TEMA 2.

PROCEDEELE METODICE ALE ANALIZEI ACTIVITĂȚII ECONOMICE

2.1. Metode ale analizei calitative a fenomenelor economico-financiare

2.2. Elaborarea sistemelor factoriale și lărgirea lor (modelarea deterministă)
2.3. Metode ale analizei cantitative a fenomenelor economico-financiare

În analiza economică, metoda balanţieră este aplicată pentru următoarele:

1) a verifica dacă a fost exprimată corect egalitatea a două grupe de indicatori
economico-financiari interdependenţi în cazul în care între ei există relaţii de sumă şi
diferenţă.
Deci, când apare necesitaea de a calcula influenţa factorilor respectivi asupra modificării
indicatorului rezultativ, în cazul formei aditive de legătură.
Drept exemplu poate servi formula balanţei producţiei în care se observă clar egalitatea a
două grupe de indicatori interdependenţi:
Si + VPF = VV + Sf , (2.1)
unde:
Si; Sf - stocul de producţie la începutul şi finele perioadei;
VPF - volumul producţiei fabricate;
W - venitul din vânzarea producţiei finite.
De aici reiese:
VV = Si + VPF- Sf sau ΔVV = Δ Si + ΔVPF-Δ Sf (2.20)
Pentru a stabili factorii ce au determinat modificarea volumului producţiei vândute faţă
de perioada de bază se alcătuieşte balanţa abaterilor factorilor de influenţă.
Drept exemplu de determinare a influenţei factorilor asupra volumului producţiei vândute
(cazul sumei şi diferenţei de factori) servesc datele inițiale din tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Date iniţiale pentru analiză
(mii lei)
Indicatorii Anul de gestiune Abaterea,
programat efectiv (+/-)
A 1 2 3
1. Soldul iniţial (Si) 3120 3630 +510
2. Volumul producţiei fabricate (VPF)
41260 42760 +1500
3. Total
(1+2) 44380 46390 +2010
4. Venitul din vânzarea produselor finite 40880 43290 +2410
(VV)
5. Soldul final (Si) 3500 3100 -400
6. Total
(4+5) 44380 46390 +2010

Conform datelor iniţiale pentru analiză, să se calculeze influenţa factorilor respectivi

asupra modificării volumului producţiei vândute.

Tabelul 2.2
Calculul influenţei factorilor asupra devierii volumului producţiei vândute
(mii lei)
Indicatorii Anul de gestiune Abaterea Rezultatul
 absolută influenţei
program efectiv (+/-) factorilor
at
A 1 2 3 4
1. Soldul iniţial 3120 3630 +510 +510
2. Volumul producţiei 41260 42760 +1500 +1500
fabricate
3. Soldul final 3500 3100 -400 +400

4. Venitul din vânzarea 40880 43290 +2410 x

produselor finite (rd.1+rd.2)
- rd.3

Analiza factorială a volumului producţiei vândute:

a) abaterea absolută:
ΔVV = VV 1- VV 0= 43290-40880 = +2410;
b) calculul influenţei factorilor:
ΔSi= Si 1– Si 0 = 3630 - 3120 = + 510 mii lei;
ΔVPF = VPF 1- VPF 0 = = 42760 - 41260 = + 1500 mii lei;
ΔSf = - ( Sf 1−S f 0) = - (3100 - 3500) = + 400 mii lei.
În continuare, se verifică dacă este respectată corelaţia:
ΔVV = Δ Si + ΔVPF - Δ Sf .
Înlocuind mărimile respective, obţinem balanţa de verificare a factorilor: + 2410 =
510+1500 - (+400).
Deci: + 2410 = + 2410, ceea ce înseamnă că determinările sunt corect efectuate.
Concluzie: astfel, în perioada de gestiune, volumul producţiei vândute a crescut cu 2410
mii lei, aceasta, în urma rezultatului a fost rezultatul creşterii volumului producţiei fabricate cu
1500 mii lei; a prezenţei la începutul perioadei a unui stoc mai mare faţă de cel al perioadei de
bază cu 510 mii lei şi reducerii mărimii stocului final faţă de mărimea perioadei de bază cu 400
mii lei.

