Licenta Ultima

Teste grilă Analiză economico-fînanciară şi
statistică economică
1. Se cunosc următoarele date:
Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada Perioada de
crt. măsură de bază calcul
1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000

2. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000
3. Consumul intermediar lei 200.000 215.000
Modificarea absolută a valoni adăugate datorită influenţei modificării

proporţiei consumului intermediar, în producţia exerciţiului este:
a) +7.855,1 lei;
b) +5.111,1 lei;
c) -15.112,1 lei;
d)+6.111,1 lei;
e) +4.222,3 lei.
ANS:D
2. Fie următorii indicatori:

1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000
2. Modificarea stocurilor de lei -5.000 14.000
producţie în curs de execuţie
3. Producţia marfa fabricată lei 545.000 550.000
Modificarea absoluta a producţiei marfa fabricate ca urmare a influenţei

modificării proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de producţie în
curs de execuţie, în producţia exerciţiului, este:
a) -19.222,19 lei;
b) +5.121,12 lei;
c) -10.112,12 lei;
d) +7.111,12 lei;
e) +14.222,33 lei.
ANS:A
3. Se cunosc următorii indicatori:
Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada Perioada

crt. măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri lei 520.000 570.000
2 Producţia marfa fabricată lei 545.000 550.000
Modificarea absolută a cifrei de afaceri, datorită influenţei modificării

proporţiei cifrei de afaceri în producţia mărfii fabricată, este:
a ) +15.229,37 lei;
b ) +45.229,37 lei;
c ) -15.229,37 lei;
d ) '+25.229,37 lei;
e ) +34.232,33 lei.
ANS:B
4. Fie următoarele valori ale producţiei:

1. Producţia exerciţiului i> lei 540.000 564.000
2. Producţia vândută (cifra de lei 520.000 570.000

afaceri)
Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenţei modificării

gradului de valorificare a producţia exerciţiului, este:
a) -l 5.229,37 lei;
b) +45.229,37 lei;
c) +26.888,89 lei;
d) +25.229,37 lei;
e) +28.279,37 lei.
ANS:C
5. Se consideră următoarele date:

1. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000

2. Rezultatul din exploatare aferent lei 48.000 52.000
producţiei exerciţiului
Modificarea absolută a rezultatului din exploatare, ca urmare a influenţei

modificării proporţiei rezultatului din exploatare în valoarea adăugată, este:
a) -3.229,37 lei;
b) +5.229,37 lei;
c) -6.888,89 lei;
d) +2.989,42 lei;
e) +2.729,42 lei.
ANS:E
6. Se au în vedere următorii indici:
® Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului: 104%;

® Indicele de dinamică a producţiei marfa fabricate: 102%;
• Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 98%. Se apreciază că a avut
loc:
a) scăderea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse
finite şi semifabricate destinate vânzării;
b) creşterea productivităţii muncii şi a stocurilor de produse
finite şi semifabricate destinate vânzării;
c) scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi creşterea
stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
d) creşterea productivităţii muncii şi scăderea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
e) scăderea productivităţii muncii şi creşterea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării.
ANS:E
7. In următoarele condiţii:
® Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului: 105%;
Indicele de dinamică a gradului de valorificare a producţiei marfa
fabricate: 101 %;
a)Indicele de dinamică a cifrei de afaceri: 103%;
b)Indicele de dinamică a gradului de înzestrare tehnică a muncii:
95%.
Rezultatele au următoarea semnificaţie:
a) a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării
mijloacelor fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate
destinate vânzării;
b) a crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloa-
celor fixe dar s-a redus stocul de produse finite şi semifabricate
destinate vânzării;
c) a scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor
fixe şi stocul de produse finite şi semifabricate desti-
nate vânzării;
d) a scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării
mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de produse finite şi semi-
fabricate destinate vânzării;
e) a scăzut rata rentabilităţii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe
şi stocul de produse finite şi semifabricate destinate vânzării.
ANS:D

Denumirea indicatorilor Unitatea de Periada Perioada de
măsură de bază calcul
1. Cifra de afaceri lei 2.000 2.300
2. Valoarea adăugată lei 800 900
Modificarea absolută a valorii adăugate, ca urmare a influenţei modificării

cifrei de afaceri, este:
a) -120,0 lei;
b) +120,0 lei;
c) -60,5 lei;
d) +29,4 lei;
e) +122,8 lei.
ANS:B
9. Fie datele:
Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada de Perioada de
măsură bază calcul
l, Producţia exerciţiului lei 580.000 654.000
2. Numărul mediu al salariaţilor persoane 150 160
Modificarea absolută a producţiei exerciţiului ca urmare a influenţei

modificării numărului mediu al personalului este:
a) -38.666,62 lei;
b) -32.666,62 lei;
c) -30.660,50 lei;
d) -29.544,62 lei;
e) -49.544,62 lei.
ANS:A
10. Care dintre următoarele elemente se includ în valoarea adăugată?

a) cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;
b) cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) rezultatul din exploatare aferent indicatorului pe baza căruia s-
a calculat valoarea adăugată;
d) valoarea mărfurilor vândute;
e) cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi.
ANS:C
11. Cifra de afaceri reprezintă:

f) veniturile totale obţinute de un agent economic;
g) eficienţa utilizării activelor de care dispune un agent economic;
h) producţia marfa fabricată şi veniturile reprezentate de
producţia stocată şi imobilizată;
i) veniturile din producţia vândută şi veniturile din vânzarea
mărfurilor;
j) veniturile din exploatare.
ANS:D
12. Să se calculeze cifra de afaceri (CA) şi rezultatul din exploatare

(Re) pe baza următoarelor date:
-valoarea adăugată: 70.000 mii lei,
2.marja comercială: 15.000 mii lei,
-cheltuieli cu materiile prime şi materialele: 2.400 mii lei,
2.cheltuieli privind prestaţiile externe: 1.100 mii lei,
3.cheltuieli cu personalul: 13.000 mii lei,
4.alte cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 2.000
mii lei,
5.ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale: 1.400
mii lei,
6.producţia stocată (sold debitor): 4.500 mii lei,
7.producţia imobilizată: 1.800 mii lei,
-costul de cumpărare al mărfurilor vândute: 3.600 mii lei, -datorii
către furnizori: 22.000 mii lei, -creanţe: 18.000 mii lei, -cheltuieli cu
dobânzile: 12.000 mii lei. Care este varianta de răspuns corectă?
a) CA = 79.800 lei; Re = 41.700 lei;
b) CA = 79.800 lei; Re = 51.700 lei;
c) CA = 79.800 lei; Re = 53.600 lei;
d) CA = 69.500 lei; Re = 81.700 lei;
e) CA = 79.500 lei; Re = 61.700 lei.
ANS:C
13. Fie datele:

Sorturile de calitate Volumul fizic al Preţul de livrare (lei)
producţiei (buc.)
ale produsului A Perioada Perioada Perioada Perioada

de bază de calcul de bază de calcul
- calitatea I 100 66 100 200
-calitatea II 40 44 90 120
- calitatea III 60 110 50 80
Total 200 220
— —
Modificarea absolută totală a valorii producţiei ca urmare a:

- influenţei modificării volumului fizic al producţiei pe soituri de
calitate,
- influenţei modificării preţurilor de livrare este:
a) -640 lei şi+12.820 lei;
b) +540 lei şi+11.220 lei;
c) -520 lei şi +11.240 Iei;
d) +540 lei şi-l 1.220 Iei;
e) -540 lei şi+11.220 Iei.
ANS:E

Denumirea indicatorilor Unitatea Perioada Perioada
de măsură de bază de calcul
- Cifra de afaceri (Producţia vândută) mii lei 2.000 2.300
- Consumul intermediar mii iei 1.200 1.400

- Producţia vândută în perioada de mii lei
calcul exprimată în: 1.700
preţurile de livrare practicate în
perioada de bază 1.080
consumurile intermediare, pe
produs, din perioada de bază
Influenţa modificării nivelului relativ a volumului fizic al cifrei de afaceri şi

a structurii fizice a cifrei de afaceri, asupra valorii adăugate este:
a) +150 mil. lei şi +220 mil. Lei;
b) +120 mil.lei şi -220 mil. Lei;
c) -120 mil.lei şi -60 mii. Lei;
d) -80 mil.lei şi +500 mil. Lei;
e) -110mil.lei şi +160 mil. Lei.
ANS:C
15. Metoda lanţurilor Markov este utilizată pentru:

a) analiza sezonalităţii activităţilor economice;
b) analiza dinamicii indicatorilor economico-financiari;
c) analiza corelaţiilor dintre indicatorii economico-financiari;
d) analiza gradului concentrare-diversificare a unei activităţi care
este structurată pe subactivităţi;
e) analiza modificării şi previziunii structurii indicatorilor
complecşi.
ANS:E
16. Fie datele:

Denumirea indicatorilor Perioada Perioada
de bază de calcul
- Producţia exerciţiului (mii lei) 10.000 14.000
- Consumurile intermediare (consumurile 6.000 8.000
provenite de la terţi) (mii lei)
-Numărul mediu al personalului 100 110
- Timpul total efectiv lucrat (om-ore) 160.000 181.500
- Timpul lucrat în medie de un salariat pe an (ore) 1.600 1.650
- Productivitatea muncii orară calculată pe baza 0,025 0,033

valorii adăugate (mii lei/om-oră)
Influenţa modificării timpului lucrat în medie de un salariat pe an (ore)

asupra valorii adăugate este:
a) -135,5 mii. lei;
b) +265,5 mii. lei;
c) -165,5 mii. lei;
d) +137,5 mii. lei;
e) -125,5 mii. Lei.
ANS:D
17. Indicele de dinamică a producţiei exerciţiului: 108%; Indicele de

dinamică a valorii adăugate: 105%; Indicele de dinamică a pro-
ductivităţii muncii anuale (calculată pe baza producţiei exerciţiului):
97%. Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:
a) creşterea numărului mediu al personalului şi reducerea
ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;
b) scăderea numărului mediu al personalului şi reducerea
ponderii consumului intermediar în producţia exerciţiului;
c) creşterea numărului mediu al personalului şi a ponderii
consumului intermediar în producţia exerciţiului;
d) creşterea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării;
e) scăderea productivităţii muncii şi reducerea stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării.
ANS:C
18. Fie datele:

Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada Perioada
crt. măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri mii lei 902,0 1012,0
2. Valoarea medie a mijloacelor mii lei 450,0 470,0
fixe
Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modificării
valorii medii a mijloacelor fixe şi a influenţei modificării eficienţei utilizării
mijloacelor fixe, este:
a) +20 mii lei şi +70 mii lei;
b) +40 mii lei şi +60 mii lei;
c) +30 mii lei şi +50 mii lei;
d) +20 mii lei şi +60 mii lei;
e) +40 mii lei şi +70 mii lei.
ANS:E
19. Se cunosc:
Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea Perioada Perioada

crt. de măsură de bază de calcul
1. Cifra de afaceri (CA) mii. lei 902,0 1012,0
2. Materialele şi energia mii. lei 300,0 320,0
consumată (CM)
Modificarea absolută a cifrei de afaceri ca urmare a influenţei modificării
consumului total de resurse materiale şi energetice şi a influenţei
-modificării, eficienţei- utilizării resurselor materiale şi energetice, este:
a) +40 mii lei şi +70 mii lei;
b) +60 mii lei şi +50 mii lei;
c) +30 mii lei şi +50 mii lei;
d) +20 mii lei şi +60 mii lei;
e) +40 mii lei şi +60 mii lei.
ANS:B
20. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri

asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea
este mai mare decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;
b) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea
este mai mică decât media înregistrată pe totalul cifrei de afaceri;
c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse
vândute;
d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare;
e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare
este mai mare.
ANS: A
21. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de

afaceri asupra modificării rezultatului din exploatare aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea
b) reducerea ponderii sortimentelor vândute la care rentabilitatea
c) creşterea rentabilităţii unitare la toate categoriile de produse
vândute;
d) creşterea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de
vânzare este mai mare;
e) scăderea ponderii sortimentelor vândute la care preţul de vânzare
este mai mare.
AN S:B
22. Dacă cifra de afaceri creşte cu 8%, iar eficienţa utilizării mijloacelor
fixe, calculată pe baza cifrei de afaceri, creşte cu 4%, se apreciază că:
a) au scăzut cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
b) s-au diminuat cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri
la 1000 lei cifră de afaceri;
c) a scăzut valoarea medie a mijloacelor fixe;
d) a crescut rata rentabilităţii economice;
e) a crescut valoarea medie a mijloacelor fixe.
ANS:E
23. Fie indicatorii:

Denumirea indicatorilor Perioada de Perioada de
bază calcul
Cifra de afaceri (mii lei) 520.000 570.000
Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de 472.000 518.000
afaceri (mii lei)
Numărul mediu al personalului 150 160
Modificarea absolută a rezultatului din exploatare care revine la un salariat ca

urmare a influenţei modificării productivităţii muncii, este:
a) +8,8 mii lei;
b) +10,2 mii lei;
c) +9,6 mii lei;
d) +7,2 mii lei;
e) +9,2 mii lei.
ANS:A
24. Fie datele:

Cifra de afaceri (producţia vândută) mii Iei 6.200 10.800
Cheltuieli de exploatare aferente cifrei mii lei 4.600 7.500
de afaceri
Producţia vândută în perioada de calcul mii lei
exprimată în preţuri de vânzare 8.500
practicate în perioada de bază
- costuri unitare complete din perioada 6.200
de bază
Influenţa modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de afaceri, asupra

creşterii rezultatului di n exploatare aferent cifrei afaceri şi a modificării
structurii fizice a cifrei de afaceri asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate pentru cifra de afaceri este de:
a) +593,55 mi i lei şi +2,31%;
b) +380,56 mii lei şi+8,31%;
c) +593,55 mii lei şi +12,31%;
d) +393,55 mii lei şi -2,31 %;
e) +343,55 mii lei şi -2,71%.
ANS:A
25. Cunoscând următoarele elemente:
Tipul Cantitatea Preţul de Costul complet Cheltuielile fixe

produselor (bucăţi) vânzare (mii unitar (mii Totale (mii lei)
vândute lei/buc.) lei/buc.)
A 2.000 5 4 3.000
B 1.500 10 9 4.500
Total 7.500
Totalul activelor este de 10.000 mii. lei, nivelul cifrei de afaceri care
permite obţinerea unei rate a rentabilităţii economice de 20,0% este:
a) 22.891 mii. lei;
b) 21.591 mii. lei;
c) 11.691 mii. lei;
d) 25.591 mii. lei;
e) 26.191 mii. Iei.
ANS:B
A
Felul activităţii Venituri (mii. lei) Cheltuieli (mii.

(Sursa veniturilor şi lei)
natura cheltuielilor)
Perioada Perioada de Perioada Perioada de
de bază calcul de bază calcul
Exploatare Ve0 8.000 Vei 10.000 Ce 0 6.000 Ce i 7.500
Financiară Vfo 500 Vf\ 300 C/o 1.000 Ç/j 1.400
Extraordinară Vex01.500 Vex ] 1.700 C-ex o Cex i 1.100
1.000
Total Vto m 12.000 Oo 8.000 C/| 10.000
10.000
Modificarea totală a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale, ca

urmare a modificării structurii veniturilor totale şi a cheltuielilor la 1000
lei venituri pe feluri de activităţi, este:
a) +10,6 lei şi+63,9 lei;
b) -30,6 lei şi+23,9 Iei;
c) -30,6 lei şi+43,9 lei;
d) -30,6 lei şi +63,9 lei;
e) -40,6 Iei şi+43,9 lei.
ANS:D
27. Fie următoarele date:

Denumirea indicatorilor Perioada de Perioada de
bază calcul
-Cheltuieli cu personalul (mii lei) 2.000 3.000
- Venituri din exploatare (mii lei) 5.000 9.600
-Numărul mediu al personalului 50 60
Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1000 Iei venituri din

exploatare ca urmare a modificării veniturilor din exploatare, care revin
în medie la un salariat şi a cheltuielilor cu personalul efectuate în medie
pe an pentru un salariat, este:
a) -120,0 lei şi+64,5 lei;
b) -150,0 Iei şi+62,5 lei;
c) -150,0 lei şi+44,5 lei;
d) +120,0 lei şi+64,5 lei;
e) +140,0 lei şi+54,5 lei.
ANS:B
28. Fie următoarea situaţie:

Cifra de afaceri (producţia vândută) mii. lei 4.000 7.000
Cheltuieli de exploatare aferente mii. lei 3.000- - .....4-.200

cifrei de afaceri
Producţia vândută în perioada de mii. lei
calcul exprimată în: 5.000
-preţuri de vânzare practicate în
perioada de bază 3.500
-costuri unitare complete din
perioada de bază
Influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltu -

ielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri Ia 1000 lei cifră de
afaceri şi respectiv asupra rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri
este de:
a) -100 lei şi +250 mii. lei;
b) +50 lei şi +250 mii. lei;
c) +100 lei şi -700 mii. lei;
d) -50 lei şi +250 mii. lei;
e) +200 lei şi -700 mii. Lei.
ANS:D
29. Indicele de dinamică a cheltuielilor cu personalul: 96%; Indicele de
dinamică a productivităţii muncii: 98%; Indicele de dinamică a cifrei de
afaceri: 88%; Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:
a) a scăzut productivitatea muncii, şi a crescut numărul mediu al
personalului;
b) s-a redus numărul mediu al personalului şi au crescut
cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri;
c) a scăzut salariul mediu şi rezultatul brut al exerciţiului;
d) a crescut productivitatea muncii şi au scăzut cheltuielile cu
personalul la 1000 Iei cifră de afaceri;
e) a crescut rata rentabilităţii vânzărilor şi au scăzut cheltuielile cu
personalul la 1000 lei cifră de afaceri.
ANS:B
30. Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:

a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la
1000 lei cifră de afaceri;
b) scăderea cheltuielilor variabile;
c) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri:
e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).
ANS:C
31. Fie următoarea situatie: *
Denumirea indicatorilor Unitatea Perioada de Perioada de

de măsură bază calcul
Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340
Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710
Capitalul străin (împrumuturi, datorii mii lei 5.625 7.743
asimilate şi credite) pentru care se
percep dobânzi
Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri
ca urmare a modificării capitalului străin care revine la 1000 lei cifră de
afaceri şi a modificării ratei medii anuale a dobânzii, este:
a) +13,1 lei şi-9,1 lei;
b) +12,1 lei şi-8,1 lei;
c) +12,1 lei şi-6,1 lei;
d) +12,1 lei şi-5,1 lei;
e) +14,1 lei şi-5,1 lei.
ANS:A
A

Denumirea Unitatea Perioada de Perioada de
indicatorilor de măsură bază (mii lei) calcul (mii Iei)
Cifra de afaceri mii lei 37.500 42.340
Cheltuieli cu dobânzile mii lei 2.250 2.710
Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 lei cifră de afaceri

ca urmare a influenţei modificării cifrei de afaceri este:
a) +2,2 lei;
b) -4,8 lei;
c) -5,8 lei;
d) -6,9 lei;
e) +4,4 lei.
ANS:D
33. Fie datele:

Tip Volumul fizic al producţici Costul unitar (Iei) Cheltuieli totale (lei)
ul
înc
ălţă
mi
ntei
Perioada Structura Perioada Structura Perioada Perioada Perioada Perioada de
de bază de calcul de bază de de bază calcul
(perechi) (perechi) calcul
<7o % 9\ 29 II co ci <7oco
g° = M^
L(i
o
A 4.000 0,43243 5.000 0.43478 102 98 408.000 490.000
B 1.250 0,13514 3.000 0,26087 105 97 131.250 291.000
C 4.000 0,43243 3.500 0,30435 98 100 392.000 350.000
Total 9.250 1.00000 11.500 1,00000 931.250 1.131.000
Modificarea medie a costului mediu unitar este:

a) +1,12%;
b) +2,42%;
c) -2,31%;
d) -2,12%;
e) +3,12%.
ANS:C
34. Rata rentabilităţii cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri

este influenţată de modificarea următorilor factori direcţi, în următoarea
ordine:
a) volumul fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare complete,
preţurile de vânzare;
b) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, volumul fizic al
cifrei de afaceri, preţurile de vânzare, costurile unitare complete;
c) costurile unitare complete, preţurile de vânzare, volumul fizic al
cifrei de afaceri;
d) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, productivitatea
muncii, rezultatul din exploatare pe unitatea de produs;
e) structura volumului fizic al cifrei de afaceri, costurile unitare
complete, preţurile de vânzare.
ANS:E
35. Scăderea costurilor unitare complete are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la
b) reducerea cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la
c) creşterea cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
e) scăderea ratei rentabilităţii vânzărilor (comerciale).
ANS:B
36. Indicele de dinamică a capitalului propriu: 108%; Indicele de dinamică

a capitalului permanent: 107%; Indicele de dinamică a valorii activelor
imobilizate: 110%. Indicele de dinamică a rezultatului net al exerciţiului
financiar: 106%. Aceste rezultate au următoarea semnificaţie:
a) creşterea fondului de rulment şi reducerea ratei rentabilităţii
economice;
b) scăderea ponderii surselor proprii în capitalul permanent şi
reducerea ratei rentabilităţii financiare;
c) scăderea fondului de rulment şi a ratei rentabilităţii financiare;
d) reducerea productivităţii muncii şi creşterea ponderii surselor
proprii în capitalul permanent;
e) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi a fondului de rulment.
ANS:C
37. Rata finanţării activelor imobilizate = Capital permanent ^ ^

