiile, după conținutul economic, refșlectă sursele atrase în circuitul economic și folosite
de către întreprinderea analizată nejustificat de la alți agenți economici și persoane fizice.

Sursele de informație:

Capitolul 2, comp.2.2. ”Creanțe pe TS”

Capitolului 5, Datorii pe TS.
Anexa la bilanțul contabil: compartimentul 2.2 CTS p.11, comp.4 Starea DTS p.14

Necesitatea analizei creanțelor și datoriilor se explică prin următoarele:

a. Necesitatea stopării creșterii sumei creanțelor și mai cu seamă a celor dubioase, ce

poate cauza reducerea MB și creșterea sumei creanțelor dubioase ce poate să înghită
profitul întreprinderii.
b. Necesitatea controlului sistematic a stării DTS deoarece creșterea sumei DTS poate
cauza bfalimentul întreprinderii.

La I Etapă - se compară ristmul de creștere al creanțelor și DTS cu ritmul de creștere al

Veniturilor din vînzări și cel al veniturilor totale. Pozitiv se apreciază situația cînd ritmul de
creștere al veniturilor depășește pe cel al creanțelor și datoriilor pe TS.

Tab. 5.1. aprecierea generală a creanțelor și datoriilor pe TS.

Indicatori La finele anului Abaterea Ritmul de

precedent De gestiune absolută creștere
A 1 2 3 4= 2/1 *100%
CTS 183,4
DTS 195,8
VV 125,3
Venituri din 112,5
toate tipurile de
activități

rezultatele ne permit să contatăm că ritmul de creștere a creanțelor a depășit cel de vînzări cu

28 p.p. și ritmul de creștere a vemiturilor toale cu 70,9p.p. această situație se apreciază negativ,
ceea ce ne atestă despre necesitatea încasării urgente a creanțelor , adică întoarcerii MB de la
clienții între. Comparînd ritmul de creștere a DTS cu cel a veniturilor, observăm aceași situație
– cînd creșterea datoriilor depășește cu mult creșterea VV și veniturilor totale. Această situație
se apreciază negativ, fapt ce semnifică creșterea gradului de îndatorare a întreprinderii.

La II Etapă – se studiază ponderea creanțelor în suma activelor totale și în suma activelor

curente, cît și a DTS în suma datoriilor totale și a surselor de finanțare. În acest caz se calculează
următorii indicatori:

1) Ponderea CTS în componența activelor totale și activelor curente.

2) Ponderea DTS în componența surselor de finanțare și datoriilor totale.

Tab. 5.2 Analiza ponderii CTS și DTS în patrimoniul întreprinderii.

Indicatori La finele anului Abaterea

absolută (+/-)
precedent De gestiune
A 1 2 3

1. CTS, mii lei

2. AC, mii lei
3. A, mii lei
4. Ponderea CTS în :
4.1 Active totale,% 17,91 15,04 -2,87
4.2 AC, % 26,6 24,87 -1,39
5. DTS, mii lei.
6. Datorii Totale, mii lei
7. Suma surselor totale,
mii lei
8. Ponderea DTS în:
8.1. Sursele totale 27,31 14,35 -2,36
8.2. datorii totale. 35,25 46,86 +11,61

Conform calculelor efectuate în tabelul 5.2 rezultă că în perioadele de referință, ponderea

creanțelor a diminuat în componența activelor totale de la 17,91 % pînă la 15,04%. La fel a
diminuat ponderea crențelor în suma activelor curente de la 26,26% pînă la 24,87%. Aceste
reduceri pot fi cauzate:

a. De majorarea sumei activelor totale

b. Sporirii SMM și altoc AC

Analizînd ponderea DTS în suma pasivelor, constatăm reducerea cu 12,86 p.p. din cauza
majorării valutei bilanțului contabil aproape cu 9%. Însă, creșterea ponderii DTS în datoriile
totale cu 11,61 p.p. este un rezultat al diminuării sumei datoriilor pe TL.
La III Etapă – se examinează structura CTS și DTS pe elemente conform tab. 5.3.