2) a verifica corectitudinea cuantificării acţiunii factorilor asupra

indicatorului analizat cu ajutorul altor metode (metoda substituţiilor în lanţ, metoda
diferenţelor absolute etc.)
Întotdeauna, suma mărimilor influenţei factorilor trebuie să fie egală cu mărimea
abaterii indicatorului analizat:
ΔA = ΔA(a) + ΔA(b) + ΔA(c) + ΔA(d) . (2.2 )
Exemplu: admitem că volumul producţiei fabricate s-a modificat faţă de perioada de
bază cu (+ 540 mii lei). Asupra modificării date au influenţat doi factori:
- modificarea numărului mediu de salariaţi, care a redus volumul producţiei fabricate cu
220 mii lei;
- modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat, care a mărit volumul
producţiei fabricate cu 760 mii lei.
Deci influenţa: I factor = - 220 mii lei; II factor = + 760 mii lei
Balanţa de verificare a factorilor: + 540 = - 220 + 760 = + 540.

3) când apare necesitatea de a calcula influenţa unui factor care este dificilă a fi
calculat calculării (sau calcularea lui este imposibilă), în condiţiile când influenţa celorlalţi
factori este cunoscută
Ne folosim de formula:
∆A =∆ a +∆ b +∆ c (2.3)
∆c =∆ A - ∆a - ∆b (2.4)
 Exemplu: în funcţia factorială A = a x b x c s-a determinat că modificarea indicatorului
analizat este de (+210 lei), influenţa factorului „a" - de (+60 lei) şi influenţa factorului „b" - de (-
105 lei). Se cere să se determine mărimea influenţei factorului necunoscut „c".
Influenţa factorului „c" se va determina prin corelaţia:
∆c =∆ A - ∆a - ∆b = (+210) - (+60)- 105) = + 255 lei.
Acest procedeu este simplu, însă are anumite dezavantaje:
- posibil că eventualele greşeli de calcul privind influenţa celorlalţi factori sunt în mod
automat trecute asupra factorului a cărui influenţă trebuie determinată;
- posibil că în sistemul factorial nu au fost inclus toţi factorii de influenţă.

 Metoda substituţiilor în lanţ, esenţa şi aplicarea ei

Exemplu: Conform datelor iniţiale pentru analiză, să se calculeze influenţa factorilor

detaliaţi de muncă la devierea VPF.
Tabelul 2.4
Informație inițială privind utilizarea forței de muncă
Semn Unitatea Anul de gestiune
conv. măsură program efectiv
A B C 1 2
1. Volumul producţiei fabricate VPF mii lei 41260 42760
2. Numărul mediu scriptic de salariaţi Ns persoane 60 59
3. Numărul mediu scriptic de muncitori Nm persoane 45 49
A B C 1 2
1. Ponderea muncitorilor în numărul total de P% % 75,00 83,05
salariaţi (2/3 x 100%)
5. Timpul efectiv lucrat în total Tz om-zile 11970 13132
6. Timpul efectiv lucrat în total Th mii om-ore 95,760 98,490

7. Nr. mediu de zile lucrate de 1 muncitor pe Z zile 266 268

an. (5/3)
8. Durata medie a zilei de lucru, Dh ore 8 7,5
(6/5)
9. Productivitatea medie anuală a unui salariat NS lei 687666,67 724745,76
(1/2)x1000
10. Productivit. medie anuală a unui muncitor Nm lei 916888,89 872653,06
(1/3)x1000
11. Productivitatea medie pe oră a unui Wh lei 430,869 434,155
muncitor (1/6)

În cazul dat, dependența dintre indicatorul analizat și factorii de influență se exprimă prin
următoarea formulă:
VPF = N s x Z x D hx W h ,
unde:
N S - numărul mediu scriptic de salariaţi, persoane;
Z - numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, zile ;
D h- durata medie a zilei de lucru, ore ;
W h - productivitatea medie pe oră, lei.

Din calculele efectuate în tabelul 2.5 rezultă că asupra indicatorului analizat au influenţat:
 mărirea numărului mediu de salariaţi;
 mărirea numărului mediu de zile lucrate de un salariat pe an;
 reducerea duratei medii a zilei de lucru;
  sporirea productivităţii medii zilnice a unui salariat.