Active imobilizate
semnifică:
a) un risc de insolvabilitate scăzut;
b) o incapacitate de plată;
c) o stare financiară echilibrată;
d) o trezorerie netă pozitivă;
e) un dezechilibru financiar.
ANS:E
38. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:

a) creşterea profitului;
b) achiziţionarea unor mijloace fixe;
c) contractarea unui credit pentru finanţarea unor nevoi curente;
d) reducerea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile;
e) contractarea unui credit cu termen de rambursare mai mare de un
an.
ANS:E
39. Creşterea ponderii produselor cu rentabilitate mai mare, în totalul

cifrei de afaceri, are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) creşterea cifrei de afaceri;
d) reducerea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
e) creşterea preţurilor de vânzare ale produselor.
ANS:B
40. Influenţa cu seninul minus a modificării preţurilor de vânzare asupra

cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000 lei cifră de afaceri
are următoarea semnificaţie:
a) scăderea cheltuielilor directe la 1000 lei cifră de afaceri;
b) creşterea costurilor unitare complete;
c) diminuarea preţurilor de vânzare;
d) creşterea preţurilor de vânzare;
e) scăderea rezultatului din exploatare.
ANS:D
41. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de

afaceri asupra cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri la 1000
lei cifră de afaceri semnifică:
a) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au
un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă întregii
cifrei de afaceri;
b) creşterea ponderii vânzărilor din categoriile de produse la care se
înregistrează o calitate superioară;
c) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au
un nivel al costului mai mic comparativ cu media aferentă întregii
cifrei de afaceri;
d) reducerea ponderii vânzărilor din categoriile de produse care au
un nivel al costului mai mare comparativ cu media aferentă întregii
cifrei de afaceri;
e) creşterea volumului fizic al vânzărilor.
ANS:C
42. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu

modificarea volumului de activitate» astfel:
a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) au un nivel relativ constant.
ANS:E
43. Cheltuielile fixe (convenţional constante) pe unitatea de produs se

modifică odată cu modificarea volumului de activitate, astfel:
a) cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) scad odată cu creşterea rentabilităţii financiare;
c) scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) au un nivel relativ constant.
ANS:D
44. Creşterea costurilor complete pe unitatea de produs are ca efect:
a) creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) creşterea rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri;
c) reducerea productivităţii muncii;
d) creşterea cifrei de afaceri;
e) creşterea ratei rentabilităţii vânzărilor.
ANS:A
45. Indicele de dinamică a cifrei de afaceri = 110%; Indicele de dinamică a

cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri = 111%. Pe baza
acestor date se consideră că:
a) a crescut rezultatul net al exerciţiului financiar;
b) a crescut rata rentabilităţii economice;
c) s-a diminuat rezultatul curent al exerciţiului;
d) s-a diminuat rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;
e) au crescut cheltuielile financiare.
ANS:D
46. Mărimea ratei lichidităţii reduse este considerată ca fiind cores-

punzătoare atunci când:
a) creanţele, investiţiile financiare pe termen scurt, casa şi conturile
la bănci sunt cel puţin egaie cu Suma datoriilor curente;
b) disponibilităţile băneşti din casă şi conturi la bănci pot asigura
achitarea datoriilor exigibile;
c) disponibilităţile băneşti din conturile deschise la bănci şi
valoarea stocului de produse finite sunt cel puţin egale cu datoriile
totale;
d) datoriile totale sunt egale cu activele circulante;
e) datoriile către furnizori sunt acoperite de disponibilităţile
existente în casă şi conturi la bănci.
ANS:A
47. Bilanţul unei societăţi comerciale pune în evidenţă următoarele

informaţii:
- valoarea activului total este de 100.000 mii lei, finanţată în proporţie
de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii ce trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an şi restul de 30% din datorii curente. Rata activelor curente
(proporţia activelor curente în activul total) este de 55%. în aceste condiţii, rata
lichidităţii generale (Rlg) va fi:
a) 1,833;
b) 0,545;
c) 3,333;
d) 0,785;
e) 1,550.
ANS:A
48. Se cunosc următoarele date, prezentate în bilanţul încheiat la 31

decembrie:
Denumirea indicatorilor Valoare (mii.
lei)
Active imobilizate 3.500
Stocuri 1.600
Creanţe 900
Casa şi conturi la bănci 100
Fondul de rulment financiar 400
Necesarul de fond de rulment 800
Credite pentru nevoi curente 500
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 300
Notă: Agentul economic nu are stocuri nevalorificabile sau creanţe

insolvabile care să justifice constituirea unor provizioane pentru riscuri
şi cheltuieli.
Rata activelor imobilizate (proporţia activelor imobilizate în totalul activelor),

rata autonomiei financiare generale şi rata lichidităţii generale înregistrează
următoarele valori:
a) 57,4%; 59,0%; 118,2%;

b) 57,4%; 69,0%; 118,2%;
c) 77,4%; 59,0%; 128,2%;
d) 57,4%; 65,0%; 128,2%;
e) 67,4%; 79,0%; 118,2%.
ANS:A
49. Se cunosc următoarele informaţii:

*indicele de dinamică a veniturilor totale (/"): 112%,
·indicele de dinamică a activelor totale (/ ): 110%,
® indicele de dinamică a ratei rentabilităţii economice a activelor totale
(/^) :106%. Rezultă că:
a) s-a accelerat viteza, de rotaţie a activelor totale şi a scăzut rata
rentabilităţii veniturilor;
b) s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut rata
rentabilităţii veniturilor;
c) s-a încetinit viteza de rotaţie a activelor totale şi a crescut rata
rentabilităţii comerciale;
d) s-au diminuat veniturile totale şi a crescut rata rentabilităţii
comerciale;
e) a scăzut valoarea activelor totale şi a crescut rata rentabilităţii
comerciale.
ANS:B
50. Se cunosc următoarele date: cantitatea de produse fabricată (q = 100

buc.), preţul de vânzare unitar (p = 2.000 lei),j>uma totală a cheltuielilor
fixe (CF = 50.000 lei). Care este mărimea costului variabil unitar pentru
a se obţine un profit de 40.000 lei, (Re = 40.000 lei)?
a) 1.100 lei;
b) 1.600 lei;
c) 2.100 lei;
d) 950 lei;
e) 1.200 lei.
ANS:A
51. Se cunoaşte următoarea situaţie:

Denumirea indicatorilor Mii lei Notaţii
- Cifra de afaceri 4.000 CA

- Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri, din care: 3.500 C
-cheltuieli variabile 3.000 CV
- cheltuieli fixe 500 CF
- Rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri 500 Re
Pragul de rentabilitate pentru cifra de afaceri este:

a) 5.000 mii. lei;
b) 4.000 mii. lei;
c) 3.000 mii. lei;
d) 2.000 mii. lei;
e) 2.500 mii. Lei.
ANS:D

Denumirea indicatorilor
Unitatea de Perioada de Perioada de
măsură bază calcul
1. Cifra de afaceri mii. lei 8.750 9.000
2. Cheltuieli de exploatare aferente cifrei de afaceri mii. lei 7.000 6.660
3. Indicele de dinamică al preţurilor de vânzare 1,12
4. Indicele de dinamică al costurilor unitare 1,10

complete de producţie
Modificarea absolută a ratei rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
ca urmare a influenţei modificării structurii fizice a cifrei de afaceri este:
a) +7,72 puncte procentuale;
b) +3,32 puncte procentuale;
c) +4,32 puncte procentuale;
d) +5,32 puncte procentuale;
e) +6,32 puncte procentuale.
ANS:A
53. Fie datele:
Nr. Denumirea indicatorilor U.M. Perioada de Perioada de

crt. bază calcul
1. Cifra de afaceri m i i lei 540.000 570.000
2. Valoarea medie a activelor m i i lei 151.200 169.200
circulante
o
J .
Durata perioadei zile 360 360
Modificarea absolută a valorii medii a activelor circulante ca urmare a

influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este:
a) -4400 mii lei;
b) -2400 mii lei;
c) -9.600 mii lei;
d) -1400 mii lei;
e)- 3400 mii lei.
ANS:C
A
Nr. Denumirea indicatorilor U.M. Perioada de Perioada de

crt. bază calcul
1. Cifra de afaceri m i i lei 540.000 570.000
2. Valoarea medie a activelor circulante m i i lei 151.200 169.200
3. Rezultatul din exploatare aferent cifrei de m i i lei 54.000 51.300

afaceri
4. Durata perioadei zile 360 360
Modificarea absolută a rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri ca

urmare a influentei modificării numărului mediu de rotatii al
9 9
activelor circulante este:

a) -2.100,5 mii lei;
b) -2.430,5 mii lei;
c) -2.204,5 mii lei;
d) -3.428,6 mii iei;
e) -5.106,5 mii lei.
ANS:D
55. Pe baza relaţiei: . X 0 0 - ^>Po-^Jnc(l m $Q

Zq,c0 Xq0c0
determină:
a) influenţa modificării preţurilor de livrare asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;
b) influenţa modificării costurilor unitare complete asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;
c) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra
ratei rentabilităţii financiare;
d) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra
ratei rentabilităţii resurselor consumate pentru cifra de afaceri;
e) influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
ANS:D
56. La încheierea exerciţiului financiar o societate comercială este

caracterizată prin următoarea situaţie:
Denumirea indicatorilor Mii lei
- Active imobilizate 450
- Stocuri 260
- Creanţe 100
- Fondul de rulment permanent (financiar) 50
-Necesarul de fond de rulment permanent 90
- Credite bancare pentru nevoi temporare 60
Datorii ce trebuie plătite-într-o perioadă mai mare de un an 40
Cunoscând că la această societate comercială nu se înregistrează creanţe

incerte, stocuri nevaloriftcabile şi investiţii financiare pe termen scurt, să se
confirme variantele de răspuns corect privind rata lichidităţii generale, rata
autonomiei financiare generale (proporţia capitalului propriu în total pasive) şi
rata activelor imobilizate (proporţia activelor imobilizate în total active):
a) 115,15%; 51,00%; 60,22%;
b) 120,00%; 60,00%; 40,00%;
c) 115,15%; 55,42%; 54,22%;
d) 133,00%; 59,42%; 65,00%;
e) 120,00%; 51,00%; 60,00%.
ANS:C
57. Analiza indicatorilor complecşi prin prisma factorilor care au

determinat o anumită modificare a acestora se poate realiza pe baza unor
expresii absolute sau relative. Metodele cele mai utilizate pentru calculul
determinărilor enunţate sunt:
a) Metoda lanţurilor Markov;
b) Metoda Fisher;
c) Metoda Laffer;
d) Metoda Lagrange;
e) Metoda Edgeworth.
Identificaţi varianta eronată.
ANS:C
58. Rata marjei comerciale caracterizează:
a) nivelul relativ al adaosului comercial în raport cu valoarea
mărfurilor vândute (cifrei de afaceri);
b) dimensiunea relativă a valorii adăugate în raport cu producţia
exerciţiului;
c) nivelul relativ al decalajului modificării de la o perioadă de timp
la alta a valorii adăugate în raport cu producţia exerciţiului;
d) nivelul valorii adăugate la 100 lei cifră de afaceri;
e) proporţia producţiei marfa fabricate în producţia exerciţiului,
înregistrată la sfârşitul unei perioade de timp dată.
ANS:A
59. Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prin

aplicarea unuia din următoarele procedee: 1) procedeul grafic;
2)procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic;
3)procedeul comparării ponderilor; 4) procedeul energiei informaţionale;
5) procedeul coeficientului de variaţie; 6) procedeul coeficientului de
ritmicitate.
a) 1,2,3;
b) 2,3,5,6;
c) 3,4,5,6;
d) 1,2,3,5,6;
e) 1,2,3,4,5,6.
ANS:E
60. Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o

componentă a analizei financiare de natură managerială care se realizează
cu ajutorul unor metode specifice. Care dintre metodele enumerate nu
corespunde realităţii?
a) Modelul Altman;
b) Modelul Canon-Holder;
c) Modelul Băncii Centrale a Franţei;
d) Modelul tabloului de bord;
e) Modelul analizei SWOT.
ANS:D
61. Absorbţia internă cuprinde:

a) venituri externe, nete şi consum final;
b) consum final şi transferuri curente externe;
c) venituri externe, nete şi investiţii;
d) consum final şi investiţii;
e) exportul de bunuri şi servicii net şi soldul contului curent.
ANS:D
62. Baza monetară (BM) cuprinde:

a) emisiunea bănească (E) şi rezerva obligatorie a băncilor
comerciale la banca de emisiune (R);
b) emisiunea bănească (EB) şi creditele guvernamentale (CG/.-);
c) creditele guvernamentale (CG/.) şi creditele acordate băncilor
comerciale (CB);
d) active externe (AE/.) şi depozite publice - guvernamentale
(DG,d;
e) rezerva obligatorie a băncilor comerciale la banca de emisiune
(R ) şi activele interne (Ah).
ANS:A
63. Multiplicatorul bazei monetare (m) se calculează ca raport între:
a) masa monetară în sens larg ( Ml) şi baza monetară (BM);
b) cheltuielile bugetare (CB) şi baza monetară (BM);
c) veniturile bugetare (VB) şi baza monetară (BM);
d) activele externe (AE) şi baza monetară (BM);
e) credite guvernamentale (CG/.j) şi baza monetară (BM).
ANS:A
64. Produsul intern brut cuprinde:

a) absorbţia internă şi veniturile externe nete;
b) consumul final şi transferurile curente externe nete;
c) exportul net de bunuri şi servicii şi veniturile externe nete;
d) transferurile de patrimoniu şi absorbţia internă;
e) absorbţia internă şi exportul net de bunuri şi servicii.
ANS:E
65. Finanţarea deficitului de cont curent nu se realizează prin intermediul:
a) transferurilor nete de capital;
b) investiţiilor directe nete;
c) investiţiilor de portofoliu nete;
d) veniturilor nete din muncă;
e) creditelor nete pe termen scurt.
ANS:D
66. Gradul de deschidere a economiei se calculează cu ajutorul relaţiei:
a) (export + import)/P!B;
b) (export - import)/PI B;
c) (import - export)/PIB;
d) (venituri externe nete + transferuri curente nete)/ PIB;
e) (venituri externe nete - transferuri curente nete)/P!B.
ANS:A
67. Efortul la export este raportul procentual între:
a) export şi import;
b) export şi producţie;
c) export şi piaţa internă;
d) producţie şi export;
e) piaţa internă şi export.
ANS:B
68. Mărimea investiţiilor capitale brute nu include:
a) valoarea bunurilor durabile noi cumpărate de pe piaţă;
b) valoarea bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în
bunurile de capital fix existente;
c) valoarea bunurilor materiale şi a serviciilor încorporate în
terenuri;
d) valoarea bunurilor produse de unităţile producătoare şi destinate
să fie folosite pe o perioadă mai mare de un an în procesul de
producţie;
e) bunurile durabile dobândite de unităţile militare, care se
evidenţiază în consumul intermediar.
ANS:E
69. Produsul naţional brut se calculează adăugând la produsul intern brut:

a) soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu
străinătatea;
b) soldul transferurilor curente cu străinătatea;
c) soldul transferurilor de capital cu străinătatea;
d) alocaţiile pentru consumul de capital fix;
e) subvenţiile.
ANS:A
70. Deficitul median relativ reprezintă:

a) sporul minim de venituri necesar persoanelor sărace pentru a
atinge pragul sărăciei;
b) nivelul educaţional şi inechitatea pe sexe, reflectate prin rata
analfabetismului la femei;
c) accesul la serviciile de sănătate, reflectat prin ponderea
naşterilor nesupravegheate de personalul medical;
d) nutriţia şi starea sănătăţii, reflectate prin ponderea copiilor sub 5
ani care sunt sub greutatea normală;
e) distanţa mediană relativă la care se află veniturile disponibile
ale persoanelor ocupate din mediul rural faţă de cele ocupate în
mediul urban.
ANS:A
71. Relaţia de legătură între PIB nominal, PIB real şi rata inflaţiei,
transferată în ritmuri este:
a) RPIBn - RPIBr + RI + RPIBr * RI;
b) RPIBn = RPIBr + RI + RPIBn * RI;
c) RPIBr ~ RPIB„ - R I + RPIB,, * RI; '
d) RPIBr = RPIBn + RI + RPIBn *
e) RPIBr = RPIBn - RI + RPIBn * Pili.
ANS:A
72. Produsul intern brut se calculează ca produs
între:
a) viteza de circulaţie a banilor şi masa monetară în sens restrâns;
b) viteza de circulaţie a banilor şi cvasibanii;
c) viteza de circulaţie a banilor şi lichiditatea secundară;
d) iteza de circulaţie a banilor şi masa monetară în sens larg;
e) viteza de circulaţie a banilor şi lichiditatea primară.
ANS:D
73. Dacă venitul naţional este de 1.200 miliarde lei, consumul de capital
fix de 120 miliarde lei, impozitele indirecte 240 miliarde lei, iar
subvenţiile de exploatare de 40 miliarde lei, cât este PNB la preţurile
pieţei?
a.) 1.120 miliarde lei;
b) 1.320 miliarde lei;
c) l.000 miliarde lei;
d) 1.500 miliarde lei;
e) 1.110 miliarde lei.
ANS:A
A
74. In lunile iulie, august, septembrie 2008 indicii lunari ai preţurilor de

consum au fost: 100,69%, 99,91%, 100,4%. Rata inflaţiei pentru trimestrul
III al anului este:
a) 100,3%;
b) 0,3%;
c) 1,18%;
d) 101,18%;
e) 101%.
ANS:B
75. Salariul mediu nominal a crescut de la 1200 lei la 1206 lei, iar rata
inflaţiei a fost de 0.5%. Salariul real:
a) a crescut cu 0,5%;
b) a scăzut cu 0,5%;
c) a crescut cu 5%;
d) a scăzut cu 5%;
e) a rămas constant.
ANS:E
76. O unitate comercială a realizat în luna iulie desfaceri în valoare de

3000 lei. In luna august, valoarea desfacerilor a scăzut cu 10% datorită
reducerii volumului fizic şi a crescut cu 25% datorită măririi preţurilor.
Valoarea desfacerilor în luna august a fost:
a) 3300 lei;
b) 2700 lei;
c) 3375 lei;
d) 3750 lei;
e) 3450 lei.
ANS:C
77. Pentru un eşantion de 200 agenţi economici, se cunosc datele:
Grupe tipice de agenţi Structura Profitul mediu Dispersia
economici după cifra de agenţilor (mii lei/agent ec.) privind mărimea
afaceri (mii lei) economici (%) profitului
Sub 20 50 14,4 11,52

20-30 30 19,68 11,28
30 şi peste 20 30,8 5,76
Cifra de afaceri influenţează variaţia profitului în proporţie de:

a) R vx 2 = 78,9%;
b) R vx 2 ~ 74,5%;
c) R vx 2 - 75,1%;
d) R vx = 71,3%;
e) R yx 2 = 76,2%.
ANS:A
78. La o firmă salariul mediu al personalului de administraţie este de 4500

lei, iar cel al muncitorilor de 2500 lei. Care este ponderea personalului de
administraţie, dacă salariul mediu lunar al firmei este de 3000 lei?
a) 50%;
b) 30%;
c) 25%;
d) 20%;
e) 15%.
ANS:C
79. Pentru calculul indicatorului „eficicnţa consumului curent de factori

de producţie'" nu se ia în considerare:
a) consumul de mijloace circulante;
b) consumul de capital fix;
c) consumul de forţă de muncă;
d) producţia;
e) randamentul mediu orar al utilajelor.
ANS:E
80. Un analist doreşte să studieze durata medie a sejurului în pensiunile

agroturistice, pe un interval de încredere de ± 0,5 zile, cu o probabilitate
de garantare a rezultatelor de 95 %. Ce volum al
eşantionului este necesar să se selecteze din cele N =361 de pensiuni
agroturistice, dacă dintr-o cercetare anterioară se cunoaşte că durata medie
a sejurului este aproximativ normal distribuită, cu o abatere medie
pătratică sx = 1,8 zile?
a) 44;
b) 45;
c) 40;
d) 42;
e) 44.
ANS:A
A
81. In cadrul relaţiei de calcul aferente indicatorului „densitate economică"

nu se include:
f) numărul de locuitori;
g) cantitatea de resurse necesare pentru I locuitor;
h) suprafaţa teritoriului (în kmp);
i) productivitatea muncii;
j) cantitatea de resurse produse pe 1 kmp.
ANS:D
82. Indicatorii potenţialului economic sunt:
k) indicatorii resurselor de muncă şi indicatorii avuţiei naţionale;
l) indicatorii veniturilor factorilor de producţie şi indicatorii
produsului final folosit;
m) indicatorii eficienţei folosirii forţei de muncă şi indicatorii
eficienţei folosirii fondurilor fixe;
n) indicatorii veniturilor populaţiei şi ai puterii de cumpărare a
acestora;
o) indicatorii mărimii, structurii şi evoluţiei consumului populaţiei.
ANS:A
83. O organizaţie studenţească doreşte să estimeze proporţia studenţilor

interesaţi de abonamente lunare la concerte de muzică clasică. Câţi
studenţi trebuie selectaţi în eşantion pentru a fi 80% siguri, cu eroare
limită admisibilă de 0,06?
a) 14;
b) 17;
c) 15;
d) 21
e)12
ANS
:A
84. Rata generală de activitate este raportul procentual între:

a) numărul persoanelor active şi numărul total al populaţiei;
b) numărul persoanelor active şi numărul persoanelor în vârsta de
muncă;
c) numărul persoanelor inactive şi numărul persoanelor active;
d) numărul şomerilor şi numărul persoanelor active;
e) numărul şomerilor şi numărul persoanelor în vârsta de muncă.
ANS:A
85. Rata integrală de şomaj este raportul procentual între:
a) numărul de şomeri şi populaţia activă civilă;
b) numărul de şomeri din categoria respectivă şi populaţia activă
civilă a categoriei respective;
c) timpul de muncă disponibil neutilizat al populaţiei neocupate şi
în stare de şomaj parţial şi timpul de muncă dispo-
nibil total;
d) numărul de şomeri şi populaţia totală;
e) numărul de şomeri şi populaţia inactivă.
ANS:C
86. Cifra de afaceri a unei firme a scăzut în perioada 1997-2000 cu 20% şi
a crescut în perioada 2000-2007 cu 30%. Care a fost modificarea
procentuală a cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul 1997?
a) a scăzut cu 10%;
b) a crescut cu 10%;
c) a scăzut cu 4%;
d) a crescut cu 4%;
e) nu s-a modificat.
ANS:D
87. Producţia unei firme a crescut, faţă de anul 2002, cu 20% în anul 2005
şi cu 40% în anul 2007. Care a fost creşterea producţiei în 2007 faţă de
2002?
a) 38%;
b) 35%;
c) 17,5%;
d) 30%;
e) 21%.
ANS:B
88. Desfacerile unui magazin au crescut cu 10% în primul trimestru al

anului, s-au redus cu 5% în cel de al doilea trimestru şi au crescut cu 12%,
respectiv 20% în următoarele două trimestre. Care este creşterea medie
trimestrială?
a) 11,75%;
b) 9,25%;
c) 8,86%;
d) 16%;
e) 10,5%.
ANS:C
89. Necesarul de petrol al unei ţări a crescut în 1998 faţă de 1997 cu 20%
şi în 1999 faţă de 1998 cu 38,75%. Cu ce procent a crescut în medie din
1997 până în 1999?
a) 29,37%;
b) 30%;
c) 29%;
d) 29,03%;
e) 30,2%.
ANS:D
90. Se cunosc datele:
Anul 2005 2006 2007
Dinamica producţiei (%) 110 120 105
Care este modificarea procentuală a producţiei în 2007 faţă de 2005?