Tabelul 5.3. Analiza structurii CTS și DTS în dinamică

Elemente CTS, La finele anului La finele anului de Abateri (+/-)

DTS precedent gestiune
Suma, Ponderea, Suma, mii Ponderea, Mii lei p.p.
mii lei % lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
CTS, total 100 100 X
Inclusiv:
1.1.Creanțe 73,13 77,1 +3,97
aferente
facturilor
comerciale -1,94
1.2.Avansuri 19,43 17,49
acordate
1.3.Creanțe
privind 7,44 0,96 -6,48
decontările cu
bugetul
1.4.Alte CTS - 4,45 +4,45

2. DTS total
2.1.Credite TS 19,29 -0,96
2.2.Datorii privind
FC 28,26 35,32 +7,26
2.3.Personal 4,29 5,3 +1,01
2.4.Datorii față de
personal
privind alte 0,07 0,28 +0,21
operații
2.5.Datorii privind
asigurările 4,47 2,54 -1,93
2.6.Datorii privind
decontările cu 9,55 1,82 -7,73
bugetul
2.7.Alte DTS 33,11 35,25 +2,14

Calculele efectuate denotă că ponderea principală în suma creanțelor revine creanțelor

aferente facturilor comerciale. La finele anului precedent ponderea acestora a alcătuitn 73,13%,
iar la finele anului de gestiune s-a majorat pînă la 77,1%. Ponderea sporită a acestora în suma
totală a creanțelor se apreciază negativ, ceea ce se,mnifică că într. Livreaza produsele finite în
avans fără încasare MB și în consecință va crea dificultăți la achitarea datoriilor. Aproximativ
stabilă se consideră cota avansurilor acordate, în pofida reducerii în dinamică 1,94. Pozitiv se
apreciază reducerea ponderii creanțelor privind decontările cu bugetul de la 7,44 % pînă la
0,96%.

Analizînd structura DTS, menționăm următoarele:

1. Majorarea ponderii datoriilor privind FC cu 7,26 p.p., ceea ce poate să reducă gradul de
credibilitate a întreprinderii în fața furnizorilor. La fel, se apreciază negativ majorarea
ponderii altor DTS de la 33,11 pînă la 35,25 %.
2. Reducerea ponderii creditelor bancare pe TS, datoriilor privind asigurările și privind
decontările cu bugetul se apreciază pozitiv.

3. Analiza balanței creanțelor și datoriilor pe TS.

Balanța creanțelor și DTS se efectuează în baza compartiomentului 2.2 și cap.5 a Bilanțului

contabil.

Balanța prevede comparația sumei totale a creanțelor cu suma totală a DTS ți în rezultat se
determină:

a. Depășirea creanțelor asupra datoriilor sau a datoriilor asupra creanțelor

b. Creșterea sau diminuarea sumei depășite față de perioada de bază.

În cazul depășirii CTS asupra DTS situația se apreciază negativ, ceea ce denotă că într. utilizează
nejustificat sursele altor într. sau persoane fizice.

În cazul depășirii DTS asupra CTS, situația se apreciază negativ, ceea ce semnifică că o parte
din mijloace sunt sutrase din circuitul economic al întreprinderii. În acest caz se elaborează
măsuri privind introducerea unui control operativ la respectarea condițiilor contractuale și a
disciplinei de plată.

Tab.5.4. Balanța CTS și DTS.

CTS La finele anului Abaterea DTS La finele anului Abaterea

precedent De absolută precedent De absolută
gestiune (+/-) gestiune (+/-)
A 1 2 3 B 4 5 6
Creanțe 3421 2877 -544 Datorii 4376 4943 +567
aferente financiare
facturilor pe TS
comerciale
Creanșe ale 4420 4010 -410 Datorii 8464 9461 +997
părților comerciale
legate pe termen
scurt
Avansuri 1352 1026 -326 Datorii pe 5920 5029 -891
acordate termen
scurt
calculate
Creanțe Total DTS 18760 19433 +673
privind
decontările
cu bugetul
Creanțe ale
personalului
TVA de
recuperat
Alte CTS
Total CTS 12807 10125 -2682
Depășirea 5983 9308 +3355 Depășirea - - -
DTS CTS
aqsupra asupra
CTS DTS
Balanța 18760 19433 +673 balanța 18760 19433 +673