Tabelul 2.5
Calculul influenţei factorilor detaliaţi de muncă la devierea volumului producţiei fabricate

Nr. N Indicatorii (factorii) VPF, Calculul Rezult. Denu

de r. corelaţi mii influenţei infl +/-, mire
cal de lei factorilor mii lei a
c. su Nm Z Dh Wh facto
bs rilor
t. influ
enţi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0 45 266 8 430,869 41260 x x x
2 1 49 266 8 430,869 44927,57 44927,57- +3667,5 ∆Nm
41260 7
3 2 49 268 8 430,869 45265,37 45265,37- +337,8 ∆Z
44927,57
4 3 49 268 7,5 430,869 42436,29 42436,29 - ∆h
- 2829,08
45265,37
5 4 49 268 7,5 434,155 42760,0 42760,0- +323,71 ∆Wh
42436,29
Total x x x x x x +1500 x
Balanţa de verificare a influenţei factorilor:
42760,0 - 41260 = 3667,57 + 337,8 - 2829,08 + 323,71
Conform rezultatelor obţinute se poate constata că la întreprinderea analizată, volumul
producţiei fabricate s-a majorat faţă de nivelul programat cu 1500 mii lei. Abaterea respectivă s-a
obţinut sub influenţa pozitivă a factorilor numărului mediu de muncitori, a numărului mediu de
zile lucrate de un salariat pe an şi a productivităţii medii pe oră, respectiv cu 366 mii lei, 337,8 şi
323,7 mii lei.
Concomitent, sub influenţa negativă a duratei medii a zilei de lucru, indicatorul rezultativ
s-a redus respectiv cu 2829,08 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că întreprinderea în
cauză dispune de rezerve interne de creştere a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă
durata medie a zilei de lucru va atinge nivelul programat, atunci volumul producţiei fabricate va
spori nu cu 1500 mii lei, ci cu 4329,08 mii lei (1500 + 2829,08).

 Varietăţile metodei substituţiilor în lanţ.

În practica analitică, metoda substituţiei în lanţ, poate fi cu succes utilizată şi prin

varietăţile sale, şi anume:
Metoda diferenţelor absolute

Prin metoda diferenţelor absolute influenţa oricărui factor se află înmulţind abaterea
absolută a factorului concret la valorile de bază sau efective ale celorlalţi factori, ţinând cont de
necesitatea respectării legii metodei substituţiei în lanţ.
 Metoda diferenţelor absolute se examinează după diferite modele de calcul. Ținând
cont de numărul de factori în formula factorială deosebim:
1. Metoda diferenţelor absolute cu doi factori, se utilizează când apare necesitatea de a
calcula influenţa factorilor generali la devierea indicatorului rezultativ (volumul producţiei
fabricate) :
VPF = N s x W s .

În acest caz, influenţa factorilor respectivi se calculează prin următoarea metodă:

 modificarea factorului cantitativ " N s " se înmulţeşte cu valoarea programată a factorului
calitativ "W s " (de bază);
 modificarea factorului calitativ "W s " se înmulţeşte cu valoarea efectivă a factorului cantitativ
" N s ".
Această metodă se utilizează, conform tabelului 2.6.
Conform datelor din tabelul 2.6, se poate constata că la
întreprinderea analizată volumul producţiei fabricate s-a majorat faţă de nivelul programat cu
1500 mii lei, inclusiv sub influenţa factorilor:
 modificarea numărului mediu scriptic de salariaţi, care micşorându-se cu o persoană faţă de
nivelul programat, a contribuit la micșorarea indicatorului rezultativ, respectiv cu 687,66 mii
lei:
(−1 )∗687666.67
Ns = = 687,66 mii lei;
1000

 modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat, care sporind cu 37079,09 lei a
contribuit la mărirea indicatorului rezultativ, respectiv cu 2187,66 mii lei.

(+ 37079 )∗59
Ws = = 2187,66 mii lei.
1000

BIF = - 687,66 + 2187,66 = +1500,0 mii lei

Tabelul 2.6
Calculul influenţei factorilor generali de muncă la devierea volumului producţiei fabricate

Indicatorii Anul Abaterea Inclusiv sub influenţa

de gestiune absolută
(specificaţii) progr efectiv (+/-) ∆. Ns ∆ Ws

A 1 2 3 4 5
1. Volumul producţiei
fabricate mii lei. 41260 42760 +1500 687,66 +2187,66
2. Nr. mediu scriptic de
salariaţi, persoane 60 59 - 1 x x
3. Productivitatea medie
anuală a unui salariat, lei 687666,67 724745,76 +37079,09 x x
(1/2)