a) -10%;'
b) -15%;
c) -12,5%;
d) -25%;
e) -14%.
ANS:C
91. Se cunosc datele:

Anul 2005 2006 2007
Creşterea producţiei (buc.) faţă de 20 15 10
anul anterior
Creşterea producţiei în 2007 faţă de 2004 a fost de:
a) 40 buc.;
b) 45 buc.;
c) 50 buc.;
d) 35 buc.;
e) 55 buc.
ANS:B
92. Recesiunea economică este o fluctuatie: 9
a) sezonieră;
b) pe termen lung;
c) întâmplătoare;
d) ciclică;
e) pe termen scurt.
ANS:D
A
93. Intr-o perioadă de timp, înzestrarea tehnică a muncii a crescut cu

20%, dar eficienţa utilizării capitalului fix s-a redus cu 10 %.
Productivitatea muncii:
a) a crescut cu 8%;
b) a crescut cu 10%;
c) a scăzut cu 8%;
d) a crescut cu 20%;
e) nu s-a modificat.
ANS:A
94. Pentru o întreprindere se cunosc datele:

Secţia Producţia în perioada Nr. salariaţi în perioada Dinamica
curentă (buc.) curentă producţiei ( % )
A 120 30 110
B 80 16 96
Dinamica producţiei, pe total, este:

a) 103,94%;
b) 104,1%;
c) 101,7%;
d) 105,37%;
e) 110,4%.
ANS:A
95. Despre distribuţia turiştilor în funcţie de naţionalitate, în două hoteluri

de categoriile 2 şi 3 stele se cunosc datele:
"Naţionalitate Categorie confort
2 stele 3 stele
Română 802 118
Străină 245 497
Coeficientul Q{ al lui Yule) este:

a) 0,865;
b) 0,856;
c) 0,742;
d) 0,724;
e) 0,835.
ANS:A
96. Numărul anual al sosirilor de turişti străini într-o pensiune turistică a

avut, în perioada 2000-2007, următoarea evoluţie:
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sosiri 172 179 187 194 213 246 1 264 256 271
de
turişti 258
străini
Modificarea medie absolută (A) este:

a) 9 persoane;
b) 10 persoane;
c) 11 persoane;
d) 12 persoane;
e) 7 persoane.
ANS:C
A
97. In două zone ale unei regiuni s-au stabilit următoarele ponderi ale
şomerilor şi numărul total al şomerilor, astfel: -Zona A: 15%, respectiv 100
mii persoane; — Zona B: 20%, respectiv 150 m i i persoane. Stabiliţi
ponderea medie a şomerilor pe total regiune.
a) 18;
b) 1 7;
c) 17,65;
d) 18,5;
e) 14.
ANS:C
98. Se cunosc următorii indicatori pentru economia României în anul 2006

(milioane EUR):
Indicator/Anul 2006
Consum final 85. 389
Investiţii 23.520
Export de bunuri şi servicii - net -11.755
Venituri externe - net -3.246
Transferuri curente externe - net 4.845
Venitul naţional brut disponibil 98.753
Rata investiţiilor a fost de:

a) 24,2%;
b) 25,1%;
c) 27,8%;
d) 20,3%;
e) 19,5%.
ANS:A
99. Se cunosc următoarele date privind evoluţia balanţei comerciale (bunuri) a

României în anul 2006:
Indicator 2006
Export (FOB) 25.850
Import (FOB) 37.609
Soldul balanţei comerciale (FOB/FOB) -11.759
Dacă P1B a înregistrat o valoare de 97.154 milioane EUR, atunci gradul de

deschidere a economiei a fost de:
a) 65,3%;
b) 12,1%
c) 61.1%
d) 38,7%;
e) 26,6%.
ANS:A
100. Participarea populaţiei la forţa de muncă în trimestrul II 2008 se

prezintă, astfel:
Indicator Total
- Mi i persoane -
Populaţia activă 10059
Populaţia ocupată 9493
Populaţia inactivă 11469
- Procente -
Rata de activitate 63,5
Rata şomajului 5,6
M umărul şomerilor înregistraţi a fost de:
a) 587 m i i persoane;
b) 566 m i i persoane;
c) 522 m i i persoane;
d) 5 10 m i i persoane;
e) 588 m i i persoane.
ANS:B
Teste grilă
Gestiunea financiară a întreprinderii şi evaluare
1. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este determinată

în cea mai mare parte de:
a ) cash-flow-ul disponibil;
b ) cash-flow-ul pentru creditori;
c ) cash-flow-ul pentru acţionari;
d ) cash-flow-ul de exploatare;
e ) cash-flow-ul pentru creditori minus cel pentru acţionari.
ANS:D
2. Situaţia netă negativă apare atunci când:

a ) capitalurile proprii sunt mai mici decât datoriile pe termen lung;
b ) capitalurile împrumutate sunt mai mici decât capitalurile
proprii;
c ) capitalurile proprii sunt mai mici decât zero;
d ) capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalurile împru-
mutate;
e ) capitalurile proprii sunt mai mari decât datoriile pe termen lung.
ANS:A
3. Prin intermediul analizei pragului de rentabilitate, se pot obţine

următoarele informaţii; li cu cât va creşte cifra de afaceri în exerciţiul
financiar viitor; 2. cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul; 3. ce cifră
de afaceri este necesară pentru a obţine un profit dorit; 4. cu cât se reduc
cheltuielile variabile la o creştere a cifrei de afaceri cu un anumit procent; 5.
care sunt modalităţile de reducere a cheltuielilor fixe.
a ) 1, 2, 3;
b ) 1, 4, 5;
c ) 1, 3;
d) 3,4,5;
e) 2,3.
ANS:E
4. Care dintre următoarele relaţii nu poate fi utilizată pentru calculul cash-

flow-ului de gestiune (CFgest) ?
a) CFgest = EBIT - Impozit + Amortizare;
b) CFgest = Profitul exploatării - Impozit + Amortizare;
c) Cfgest = Profitul exploatării + Amortizarea + Dobânzi + +
Venituri financiare - Cheltuieli financiare (exclusiv dobânzile) ±
Rezultate excepţionale - Impozit;
d) CFgest = EBE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare
(exclusiv dobânzi) ± Rezultat excepţional - Impozit;
e) CFgest = Profitul exploatării - Impozit – Amortizare.
ANS:B
5. O întreprindere realizează în exerciţiul N o cifră de afaceri de 1.500

RON, cu o pondere a cheltuielilor variabile de 60%. La o creştere a
cifrei de afaceri cu 10% în exerciţiul (N+1), rezultatul
A
exploatării creşte cu 12%. In aceste condiţii, rezultatul exploatării în

exerciţiul Na fost de (RON):
a) 500;
b) 750;
c) 600;
d) 180;
e) nu se poate determina.
ANS:A
6. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele

informaţii: Cifra de afaceri = 12.000, consumuri de Ia terţi = 5.600.
cheltuieli cu personalul = 1.200, impozite şi taxe = 400, dobânzi = = 640,
amortizări calculate = 800, impozit pe profit = 1.512. Indicatorii valoarea
adăugată VA, rezultatul curent RC şi capacitatea de autofinanţare CAF pot
avea următoarele valori:
1.VA — 4.800 4. RC = 3.360 7. CAF =2.648
2.VA = 5.200 5. RC = 4.000 8.C4F=3.288
3.VA = 6.400 6. RC = 4.640 9.CAF=5A40
a) 1,4,8;
b) 3,4,8;
c) 2,5,8;
d) 2,4,9
e ) 3, 4, 7.
AN S:E
7. O întreprindere cu active comerciale de AEo - 465, formate din

capitaluri proprii de CPR = 365 şi din datorii de DAT = 100, a realizat un
q q
profit net de PN\ = 66 şi dobânzi de Dob\ = 50. în aceste condiţii, rata

rentabilităţii economice este egală cu:
a) 18,08%;
b) 14,19%;
c) 10,75%;
d) 24,95%;
e) 28,83%.
ANS:D
A
8. In anul de gestiune N o întreprindere a realizat o rentabilitate economică

(return on assets-ROA) de 40% în condiţiile unei datorii totale de 8.000
RON, ce reprezintă 40% din totalul pasivului bilanţier. Pentru această
întreprindere rentabilitatea financiară realizată este de:
a) 40%;
b) 24%;
c) 66,6%;
d) 160%;
e) 64%.
ANS:C
9. Indicatorii privind activitatea unei întreprinderi pe o perioadă de două

exerciţii financiare consecutive se prezintă astfel:
Nivel de activitate N-\ N
Cifra de afaceri 8000 16000
Cheltuieli variabile 4000 8000
Cheltuieli fixe 1600 1600
Valoarea corectă pentru coeficientul efectului de levier al exploatării este:

a) 0,5;
b) 0,63;
c) 1;
d) 1,25;
e) 1,66.
ANS:E
10. Capacitatea de autofinanţare poate fi calculată cu relaţiile: 1.

Excedentul brut al exploatării + Cheltuieli plătibile - Venituri din
cesiuni; 2. Venituri încasabile - Venituri din cesiuni - Chel tuieli
plătibile; 3. Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate +
Venituri din cesiuni - Venituri calculate; 4. Rezultatul net al
exerciţiului + Venituri calculate - Cheltuieli calculate - -Venituri din
cesiuni; 5. Venituri încasabile + Venituri calculate - -Cheltuieli
plătibile - Venituri din cesiuni; 6. Rezultatul net al exerciţiului +
Cheltuieli calculate - Venituri calculate - Venituri din cesiuni.
a) 1,3;
b) 2,5;
c) 2,6;
d) 4,5;
e) 3, 6.
ANS:C
11. Fondul de rulment negativ arată:

a) neutilizarea tuturor capitalurilor disponibile;
b) active circulante mai mari decât pasivele curente;
c) active imobilizate mai mari decât activele curente;
d) trezoreria netă negativă;
e) active circulante mai mici decât pasivele curente.
ANS:E
12. Pentru întreprinderi mărimea cash-flow-ului de gestiune este

determinată în cea mai mare parte de:
a) cash-flow-ul disponibil;
b) cash-flow-ul pentru creditori;
c) cash-flow-ul pentru acţionari;
d) cash-flow-ul de exploatare;
e) cash-flow-ul pentru creditori din care se scade cel pentru
acţionari.
ANS:D
13. Pentru o firmă pragul de rentabilitate reflectă:

a) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor
variabile este egală cu cheltuielile fixe;
b) valoarea cifrei de afaceri până la care activitatea firmei este
profitabilă;
c) valoarea cifrei de afaceri la care marja asupra cheltuielilor
variabile este egală cu cheltuielile variabile;
d) valoarea cifrei de afaceri la care activitatea firmei intră în
pierdere;
e) valoarea cifrei de afaceri la care cheltuielile sunt nule.
ANS:A
14. Analiza pragului de rentabilitate permite obţinerea unor rezultate de

gestiune utile pentru previziunea întreprinderii, cum ar fi, de
exemplu, stabilirea profitului previzional la o variaţie dată a cifrei de
afaceri. în acest scop se dau următoarele date (RON): cifra de afaceri
realizată în perioada curentă 2400; cheltuielile variabile 1920;
cheltuieli fixe 120; creşterea cifrei de afaceri pentru perioada de
previziune 10%. Mărimea profitului previzionat va fî de:
a) 2475;
b) 408;
c) 3300;
d) 13200;
e) 1000.
ANS:B
15. Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi oferă următoarele

informaţii: cifra de afaceri = 24.000, consumuri de la terţi = =
11.200, cheltuieli cu personalul = 2.400, impozite şi taxe = 800,
dobânzi = 1.280, amortizări calculate = 1.600, impozit pe profit = =
3.024. Indicatorii valoarea adăugată (VA), rezultatul curent ( RC) şi
capacitatea de autofinanţare (CAF) au următoarele valori:
1. VA = 12.800 4. RC = 6.720 7. G4F = 4.648
2. VA = 11.200 5. i?C = 4.000 8.CAF = 5.296
3. VA = 8.400 6. RC = 8.640 9. CAF= 10.440
a ) 1,4,7;
b ) 3,4,7;
c ) 2, 5, 8;
d ) 1, 5, 7;
e ) 1, 4, 8.
AN S:E
16. Valoarea unei acţiuni după majorarea capitalului prin emisiunea de

acţiuni este egală cu:
a)
[(N*P) + (N'*E)]. (N + N')
N*P
b) ;
(N + A'')
c)
[(N*P)-(N'*E)] (N + N')
N*E
d) -;
(N + N')
e) valoarea nominală.
ANS:A
A
17. In cadrul unei firme, încasările de la clienţi se fac în două rate egale,
jumătate la 30 de zile şi restul la 60 de zile, iar datoriile către furnizori se
achită integral la 60 de zile de la aprovizionare. Previziunea vânzărilor şi
cea a cumpărărilor pentru trimestrul I al anului de plan (exerciţiul N+l)
este indicată în tabel (RON):
Ianuarie Februarie Martie

Vânzări 1.000 2.000 1.400
Cumpărări 3.000 2.000 2.000
Bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N ) oferă următoarele solduri:

>clienţi 1.600 RON, din care 1.000 RON incasabili în luna ianuarie şi
restul în februarie;
>soldul trezoreriei în sumă de 2.000 RON;
>furnizori în sumă de 5.000 RON, jumătate plătibili în ianuarie şi
restul în februarie.
A
In aceste condiţii soldul final de trezorerie Ia sfârşitul semestrului I (sfârşitul

lunii martie) va fi:
a) 2.400 RON;
b) -2.900 RON;
c) -4.000 RON;
d) 1.900 RON;
e) -2.400 RON.
ANS:E
18. Dispuneţi de următoarele informaţii:

·Cifra de afaceri previzionată pentru trimestrul I al anului de plan este
în sumă de 4.300 RON;
» Cifra de afaceri (anuală) aferentă perioadei precedente în sumă de
11.500 RON;
·Soldul mediu al activelor circulante (bilanţul exerciţiului încheiat)
este de 2.400 RON;
« Coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin cifra de
afaceri 0.20.
Utilizând metoda sintetică bazată pe rata de rotaţie a activelor circu
lante, necesarul de finanţat pentru trimestrul I va fi:
a) 3598,5 RON;
b) 717,9 RON;
c) 5134,9 RON;
d) 2871,6 RON;
e) 2130 RON.
ANS:D
19. Pentru o firmă se cunosc: preţ de vânzare unitar: 2 mii.; costuri fixe:
60.000 mii.; cost variabil mediu: 1,5 mii.; producţia iniţială: 200.000
bucăţi. Calculaţi cu cât va creşte profitul firmei, în condiţiile în care
producţia creşte cu 50%:
a) cu 150%;
b) de 2 ori;
c) cu 125%;
d) cu 100%;
e) cu 25%.
ANS:C
20. Pentru o întreprindere, raportul

— = 120%. Pentru
Capital propriu
Datorii totale
este:
Capital propriu
această întreprindere, indicatorul
a) 20%;
b) 1,2%;
c) 0,2%;
d) nu se poate calcula;
e) 12%.
ANS:A
21. Rata internă de rentabilitate a proiectelor de investiţii este acea rată de

actualizare pentru care:
a) valoarea actuală netă este pozitivă;
b) valoarea actuală netă este zero;
c) valoarea actuală netă este negativă;
d) valoarea actuală a veniturilor este mai mare decât valoarea
actuală a costurilor;
e) investiţia aduce profit.
ANS:B
22. O întreprindere îşi estimează cash-flow-urile unui proiect astfel:
Anul O Anul 1 An ul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6
-450.000 130.200 130.200 130.200 130.200 130.200 3.512.000
Pentru o rată de actualizare de 12% indicatorul termen mediu de recuperare
actualizat (ani) este de (în calculul de actualizare s-au folosit 5 zecimale):
a) 3,47;
b) 6,5;
c) 2,6;
d) 1,15;
e) 4,2.
ANS:D
23. O întreprindere realizează în anul de bază (perioada precedentă) o cifră de
afaceri în sumă de 9540 RON, dispunând în aceeaşi perioadă de un sold
mediu al activelor circulante în valoare de 1855 RON. Cifra de afaceri
planificată pentru trim. I al anului de previziune este de 3420 RON.
Necesarul de finanţat pentru trim. I pe total active circulante va fi (RON):
a) 5400;
b) 665;
c) 2580;
d) 1565;
e) 2660.
ANS:E
24. Previziunea vânzărilor şi cea a cumpărărilor pentru trim. 1 al exerciţiului

(/V+l) este următoarea:
Indicatori Ianuarie Februarie Martie
Vânzări 1.500 1.000 1.500
Cumpărări 2.000 1.500 1.000
încasările de la clienţi se realizează în 2 rate egale, jumătate la 30 de zile

(respectiv în luna următoare vânzărilor) şi restul la 60 de zile, iar datoriile către
furnizori se achită integral la 60 de zile de la aprovizionare. Soldul trezoreriei
la sfârşitul exerciţiului încheiat ( N ) este în sumă de 30 RON. în aceste
condiţii, soldul final al trezoreriei la sfârşitul trimestrului (sfârşitul lunii martie)
va fi:
a) 230 RON;
b) -30 RON;
c) 30 RON;
d) -l .220 RON;
e) -230 RON
ANS:C
25. O întreprindere dispune de următoarele informaţii: imobilizări = =

1.800; stocuri = 200; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii =
1.700; datorii pe termen lung = 230; datorii de exploatare = 70; credite
bancare curente = 200. Indicatorii fond de rulment FR, nevoia de fond de
rulment NFR şi trezoreria netă TN au următoarele valori:
1.F/? = -130 4. NFR = 100 7. 77V=-500
2.FR= 130 5. NFR = -540 8. 77V=-140
3.Fi? = 300 6. NFR = 270 9. 77V= 140
a ) 2, 6, 8;
b ) 3, 5, 8;
c ) 1, 6, 7;
d ) 2, 4, 7;
e ) 1, 5, 8.
AN S: A
26. La o cifră de afaceri de 7.800 u.m., cu 64%
cheltuieli variabile şi 2386,8 u.m. cheltuieli fixe,
pragul de rentabilitate este de:
a) 3729,4;
b) 2808;
c) 6630
d) 4243.2
e) 2386.8
ANS:C
27. Dispuneti de urmatoarele informatii:cifra de afaceri15000, cheltuieli

variabile 8250, cheltuieli fixe3600.Cifra de afaceri pentru care profitul
este zero,va fi:
a) 2320,
b) 6750,
c) 8000,
d) 3150,
e) 5100.
ANS:C
28. Bilantul unei intreprinderi in exercitiul n prezinta urmatoarele

informatii: imobilizari=1600 stocuri=500 creante=300, lichiditati
=120,capitaluri proprii=800,datorii financiare pe termen
lung=320,datorii de exploatare =1200,credite bancare=200,indicatorii
situatie nera(SN),fond de rulment(FR),trezorarie neta(TN),au
urmatoarele valori:
1. SN=1000 4. FR=480 7. TN=-80
2. SN=800 5. FR=-400 8. TN=880
3. SN=1120 6.FR=-480 9.TN=80
a) 2,5,8:
b) 1,4,9,
c) 3,6,8
d) 2,4,7,
e) 2,4,8,
ANS:D
29. La o cifra de afaceri de 6000 u.m, cu 70 %cheltuieli variabile si

