ANALIZA VALORII ADAUGATE

1. Continut si importanta
2. Analiza dinamica si structurala
3. Analiza factoriala

1. Continut si importanta

Valoarea adaugata (VA) reprezinta plusul de valoare creat de catre firma prin
activitatea desfasurata la nivelul sau.

VA se poate determina prin 2 metode, respectiv:

a) metoda deductiva (sintetica):

VA = Qe – CI

unde:
Qe – productia exercitiului (formata la randul sau din productie vanduta – Qv, variatia
productiei stocate – Qs si, daca e cazul, productia imobilizata – Qi). Productia
imobilizata este acea parte a productiei care este pastrata de catre firma pentru nevoi
proprii.

Qe = Qv + ∆Qs + Qi

CI – consumuri intermediare (de la terti sau inputuri): materii prime, materiale,

semifabricate, utilitati, lucrari executate si servicii prestate de catre terti.

In cazul unei firme de comert exterior care importa materii prime si materiale (input)
scumpe (pt care plateste preturi mari de aprovizionare) pentru a obtine un produs finit
destinat exportului (output), in mod evident, este posibil ca valoarea adaugata aferenta
acelui produs sa fie relativ scazuta. Pe cale de consecinta si impactul asupra
produsului intern brut (indicatorul macroeconomic) va fi limitat.

b) metoda analitica:

VA = Cs + Ca + Ci + Cd + P (?)

unde:
Cs – cheltuieli cu salariile;
Ca – cheltuieli cu amortizarea;
Ci – cheltuieli cu impozite si taxe;
Cd – cheltuieli cu dobanzile;
P – profitul.
Dupa cum se remarca din formula de mai sus valoarea adaugata NU TREBUIE
CONFUNDATA CU PROFITUL! In cadrul valorii adaugate dpdv economic intra si
cheltuielile proprii/interne ale firmei, nu numai profitul.

Cu ajutorul metodei analitice se constata faptul ca VA cuprinde in realitate

remunerarea tuturor factorilor/resurselor care concura la desfasurarea activitatii la
nivelul firmei:
- remunerarea factorului uman prin intermediul cheltuielilor cu salariile;
- “remunerarea” factorului material (imobilizari) prin intermediul amortizarii;
- remunerarea factorului capital realizata diferit in functie de
provenienta/originea acestuia:
o fie prin intermediul cheltuielilor cu dobanzile (daca e capital
imprumutat),
o fie prin intermediul dividendelor, repartizate din profitul obtinut de catre
firma (remunerarea capitalului propriu, al actionarilor)

Insumarea valorilor adaugate obtinute in decursul unei perioade la nivelul ramurilor

economiei nationale permite determinarea produsului intern brut (PIB).

Valoarea adaugata de catre o firma este direct dependenta de puterea de negociere

pe care aceasta o are in cadrul lantului comercial, respectiv in raport cu furnizorii, pe
de o parte, si in raport cu clientii, pe de alta parte. De aceea analiza puterii de
negociere prezentata la capitolul anterior (vezi cazul Electroarges) este importanta
pentru companie.

De asemenea optiunile strategice ale firmei influenteaza marimea valorii adaugate

de catre aceasta. Astfel, in cazul firmei care decide sa externalizeze majoritatea/toate
activitatile care nu au legatura directa cu activitatea de baza (paza, service, servicii
financiar-contabile, juridice, etc.) nivelul valorii adaugate va fi semnificativ mai mic
in comparatie cu varianta in care activitatile secundare enumerate anterior sunt
desfasurate in cadrul firmei respective.

Se mai poate determina si Valoarea adaugata neta (VAn) prin scaderea cheltuielilor cu
amortizarea din VA:

VAn = VA – amortizare

2. Analiza dinamica si structurala

Aprecierea evolutiei in dinamica a valorii adaugate implica determinarea si analiza

indicilor de variatie.

2
Din punct de vedere structural, prezinta importanta calcularea ponderilor detinute de
catre fiecare componenta a valorii adaugate in totalul acesteia.