Concluzie. Prin urmare, volumul producţiei fabricate, în perioada de gestiune, a

crescut cu 1500 mii lei. Creşterea aceasta a fost condiţionată de sporirea productivităţii
medii a unui salariat și în sens negativ de micșorarea numărului mediu de salariaţi.
Creşterea volumului producţiei fabricate a avut loc datorită sporirii productivităţii medii
a unui salariat, rezultat ce caracterizează pozitiv activitatea unităţii economice analizate.
 Metoda diferenţelor absolute în sistemul factorial cu mai mulţi factori (până la 5)

Influenţa factorilor într-un sistem de trei şi mai mulţi factori (de exemplu: VPF = N m x Z
x Dh x W h ) se calculează prin înmulţirea diferenţei absolute a factorului respectiv cu valorile
efective ale factorilor ce se află în formula analitică până la acesta şi cu cele de bază ale
factorilor ce se află după el.
Metoda aceata se utilizează, conform tabelului 2.7.

Tabelul 2.7
Calculul influenţei factorilor detaliaţi de muncă la devierea volumului producţiei fabricate

Metoda Calculul Rezultatul

de influenţei influenţ factor
calcul factorilor (+/-), mii lei
A B 1 2
1. Modificarea △ N m * Z 0 * D0 * W h 0 (+4) x 266 x 8 x 430,869 +3667,56
Nm
2. Modificarea Z N m 1 * △ Z * D0 * W h 0 49 x (+2) x 8 x 430,869 + 337,80
3. Modificarea h N m 1 * Z1 * △ D 0 *W h 0 49 x 268 x (-0,5) x 430,869 -2829,09
4. Modificarea Wh N m 1 * Z1 * D 1 * △ W h 49 x 268 x 7,5 x (+3,286) +323,64
Total x x +1500,00

Conform rezultatelor obţinute, se poate constata că la întreprinderea analizată, volumul

producţiei fabricate s-a majorat faţă de nivelul programat, respectiv, cu 1500,0 mii lei.
Această abatere se datorează influenţei pozitive a factorilor 1, 2 şi 4 care majorându-se
faţă de nivelul programat, au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ, respectiv cu 3667,56
mii lei, 337,80 şi 323,64 mii lei.
Negativ a influenţat factorul 3 care, micşorându-se, a contribuit la reducerea indicatorului
rezultativ, respectiv cu 2829,09 mii lei. Deci, intreprinderea analizată dispune de rezerve interne
de creştere a volumului producţiei fabricate pe viitor.
Folosind această metodă, putem calcula influenţa oricărui factor care ne interesează fără a
calcula influenţa celorlalţi, ceea ce nu e posibil prin metoda substituţiei în lanţ.

 Metoda participării prin cotă

În practica analitică deseori apare necesitatea de a calcula influenţa unor factori

particulari (detaliaţi) prin intermediul analizei factorilor generali. În acest caz se utilizează una
din varietăţile metodei substituţiei în lanţ, aşanumita metodă a participării prin cotă.
În acest caz, în prima etapă de analiză, prin metoda substituţiei în lanţ se calculează
influenţa factorilor generali la devierea indicatorului rezultativ, apoi, în etapa a doua, prin
metoda participării prin cotă - a factorilor detaliaţi (intermediari).
Esenţa acestei metode constă în faptul că influenţa factorilor detaliaţi se calculează în
proporţie cu acea cotă de influenţă, pe care o au aceştia la devierea factorului complex.
P
x100
Exemplu: Rp = FP , (2.5)

unde: P = RAO+RAI+RAF+RAE; (2.6)

unde : RAO - profitul din activitatea operaţională;
RAI - rezultatul din activitatea de investiţii;
RAF - rezultatul din activitatea financiară;
RAE - rezultatul din activitatea excepţională:
 FP = MF + MC (2.7)
unde :
FP - fondurile de producţie ;
MF - mijloace fixe;
MC - mijloace circulante.
În prima etapă de analiză toată informaţia necesară se acumulează în tabelul 2..