1000 u.m.cheltuieli fixe de exploatare si 350 u.m.cheltuieli fixe cu
dobanzile ,pragul de rentabilitate global este de:
a) 8571.4,
b) 4500,
c) 3333,
d) 1428.6
e) 5000.
ANS:B
30. Se cunosc urmatoarele informatii:Cifra de afaceri=24000,

cheltuieli fixe=5.760,ponderea cheltuielilor variabile in CA 40%.Cifra
de afaceri pentru care profitul este zero,va fi:
a) 60.000
b) 9.600
c) 6.400
d)1428,6
e) 2.800
ANS:B
31.Capitalul social al unei societati pe actiuni este compus din 45.000

de actiuni cu valoare nominala de 10000 RON/ actiune,valoarea
bursiera a actiunilor fiind de14000/actiune.S-a decis majorarea
capitalului printr-o emisiune suplimentara de 5000 actiuni noi la o
valoare de 13000 RON /actiune .In aceste conditii ,valoarea de piata a
actiunilor , dupa majorarea capitalului (Vp),numarul drepturilor de
subscriere necesar pentru a procura o actiune noua (nds)si valoarea
teoretica a drepturilor de subscriere (ds) vor fi:
1. Vp=12.000 4.nds=9 7.ds=100
2.Vp=13.900 5.nds=10 8.ds=200
3.Vp=12.100 6.nds=8 9.ds=150
a) 1,4,9,
b) 2,4,7,
c)2,6,8,
d) 3,5,7,
e) 2,4,9.
ANS:B
32. Schimbarile din mediul extern firmei au amplificat functiile

financiare ale planificari (proiectarii).Aceste functi sunt:1.autorizarea
repartitiei,2.redarea performantelor posibile,3.previziunea si
simularea,4.fundamentarea financiara a
deciziiloreconomice,5.rezolvarea de conflicte si satisfacerea
intereselor ,6. asigurarea conducerii participative . Care dintre acestea
sunt functi motivationale?
a) 1,2,3,
b) 2,3,4,
c) 3,4,5;
d) 2,5,6;
e) 2,4,5.
ANS:D
33. Decizia de dezvoltare are în vedere: 1. valoarea recuperată prin

vânzarea activelor; 2. veniturile posibil de obţinut până la împli nirea
duratei normale de utilizare; 3. valoarea de inventar rămasă; 4.
valoarea actualizată a veniturilor posibil de obţinut până la
împlinirea duratei normale de utilizare. Care este momentul
favorabil de adoptare a unei decizii de dezinvestire?
a) 4 < 1;
b) 1 > 3;
c) 3 = 4;
d) 4 > 1;
e) 1 <3.
ANS:A
34. Bugetul de trezorerie se elaborează folosind: L bilanţul exerciţiu -

lui încheiat; 2. contul de profit şi pierdere al exerciţiului încheiat; 3.
bugetul de trezorerie al exerciţiului încheiat; 4. bilanţul previzional;
5. contul de profit şi pierdere previzional; 6. situaţia variaţiei
capitalurilor proprii.
a) 1, 3,6;
b) 2,3,4;
c) 1, 2, 6;
d) 2,4,5;
e) 1,4,5.
ANS:E
35. O societate comercială doreşte să estimeze rata internă de renta -
bilitate a unui proiect de investiţii în sumă de 10.000 de EUR ale
cărui fluxuri de numerar sunt următoarele:
Anul Fluxuri de numerar (EUR)
1 +5000
9 +8000
3 +3000
în aceste condiţii rata internă de rentabilitate a proiectului va fi:
a) 20,5%;
b) 23,5%;
c) 35,5%;
d) 29,5%;
e) 30%.
ANS:D
36. Bugetarea activităţilor economice şi sociale din firmă presupune

mai multe activităţi cum ar fi: 1. transformarea în informaţii finan -
ciare a activităţilor economice de producţie; 2. transformarea în
informaţii financiare a activităţilor de consum; 3. transformarea în
informaţii financiare a fluxurilor financiare externe firmei; 4. sta -
bilirea tipurilor de bugete posibil de utilizat în firmă; 5. întocmirea
de bugete intermediare; 6. determinarea indicatorilor de eficienţă.
Care dintre aceste activităţi de bugetare fac parte din etapa bugetarii
efective ?
a) 1,2,3,6;
b) 3,4,5,6;
c) 2,4,5,6;
d) 1,3,4,5;
e) 1,2,3,5.
ANS:A
37. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:
a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei;
b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea
mai mare;
c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă
absolut similară;
d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă;
e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă
pozitivă.
ANS:D
38. Analiza pragului de rentabilitate oferă informaţii de gestiune

interesante din punct de vedere al calculului economic, dar mai puţin
pertinente sub aspectul realităţii economice, din cauza limitelor: 1.
presupune randamente constante şi o cerere limitată, la preţ fix; 2.
oferă explicaţii privind abaterile dintre previziuni şi realizări; 3.
orizontul pe care îl are în vedere este scurt şi nu determină
modificări în structura producţiei; 4. este un instrument
ce ajută la luarea deciziei privind investiţiile întreprinderii; 5. permite sub
diferite ipoteze anticiparea profitului; 6. metoda poate fi aplicată cu
succes numai la întreprinderile mici, la nivel de atelier, şi la întreprinderile
comerciale.
a) 1,2,5;
b) 2, 4, 5;
c) 3, 4, 6;
d) 1,3,6;
e) 1,3,5.
ANS:B
39. Pentru o întreprindere cunoaşteţi următoarele informaţii:
A
-In perioada de bază: valoarea din bilanţ a stocurilor (Stoco) = = 700

RON, valoarea din bilanţ a creanţelor (Creanteo) = 800 RON.
A
-In perioada curentă: creşterea fondului de rulment (A FR) = - 1.700

RON, nevoia de fond de rulment (NRF { ) = 1.600 RON.
Pentru această întreprindere datoriile de exploatare în perioada de bază sunt:
a) 1.800 RON;
b) 1.200 RON;
c) 400 RON;
d) 100 RON;
e) 1.400 RON.
ANS:B
40. Un proiect de investiţii generează următoarele fluxuri de numerar:
Anii Fluxuri de numerar
0 - 1.500 USD
1 300 USD
2 450 USD
i
n
750 USD
4 750 USD
5 900 USD
Care este numărul de ani de recuperare a investiţiei fară luarea în considerare a

actualizării ?
a) 1 an;
b) 2 ani;
c) 3 ani;
d) 4 ani;
e) 5 ani.
ANS:C
a
41. In legătură cu „Tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei" se pot face

următoarele afirmaţii: 1. Fluxul net de trezorerie rezultat din operaţiile de
finanţare depinde de modul în care trezoreria exploatării acoperă nevoile
de finanţare determinate de activitatea de investiţii; 2. Explică modul de
formare a fondului de rulment şi modul de utilizare a acestuia până la
determinarea trezoreriei; 3. Prima parte a tabloului relevă performanţa
întreprinderii la nivelul exploatării; 4. Partea a doua analizează modul în
care s-a realizat echilibrul funcţional între elementele ciclice ale bilanţului;
5.Ultima parte evidenţiază sursele de finanţare externe la care a recurs
întreprinderea dacă trezoreria provenită din activitatea curentă a fost
insuficientă pentru acoperirea operaţiilor de investiţii;
6.Partea a doua apreciază efortul investiţional al întreprinderii.
a ) 2, 3, 4, 5;
b ) 2, 3, 5, 6;
c ) 1, 3, 5, 6;
d ) 1, 3, 4, 5;
e ) 1, 2, 3, 5.
AN S: C
42. Sursele la care serviciul financiar poate face apel pentru acoperirea
cheltuielilor de refacere şi protejare a mediului înconjurător pot fi:
a) rezultatele economice corespunzătoare costului (între cerere şi
amortizare);
b) profitul net;
c) fondul de creditare;
d) subvenţii pentru obiective de protecţia me di ul ui de interes
major;
e) salarii.
Care dintre aceste surse ar putea spori prin reducerea de impozit atunci când
firma face investiţii cu caracter ecologic (refacerea şi protecţia mediului)?
ANS:B
43. O rată anuală a dobânzii de 30% poate fi echivalentă cu o rată a

dobânzii trimestriale de:
a) 30%;
b) 15%;
c) 10,677%;
d) 7,5%;
e) 6,779%.
ANS:E
44. Bugetarea activităţii economice şi sociale a firmei presupune par-

curgerea mai multor etape (etapa pregătitoare, bugetarea efectivă, reglarea
bugetului). Care dintre următoarele activităţi fac parte din etapa
premergătoare? 1. Dotarea firmei cu un sistem informaţional operativ care
poate lucra în timp real; 2. Bugetarea activităţilor economice de producţie;
3. Determinarea tipurilor de bugete posibil de utilizat în firmă; 4.
Precizarea centrelor de responsabilitate; 5. Bugetarea activităţilor
economice şi sociale generatoare de consumuri de fonduri; 6. Motivarea
personalului de conducere şi de execuţie în vederea acceptării conducerii
prin bugete.
a)1,3,4,6;
b)2,3,4,5;
c)1,2,3,4;
d)3,4,5,6;
e)1,3,4,5.
ANS:A
45. In echilibrul financiar al întreprinderii, regula de gestiune financiară

este cea a parităţii (egalităţii) dintre:
a) scadenţele capitalurilor proprii cu cele ale capitalurilor
împrumutate;
b) maturităţile nevoilor de alocare a capitalurilor cu cele ale
surselor de procurare a capitalurilor;
c) ratele de solvabilitate şi ratele de lichiditate;
d) rata de rentabilitate economică (ROA) şi cea financiară (ROE);
e) venituri şi cheltuieli.
ANS:B
46. Cheltuielile variabile (CV) ale întreprinderii S.C. XXX S.A. sunt de
600 u.m., strâns corelate cu cifra vânzărilor (CA) în sumă de 920 u.m..
Cheltuielile fixe (CF) cu administraţia generală, cu
a
amortizarea şi cu dobânzile sunt de 150 u.m.. In aceste condiţii, care se vor
regăsi şi în anul viitor, profitul obtenabil la o creştere planificată a cifrei
vânzărilor de 10%, va fi egal cu:
a) 200 u.m.;
b) 320 u.m.;
c) 170 u.m.;
d) 160 u.m.;
e) 330 u.m..
ANS:A
47. Ratele de îndatorare pot fi exprimate astfel:
A
2.Capitaluri proprii/îndatorarea la termen;

3.Datorii totale/Activ imobilizat;
4.Active circulante/Datorii pe termen sc u rt ;
5.Datorii totale/Capitaluri proprii;
6.împrumuturi pe termen lung/Capacitatea de autofinanţare;
7.Capitaluri permanente/Nevoi permanente;
8.Capitaluri proprii/Capitaluri permanente.
a ) 1, 2, 4, 6;
b ) 1, 4, 5, 7;
c ) 2, 3, 5, 6;
d ) 3, 5, 6, 7;
e ) 1, 4, 6, 7.
AN S: B
48. O firmă îşi evaluează toate proiectele de investiţii prin circuitul ratei
interne de rentabilitate. In ipoteza unei rate de rentabilitate aşteptate de
investitor de 14%, care este rata internă de rentabilitate pentru un proiect
care degajă următoarele fluxuri de numerar?
Anul Fluxuri de numerar
0 -15.000.000 lei
1 10.000.000 lei
2 0
3 10.000.000 lei
a) 20,29%;
b) 15,01%;
c) 16,11%;
d) 18,21%;
e) 20%.
ANS:C
49. In gestiunea financiară a firmei se înregistrează pe parcursul anului

decalaje între necesarul şi existentul de disponibilităţi băneşti. Aceste
decalaje sunt generate de cauze: I. Diferenţa dintre imobilizările totale în
activele firmei (mai mari) şi fondurile proprii (mai mici); 2. Diferenţa
dintre profitul prognozat şi cel realizat; 3. Dereglări în încasarea
rezultatelor economice care determină deficit de trezorerie; 4. Diferenţe
între producţia prognozată şi cea reală. Care dintre aceste cauze impun
solicitarea de credite pe termen scurt?
a) 1,2;
b) 2 , 3 ;
c) 1,4;
d) 2,4;
e) 1,3.
ANS:E
50. La sfârşitul exerciţiului N se prezintă următoarea situaţie (RON):

imobilizări 1.500; stocuri materii prime 800; stocuri produse finite 1.000;
clienţi 1.100; disponibilităţi 700; datorii către furnizori 1.100; cifra de
afaceri 6.000 (se consideră un an — 360 de zile; un trimestru = 90 de
zile). Perioada viitoare estimează o cifră de afaceri trimestrială în sumă de
Î.800. în aceste condiţii nevoia dc fond de rulment trimestrială
previzionată va fi de (RON):
a) 3.000;
b) 1.200;
c) 2.160;
d) 108;
e) 1800.
ANS:C
51. Pentru proiecte de investiţii eficiente cu VAN > 0 şi cu risc de

exploatare al întreprinderii, rata internă de rentabilitate RIR este:
a) egală cu rata dobânzii fară risc, R f \
b) mai mare decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,
c) mai mare decât rata dobânzii fară risc, R f y
d) egală cu rata inflaţiei, Rinfi;
e) mai mică decât costul capitalurilor proprii ale întreprinderii,
Kc.
ANS:B
52. O firmă impune un nivel maxim al termenului de recuperare de 2,5 ani

pentru proiectele sale de investiţii. în perioada dată se analizează două
proiecte de investiţii concurente, A şi B, pentru care s-au estimat
următoarele fluxuri de numerar:
RON
Anul Fluxul de numerar
PROIECTA PROIECT B
0 -25.000 -72.000
1 16.000 30.000
2 16.000 30.000
3 3.000 15.000
4 3.000 200.000
Să se calculeze termenul de recuperare al investiţiei pentru cele două proiecte

concurente şi să se aleagă proiectul cel mai bun.
a) 1,2 ani; 2,3 ani; A;
b) 2,5 ani; 2,5 ani; A şi B;
c) 1,56 ani; 2,8 ani; A;
d) 2,56 ani; 2,8 ani; B;
e) 2,56 ani; 3,2 ani; B.
ANS:D
53. Care dintre ratele următoare nu este o formă a rentabilităţii economice?

Profit net
a) 14
Activ
economic
EBIT -1
b)
c)
Activ economic CA
Capitaluri investite
Profit net
d)
Activ economic EBE
e)
Im o + NFR
unde:
-EBIT = profit înainte de dobânzi şi de impozitul pe profit; -1 =
impozitul pe profit;
-EBE = excedentul brut de exploatare;
-Imo = imobilizări;
-NFR - nevoia de fond de rulment;
-CA — cifra de afaceri.
ANS:C
54. Bilanţul înainte de repartizarea profitului oferă următoarele informaţii

(RON):
-^active circulante 50.000, din care disponibilităţi 20.000;
-capital social 20.000;
-profit net nerepartizat 15.000, urmând a se repartiza 7.000 pentru
reinvestire şi restul se va distribui sub formă de dividend:
-datorii financiare totale 60.000 din care 20.000 credite bancare
curente;
-datorii de exploatare 30.000.
Indicatorii, fond de rulment financiar (FRF ), nevoia de fond de rulment
(NFR) şi trezoreria netă (77V), au următoarele valori (RON): \ . F R F = 0
4. NFR = -8.000 7.72^=16.000
3.FRF = -8.000 5.NFR = 0 S.TN=-S.000
4.FRF =+8.000 6. NFR = +8.000 9. 77V=0
a) 1,6,8;
b) 2,4,9;
c) 1,4,8;
d) 3,4,7;
e) 3,6,9.
ANS:B
55. Bilanţul unei întreprinderi pune în evidenţă valoarea activului total în

sumă de 100.000 RON, finanţată în proporţie de 30% din
capitaluri proprii, 40% din datorii financiare pe termen lung şi restul din
datorii pe termen scurt. Rata activelor circulante (rata de structură) este de
55%. In aceste condiţii rata lichidităţii generale va fi:
a) 1,83;
b) 0,545;
c) 3,333;
d) 1,55;
e) 0,25.
ANS:A
56. Analiza funcţională a contului de profit şi pierdere pune în evidenţă

anumiţi indicatori, dintre care: I. excedentul brut al exploatării; 2. profitul
brut al vânzărilor; 3. marja asupra cheltuielilor directe; 4. profitul din
exploatare; 5. profitul înaintea impozitării; 6. marja asupra cheltuielilor
variabile; 7. profitul sau pierderea netă ce provine din activităţile ordinare;
8. profitul net al exerciţiului.
a ) 1, 2, 3, 4, 8;
b ) 2, 3, 4, 6, 8;
b ) 2, 4, 6, 7, 8;
c ) 1, 2, 4, 6, 8;
d ) 2, 4, 5, 7, 8.
AN S:E
57. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON): imobilizări

= 800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii =
700; datorii pe termen l u ng = 260; datorii de exploatare = 80; credite
bancare curente = 200; fondul de rulment (FR), nevoia de fond de
rulment (NFR) şi trezorerie netă (77V) au următoarele valori:
\ . F R = 160 RON 4.NFR = 300 RON 7. 7iV = -140 RON
2.FR = 300 RON 5. NFR = 160 RON 8. TN= +140 RON
3.Fi? = -100 RON 6. NFR = 40 RON 9. 7;V= 120 RON Răspunsul
corect este:
a ) 2, 5, 9.
b ) 1, 4, 7
c ) 2, 5, 7
d) 3,5,9;
e) 1,6,7.
ANS:B
58. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului contabil

rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100; activ circulant 200;
capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen lung 125; datorii pe termen
scurt 100. Valoarea indicatorului situaţie netă este:
a) 125;
b) 175;
c) 75;
d) 50;
e) nu se poate calcula.
ANS:C
59. O întreprindere prezintă următoarele informaţii (RON): imobilizări =

1800; stocuri = 240; creanţe = 140; lichidităţi = 60; capitaluri proprii -
1700; datorii pe termen lung = 260; datorii de exploatare = = 80; credite
bancare curente = 200. Indicatorii fond de rulment (FR), nevoia de fond
de rulment ('NFR) şi trezoreria netă (TN) au următoarele valori:
1.F /? = -160
2.FR = 16 0
3.FR = 300
4.NFR = 100
5.NFR = -540
6.NFR = 300
7.TN= 60
8.7W = -140
9.TN = -460
a ) 3, 5, 8
b ) 1, 6, 9
c ) 3,4,9
d) 2,6,8,
e ) 2, 4, 7.
AN S: D
60. O întreprindere dispune de următoarele informaţii (RON): imobilizări =

1200; stocuri = 360; creanţe = 210; lichidităţi = 90; capitaluri proprii =
1050; datorii pe termen lung = 390; datorii de exploatare = 120; credite
bancare curente = 300. Capitalurile permanente (CPm), activul net (AN)
şi trezoreria netă (TN) sunt:
1.CPm = 1740
2.CPm = 1050
3.CPm = 1440
4 . AN= 1050
5.AN= 1740
6.AN =510
7.77V=-210
8.77V = -240
9.TN= 90
a ) 1, 4, 8
b ) 3, 4, 8
c ) 2, 5, 9
d ) 3, 5, 8
e ) 3, 4, 7.
AN S:E
61. Bilanţul unei întreprinderi în exerciţiul N prezintă următoarele

informaţii (RON): imobilizări = 1600; stocuri = 500; creanţe = 300;
lichidităţi = 120; capitaluri proprii = 800; datorii financiare pe termen lung
= 320; datorii de exploatare = 1200; credite bancare curente = 200.
Indicatorii situaţie netă (SN), fond de rulment (FR), trezorerie netă
(TN) şi rata de finanţare a nevoii de fond de rulment (R nfr ) au valorile:
1.SN= 1000 RON 5. FR = ^00 RON 9. 7 7V= 80R ON 2.SN=
800 RON 6. FR =-480 RON 10. RiWli = 1,2
2.SN= 1120 RON 7. TN— -80 RON 11.
RiWR = 0,83
3.FR = 480 RON 8. TN= 880 RON 12.
RlWR = -1,2
a ) 2, 5, 8, 11;
b ) l , 4, 9, 10;
c ) 3, 6, 8, 1 2;
d) 2, 6, 9, 10;
e) 2, 6, 7, 10.
ANS:E
62. Contul de profit şi pierdere oferă următoarele informaţii (RON): cifra

de afaceri = 6000; cheltuieli materiale = 2800; cheltuieli cu personalul =
600; impozite, taxe şi vărsăminte asimilate = 200; dobânzi = 320;
amortizarea imobilizărilor = 400; impozit pe profit = 756. Valorile corecte
ale indicatorilor: excedentul brut de exploatare ( EBE), rezultatul curent
(RC ) şi capacitatea de autofinanţare (CAF) sunt:
1 = 3200 4. RC= 1680 7. CAF =1644
2.EBE - 2400 5. RC = 924 S.CAF=\324
3.£££ = 2000 6. RC= 888 9.04^ = 2080
a ) 1, 4, 7;
b ) 2, 5, 8;
C) 3,4,9;
d) 2,4,8;
e)2,4,7.
ANS:D
63. La o cifră de afaceri de 17.500 RON, cu 60% cheltuieli variabile şi