În baza calculelor efectuate în tab.5.4. putem contata că la întreprinderea analizată are loc
depășirea datoriilor asupra creanțelor, atît la finele anului precedent, cît și a anului de gestiune.
Negativ se apreciază creșterea în dinamică a sumei depășite de la 5953 pînă la 9308, sau cu
3355 mii lei. Această depășire semnifică că întreprinderea analizată utilizează nejustificat
sursele altor agenți economici.

În atare situație se apreciază negativ modificarea sumei DTS față de anul precedent. Astfel,
suma datoriilor în dinamică s-a majorat cu 673 mii lei sau cu 3,6 %. Însă, suma creanțelor are
un caracter de reducere de la 12 807 pînă la 10125, sau cu 2682 mii lei.

În expresie relativă, reducerea constituie 20,94%.

Managementul întreprinderii va trebui să elaboreze măsuri de încasare urgentă a mijloacelor

bănești pentru producția livrată în avans și în continuare să elaboreze măsuri privind achitarea
DTS cu termenul expirat.

4. Analiza creanțelor și a datoriilor pe TS după caracterul de achitare.

Analiza creanțelor și a datoriilor pe termen scurt, după caracterul de achitare, permite de a

evalua cît de echilibrată este politica întreprinderii în vederea reducerii datoriilor și încasării
creanțelor.

Rezultatele analizei pot să asigure următoarele avantaje:

 Despăgubirea sumei datoriilor și creanțelor dubioase

 Dezvășuirea politicii de creditare a întreprinderii conform obiectivelor stabilite.
 Determinarea direcțiilor de aplicare a măsurilor în vederea restituirii creanțelor și
achitării datoriilor.
 Estimarea situațiilor privind crearea rezervelor de acoperire a creanțelor dubioase.

Sursele informaționale pentru analiză:

1. Compartimentul 2.2. din anexa la BC.”creanțe pe termen scurt”

2. Compartimentul 4 din anexa la bilanțul contabil. ”Starea datoriilor pe termen scurt”.
Pentru efectuarea analizei, toate creanțele și datoriile pe termen scurt se grupează în următoarele
grupe:

I. CTS și DTS, la care termenul de achitare n-a sosit.

II. CTS și DTS cu termenul expirat – se divizează în următoarele subgrupe:
- Pînă la 3 luni
- De la 3 luni pînă la 1 an
- Mai mult de 1 an.

Existența CTS și DTS cu termenul expirat generează dificultăți financiare și cauzează încetinirea
rotației patrimoniului întreprinderii. Majorarea ponderii creanțelor cu termenul expirat sporește
riscul nerambursării datoriilor dubioase, și, în rezultat, poate să înghită profitul întreprinderii.

În cadrul analizei se calculează și se interpretează următorii indicatori:

1. Ponderea CTS și DTS, la care termenul de achitare nu a sosit.acestea se numesc

jurstificate.
2. Ponderea CTS și DTS mai puțin justificate. Acestea includ: CTS și DTS cu termenul
exprirat pînă la 3 luni. La fel și cele de la 3 luni pînă la 1 an.
3. Ponderea CTS și DTS nejustificate. Acestea includ: cele cu termenul expirat mai mult
de 1 an.

Analiza se efectuează în baza tabelului 5.5.

Tab.5.5. Analiza structurii creanțelor și datoriilor pe TS după caracterul de achitare.