Exemplu

Tabel 1 – Componentele valorii adaugate

2020 2021
Indicatori
mii lei % mii lei %
Cheltuieli cu personalul 85.897 50,35% 90.865 48,20%
Cheltuieli cu amortizarea 17.098 10,02% 20.238 10,74%
Impozite si taxe 32.695 19,17% 39.451 20,93%
Dobanzi platite 1.348 0,79% 3.648 1,94%
Profitul net 33.558 19,67% 34.304 18,20%
Valoarea adaugata totala 170.596 100,00% 188.506 100,00%
Sursa: prelucrare date financiare www.antibiotice.ro

Din datele de mai sus se remarca majorarea ponderii cheltuielilor cu amortizarea si

respectiv a celor cu dobanzile, evolutie care denota faptul ca au fost derulate investitii
in exercitiul financiar 2020 a caror finantare a fost asigurata si prin contractarea de
imprumuturi bancare.

3. Analiza factoriala

Model de analiza factoriala este:

VA = Qe x VA/Qe

unde:
Qe – productia exercitiului,
VA/Qe = va – valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului

La randul sau, Qe se poate scrie astfel:

Qe = T x Qe/T s

unde:
T – timpul total de munca (ore)
Qe/T = Wh – productivitatea orara a muncii

Deci Qe = T x Wh

La randul sau, T este rezultatul:

3
T = Ns x T/Ns

unde:
Ns – numarul de salariati
T/Ns = t – timpul mediu de munca pe salariat (ore-om)

Deci T = Ns x t

Schema de analiza factoriala a valorii adaugate

Baza de date
Tabel 2
Indicatori 2020 (0) 2021 (1)
Productia exercitiului – Qe 342.991 366.805
Valoarea adaugata – VA 170.596 188.506
Nr. mediu salariati - pers – Ns 1.420 1.415
Timp de munca pe salariat – t - ore-om 1.800 1.780

Rezolvare
∆VA = VA1 – VA0 = 188.506 mii lei – 170.596 mii lei = +17.910 mii lei

unde:
0 – 2017,
1 - 2018

Tabel 3

4
 Indicatori 2020 (0) 2021 (1)
Valoarea adaugata la 1 leu prod exercitiului - va = VA/Qe 0,50 0,51
Timp total de munca - T = Ns x t 2.556.000 2.518.700
Productivitatea orara a muncii Wh = Qe/T 0,1342 0,1456
indicatorii se determina pe baza celor din tabelul precedent (tabelul 2), conform relatiilor din prima
coloana

Utilizand metoda substitutiilor in lant (deoarece relatiile matematice dintre factori sunt
de produs) se pot determina influentele fiecarui factor (cauze) in parte asupra variatiei
valorii adaugate (efectul).

Influentele factorilor:

Tabel 4
delta VA 17.910 mii lei
1 influenta Qe, din care: 11.844,55 mii lei
1.1 influenta T, din care:   -2.489,53 mii lei
1.1.1 influenta Ns     -600,69 mii lei
1.1.2 influenta t     -1.888,84 mii lei
1.2 influenta Wh   14.334,07 mii lei
2 influenta va 6.065,45 mii lei

Analiza propriu-zisa
Majorarea valorii adaugate in 2021 comparativ cu anul precedent se apreciaza
favorabil, fiind generata in principal de cresterea productiei exercitiului care, la randul
sau, s-a obtinut pe seama productivitatii orare a muncii superioare. Dupa cum am
mentionat in subcapitolul dedicate analizei structurale a valorii adaugate punerea in
functiune a unor investitii in 2021 explica majorarea productivitatii muncii. In ceea ce
priveste scaderea timpului total de munca (T) principala cauza a reprezentat-o
diminuarea timpului mediu de munca pe salariat:
- reducerea fondului de timp maxim disponibil;
- aparitia unor disfunctionalitati/scurtcircuite in derularea continua a activitatii;
- aparitia unor conflicte de munca;
- goluri in aprovizionarea ritmica cu materii prime/materiale/semifabricate;
- deficiente in alimentarea cu utilitati, etc.