8.650 RON cheltuieli fixe din care 1.000 cheltuieli fixe cu dobânzile,
pragul de rentabilitate este de (RON):
a) 21.625;
b) 19.125;
c) 2808;
d) 8.850;
e) 7.650.
ANS:A
64. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:
%
a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei;

b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea mai
mare;
c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă
absolut similară;
d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă;
e) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă pozitivă.
ANS:D
65. Bilanţul financiar: 1) este de regulă o analiză externă făcută, de obicei,
de o bancă; 2) este de regulă o analiză internă făcută de însăşi firma; 3)
este făcut în perspectiva continuării activităţii; 4) este făcut în perspectiva
încetării activităţii; 5) este obligatoriu prin legea contabilităţii.
a) 1,3,5;
b) 2,4, 5;
c) 1, 4;
d) 2,3;
e) 4.
ANS:C
66. Pasivul bilanţului financiar este ordonat după:

a) lichiditate;
b) exigibilitate;
c) valoare;
d) randament;
e) eficienţă.
ANS:B
67. Calculul fondului de rulment (FR ) se face după relaţia:

a) FR = AC - DC;
b) FR = TA- TP;
c) FR = Kpr-AC;
d) FR-RP + NP
e) FR = RP- NP. unde: AC = activ circulant; DC =
datorii circulante; TA = trezorerie activă; TP — trezorerie
pasivă; Kpr = capital propriu; RP = resurse permanente; NP =
nevoi permanente.
ANS:E
68. Necesarul de fond de rulment pozitiv face ca finanţarea activului

circulant să se facă din: 1) capitalul fix; 2) fondul de rulment; 3)
creditul comercial; 4) amortizare; 5) creditul bancar de trezorerie; 6)
împrumut obligatar.
f) 2;
g) 1,3;
h) 4,6;
i) 2,5;
j) 5.
ANS:D
69. Producţia exerciţiului include: 1) producţia vândută; 2) producţia

stocată; 3) producţia imobilizată; 4) autoconsumul; 5) preţuri
comparabile; 6) preţuri iniţiale.
k) 1,2,3,4,5,6;
l) 1,4;
m) 2,4, 5;
n) 1,2,3,5;
o) 1,2,3.
ANS:E
70. O rată nominală a rentabilităţii economice este de 150%, în condiţiile unei

inflaţii de 5%, reprezintă în termeni reali un procent de:
a) 145%;
b) 155%
c) 185,7%;
d) 138%;
e) 150%.
ANS:A
A
71. In sistemul bugetar al întreprinderii există bugete principale şi

secundare. Care dintre acestea sunt secundare? 1. bugetul vânzărilor; 2.
bugetul investiţiilor; 3. bugetul producţiei; 4. bugetul administraţiei; 5.
bugetul publicităţii. Răspunsul corect este:
a) 2 + 3 + 4
b) 1 + 3 + 4
c) 3 + 4 + 5
d) 1 + 2 + 4
e) 2 + 4 + 5.
ANS:E
72. Rata nominală a rentabilităţii economice de 130%, în condiţiile unei
rate a inflaţiei de 100% reprezintă în termeni reali uri procent de:
a) 15%;
b) 30%;
c) 10%;
d) 25%;
e) 20%.
ANS:A
73. Sursele proprii interne pentru finanţarea pe termen lung sunt: 1.
aporturi noi de capital, în numerar; 2. autofinanţarea; 3. subvenţii de la
bugetul statului; 4. vânzarea de imobilizări corporale; 5. aporturi noi de
capital în natură; 6. vânzarea de imobilizări financiare; 7. încorporarea
rezervelor şi a primelor de emisiune în capitalul social.
a) 3 + 4 + 5;
b) 3 + 6 + 7;
c) 2 + 3 + 7;
d) 2 + 4 + 6;
e) 2 + 5 + 6.
ANS:D
74. Insuficienţa de fond de rulment apare atunci când:

a) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor perma-
nente;
b) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor proprii;
c) creditul comercial acordat de firmă este mai mare decât cel
primit de firmă
d) scade disponibilul în casă şi/sau în contul de la bancă;;
e) scade durata de încasare a clienţilor.
ANS:A
75. Necesarul de fond de rulment arată:

a ) nevoia de credite pe termen lung;
b ) nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofertă de credit
bancar pe termen lung;
c ) nevoia de credite bancare de trezorerie;
d ) nevoia de stocuri materiale pentru exploatare;
e ) nevoia de lichidităţi.
ANS:C
76. Potrivit bilanţului la 30.VI.2006 firma SC dispune de resurse proprii

de 1103,9 RON şi are angajate credite bancare de 391,4 RON, din care
161,0 cu scadenţa peste un an. Activul bilanţier este de 1695,9 RON,
activul circulant 418,8RON iar disponibilităţile în sumă de 34,6 RON.
Care este fondul de rulment al firmei (RON)?
a ) nu se poate calcula;
b ) -431,0;
c ) 22,4;
d ) -200,6;
e) -22,4.
ANS:C
77. Indicatorul valoare adăugată prezintă interes pentru că: 1. realizează

legătura între nivelul micro şi macroeconomic; 2. exprimă mărimea
absolută a rentabilităţii financiare; 3. reprezintă un indicator pentru
aprecierea contribuţiei proprii a întreprinderii la realizarea producţiei sale;
4. permite, în condiţii de funcţionare identice, realizarea anumitor
clasificaţii sectoriale; 5. exprimă rezultatul tuturor operaţiilor curente ale
întreprinderii; 6. reflectă structura financiară a întreprinderii.
a ) 1, 3, 4;
b ) 1, 2, 5;
c ) 3, 5, 6;
d) 2,4,5;
e) 1,5,6.
ANS:A
78. Modelul Wilson de gestiune a stocurilor de materii prime şi materiale

permite determinarea mărimii optime a stocului de aprovizionat (5). Pe
baza stocului optim şi a necesarului anual de aprovizionat ( N ) , se poate
stabili intervalul mediu între două aprovizionări (/) astfel:
a) i = (N*360)/S;
b) i = (S*360)/N;
c) i = N/S;
d) i = S/N;
e) i = S - N .
ANS:B
79. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor de

60 de zile, iar pentru anul de plan estimează o accelerare a rotaţiei faţă de
anul de bază cu 14 rotaţii/an. In aceste condiţii durata de rotatie a
stocurilor s-ar reduce cu:
a) 14 zile;
b) 18 zile;
c) 46 zile;
d) 42 zile;
e) 90 zile.
ANS:D
80. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 80 de zile, iar
pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de 240 RON (CA)
şi o valoare a creanţelor - clienţi de 60 RON. în aceste condiţii, durata de
încasare a clienţilor în anul de plan:
a) creşte cu 10 zile;
b) scade cu 10 zile;
c) creşte cu 90 zile;
d) creşte cu 22,5 zile;
e) scade cu 90 zile.
ANS:A
81. In funcţie de riscul pe care îl implică investiţiile pentru perspectiva

întreprinderii, acestea sunt: 1. umane; 2. de înlocuire; 3. de modernizare;
4. comerciale; 5. sociale; 6. de dezvoltare; 7. pentru publicitate şi reclamă;
8. strategice.
a) 1, 5, 7, 8;
b) 2, 4, 5, 8;
c) 4, 5, 6, 7;
d) 2, 3, 6, 8;
e) 1, 7, 8.
AN S: D
82. In cazul majorării capitalului social, prin aport nou în numerar, rezultă
o primă de emisiune atunci când valoarea de emisiune a noilor acţiuni
este:
f) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor, după creşterea
capitalului;
g) mai mare decât valoarea de piaţă a acţiunilor vechi;
h) mai mică decât valoarea nominală;
i) mai mare decât valoarea nominală;
j) egală cu valoarea nominală.
ANS:D
83. La o cifră de afaceri realizată în perioada de bază în sumă de 100.000
RON, o întreprindere înregistrează cheltuieli variabile de 75.000 RON şi
un profit de 10.000 RON. Pentru perioada de previziune estimează un
profit de 18.000 RON. Utilizând modelul pragului de rentabilitate,
obţinem un volum al noii cifre de afaceri pe care.trebuie să-1 realizeze
întreprinderea în sumă de:
k) 231.000 RON;
l) 132.000 RON;
m) 114.000 RON;
n) 99.000 RON;
o) 100.000 RON.
ANS:B
84. Formula {producţia exerciţiului - consumuri externe de la

terţi) defineşte:
p) valoarea adăugată;
q) excedentul brut al exploatării;
c) rezultatul exploatării;
d) rezultatul curent;
e) capacitatea de autofinanţare.
ANS:A
85. Formula (rezultatul exploatării + veniturile financiare - cheltu-

ielile financiare) defineşte:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut al exploatării;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net;
e) rezultatul financiar.
ANS:C
86. Marja asupra cheltuielilor variabile este: 1. diferenţa dintre cifra de

afaceri şi cheltuielile directe; 2. suma dintre cheltuielile variabile şi
profitul net; 3. diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile variabile; 4.
diferenţa dintre profit şi cheltuielile variabile; 5. suma dintre profit şi
cheltuielile fixe.
a) 1+ 5;
b) 3 + 5;
c) 3;
d) 2 + 3;
e) 2 + 4.
ANS:B
87. Rata lichidităţii imediate arată:

a) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe termen
scurt;
b) ponderea valorilor disponibile în total valori;
c) măsura în care disponibilităţile se găsesc sub formă de bani
lichizi;
d) ponderea valorilor lichidabile în 48 de ore în total valori;
e) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe termen
lung.
ANS:A
88. Rata lichidităţii generale (Rlg) arată o situaţie normală atunci când
valoarea ei este:
a) sub 100%;
b) între zero şi 0,5;
c) negativă;
d) pozitivă;
e) supraunitară.
ANS:E
89. Rata lichidităţii reduse se calculează după relaţia:

a) (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv;
b) (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant;
c) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen
scurt;
d) valori lichidabile pe termen scurt / total valori;
e) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen
lung.
ANS:C
90. Din bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului N rezultă următoarea situaţie

(mii. RON):
Activ AM N Pasiv N-1 N
Imobilizări 760 680 Capital propriu 430 520
Active 200 700 Datorii financiare 500 750
circulante Datorii de exploatare 30 11 0
Din contul de profit şi pierderi aferent aceleaşi perioade s-au reţinut

următoarele date (mii. mei): vânzări de mărfuri = 640; producţia vândută = 1200;
consumuri de la terţi = 920; cheltuieli cu personalul = = 400; cheltuieli cu
amortizarea = 200; cheltuieli cu dobânzile = 100; cota de impozit pe profit = \
6%, Pe baza datelor de mai sus, rentabilitatea economică (Re) şi
rentabilitatea financiară (Rf) vor avea următoarele mărimi:
]. Re =1 7,74% 4. Rf= 17,74%
2. Re = 30,62% 5. Rf= 42,97%
3./te = 38,3% 6.Rf= 38%
a) 1,5;
b ) 2,5;
c) 3,6;
d) 1,4;
e) 2,6.
ANS:B
91. Din bilanţurile de deschidere (AM) şi de închidere (N) ale unei

întreprinderi rezultă următoarea situaţie (mii RON):
Activ N-\ N Pasiv N-1 N
Imobilizări 665 595 Capitaluri proprii 376,25 455
Active 175 612,5 Datorii financiare 437,5 656,25
circulante Datorii de 26,25 96,25
exploatare
TOTAL 840 1207,5 *
TOTAL 840 1207,5
s
Din contul de profit şi pierderi s-au reţinut următoarele: profit net = =115,5
mii.lei; cheltuieli cu dobânzile = 87,5 mii.lei. Rentabilitatea economică
determinată ca media aritmetică ponderată a capitalurilor întreprinderii
(calculată ca procent cu trei zecimale) va avea următoarea valoare:
a) 24,945%;
b) 22,1%;
c) 24,421%;
d) 24,245%;
e) 30%.
ANS:A
92. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă

următoarele date (mii RON):
Activ N-1 N Pasiv N-1 N
Imobilizări 1900 1700 Capitaluri proprii 1075 1300
Active 500 1750 Datorii financiare 1250 1875
circulante Datorii de exploa 75 275
tare
TOTAL 2400 3450 TOTAL 2400 3450
Cifra de afaceri 4600, cheltuieli monetare de exploatare 3715; amortizări 85;

cheltuieli cu dobânzile 250; cota de impozit pe profit este de 38%. Valorile
indicatorilor cash-flow de gestiune (CFgest) cash-flow disponibil pentru
acţionari (CFDact) şi cash-flow disponibil pentru creditori (CFDcr) pot fi:
1. CFgest = 259 4. CFDact = -375 7. CFDcr = -115
2.CFgest = 341 5. CFDact= 116 8.CFDcr= 116
3.CFgest = 676 6. CFDact = 225 9. CFDcr = -375 Răspunsul
corect este:
a) 1,6,9;
b) 3,6,7;
c) 2, 4, 8;
d) 3,5,8;
e) 3,5,9.
ANS:E
93. Durata de încasare a clienţilor în anul de bază este de 60 de zile,

iar pentru anul de plan se estimează un volum al vânzărilor de 20mii
RON şi o valoare a creanţelor-clienţi de 5mii RON. în aceste condiţii,
durata de încasare a clienţilor în anul de plan ar creşte cu:
a) 1380 zile;
b) 90 zile;
c) 30 zile;
d) 60 zile;
e) 10 zile.
ANS:C
94. O întreprindere înregistrează în anul de bază o rotaţie a stocurilor

de 60 de zile iar pentru anul de plan estimează o accelerare a
A
rotatiei fată de anul de bază cu 14 rotatii/an. In aceste condiţii » * ♦ »

durata de rotaţie a stocurilor s-ar reduce cu:
a) 14 zile;
b) 18 zile;
c) 12 zile;
d) 46 zile;
e) 42 zile.
ANS:E
95. In perioada de bază durata de achitare a furnizorilor a fost de 130

zile, iar pentru anul de plan s-a estimat o cifră de afaceri în sumă de
40 mii RON şi o valoare a furnizorilor de 10 mii RON. în aceste
condiţii durata de achitare a furnizorilor în anul de plan s-a redus cu:
a) 90 zile;
b) 40 zile;
c) 30 zile;
d) 50 zile;
e) 60 zile.
ANS:B
96. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi al exerciţiului N prezintă

următoarele informaţii: imobilizări 1287,5; stocuri 325; creanţe 125;
lichidităţi 125; capitaluri proprii 937,5; datorii pe termen lung 662,5;
datorii de exploatare 262,5; cifra de afaceri 1875. Nevoia de fond de
rulment exprimată în zile de rotaţie în raport cu cifra de afaceri este de:
a) 12 zile;
b) 60 zile;
c) 21,6 zile;
d) 36 zile;
e) 90 zile.
ANS:D
97. La o cifră de afaceri de 15.000 RON marja asupra cheltuielilor

variabile este de 45% şi cheltuieli fixe de 3.600 RON. Valoarea cifrei de
afaceri pentru care marja asupra cheltuielilor variabile este egală Cu
cheltuielile fixe este de:
a) 6.750;
b) 6.545;
c) 8.000;
d) 33.333;
e) 15.000.
ANS:C
98. O întreprindere cu active comerciale de AE0 = 525, formate din

capitaluri proprii de CPRq = 425 şi din datorii de DATq = 100, a
realizat un profit net de PN\ = 72 şi dobânzi de Dob\ = 54. în aceste
condiţii, rata rentabilităţii economice este egală cu:
a) 10,28%;
b) 13,71%;
c) 3,42%;
d) 24%;
e) 31%.
ANS:D
99. Din bilanţul unei întreprinderi întocmit la sfârşitul exerciţiului contabil

rezultă următoarele date (RON): activ imobilizat 100;
activ circulant 200; capital social 50; rezerve 25; datorii pe termen lung
125; datorii pe termen scurt 100. Valoarea indicatorului trezorerie netă
este:
a) 125;
b) 100;
c) 75;
d) 50;
e) 0.
ANS:E
100. Rata nominală a rentabilităţii economice de 120%, în condiţiile

unei rate a inflaţiei de 50% reprezintă în termeni reali un procent de:
f) 2,0%;
g) 70%;
h) 46,66%;
i) 25%;
j) 50%.
ANS:C
101. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările

prin metode:
k) bazate pe venit;
l) bazate pe cifra de afaceri;
m) bazate pe active;
n) bursiere;
o) metoda multiplilor.
ANS:C
102. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren

intravilan, destinat construcţiilor de locuinţe individuale, este metoda:
p) extracţiei;
q) parcelării şi dezvoltării;
c) capitalizării rentei funciare (chiriei);
d) reziduală;
e) producţiei agricole anuale.
ANS:B
103. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare

estimată va fi:
a) valoarea de piaţă;
b) valoarea subiectivă;
c) valoarea de asigurare;
d) valoarea reală
e) valoarea justă.
ANS:B
104. Scopul analizei financiare în evaluare este să permită:

a) calculul activelor;
b) determinarea valorii de piaţă;
c) impunerea justă;
d) diagnosticarea de dinamică a evoluţiei în timp a echilibrelor şi
performanţelor afacerii;
e) metodologia evaluării.
ANS:D
105. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior;
b) din anul anterior;
c) dintr-un an viitor;
d) depinde de metodologia abordată de analist;
e) nu se calculează.
ANS:D
106. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau

indirect, în formula de calcul a valorii întreprinderii sau unor active
necorporale separate, prin metoda DCF:
a) rata de actualizare şi fluxul de numerar;
b) rata de capitalizare;
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune;
d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatării;
e) rata de actualizare.
ANS:D
107. In abordarea prin piaţă, întreprinderile comparabile trebuie să fie:

a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate;
b) similare şi relevante;
c) identice şi în aceeaşi ţară;
d) cu acelaşi profit net;
e) identice intercontinental.
ANS:B
108. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:

a) ponderea valori lor diferite obţinute;
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul
obţinut prin aplicarea metodelor de evaluare;
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de
evaluare;
d) precizarea unei valori minime;
e) din selecţia de scenarii.
ANS:C
A
109. In metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:

a) sunt preluate la valoarea contabilă;
b) sunt eliminate;
c) sunt preluate la valoarea corectată;
d) sunt actualizate prin indexare;
e) sunt diminuate la cota alocată exerciţiului financiar.
ANS:B
110. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de export-

import, un activ din afara exploatării este:
a) autoturismul utilizat de manager;
b) valuta din contul de Ia bancă;
c) stocul producţiei neterminate;
d) terenul din. coproprietatea cu vecinul,-aferent drumului de-
acces;
e) centrala termică a întreprinderii.
ANS:B
111. Standardele Internaţionale de evaluare:

a) sunt obligatorii în toate ţările;
b) reprezintă cea mai bună practică;
c) sunt impuse de autorităţile Statului;
d) reprezintă o modă;
e) nu se utilizează în România.
ANS:B
112.Ce reprezintă "x' şi "y”în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net/X=
= y/Venituri x Venituri/Active x Active/Capital propriu
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii;

b) X = capital propriu şi 7= profit net;
c) X= venituri şi 7= profit net;
d) X = capital propriu şi 7= cifra de afaceri;
e) X - cifra de afaceri, 7= active de exploatare.
ANS:B
113. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu

administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe;
b) pe baza costului de înlocuire net;
c) pe baza costului de reconstrucţie;
d) pe baza valorii de vânzare forţată;
e) prin valoarea de patrimoniu.
ANS:B
114. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul

metodei capitalizării, poate fi estimată:
a) la orice nivel;
b) ca fiind mai mare decât rata de capitalizare;
c) ca fiind fluctuantă anual;
d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei
domeniului şi/sau PÎB;
e) dată de Standard&Poors.
ANS:D
115. în elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:
a) evoluţia pieţei pe care operează întreprinderea şi diagnosticul
întreprinderii;
b) pe baza unei testări Box-Jenkins;
c) ratele de profit realizate de piaţă;
d) modelul teoretic Anghel Rugină;
e) prognoza Emil ian Dobrescu.
ANS:A
116. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:

a) informaţii din cotidiene de profil;
b) analiza datelor furnizate de client;
c) zvonuri;
d) date statistice oficiale furnizate de autorităţi şi certificatori de
tranzacţii;
e) modelări teoretice.
ANS:D
117. Valoarea de piaţă vs. Valoarea de investiţie, calculată prin metodele

de capitalizare/actualizare, poate fi:
a) egală;
b) mai mică
c) mai mare;
d) nu se compară
e) egale cu valoarea de lichidare.
ANS:B
118.Rotaţia activului total (în număr de rotaţii) este:

a) active nete/active totale;
b) active totale/cifra de afaceri;
c) cifra de afaceri/active totale;
d) capital permanent/activ total;
e) capital propriu-active imobilizate.
ANS:C
119. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii:

a) capitalului de lucru;
b) capitalului împrumutai;
c) capitalului permanent;
d) capitalului propriu;
e) companii lor care au un coeficient beta = 1.
ANS:D
120. Inspecţia unei proprietăţi presupune:

a) prezentarea unor imagini fotografice sau video ale proprietăţii;
b) prezenţa clientului împreună cu evaluatorul;
c) prezenţa agentului imobiliar;
d) prezenţa funcţionarului cadastral;
e) prezenţa proprietarului.
ANS:B
121. Care este amplasamentul ideal al spaţiilor comerciale mici?