Indicatori Sold la La care Cu termenul expirat

finele anului termenul de Pînă la 3 De la 3 luni Mai mult
de gestiune achitare nu luni pînă la 1 an de 1 an.
a sosit
A 1 2 3 4 5
I. CTS
1.1 creanțe aferente
facturilor
comerciale
1.2 creanțe ale
părților legate
1.3 avansuri
acordate
1.4 creanțe ale
personalului
1.5 creanțe privind
veniturile
calculate
1.6 alte CTS
TOTAL CTS:
- mii lei 47433 7570 1492 1202 37179
- procent 100 15,94 3,15 2,53 78,38
II. DTS
2.1 credite bancare
pe TS
2.2 împrumuturi pe
TS
2.3 Datorii pe
termen scurt
aferente
facturilor
comerciale
2.4 Datorii aferente
decontărilor cu
bugetul
2.5 Alte datorii pe
TS.
TOTAL DTS
- Mii lei 38708 274 280 - 38155
- procente 100 0,71 0,72 98,57
Conform calculelor efectuate în tabelul 5.5 putem constata că la întreprinderea analizată suma
creanțelor justificate a alcătuit o pondere de 15,94%. Suma creanțelor main puțin justificate a
alcătuit 5,68, însă cota preponderentă revine creanțelor nejustificate, care la finele anului de
gestiune ocupă 78,38%.

Analizînd situația datoriilor după caracterul de achitare, putem concluziona următoarele:

- cota principală în totalul DTS o dețin datoriile nejustificate, care la finele anului de
gestiune ocupă 98,57%. Ceea ce semnifică că practic toate datoriile sunt nejustificate, și
numai 0,71% sunt datorii justificate. În această situație întreprinderea va întîmpina
greutăți privind achitările curente, ceea ce poate cauza în continuare apariția datoriilor
dubioase.

Managementul întreprinderii va elabora măsuri privind respectarea achitărilor față de creditori,

cît și încasraea creanțelor de la clienții întreprinderii.

5. Analiza rotației.

Analiza rotației creanțelor și datoriilor pe TS are drept scop elaborarea măsurilor de

preîntîmpinare a apariției creanțelor și datoriilor dubioase, prin accelerarea perioadei de
încasare a creanțelor și perioadei de achitare a datoriilor.

În procesul analizei se calculează și se interpretează următorii indicatori:

1. Nr. de rotații al creanțelor și datoriilor pe TS, ce caracterizează de cîte ori veniturile

din vînzări au permis încasarea creanțelor și respectiv achitarea datoriilor pe TS.
Or (CTS) = VV (f.2, 010)/ CTS med (f.1, r.350)
Or (DTS) = VV (f.2, 010)/ DTS med (f.1, r.970)
2. Perioada de încasare a creanțelor pe TS – ne arată în cîte zile se vor recupera creanțele
întreprinderii :
DCTS = 360/ Or CTS
3. Perioada de achitare a DTS – arată în cîte zile vor fi achitate datoriile întreăprinderii.
4. DDTS = 360/ Or DTS

Toți acești indicatori se analizează în dinamică conform tab.5.6.

 Tab.5.6 Analiza rotației CTS și DTS

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

(+/-)
1. VV, mii lei
2. CV, mii lei
3. Valoarea medie a
CTS, mii lei
4. Valoarea medie a
DTS, mii lei
5. Nr de rotații a 4,807 7,45 +2,643
CTS
6. Nr de rotații a 1,147 0,869 -0,278
DTS
7. Perioada de 74,9 48,3 -26,6
încasrae a
creanțelor, zile.
8. Perioada de 313,9 414,3 +100,4
achitare a DTS,
zile

Din calculele prezentate în tab.5.6. se constată accelerarea rotației CTS. Astfel, în anul
precedent durata de încasare a CTS a alcătuit 74,9 zile, care în continuare s-a redus și la finele
anului de gestiune a contituit 48,3 zile. Situație în cauză se apreciază pozitiv, deoarece va
contribui la reducerea ciclului financiar. Concomitent la întreprindere are loc încetinirea
rotației DTS. Dacă în anul precedent durata unei rotații alcătuia 313,9 zile, apoi în anul de
gestiune – 414,3 zile, sau cu o majorare de 100,4 zile. Aceasta semnifică că întreprinderea va
întămpina greutăți la achitarea datoriilor față de furnizori, fondul social, bugetul statului etc.