Tabelul 2.8
Date iniţiale pentru analiză

Indicatorii Semn Anul de gestiune Abaterea

(specificaţii) conv Progr. efectiv (+/-) Apoi,
în baza A B 2 3 4 datelor
din 1. Profitul până la impozitare, mii P 1500,0 2000,0 +500,0 tabelul
2.8, lei. prin
metoda 1.1 Profitul din activitatea RAO 1400,0 2100,0 +700,0
operaţională
1.2 Rezultatul din activitatea
investiţională RAI 100,0 (80,0) -180,0
1.3 Rezultatul din activitatea
financiară
1.4 Rezultatul din activitatea RAF - (20) -20,0
excepţională
RAE - - -
2. Valoarea medie a fondurilor de FP 6000,0 6667,0 +667,0
producţie, total, mii lei
1.1 Valoarea medie a mijloacelor MF 4200,0 4100,0 -100,0
fixe
1.2 Valoarea medie a mijloacelor MC 1800,0 2567,0 +767,0
circulante
3. Rentabilitatea producţiei, % Rp 25,00 30,00 +5,00
(1/2)x100
substituţiei în lanţ, calculăm influenţa factorilor generali asupra modificării rentabilităţii
producţiei, utilizînd tabelul 2.9.

Tabelul 2.9
Calculul influenţei factorilor generali asupora modificării
rentabilităţii producţiei

Nr. Nr Indicatorii Rentab Rezult

cal subs (factor) corelaţi prod. Calculul infl. Denumirea
cului tituţi FP P % influenţei (+/-) factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 6000,0 1500,0 25,00 x x x
2 1 6667,0 1500,0 22,50 22,50 -25,00 -2,50 ∆FP
3 2 6667,0 2000,0 30,00 30,00 -22,50 +7,50 ∆P
Total x x x x +5,00 x

Conform rezultatelor obţinute, se poate constata că la întreprinderea analizată

rentabilitatea producţiei s-a majorat faţă de nivelul programat cu 5,00 puncte. Această abatere se
datorează sub influenţei pozitive a factorului calitativ, care, majorându-se cu 667,0 mii lei faţă
de nivelul programat, a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ respectiv cu 7,50 puncte.
Concomitent, sub influenţa negativă a factorului cantitativ, indicatorul rezultativ s-a redus
respectiv cu 2,50 puncte.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că întreprinderea în
cauză dispune de rezerve interne de creştere a rentabilităţii producţiei pe viitor. Totuşi, pentru a
evidenţia mai obiectiv rezervele interne, vom efectua analiza aprofundată a factorilor respectivi
prin intermediul metodei participării prin cotă.

Tabelul 2.10
Calculul influenţei factorilor intermediari (particulari) asupra modificării rentabilităţii
producţiei

Cota Rezultatl
Denumirea influenţei Calculul infl (+/-)
factorilor (+/-), mii influenţei puncte
lei
A 1 2 3
1. Modificarea profitului până la +500,0 (+7,50)/(+500,0)=+0,015 +7,50
impoztare
1.1 Modificarea profitul din activitatea +700,0 (+700) x 0,015 +10,50
operaţională
1.2 Modificarea rezultatului din activitatea -180,0 (-180,0) x 0,015 -2,70
investiţională
1.3 Modificarea rezultatului din -20,0 (-20,0) x 0,015 -0,30
activitatea financiară
2. Modificarea valorii medii a FP +667,0 (-2,50)/(+667,0)=-0,00375 -2,50
2.1. Mod. valorii medii a MF
2.2 Mod. valorii medii a MC -100,0 (-100,0) x (-0,00375) +0,40
+767,0 (+767,0) x (-0,00375) -2,90
Total x x +5,00

În urma calculelor efectuate observăm că rentabilitatea producţiei s-a majorat în urma

influenţei pozetive a profitului perioadei de gestiune până la impozitare şi în special a
rezultatului din activitatea operaţională, celelalte două rezultate au influenţat negativ, micşorând
indicatorul rezultativ respectiv cu 2,7 şi 0,3 puncte. În ceea ce priveşte influenţa fondurilor de
producţie, au influenţat negativ doar mijloacele circulante, diminuând rentabilitatea cu 2,9
puncte. Astfel, putem constata că întreprinderea analizată dispune de rezerve interne esenţiale de
majorare a rentabilităţii producţiei pe viitor, în baza majorării rezultatelor din activitatea de
investiţii, financiară şi a fondurilor circulante.