a) în lungul străzii;
b) între două şiruri de blocuri cu 7 scări şi 10 etaje;
c) la intersecţia a două străzi intens circulate;
d) în zona cu parcare auto;
e) lângă un hypermarket.
ANS:C
122. Ce tip de valoare se va estima în evaluarea pentru garantarea de

credite, ipoteci şi gajuri:
a) valoarea de investiţie;
b) valoarea de piaţă şi riscurile ce o pot afecta la data evaluării;
c) valoarea de casare;
d) valoarea de utilizare în continuitate;
e) valoarea de asigurare.
ANS:B
123. Pentru garantarea de credite, evaluarea trebuie să fie:

a) bazată pe metoda costului de înlocuire net;
b) responsabilă şi riguroasă;
c) similară şi relevantă;
d) precaută din cauza naturii litigioase;
e) ipotetică.
ANS:B
124. In evaluarea pentru asigurare se va estima:

b) valoarea de investiţie;
c) valoarea de reconstrucţie;
d) valoarea contabilă;
e) valoarea de lichidare.
ANS:C
125. In evaluarea pentru stabilirea despăgubirilor pentru expropiere se

va estima:
b) valoarea de investiţie;
c) valoarea de lichidare;
d) valoarea de utilizare;
e) valoarea viitoare.
ANS:A
A
126. In cazul în care evaluatorul este solicitat să-şi spună părerea

despre adecvarea proprietăţii imobiliare, ca garanţie de credit:
a) va refuza lucrarea;
b) va exprima o opinie, numai dacă este asigurat pentru
răspundere profesională;
c) va exprima o opinie, ţinând cont de natura proprietăţii;
d) va exprima o opinie, depinzând de condiţiile de acordare a
creditului;
e) va efectua lucrarea în conformitate cu indicaţiile clientului.
ANS:C
127. Dacă în timpul unei evaluări se identifică o problemă de

poluare, evaluatorul:
a.) îşi declină responsabilitatea;
b) întrerupe lucrarea de evaluare;
c) informează Ministerul Mediului;
d) menţionează explicit natura, profunzimea şi rezultatul
investigaţiei;
e) continuă lucrarea pe răspunderea clientului.
ANS:D
128. Utilizarea speculativă înseamnă:

a) valoarea de investiţie minus cheltuielile de amenajare;
b) proprietate păstrată pentru vânzare ulterioară;
c) proprietate âcHizîţionată la un preţ neobişnuit de mic;
d) proprietate achiziţionată la lichidarea tuturor activelor;
e) teren deţinut de promotorii imobiliari.
ANS:B
129. Ce termeni nu sunt cuprinşi în definiţia valorii de piaţă?

a) marketing adecvat;
b) la data evaluării;
c) suma estimată;
d) cumpărător şi vânzător hotărât;
e) o proprietate neschimbată.
ANS:E
130. Principiul anticipării face referire la:

a) existenţa pe piaţă a unor bunuri similare cu preţuri diferite;
b) preţul unei proprietăţi variază direct cu cererea;
c) valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi depinde de cât
de mult contribuie aceasta la valoarea întregului;
d) valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea prezentă a
tuturor fluxurilor viitoare anticipate;
e) valoarea provine din beneficiile viitoare care urmează a fi
generate de proprietatea deţinută.
ANS:E
131. Intregul proces de evaluare a unei întreprinderi reprezintă:

a) o procedură sistematică utilizată pentru a estima o anumită
valoare a întreprinderii;
b) stabilirea activelor tangibile;
c) rata de fructificare a capitalului aşteptată de investitor;
d) Valoarea unei părţi componente a unei proprietăţi;
e) beneficiile viitoare anticipate.
ANS:A
132. Abordarea bazată pe active se bazează în mod esenţial pe prin-

cipiul:
a) anticipării;
b) substituţiei;
c) schimbării;
d) cererii şi ofertei;
e) contribuţiei.
ANS:B
133. Nu sunt active redundante următoarele elemente:
a) teren excedentar;
b) licenţe neutilizate;
c) creanţe incerte;
d) titluri de plasament;
e) capitaluri proprii.
ANS:C
134. Clasificarea evaluărilor în funcţie de scopul evaluării este făcută în

funcţie de:
a) evaluarea administrativă şi economică;
b) evaluarea pentru proprietarii afacerii;
c) evaluarea pentru instituţii financiar bancare;
d) evaluarea pentru persoane fizice;
e) evaluarea de proprietăţi imobiliare.
ANS:A
135. Valoarea unei proprietăţi este creată din interacţiunea a 4 factori:

a) utilitate, raritate, cerere şi ofertă;
b) raritate, dorinţă, cerere şi utilitate;
c) utilitate, dorinţă, ofertă şi raritate;
d) putere de cumpărare, raritate, dorinţă, utilitate;
e) raritate, dorinţă, putere de cumpărare şi ofertă.
ANS:D
136.Pentru un investitor tipul de valoare reprezintă:

a) valoare de asigurare;
b) valoare de investiţie;
c) valoare de impozitare;
d) valoare de piaţă;
e) valoare de anticipare.
ANS:B
137. Ipotezele şi condiţiile limitative sunt incluse în raportul de
evaluare pentru:
a) a responsabiliza evaluatorul;
b) a proteja evaluatorul şi a informa clientul;
c) a proteja destinatarul raportului;
d) a stabili coordonatele firmei că va face obiectul evaluării;
e) a estima valoarea dreptului de proprietate asupra unei părţi
din capital.
ANS:B
138. Metodele de evaluare se aleg în funcţie de:

a) scopul evaluării;
b) conjunctura economică;
c) dorinţele clientului;
d) indicaţiile proprietarului;
e) informarea utilizatorului.
ANS:A
139. Standardele de evaluare sunt utile:

a) în vederea alinierii la standardele de calitate;
b) în vederea alinierii la standardele de contabilitate;
c) în vederea înţelegerii uniforme a termenilor şi procedurilor de
evaluare;
d) pentru alinierea la cerinţele Comunităţii Europene;
e) în vederea ocupării unei nişe de piaţă.
ANS:C
A
140. In cadrul standardelor de evaluare se regăsesc:

a) tabele de încadrare;
b) definiţii ale unor termeni specifici evaluării;
c) indici de evaluare;
d) indici de actualizare;
e) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare.
ANS:B
141. Diagnosticul comercial vizează:
a) analiza factorilor tehnici de producţie;
b) analiza resurselor umane;
c) analiza riscurilor întreprinderii;
d) analiza pieţei pe care operează întreprinderea;
e) analiza aspectelor legale privind activitatea întreprinderii.
ANS:D
142. Abordarea pe bază de venit se bazează în primul rând pe:

a) principiul anticipării;
b) principiul comparaţiei;
c) principiul substituţiei;
d) principiul schimbării;
e) principiul contribuţiei.
ANS:A
143. Valoarea capitalului investit se referă la:

a) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi
celui împrumutat;
b) valoarea contabilă a capitalului împrumutat;
c) valoarea contabilă a capitalului propriu;
d) valoarea contabilă a capitalului preferenţial;
e) valoarea contabilă a capitalului încasat.
ANS:A
144. Rata rentabilităţii comerciale se calculează ca raport procentual

între:
a) profitul brut din vânzări şi cifra de afaceri;
b) profitul net din vânzări şi cifra de afaceri;
c) cifra de afaceri şi rentabilitatea comercială;
d) profitul net şi profitul brut;
e) producţia stocată şi cifra de afaceri.
ANS:A
145. Rata solvabilităţii generale se calculează ca raport dintre:

a) datorii totale şi active totale;
b) active totale şi datorii curente;
c) active totale şi datorii totale;
d) datorii curente şi active imobilizate;
e) active imobilizate şi datorii curente.
ANS:C
146. Rata de finanţare a stocurilor este un raport dintre:

a) stocuri şi FR;
b) active totale şi stocuri;
c) FR şi stocuri;
d) Active totale şi FR;
e) FR şi active totale.
ANS:C
147. Situaţia lichidităţii curente este satisfăcătoare în condiţiile

încadrării în intervalul:
a) 1 şi 1,2;
b) Î ş i 1,8;
c) 0,65 şi 1;
d) 1,2 şi 1,8;
e) 0,65 şi 1,8.
ANS:D
148. Rata lichidităţii generale are nivelul recomandat între:

a) 1 şi 2;
b) Nu este un nivel recomandat;
c) Sub 1,8;
d) 1,8 şi 2;
e) Sub 2.
ANS:D
149. Nu sunt active curente următoarele:

a) disponibilităţi în valută;
b) creanţe;
c) avansuri primite;
d) stocuri materiale;
e) creanţe şi stocuri.
ANS:C
150. Analiza potenţialului uman se referă la:

a) dinamica numărului de salariaţi;
b) dinamica numărului de zile lucrate;
c) dinamica salariului mediu;
d) dinamica producţiei;
e) dinamica salariaţilor cu două job-uri.
ANS:A
151. Analiza contractelor de asigurare este făcută în cadrul următoa-

relor tipuri de diagnostic:
a) diagnosticul comercial;
b) diagnosticul operaţional;
c) diagnosticul de management;
d) diagnosticul juridic;
e) diagnosticul resurselor umane.
ANS:D
152. In procesul de evaluare ultima etapă este:

a) sinteza rezultatelor;
b) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale;
c) analiza SWOT;
d) corelaţiile asupra valorii finale;
e) estimarea valorii finale.
ANS:B
153. Testul acid poate fi considerat satisfăcător în următorul interval:

a) 0,3 şi 1;
b) 0,65 şi 1;
c) 0,3 şi 0,5;
d) 0,5 şi 0,65;
e) 0,5 şi 1.
ANS:B
154. In procesul de evaluare prima etapă constă în:

a) definirea problemei;
b) sinteza rezultatului evaluării;
c) diagnosticul pentru evaluare;
d) diagnosticul pentru sintetizare;
e) prezentarea firmei evaluate şi a consultatului.
ANS:A
155. Analiza riscului de faliment poate fî numită şi:

a) metoda calculării veniturilor;
b) metoda cererii şi ofertei;
c) metoda scorurilor;
d) metoda financiară;
e) metoda substituţiei.
ANS:C
156. Analiza vânzărilor din perspectiva clientelei urmăreşte în primul

rând:
f) evoluţia NFR;
g) evoluţia structurală a cifrei de afaceri pe clienţi;
h) evoluţia FR;
i) evoluţia trezoreriei;
j) evoluţia stocurilor.
ANS:B
157. Diagnosticul comercial vizează:

k) piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa de
aprovizionare;
l) analiza detaliată a factorilor tehnici de producţie;
m) contractele de vânzare cumpărare, de închiriere şi cele de
locaţie;
n) potenţialul uman şi de management al firmei;
o) rezultatele obţinute şi probabile ale firmei.
ANS:A
158. Rata generală a absenteismului se determină ca raport procentual

între:
p) timpul efectiv lucrat şi timpul maxim disponibil;
q) timp lucrat şi număr de grevişti;
r) număr de zile de grevă şi număr total de salariaţi;
s) număr total zile de absenţă şi timpul maxim disponibil exprimat
în zile;
t) număr de grevişti şi număr mediu de personal.
ANS:D
159. Rata rentabilităţii fără risc:

a) reprezintă acel nivel de remunerare a capitalului investit în
condiţii de risc minim;
b) reprezintă costul întregului capital investit într-o afacere
imobiliară;
c) reprezintă un di vizor folosit pentru transformarea unui flux
anual constant sau o creştere constantă în valoarea actuală a
capitalului din care provine;
d) reprezintă calcularea valorii prezente la data evaluării a unui flux
bănesc viitor;
e) reprezintă actualizarea valorii trecute în condiţii de inflaţie.
ANS:A
160. Costul capitalului propriu reprezintă:
a) acel nivel de remunerare a capitalului investit în condiţii de risc
minim;
b) inversul ratei de capitalizare;
c) acea rată de rentabilitate pe care trebuie să o realizeze o firmă
astfel încât să menţină valoarea afacerii;
d) raportul între cursul unei acţiuni şi profitul net ce revine pentru
acea acţiune;
e) costul capitalului reinvestit.
ANS:C
161. Valoarea reziduală este:
a) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la sfârşitul perioadei
explicite de previziune;
b) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la începutul perioadei
c) valoarea estimată a proprietăţii evaluate la mijlocul perioadei
d) valoarea estimată a proprietăţii evaluate în orice moment de
timp;
e) valoarea rămasă după evaluare.
ANS:A
162. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi pentru acţionari

(CFNA) reprezintă:
a) cash-flow brut la dispoziţia acţionarilor;
b) cash-flow rezidual Ia dispoziţia acţionarilo
c) cash-flow net la dispoziţia acţionarilor;
d) cash-flow de previziune la dispoziţia acţionarilor;

e) cash-flow brut la dispoziţia administratorului.
ANS:C
163. Un factor de risc sistematic este:

a) riscul de ne vânzare a acţiunilor;
b) riscul privind rotaţia la credite;
c) modificarea cursului de schimb valutar;
d) riscul nediversificării producţiei;
e) riscul nereal ¡zării previziunilor.
ANS:C
164. Un prim element care trebuie previzionat în cadrul metodei DFC

este:
a) cifra de afaceri;
b) creşterea perpetuă a veniturilor;
c) volumul investiţiilor necesare;
d) modificarea FR;
e) modificare NFR.
ANS:A
A
165. In metoda DFC din cash-flow brut previzionat nu se scad:

a) investiţiile necesare;
b) modificarea anuală a NFR;
c) ratele de plată pentru creditele primite;
d) dividendele disponibile pentru acţionari;
e) impozitele plătite.
ANS:D
166. Dişcounted cashrflow DCF se referă la:

a) metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi;
b) costul mediu ponderat al capitalului;
c) costul capitalului împrumutat;
d) metoda capitalizării profitului;
e) metoda estimării valorii reziduale.
ANS:A
167. In evaluarea unei mărci comerciale cea mai utilizată abordare este
cea pe bază de:
a) venit;
b) cost;
c) uzanţe;
d) cerere;
e) comparaţia de piaţă.
ANS:A
168. Mijloacele fixe aflate în afara exploatării se evaluează astfel:

a) valoarea de utilitate;
b) valoarea netă de realizare;
c) valoarea de previziune;
d) valoarea de înlocuire;
e) valoarea de lichidare.
ANS:B
169. Evaluarea unei mărci de produs se poate face prin:

a) DCF;
b) comparaţia de piaţă;
c) comparaţia de produs;
d) comparaţia de capital;
e) ANC.
ANS:A
170. Un teren în abordarea patrimonială poate fi tratat pe baza valorii

de:
a) piaţă;
b) rentabilitate;
c) achiziţie;
d) profitabilitate;
e) contabilitate.
ANS:A
171. Lin teren poate fi cel mai bine evaiuat prin:

a) Extracţie;
b) alocare;
c) tehnică reziduală;
d) compararea vânzărilor de piaţă;
e) ANC.
ANS:D
172. Costurile segregate sunt:

a) costurile directe şi indirecte;
b) costurile de reconstrucţie şi costul de înlocuire;
c) costurile unitare pentru componentele clădirii;
d) costuri unitare;
e) costuri fixe.
ANS:C
173. Capitalul investit este:

a) capitalul social;
b) capitalul net;
c) capitalul brut;
d) capitalul propriu şi creditele mai mari de un an;
e) activele totale.
ANS:D
174.Noţiunea de goodwill poate fi asociată cu:

a) valoare reziduală;
b) clientela;
c) supraprofitul;
d) cererea;
e) oferta.
ANS:C
175. Nu sunt proprietăţi intelectuale următoarele:

a) copyright-ul;
b) marca;
c) know how-ul;
d) brevetele;
e) avantajul contractului de asigurare.
ANS:E
176. Goodwill-ul poate fi estimat prin:

a) capitalizarea supraprofitului;
b) capitalizarea costurilor anterioare;
c) capitalizarea dobânzilor;
d) orice metodă de evaluare;
e) capitalizarea veniturilor.
ANS:A
177. Valoarea de piaţă a unei firmei în comparaţie cu valoarea ei de

investiţie (privită subiectiv) poate să fîe:
a) mai mare;
b) mai mică;
c) egală;
d) mai mică, mai mare sau egală;
e) obligatoriu mai mare ca 1.
ANS:D
178. Un raport de evaluare trebuie să:
a) arate baza legală a evaluării;
b) descrie activităţile efectuate de evaluator;
c) reprezinte mijlocul de comunicare a valorii;
d) calculeze o valoare;
e) arate o valoare viitoare reală.
ANS:C
179. Un raport de evaluare se poate verifica:

a) la cererea clientului;
b) la cererea beneficiarului;
c) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii estimate;
d) cu consimţământul autorului raportului;
e) dacă sunt dubii asupra corectitudinii valorii estimate, cu
consimţământul autorului raportului, la cererea clientului sau a
beneficiarului.
ANS:E
180. Valoarea de casare este:

a) mai mare ca valoarea de lichidare;
b) mai mică decât valoarea de lichidare;
c) egală cu valoarea de lichidare;
d) limita inferioară a valorii de lichidare în absenţa valorilor
negative;
e) limita superioară a valorii de lichidare.
ANS:D
181. Creanţele de lichidare au o valoare:

a) mai mare decât valoarea contabilă;
b) egală cu zero;
c) mai mică decât valoarea contabilă;
d) mai mică pentru că nu s-a încasat la timp;
e) mai mică decât 1.
ANS:C
182. Valoarea de ipotecare se estimează astfel:
a) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative;
b) se consideră elementele pe termen lung;
c) eliminarea elementelor speculative;
d) se consideră utilizarea curentă şi cele alternative, elementele
pe termen lung, eliminându-se elementele speculative;
e) este calculată de bancă, conform normelor metodologice.
ANS:D
183. Creditele contractate:

a) se evaluează la data lichidării;
b) se negociază separat cu banca creditoare;
c) se trec la datoria publică;
d) se reevaluează la data rambursării;
e) nu se evaluează.
ANS:A
184. Pentru salariaţi obligaţiile speciale:

a) nu se mai iau în considerare;
b) se achită după finalizarea lichidării;
c) se iau în considerare;
d) se evaluează la data lichidării;
e) vor fi achiziţionate de acţionari.
ANS:D
185. Veniturile care se înregistrează în avans:

a) se impozitează şi se trec la active;
b) se anulează;
c) se restituie celor ce le-au constituit;
d) nu se impozitează;
e) se consideră profit.
ANS:C
a
186. In cadrul activităţilor viabile separarea înseamnă:

a) asamblarea unei întreprinderi;
b) fuziunea serviciilor;
c) divizarea activelor;
d) fuziunea întreprinderilor;
e) divizarea managementului.
ANS:A
A
187. In principal evaluatorul acţionează în:

a) interes public;
b) interes profesional;
c) interes propriu;
d) interesul clientului;
e) interesul consumatorului.
ANS:A
188. Abordarea valorii finale se face pe baza următoarelor criterii:

a) diferenţelor între rezultatele obţinute;
b) competenţa evaluatorului;
c) valoarea reală;
d) precizia, calitatea informaţiilor şi judecata evaluatorului;
e) tipul valorii estimate şi cantitatea informaţiilor.
ANS:D
189. întreprinderile comparabile abordate prin metoda comparaţiei

trebuie să fie:
a) relevante şi similare;
b) cu profit net acelaşi;
c) ou profit brut diferit;
d) identice;
e) asemănătoare.
ANS:A
190. Relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se exprimă
printr-o rată:
a) a venitului;
b) globală;
c) de capitalizare;
d) de actualizare;
e) de substituţie.
ANS:C
191. In urma unei evaluări valorile diferite se conciliază prin:

a) selecţia unei valori;
b) media ponderată şi aritmetică;
c) eliminarea valorilor minime şi maxime;
d) eliminarea valorilor minime;
e) medie geometrică.
ANS:A
192. Estimarea valorii de lichidare se face:

a) la cererea cumpărătoru lui;
b) pentru toate întreprinderile neprofitabile;
c) numai când întreprinderea este falimentară;
d) la cererea vânzătorului;
e) când se vinde întreprinderea.
ANS:B
193. La lichidare stocurile au o valoare:

a) poate fi şi negativă;
b) mai mică decât valoarea contabilă;
c) mai mare decât valoarea contabilă;
d) mai mică deoarece nu se acordă garanţie;
e) egală cu valoarea contabilă.
ANS:A
194. Capitalul social al unei SC poate fi majorat prin:
a) aport în natură;
b) aport în creanţe;
c) încorporarea rezervelor legale;
d) profit;
e) impozite.
ANS:A
195. Un raport de evaluare trebuie să cuprindă:

a) declaraţiile de certificare;
b) baza de evaluare;
c) scopul evaluării;
d) baza şi scopul evaluării, precum şi declaraţii de certificare;
e) valoarea evaluată.
ANS:D
196. Atunci când se stabileşte tariful pentru evaluare se ţine cont de:
a) volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii;
b) costul întreprinderii;
c) valoarea întreprinderii;
d) veniturile obţinute de proprietate;
e) valoarea care a rezultat în urma evaluării.
ANS:A
197. Rata de actualizare faţă de R1R pentru întreprinderile evaluate

numai prin DCF este:
a) egală;
b) mai mare;
c) mai mică;
d) egală cu 1;
e) nu se poate aprecia.
ANS:A
198. Prin aplicare metodei DCF rezultă o valoare de tipul:
a) valoare cu bază majoritară;

b) valoare cu bază minoritară;
c) valoare cu bază majoritară sau minoritară;
d) valoare informală;
e) valoare estimativă.
ANS:C
199. Rata rentabilitătii costurilor este:

9
a) profit net / cheltuieli totale;

b) profit net / profit brut;
c) \profit brut / capital propriu;
d) profit net / capital propriu;
e) profit brut / cheltuieli totale.
ANS:A
200. Nu este factor de producţie:

a) contribuţia;
b) terenul;
c) munca;
d) capitalul;
e) munca salariată.
ANS:A
Teste grilă Asigurări şi pieţe de capital

A
1. In cadrul licitatiei bursiere se confruntă:

J
a) un vânzător cu mai mulţi cumpărători;

b) un cumpărător cu mai mulţi vânzători;
c) mai mulţi vânzători cu mai mulţi cumpărători;
d) un vânzător şi un cumpărător;
e) câţiva vânzători şi cumpărători.
ANS:A
2. Cuponul obligaţiunii este:

a) dobânda nominală a obligaţiunii;
b) rata dobânzii obligaţiunii;
c) diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală;
d) diferenţa dintre valoarea de rambursare şi cea nominală;
e) se mai numeşte primă de emisiune.
ANS:A
3. Care sunt pieţele componente ale pieţei de capital?
1.Piaţa monetară;
Piaţa primară de capital;
2.Piaţa secundară de capital;
3.Piaţa bancară;
4.Piaţa bunurilor de
consum. Alegeţi varianta
corectă:
a ) 2, 3 şi 4;
b) 5;
c) 4;
d) 2 şi 3;
e) 1 şi 4.
ANS:D
4. Mărfurile tranzacţionate în burse trebuie să aibă următoarele
caracteristici:
1.să fie bunuri generice;
2.să fie bunuri fungibile;
3.să fie bunuri standardizabile;
4.să fie bunuri cu grad redus de prelucrare;

5.să fie bunuri generale; Alegeţi varianta
corectă:
a) 1,2, 3 şi 4;
b) 1, 2, 3, 4 şi 5
c) 1,2 şi 3;
d) 2 şi 3;
e) 3.
ANS:C
5. Institutiile bancare:
a) acceptă depozite;
b) gestionează portofolii de active de capital ale clienţilor;
c) deschid conturi pentru clienţi;
d) emit active bancare (perfect lichide şi cu risc redus);
e) dau împrumuturi.
Care dintr^ afirmaţii nu este adevărată?
ANS:B
6. Titlurile financiare negociabile pe piaţa bursieră sau alte pieţe

reglementate se mai numesc şi instrumente bursiere şi se clasifică în
următoarele categorii:
a) titluri primare şi secundare;
b) titluri de credit şi debit;
c) titluri sintetice şi derivate;
d) titluri primare şi derivate;
e) titluri primare, sintetice şi derivate.
ANS:E
7. Care din subdiviziunile pieţei de capital facilitează numai emisiunea de

titluri financiare?
a) piaţa primară de capital;
b) piaţa secundară de capital;
c) bursa de valori;
d) bursa de mărfuri;
e) piaţa monetară.
ANS:A
8. Rolul primordial al organismului de autoritate al pieţei de capital este de a

asigura:
a) protecţia statului împotriva fraudelor;
b) protecţia emitenţilor;
c) protecţia investitorilor;
d) reglementarea pieţei financiare;
e) protecţia instituţiilor financiare.
ANS:C
9. Care este valoarea capitalului investit în acţiuni preferenţiale cu rată a

dividendului de 18%, dacă un investitor primeşte 1.000 RON dividende
anual?
a) este egală cu 18.000 RON;
b) este egală cu 5.556 RON;
c) este egală cu 55.556 RON;
d) este egală cu 1.800 RON;
e) este egală cu 7.356 RON.
ANS:B
10. Emisiunea primară de acţiuni este:

a) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscripţie, realizată pentru majorarea de capital
social;
b) procedura investiţională de cumpărare a unui număr mare de
acţiuni prin oferta publică de cumpărare;
c) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscripţie, pentru constituirea societăţii
comerciale pe acţiuni;
d) procedura investiţională de vânzare a unui număr mare de
acţiuni prin oferta publică de vânzare;
e) procedura investiţională de oferire de acţiuni potenţialilor
investitori pentru subscripţie, realizată pentru modificarea
capitalului social.
ANS:C
11. Oferta publică de vânzare este:

a) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 500 de
persoane;
b) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de
persoane;
c) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 300 de
persoane;
d) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 250 de
persoane;
e) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor
proprietarilor valorilor mobiliare vizate.
ANS:B
12. Oferta publică de cumpărare este:

a) tehnica de ofertă de a cumpăra acţiuni adresată tuturor
proprietarilor valorilor mobiliare vizate;
b) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin 100
de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;
c) tehnica de ofertare pentru cumpărarea unui pachet de acţiuni de
la un număr de cel puţin 500 de deţinători ai valorilor mobiliare
vizate;
d) tehnica de cumpărare a unui pachet de acţiuni de la cel puţin 300
de deţinători ai valorilor mobiliare vizate;
e) tehnica de vânzare de acţiuni adresată pentru minim 100 de
persoane.
ANS:A
13. O participare la capital care conferă drepturi de vot suficiente pentru a

alege şi revoca toţi membrii consiliului de administraţie este:
a) poziţie majoritară absolută;
b) poziţie majoritară;
c) poziţie de control;
d) poziţie de acţionar semnificativ;
e) poziţie long.
ANS:A
14. Investitorii care urmăresc să deţină o poziţie majoritară şi să intervină

în administrarea unei societăţi comerciale pe acţiuni,
sunt
denumiţi: »
a) investitori de portofoliu;
b) investitori strategici;
c) investitori financiari;
d) investitori direcţi;
e) investitori indirecţi.
ANS:B
15. Dreptul de preferinţă reprezintă:

a) dreptul unui acţionar de a subscrie cu prioritate acţiuni la
majorarea capitalului social, proporţional cu numărul de acţiuni
deţinute la data de referinţă la un preţ inferior preţului acţiunilor
oferite public;
b) dreptul acţionarilor de a cumpăra înaintea oricărui investitor din
afara societăţii şi la preţ preferenţial acţiuni puse în vânzare de
acţionarii societăţii deţinute public;
c) dreptul investitorilor din afara societăţii de a cumpăra înaintea
oricărui acţionar şi la preţ preferenţial acţiuni puse în vânzare de
acţionarii societăţii deţinute public;
d) dreptul unui investitor din afara societăţii de a subscrie cu
prioritate acţiuni la majorarea capitalului social, la un preţ inferior
preţului acţiunilor oferite public;
e) dreptul acţionarilor de a primi dividende mai mari decât
acţionarii din afara societăţii.
ANS:A
16. Bursele generale tranzacţionează:

f) numai bunuri materiale;
g) bonuri de tezaur;
h) titluri emise de către societăţile transnaţionale;
i) o gamă variată de mărfuri şi hârtii de valoare;
j) numai, aur şi metale preţioase.
ANS:D
17. Investitorii de capital formează împreună:
k) cererea de capitaluri;
l) oferta de capitaluri;
m) intermedierea transferurilor de capital;
n) emitenţii de valori mobiliare;
o) cererea agregată de monedă.
ANS:B
18. Obligaţiunea reprezintă o parte din:

p) capitalul social;
q) rezervele societăţii;
r) capitalul propriu;
s) activul net contabil;
t) valoarea un ui împrumut.
ANS:E
19. Atenuarea efectelor de diluţie se realizează de către societate prin:

a) acordarea de dividende sporite vechilor acţionari;
b) emisiunea de noi acţiuni sub paritate;
c) calcularea şi distribuirea de drepturi preferenţiale;
d) distribuirea unui profit pe acţiune mai mare;
e) apelarea la rezerve pentru distribuirea de dividende sporite
vechilor acţionari.
ANS:C
20. Obligaţiunile reprezintă titluri financiare:

a) cu venit variabil;
b) cu venit fix;
c) de participare la capitalul emitentului;
d) emise pe o durată nedeterminată;
e) cu scadenţa pe termen scurt.
ANS:B
21. Cum se caracterizează piaţa financiară?

a) este o piaţă închisă;
b) este o piaţă pe termen mediu;
c) este o piaţă pe termen lung;
d) este o piaţă dirijată;
e) este o piaţă pe termen scurt.
ANS:C
22. Obiectivele unui investitor, atunci când ia o decizie de investiţie pe

piaţa de capital sunt:
a) urmăreşte profitul fară să acorde atenţie riscului;
b) este interesat de risc, nu şi de rentabilitate;
c) să-şi recupereze investiţia fară realizarea unui profit;
d) să-şi maximizeze profitul în condiţii de risc minim;
e) să se retragă din piaţă atunci când nu este favorabil.
ANS:D
23. Una dintre afirmaţiile de mai jos este falsă:

a) oricine poate investi la bursă, în limita unor condiţii;
b) instrumentele de la bursă sunt emise pe termen indefinit;
c) valorile mobiliare sunt negociabile;
d) valorile mobiliare îşi pot schimba posesorul prin negociere;
e) tranzacţionarea se poate face fară intermediari.
ANS:E
24. Una din afirmaţiile de mai jos este falsă:

a) valorile mobiliare sunt instrumente negociabile;
b) posesorii de valori mobiliare nu au drepturi patrimoniale;
c) acţiunile sunt emise în forme materiale;
d) acţiunile sunt părţi din capitalul social şi au valoare nominală;
e) acţiunile sunt indivizibile.
ANS:B
25. Acţiunile ordinare sunt caracterizate prin:

a) nu pot fi transferate în mod liber;
b) nu reflectă mărimea capitalului social;
c) nu implică răspundere din partea acţionarilor;
d) dreptul de vot poate fi transmis terţilor;
e)dau drept de încasare de dividende.
ANS:E
26. Acţiunile preferenţiale sunt caracterizate prin:

a) nu au o valoare nominală;
b)nu sunt garantate de emitent;
c)conferă o rentabilitate minimă (dividend prioritar);
d)conferă drept de vot în cadrul AGA;
e) nu au aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
ANS:C
27. Valoarea unei acţiuni poate fi exprimată prin:

a) valoare nominală;
b) valoare contabilă;
c) valoare de piaţă;
d) valoare nominală, contabilă, de piaţă;
e) valoare actuală.
ANS:D
28. Care sunt efectele imediate ale unei majorări de capital (prin emisie
de noi acţiuni)?
a) creşte numărul de acţiuni în circulaţie;
b) scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari;
c) acţionarii vechi au întâietate la subscriere;
d) vechii acţionari au prioritate la subscriere, dar concomitant
scade procentul de acţiuni deţinute de acţionari şi creşte
numărul acţiunilor în circulaţie;
e) scade preţul de cotare la bursă.
ANS:D
29. Acţionarii care aleg să nu subscrie în cadrul unei majorări de capital

pot să-şi vândă drepturile la o valoare teoretică (DS,). Care este formula
de calcul corectă?
a) DSt = Cf*;
—
+1
n
b) D S , = C ~ P E
N + n C + PE, N + n C - PE * n
N + n C-PF*n
— +ln
ANS:A
30. Care sunt formele sub care se distribuie dividendul:

a) dividend anual, ca rezultat al politicii de dividend;
b) dividend fix, pentru cei ce deţin acţiuni privilegiate;
c) dividend provizoriu, ca avans înaintea dividendului definitiv;
d) dividend anual, fix sau provizoriu;
e) dividend anual, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute.
ANS:D
A
31. In urma unei majorări de capital, în care se acordă acţiuni gratuite,

dreptul de atribuire se calculează astfel:
C
a ) * N a)
Da=C+°
N + n C*N
b) Da=C-
N
+ n
C*n
N + n
c)DS,=
d)DS. =
C*N
d ) D a - C - —; şi D =
N + n C* N
d)Da=C + ^-;ş\Da=-
N + n
ANS:D
32. Una d i n următoarele afirmaţii este adevărată:

a) data înregistrării este data până la care ai drept de a primi
dividende;
b) data ex-dividend este aceeaşi cu data înregistrării;
c) data de referinţă este data la care se întruneşte AGA;
d) data de plată a dividendelor este înainte de data de înregistrare;
e) la data de înregistrare, practica a dovedit că preţul acţiunilor
creşte.
ANS:A
33. Când se hotărăşte distribuirea de dividende în acţiuni:

a) societatea va oferi bani cash direct proporţional cu procentul de
deţinere;
b) se distribuie la toţi acţionarii la aceeaşi rată fixă;
c) se preferă atunci când societatea nu a înregistrat profit, şi nu are
bani cash să-şi recompenseze acţionarii;
d) acţiunile noi primate conferă mai m u l t e drepturi decât cele
vechi (deţinute anterior procedurii);
e) se distribuie direct proporţional cu procentul de participare
ANS:E
34. Ce reprezintă profitul pe acţiune?

a) se calculează ca raport între dividend pe acţiuni şi cursul în
piaţă;
b) se calculează ca produs între dividende şi numărul de acţiuni
deţinute;
c) parte din profitul societăţii înregistrat la finalul anului;
d) un surplus financiar pentru cel care deţine acţiuni;
e) un indicator care reflectă evoluţia dividendelor.
C*n N + n'
C * « _•
N + n'
ANS:D
35. Din punct de vedere al relaţiei între profit şi risc, bursa se plasează:
a) mai riscantă decât un depozit bancar şi cu profitabilitate nulă;
b) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profitabilitate
maximă;
c) mai puţin riscantă decât un depozit bancar şi cu profitabilitate
minimă;
d) mai riscantă decât un depozit bancar, dar cu profitabilitate mai
mare;
e) fară riscuri majore.
ANS:D
36. Indicele BETare următoarele caracteristici:
a) a fost creat pentru a reflecta tendinţa preţurilor tuturor socie-
tăţilor admise la bursă;
b) a fost creat pentru a reflecta scăderile preţurilor unor societăţi
de top;
c) în alcătuirea lui se ţine cont de volumul de tranzacţionare pe o
anumită perioadă;
d) în alcătuirea lui intră doar 10 emitenţi de la categoria I;
e) în alcătuirea lui intră doar emitenţii cu lichiditate minimă.
ANS:D
37. Indicele BET-FI reprezintă:
a) un indice care cuprinde societăţile de la categoria I;
b) un indice care cuprinde numai societăţile de la categoria II;
c) un indice sectorial ce reflectă tendinţa preţurilor unităţilor de
fond;
d) un indice oarecare;
e) un indice care reflectă scăderea preţurilor unor societăţi listate.
ANS:C
38. O acţiune contează în anul 2007 la 1.000 u.m. Dividendul oferit este
de 100 u.m. Anul următor dividendul se majorează cu 20%, iar cursul
devine 1.500 u.m. Care este peformanţa la final?
a) 52%;
b) 62%;
c) 72%;
d) 20%;
e) 40%.
ANS:B
39. Care este valoarea coeficientului multiplicator al capitalizării (PER)

în cazul în care cunoaştem cursul = 100 unităţi, rata de distribuire a
dividendelor = 40% din profit, profitul pe acţiune = =50 u.m.?
a) 0,5;
b) 200;
c) 2;
d) 50;
e) 0,05.
ANS:C
40. Preţul de emisiune (PE) se calculează ca:

a) diferenţă între valoarea nominală (VN ) şi curs (C);
b) suma dintre valoarea nominală ( V N ) şi curs (C);
c) suma dintre valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune
(pe);
d) diferenţă între valoarea nominală (VN) şi prima de emisiune
(pe);
e) produsul dintre valoarea nominală (VN) şi curs (C).
ANS:C
41. Modelul CAPM(Capital Assets Priceing Model):

a) permite estimarea preţului unei noi forme de active financiare;
b) permite determinarea sensului în care trebuie modificat un
portofoliu de active;
c) permite evaluarea preţului activelor pe piaţa de capital;
d) permite evaluarea rentabilităţii medii a portofoliului;
e) permite estimarea preţului acţiunilor.
ANS:C
42. Modelul OPM(Options Priceing Model):

a) permite estimarea preţului unei noi forme de active financiare;
ANS:A
43. Modelul APM (Arbitrage Priceing Model):

a) permite estimarea preţului unei noi forme de active finan
ciare;
ANS:B
44. Rentabilitatea unui activ reprezintă:

a) câştigul generat de posesia activului;
b) venitul obţinut şi sporul de valoare înregistrat pe durata posesiei
unui activ;
c) sporul de valoare înregistrat pe durata posesiei unui activ;
d) o rată de rentabilitate;
e) venitul obţinut ca urmare a cotării activului.
ANS:B
45. Riscul posesiei unui activ are la bază următoarele ipoteze:

a) câştigul rezultat din posesia activului poate fi diferit în raport cu
împrejurările generate de mediul economic;
b) nu poate fi estimată probabilitatea apariţiei fiecăreia din
împrejurările posibile a fi generate de mediul economic;
c) indicele pentru identificarea împrejurărilor generate de mediu
este stationar;
d) numărul de împrejurări pe care le poate genera mediul şi care
sunt luate în considerare este nelimitat;
e) orice investiţie presupune un risc.
ANS:A
46. Activele cu dispersie mare sunt generatoare de:

a) aversiune faţă de risc;
b) atracţie faţă de risc;
c) preţuri mari;
d) preţuri mici;
e) preţuri competitive.
ANS:B
47. Beneficiarul contractului de opţiune plăteşte pentru opţiune un preţ

numit:
a) preţ de exerciţiu;
b) preţ de cotare;
c) primă de opţiune;
d) preţ de opţiune;
e) preţ al acţiunii.
ANS:C
48. Contractul de opţiune devine obligatoriu pentru beneficiar deoarece:

a) a fost remunerat prin prima de opţiune;
b) trebuie să plătească prima de opţiune;
c) trebuie să plătească preţul de opţiune;
d) trebuie să plătească preţul de cotare;
e) presupune un preţ.
ANS:B
49. La termen beneficiarul opţiunii poate să vândă/cumpere stocul de

acţiuni sau să renunţe la vânzarea/cumpărarea lor. Alegerea este
determinată de:
a) nivelul preţului de cotare (pe) al acţiunilor la termen;
b) nivelul preţului de exerciţiu;
c) nivelul primei de opţiune;
d) nivelul preţurilor de cotare şi exerciţiu şi nivelul primei de
opţiune;
e) nivelul preţului acţiunii şi al preţului de exerciţiu.
ANS:D
50. Rata investiţiilor în sporul de venit:

a) arată care este valoarea investiţiei care asigură creşterea cu o
unitate a venitului;
b) este un parametru de eficienţă a investiţiilor;
c) determină indicele de creştere a venitului;
d) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care arată care este
valoarea investiţiei care asigură creşterea cu o unitate a venitului;
e) este un parametru de eficienţă a investiţiilor care determină
indicele de creştere a venitului.
ANS:D
A
51. In concepţia legiutorului român, asiguratul este persoana care are un

contract de asigurare încheiat cu:
a) Statul;
b) Firmele private;
c) Asigurătorul;
d) Persoane juridice;
e) Alte persoane asigurate.
ANS:C
52. Dacă contractul de asigurare este încheiat în favoarea beneficiarului,

contractantul (asiguratul) se mai numeşte:
a) Asigurător;
b) Contractant;
c) Beneficiar al asigurării;
d) Stipulantul asigurării;
e) Solicitant.
ANS:D
53. Ofertanţii produsului asigurare sunt persoane juridice specializate sau

societăţi mutuale, numiţi generic:
a) Cumpărători;
b) Vânzători;
c) Comercianţi;
d) Solicitanţi;
e) Asigurători.
ANS:E
54. Asigurările facultative sunt asigurările contractuale în care raporturile

dintre asigurat şi asigurator. precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi
se stabilesc prin:
a) Contractul de reasigurare;
b) Contractul de asigurare;
c) Indemnizaţia de asigurare;
d) Prima de asigurare;
e) Societăţile de asigurări.
ANS:B
55. Partea din valoarea asigurată pentru care asigurătorul îşi asumă
răspunderea în cazul producerii fenomenului se numeşte:
a) Sumă asigurată;
b) Primă de asigurare;
c) Indemnizaţie de asigurare;
d) Despăgubire;
e) Cotizaţie.
ANS:A
56. în cazul asigurărilor mutuale suma plătită de asigurat se numeşte:

a) Despăgubire;
b) Cotizaţie;
c) Daună;
d) Taxă;
e) Primă netă.
ANS:B
57. Prima plătită de asigurat se numeşte primă brută sau:
a) Pură;
b) Teoretică;
c) Tarifară;
d) Taxabilă;
e) Juridică.
ANS:C
58. Prima adios (încărcătura primei) serveşte pentru:

a) acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale societăţilor de
asigurări;
b) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului;
c) atingerea scopului asigurătorului (obţinerea de profit);
d) finanţarea măsurilor de prevenire a riscului, acoperirea
cheltuielilor de funcţionare ale asigurătorilor şi obţinerea de profit;
e) nu există o astfel de primă.
ANS:D
A.
59. In cazul asigurărilor de persoane, indemnizaţia de asigurare semnifică:

a) suma asigurată;
b) despăgubirea;
c) cotizaţia;
d) prima netă;
e) prima adios.
ANS:A
60. Sistemul acoperirii proporţionale, consacrat de Legea nr. 136/1995,

articolul 28, permite calculul despăgubirii conform formulei:
a) D - P x(Sa/Vr)\
b) D = Sa x (P/Vr);
c) D = Vr x (Sa/P);
d) D = Sa x (Vr/P);
e) D=Vrx (P/Sa).
ANS:A
61. în asigurările de bunuri, asigurătorul se obligă ca Ia producerea
riscului asigurat să plătească asiguratului sau beneficiarului asigurării:
a ) poliţa;
b ) despăgubirea;
c ) cotizaţia;
d ) prima brută;
e ) prima netă.
ANS:B
62. Documentul de asigurare poate fi:

a ) nominal;
b ) la ordin;
c ) la purtător;
d ) nominal, la ordin sau la purtător;
e ) personal.
ANS:D
63. Nu se acordă despăgubire pentru: 1) pagube indirecte; 2) pagube

produse prin întreruperea folosirii bunului ca urmare a producerii riscului
cuprins în contract; 3) pagube produse prin operaţiuni militare în timp de
război; 4) cheltuieli făcute pentru transferul sau îmbunătăţirea bunurilor.
a) 1, 2;
b) 1, 2, 3;
c) 1, 2, 3, 4;
d) 2, 3;
e) 2, 3, 4.
AN S: C
64. Indicele anual mediu de despăgubire este notat cu:
a) i;
b) ia;
c) iam;
d) iamd;
e) id.
ANS:A
65. Cedarea de către asigurator către alte societăţi de asigurare a părţii

din riscul subscris care depăşeşte reţinerea sa proprie se numeşte:
a) Vânzare;
b) Asigurare;
c) Cedare;
d) Reasigurare;
e) Despăgubire.
ANS:D
66. Retrocesiunea este procedura prin care:

a) reasiguratorul cedează la rândul lui o parte din riscul
acceptat;
b) reasiguratorul cedează la rândul Iui tot riscul acceptat;
c) reasiguratorul cedează prima de indemnizaţie;
d) reasiguratorul cedează reasiguratului prima netă;
e) reasiguratorul cedează tot reasiguratului.
ANS:A
67. In contractul de reasigurare proporţional criteriul de repartizare a
riscurilor este:
a) Poliţa;
b) Despăgubirea;
c) Suma asigurată;
d) Dauna;
e) Retrocesiunea.
ANS:C
68. Funcţia de supravieţuire reprezintă:

a) numărul mediu de persoane dintr-o populaţie aflate în viaţă la
împlinirea vârstei de x ani;
b) numărul absolut de persoane dintr-o populaţie aflate în viaţă la
a) numărul relativ de persoane dintr-o populaţie aflate în viaţă la
împlinirea vârstei de * ani;
omogenă omogenă omogenă

d) numărul de persoane dintr-o populaţie omogenă aflate în viaţă la
e) numărul total de persoane dintr-o populaţie omogenă.
ANS:A
69. Se dă un grup format din două persoane cu probabilităţile de

supravieţuire peste ani p\ şi p2. Atunci probabilitatea ca numai o persoană
să fie în viaţă peste „/?" ani este:
a) p ] +p 2 +2p l *p 2 ;
b) 2p\-2p2+p\*p2\
c) 2/71 + 2p2~2p\*p2",
p\
+p2~2p\*p 2 p\
+p2~2p\*p 2
a) 2p ] *p 2 -p ] -
p2.
ANS:D
70. Valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asigurătorului după

deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului
reprezintă:
a) Rezerva obligatorie;
b) Rezerva matematică;
c) Rezerva de stat;
d) Rezerva de despăgubire;
e) Rezerva factorială.
ANS:B
71. Unul dintre răspunsurile de mai jos nu este corect în ceea ce priveşte
efectele pe care cedările în reasigurare le antrenează. Care este acesta?
a) plăţi de prime nete cuvenite reasiguratorilor;
b) încasări cu titlu de despăgubiri primite de reasiguraţi de Ta"
reasiguratori, în caz de sinistru;
c) încasări de comisioane de la reasiguraţi pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate de reasigurători cu gestiunea riscurilor ce fac
obiectul reasigurării;
d) încasări cu titlu de participări ale reasiguraţilor la beneficiile
reasiguratorilor, când decontul final al contractului de reasigurare
indică un rezultat net favorabil pentru reasigurator;
e) plăţi cu titlu de dobânzi aferente rezervelor tehnice, constituite de
societăţile de asigurare cedente.
ANS:C
72. Unul din următoarele elemente nu se regăseşte în contractul

de reasigurare:
a) răspunderea asumată de reasiguratori;
b) răspunderea reţinută de reasigurat;
c) obiectul reasigurării;
d) costul reasigurării (condiţiile în care se face reasigurarea);
e) precizări privind apelarea reasiguratorului la retrocesiune.
ANS:E
73. Prin indemnizaţie de asigurare se înţelege:

f) suma de bani pe care o plăteşte asiguratul asigurătorului
pentru asumarea riscului;
g) suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului la
survenirea cazului asigurat;
h) dauna efectivă, evaluabilă în bani, pe care asiguratul o
poate suferi în caz de pierdere sau degradare a bunului
asigurat;
i) prejudiciul suferit de asigurat în urma realizării cazului
asigurat;
e) suma asigurată pe unitatea de obiect asigurat.
ANS:B
74. Reasigurarea neproporţională cunoaşte următoarele variante:

1. reasigurarea excedent de daună; 1 2. reasigurarea de
acoperire a sinistrelor majore;
3.reasigurarea cotă-parte;
4.reasigurarea oprire de daună;
5.reasigurarea pe bază de pool;
6.reasigurarea excedent de sumă asigurată. Alegeţi varianta
corectă:
a) 1+4 + 5;
b) 1+2 + 5;
c ) 3 + 5 + 6:
d ) 2 + 4 + 5;
e) 1+2 + 4.
ANS:E
75. în cazul asigurărilor de răspundere civilă auto, societăţile de

asigurări acordă despăgubiri dacă:
a) paguba se datorează exclusiv culpei persoanei păgubite;
b) este vorba de pretenţii referitoare la reducerea valorii
bunurilor după efectuarea reparaţiilor;
c) paguba este urmarea exclusivă a culpei unei terţe persoane;
d) paguba este rezultată ca urmare a unui transport de produse
radioactive inflamabile;
e) producerea pagubei a rezultat din vina conducătorului
autovehiculului asigurat.
ANS:E
76. Precizaţi care este răspunsul corect cu privire la practicarea

principiului primului risc:
a) nu influenţează nivelul primelor de asigurare;
b) permite realizarea unui profit substanţial de către
asiguratori;
c) permite practicarea unor tarife de prime mai scăzute
comparativ cu alte principii de acoperire (răspundere) în
asigurare;
d) prezintă, în toate cazurile, avantaje deosebite atât pentru
asigurat, cât şi pentru asigurător;
e) presupune cote de prime de asigurare mai mari faţă de cele
practicate în cazul aplicării altor principii de acoperire.
ANS:E
77. Asigurarea maritimă sau fluvială, încheiată în condiţia „pierdere

totală şi avarii" acoperă: 1. cheltuielile rezultate ca urmare a
coliziunii navei asigurate cu un corp fix; 2. pierderile şi avariile la
navă; 3. contribuţia la cheltuielile de avarie comună; 4. pierderea
totală a navei; 5. daunele rezultând d i n coliziunea navei asigurate cu
o altă navă; 6. cheltuielile de salvare. Alegeţi varianta corectă:
a) 2 + 3 + 4 + 6 ;
b)1 + 4 + 5 ;
c)2 + 4;
d)1 + 2 + 4 + 5 ;
e)1 + 2 + 5 .
ANS:A
78.Care dintre următoarele funcţii nu este funcţie biometrică:
»»
a) funcţia de supravieţuire;
b) intensitatea mortalităţii;
c) funcţia logaritmică;
d) probabilitatea de deces;
e)viaţa medie.
ANS:C
A
79.In cazul asigurării de răspundere civilă, terţa persoană păgubită

are statut de:
a) contractant şi stipulant al asigurării;
b) asigurat;
c) persoană cuprinsă în asigurare;
d) beneficiar al asigurării;
e) contractant.
ANS:D
80. Funcţia de repartiţie:

1.este o funcţie complementară a asigurărilor;
2.este o funcţie principală a asigurărilor;
3.urmăreşte modul c u m se încasează primele şi alte venituri
ale societăţii de asigurări;
4.se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;
5.se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare
către destinaţiile sale legale;
Varianta corectă este:
a) 2 + 3 + 5;
b) 3 + 5;
c) 2 + 4 + 5;
d) 1 + 3 ;
e) 2 + 4.
ANS:C
81. Media indicatorului de supravieţuire este egală cu:
a) probabilitatea de supravieţuire;
b) probabilitatea de deces;
c) produsul probabilităţilor de supravieţuire şi de deces;
d) viaţa medie;
e) funcţia de supravieţuire.
ANS:A
A
82. In materie de asigurări, cazul asigurat este:

a) evenimentul asigurat care s-a produs şi pentru înlăturarea
consecinţelor l u i s-a încheiat asigurarea;
b) un eveniment viitor;
c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenţionată a
beneficiarului asigurării;
d) un eveniment posibil;
e) un eveniment care s-a produs.
ANS:A
83. In categoria riscurilor valutare sau economice intră:

1.riscul fluctuatiei ratei dobânzii;
2.riscul de neplată din partea cumpărătorului;
3.riscul de netransfer al valutei către furnizor;
4.riscul de schimb valutar;
5.riscul creşterii costurilor de fabricaţie. Răspunsul corect este:
a ) 1+ 3+ 5;
b ) 2 + 3+ 5 ;
c ) 1+ 2 + 3;
d) 1 + 3 + 4 ;
e ) 1+ 4 + 5;
AN S:E
84. Un bun a cărui valoare de asigurare este de 10.000 RON a fost asigurat
pentru sum a de 8.000 RON. Ca urmare a producerii riscului asigurat, se
înregistrează pierderea totală a b un ul ui. Care este despăgubirea la care
are dreptul asiguratul?
a ) 8.000;
b ) 10.000;
c ) 2.000;
d ) 6.400;
e ) nu se poate calcula, fiind necesare şi alte informaţii.
ANS:A
85. La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea ferată,

răspunderea asigurătorului începe:
a ) din momentul încărcării bunurilor în vagoane;
b ) la trei zile după ce s-a încheiat contractul de asigurare;
c ) di n momentul primirii bunurilor de către transportator;
d ) la cinci zile de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de
asigurarea;
e ) du pă 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat primele.
ANS:C
86. Funcţia de repartiţie:

1.este o funcţie complementară a asigurărilor;
2.este o funcţie principală a asigurărilor;
3.urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale
societăţii de asigurări;
4.se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;
5.se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare către
destinaţiile sale legale.
Varianta corectă este:
a) 2 + 3 + 5;
b) 3 + 5;
c) 2 + 4 + 5;
d) 1 + 3 ;
e) 2 + 4.
ANS:C
87. Precizaţi afirmaţia falsă referitoare la asigurările de bu nu ri
(generale):
1.b un ur i le se asigură pentru sumele declarate de asigurat şi care nu
trebuie să depăşească valoarea lor la data asigurării;
2.pot fi asigurate facultativ bunurile primite în folosinţă sau aflate la
asigurat spre păstrare, reparare, prelucrare etc.;
3.asigurarea se încheie în general pentru perioada de un an;
4.contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacă
există un început de dovadă scrisă;
5.în cazul în care a fost desemnat un beneficiar al asigurării, acesta
nu trebuie să aibă interes patrimonial cu privire la bun Ui asigurai!'
a) 1+ 2 + 3 + 4;
b) 2 + 3+ 4 + 5;
c) 5;
d) 3;
e) 2.
ANS:C
88. Afirmaţia falsă referitoare la asigurarea ani ma le l or di n ţara noastră

este:
a) protecţia a nim al el o r se realizează pe baze contractuale;
b) animalele pot să aparţină persoanelor fizice şi juridice române;
c) asigurătorul poate să asigure animalele primite în folosinţă de
firme şi care aparţin altor persoane juridice;
d) animalele trebuie să fie îngrijite şi să fie respectate regulile
zooigienice şi sanitar-veterinare;
e) se pot asigura animalele indiferent de zona geografică.
ANS:E
89. Indicatorul Gradul de cuprindere în asigurare se determină:

a) ca raport între suma asigurată şi valoarea reală a bunului
asigurat;
b) ca raport între despăgubirea acordată asiguratului şi valoarea
pagubei produse la bunul asigurat;
c) ca raport între totalul încasărilor de prime şi numărul contrac
telor de asigurare încheiate;
d) ca raport între totalul bunurilor asigurate şi totalul bunurilor
asigurabile;
e) ca raport între totalul sumelor asigurate şi numărul total al
contractelor de asigurare încheiate.
ANS:D
90. Ionescu Mihai, proprietar al unui Logan, a contractat asigurarea de
răspundere civilă auto obligatorie la societatea de asigurări X-ASIG. în
urma producerii unui accident din culpa unui conducător auto care are
încheiată asigurarea de răspundere civilă la aceeaşi societate, precizaţi pe
cine va despăgubi societatea X-ASIG:
a) despăgubirea va fi încasată de celalalt automobilist;
b) despăgubirea va fi încasată de Ionescu Mihai;
c) despăgubirea va fi împărţită în mod egal ceior doi automo-
bilişti;
d) în acest caz, societatea X-ASIG nu plăteşte despăgubire;
e) despăgubirea va fi împărţită celor doi automobilişti în funcţie de
nivelul pagubei fiecăruia.
ANS:B
91. Contractul de asigurare a unor utilaje şi instalaţii aparţinând unei
fabrici asigurate poate acoperi pagube produse de diferite accidente. cum
ar fi:
1. pagubele produse de acţiunea curentului electric, scurtcircuit,
supratensiune;
2.pagubele produse prin coroziune, depunerile lăsate de apă;
3.pagubele rezultate în urma unor defecte de turnare sau de
montare;
4.pagubele rezultate în urma unei furtuni;
5.pagubele produse în mod lent prin uzura şi întrebuinţarea
utilajelor şi instalaţiilor;
6.pagube produse din culpa asiguratului.
Răspunsul corect este:
a) 1+2 + 3;
b) 2 + 5 + 6;
c) 2 + 3 + 5;
d) 1+3+4;
e) 3+4 + 6.
ANS:D
92. Una dintre următoarele trăsături nu este specifică asigurărilor de

răspundere civilă:
a) acoperă prejudiciul produs de asigurat unei terţe persoane;
b) culpa asiguratului este o condiţie de bază care se cere a fi
îndeplinită pentru ca asigurătorul să plătească despăgubirea
cuvenită terţilor păgubiţi;
c) permite realizarea protecţiei patrimoniului asiguratului;
d) se realizează d i n punct de vedere juridic atât ca asigurări
obligatorii, cât şi ca asigurări facultative;
e) se realizează numai sub forma asigurărilor contractuale bazate pe
iniţiativa exclusivă a asiguraţilor.
ANS:E
93. In materia asigurării culturilor agricole, răspunderea asigurătorului

începe:
a) la culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse de
grindină sau îngheţ, din momentul răsăririi lor;
b) la culturile agricole răsădite, în caz de pagube produse de toate
riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor;
c) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube produse
de ploaie torenţială, din momentul ajungerii la maturitate;
d) pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile
cuprinse în asigurare, din momentul înfloririi lor;
e) pentru culturile agricole însămânţate, în caz de pagube
produse de prăbuşirile sau alunecările de teren, din momentul
însămânţării lor.
ANS:C
94. Pierderea totală prezumată a unei nave este determinată în

funcţie de următoarele criterii:
1.nava nu poate fi salvată de la o pierdere totală reală fară o
cheltuială care ar depăşi valoarea ei de asigurare;
2.nava este abandonată în mod deliberat din cauză că pierderea ei
totală apare inevitabilă;
3.nava este grav avariată şi materialele necesare reparaţiei nu mai '
pot fi procurate;
4.nava este complet distrusă, iar costul reparaţiei ar depăşi
valoarea ei comercială;
5.nava este atât de avariată, încât costul reparaţiilor ar depăşi
valoarea pe care ar avea-o după executarea reparaţiei sau valoarea
asigurată.
a) 1+2 + 5;
b) 2 = 3+4;
c ) 2 = 4 + 5;
d) 1=3+4;
e) 3+4 + 5.
ANS:A
95. Printre riscurile ce pot "surveni în cazul derulării creditului de

export se numără şi riscul politic. Precizaţi care d i n următoarele
riscuri au caracter politic:
1.riscul de netransfer al valutei de către furnizor, cauzat de
autoritatea monetară;
2.riscul de schimb valutar;
3.riscul survenit ca urmare a deciziei autorităţilor publice de a
restrânge importul anumitor produse;
4.riscul fluctuării ratei dobânzii;
5.riscul de revoluţie.
a) 1 + 2 + 3 ;
b) 2 + 4;
c) 1 + 2 + 4 ;
d) 1 + 3 + 5 ;
e) 2 + 3 + 4.
ANS:D
96. In cazul asigurării de bunuri, indemnizaţia de asigurare:

a) se plăteşte în limita sumei asigurate;
b) în caz de pieire parţială a bunului, se plăteşte, de regulă,
după sistemul p r i m u l u i risc;
c) nu poate depăşi valoarea bunului din momentul producerii
cazului asigurat;
d) beneficiul nerealizat nu este supus reparării;
e) nu poate depăşi paguba înregistrată.
U n a din afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?
ANS:B
97. Asigurările de daune:

a) au caracter de despăgubire;
b) reunesc asigurările de bunuri şi asigurările de răspundere
civilă;
c) au drept scop repararea prejudiciului care ameninţă patri -
moniul asiguratului;
d) reprezintă o măsură de prevedere, de capitalizare a unor
sume de bani;
e) sunt asigurări contra pagubelor.
Una dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă. Care?
ANS:D
98. Partea din pagubă care depăşeşte s u m a asigurată este suportată
în întregime de asigurat în cazul aplicării:
a) principiului primului risc;
b) oricărui principiu de răspundere a asigurătorului;
c) principiului acoperirii proporţionale;
d) principiului acoperirii proporţionale şi al primului risc;
e) principiului răspunderii limitate.
ANS:B
99. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor se subordonează:

a) Parlamentului României;
b) Ministerului Finanţelor;
c) Băncii Naţionale a României;
d) Guvernului României;
e) Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ANS:A
100. Care dintre următoarele notaţii nu reprezintă un număr de comutaţie?

a) N x ;
b) M x ;
c) Tx;
d) Rx ;
e) Sx.
ANS:C
SI BAFTA MULTA!

Licenta Ultima

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Ultima

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste grilă Analiză economico-fînanciară şi

1. Producţia exerciţiului lei 540.000 564.000

Modificarea absolută a valoni adăugate datorită influenţei modificării

2. Fie următorii indicatori:

Modificarea absoluta a producţiei marfa fabricate ca urmare a influenţei

3. Se cunosc următorii indicatori:

Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada Perioada

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, datorită influenţei modificării

4. Fie următoarele valori ale producţiei:

Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea de Perioada Perioada de

2. Producţia vândută (cifra de lei 520.000 570.000

Modificarea absolută a cifrei de afaceri, ca urmare a influenţei modificării

5. Se consideră următoarele date:

1. Valoarea adăugată lei 340.000 349.000

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare, ca urmare a influenţei

6. Se au în vedere următorii indici:

® Indicele de dinamică a numărului mediu al personalului: 104%;

8. Fie următorii indicatori:

Modificarea absolută a valorii adăugate, ca urmare a influenţei modificării

Modificarea absolută a producţiei exerciţiului ca urmare a influenţei

10. Care dintre următoarele elemente se includ în valoarea adăugată?

11. Cifra de afaceri reprezintă:

12. Să se calculeze cifra de afaceri (CA) şi rezultatul din exploatare

13. Fie datele:

ale produsului A Perioada Perioada Perioada Perioada

Modificarea absolută totală a valorii producţiei ca urmare a:

14. In următoarele condiţii:

- Consumul intermediar mii iei 1.200 1.400

Influenţa modificării nivelului relativ a volumului fizic al cifrei de afaceri şi

15. Metoda lanţurilor Markov este utilizată pentru:

16. Fie datele:

- Productivitatea muncii orară calculată pe baza 0,025 0,033

Influenţa modificării timpului lucrat în medie de un salariat pe an (ore)

17. Indicele de dinamică a producţiei exerciţiului: 108%; Indicele de

18. Fie datele:

Nr. Denumirea indicatorilor Unitatea Perioada Perioada

20. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de afaceri

21. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii fizice a cifrei de

23. Fie indicatorii:

Modificarea absolută a rezultatului din exploatare care revine la un salariat ca

24. Fie datele:

Influenţa modificării medii relative a volumului fizic al cifrei de afaceri, asupra

Tipul Cantitatea Preţul de Costul complet Cheltuielile fixe

26. In următoarele condiţii:

Felul activităţii Venituri (mii. lei) Cheltuieli (mii.

Modificarea totală a cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale, ca

27. Fie următoarele date:

Modificarea absolută a cheltuielilor cu personalul la 1000 Iei venituri din

28. Fie următoarea situaţie:

Cheltuieli de exploatare aferente mii. lei 3.000- - .....4-.200

Influenţa modificării structurii fizice a cifrei de afaceri asupra cheltu -

30. Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:

31. Fie următoarea situatie: *

Denumirea indicatorilor Unitatea Perioada de Perioada de

32. In următoarele condiţii:

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 lei cifră de afaceri

33. Fie datele:

Modificarea medie a costului mediu unitar este:

34. Rata rentabilităţii cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri

36. Indicele de dinamică a capitalului propriu: 108%; Indicele de dinamică

37. Rata finanţării activelor imobilizate = Capital permanent ^ ^

38. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:

39. Creşterea ponderii produselor cu rentabilitate mai mare, în totalul

40. Influenţa cu seninul minus a modificării preţurilor de vânzare asupra