Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARA
- Suport seminarii -

Craiova, 2022
 Tema nr. 1

BAZELE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-

FINANCIARE

După caracterul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
b) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După modul de acţiune asupra fenomenelor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După conţinutul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

După modul de urmărire a caracteristicilor unui fenomen, analiza poate fii:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;

După modul de urmărire în timp a fenomenelor, analiza poate fi:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung

Metoda substituirilor în lanţ presupune:

a) Repartizarea efectelor interacţiunii dintre factori asupra factorilor ulterior substituiţi.
b) Un factor pentru care a fost calculată influenţa se ia, în relaţiile de calcul a influenţelor
factorilor următori, la nivelul perioadei curente, iar cei pentru care urmează să fie stabilite
influenţele ulterior, se iau în calcul la nivelul perioadei de bază;
c) Calculul influenţelor începând cu factorii calitativi, continuând cu cei de structură şi
încheind cu cei cantitativi;
d) Un factor pentru care a fost calculată influenţa se ia, în relaţiile de calcul a influenţelor
factorilor următori, la nivelul perioadei de bază, iar cei pentru care urmează să fie stabilite
influenţele ulterior, se iau în calcul la nivelul perioadei curente;
e) Repartizarea efectelor interacţiunii dintre factori asupra factorilor anterior substituiţi.

Metoda ABC se utilizează:

a) În analiza structurală a cifrei de afaceri;
b) În analiza factorială a cifrei de afaceri;
c) În analiza gestiunii mijloacelor fixe;
d) În analiza gestiunii stocurilor de materii prime;
e) În analiza factorială a valorii adăugate;

Tema nr. 2
Contul de profit si pierdere

1. Rezultatul de exploatare se stabileşte cu relaţia:

a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul excepţional;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare.

2. Rezultatul brut se stabileşte cu relaţia:

a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul fiannciar;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare.

Marja comerciala se determina cu relatia:

a) Venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare
b) Venituri financiare – cheltuieli financiare
c) Venituri totale – cheltuieli totale
d) Venituri din vanzari de marfuri – costul marfurilor vandute
e) Venituri din exploatare + venituri financiare

In categoria cheltuieli de exploatare sunt incluse:

a) Cheltuieli cu dobanzi
b) Impozitul pe profit
c) Diferente nefavorabile de curs valutar
d) Cheltuieli cu personalul
e) amortizarea
 Tema nr. 3

ANALIZA INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:

a) Valoarea producţiei vândute;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Valoarea mijloacelor fixe realizate în regie proprie pentru necesităţi proprii;
d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor;

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) Producţia vândută este evaluată în preţuri de vânzare;
b) Producţia imobilizată este evaluată în preţuri de vânzare;
c) Producţia vândută este evaluată în costuri de producţie;
d) Producţia imobilizată este evaluată în costuri de producţie;
e) Producţia exerciţiului cuprinde veniturile din vânzarea mărfurilor;

Cifra de afaceri reflectă:

a) Veniturile totale ale întreprinderii;
b) Eficienţa cu care se desfăşoară activitatea întreprinderii;
c) Veniturile din producţia vândută, producţia stocată şi producţia imobilizată a
întreprinderii;
d) Veniturile din producţia vândută a întreprinderii;
e) Plusul de valoare adus de activitatea tehnico-productivă a întreprinderii.

Cifra de afaceri critică semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabilă;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru
acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.

Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariaţi = 105%; Indicele gradului de
valorificare a producţiei fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a muncii =
95%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul
de produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus
stocul de produse finite;
c) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de
produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a
redus stocul de produse finite;
e) A crescut cifra de afaceri şi productivitatea muncii, dar s-a redus eficienţa utilizării
mijloacelor fixe;
Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea
următoarele valori şi semnificaţii:
a) H = 0 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0.2 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) H = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) şi indicele Herfindhal (H), calculaţi pentru o

firmă pot avea următoarele valori şi semnificaţii:
a) G = 0,92; H = 0,9; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
b) G = 0,2; H = 0,9; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
c) G = 0,2; H = 0,9; distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe produse;
d) G = 0,2; H = 0,2; grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) G = 0,9; H = 0,3; distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe produse;

Valoarea adăugată este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Volumul fizic al producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
b) Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului;
d) Structura producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
e) Volumul fizic al producţiei, structura producţiei, costul pe produs şi preţul de vânzare.

Se cunosc următoarele date:

An de bază An curent
Indicatori

1. Cifra de afaceri (CA) 10000 12000

2. Producţia fabricată (Qf) 10900 12800
3. Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) 105 100
4. Valoarea medie a mijloacelor fixe (Mf) 1100 1200
Să se realizeze analiza factorială a cifrei de afaceri.

Se cunosc următoarele date:

Prod Cantitatea (buc) Preţul de vânzare
u-sele (mil. lei)
An An An An
bază curent bază curent
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9
C 700 800 3 4
Total * * * *
Să se determine Coeficientul de concentrare GINI-STRUCK (G) şi indicele HERFINDHAL
(H).
Se cunosc următoarele date:
Indicatori An bază An curent

Producţia exerciţiului (mil. lei) 20000 25000

Consumurile provenind de la terţi (mil. 12000 15000

lei)
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 165000 176000

Să se realizeze analiza factorială a valorii adăugate.

Se cunosc următoarele date:

Indicatori An de An
bază curent
Cifra de afaceri 10000 12000
Cheltuieli materiale aferente cifrei de afaceri 5800 6600
Producţia vândută în perioada curentă
exprimată în:
- preţul anului de bază - 11200
- chelt. cu materialele pe produs din anul de - 6100
bază
Valoarea adăugată aferentă producţiei vândute 4200 5400
Să se realizeze analiza factorială a valorii adăugate aferentă producției vândute

Tema nr. 4

ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

4.1. Analiza cheltuielilor totale și de exploatare

Cheltuielile variabile totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:

a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de

activitate astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

Influenţa cu semnul plus a modificării structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000
lei venituri totale semnifică:
a) Scăderea ponderii veniturilor din exploatare;
b) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici
decât media pe întreprindere;
c) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari
decât media pe întreprindere;
d) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;
e) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

Influenţa cu semnul minus a modificării structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la

1000 lei venituri totale semnifică:
a) Scăderea ponderii veniturilor din exploatare;
b) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât
media pe întreprindere;
c) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decât
media pe întreprindere;
d) Scăderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decât
media pe întreprindere;
e) Scăderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât
media pe întreprindere;

Influenţa cu semnul minus a preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
a) Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Creşterea costurilor pe produse;
c) Scăderea preţului de vânzare;
d) Creşterea preţului de vânzare;
e) Creşterea volumului producţiei vândute.

Influenţa cu semnul minus a costurilor pe produse asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
a) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Creşterea costurilor pe produse;
c) Scăderea costurilor pe produse;
d) Creşterea preţului de vânzare;
e) Creşterea volumului producţiei vândute.

Se cunosc următoarele:
Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt. activităţii An bază An bază An bază An curent
1 Exploatare 10500 11900 12000 14000
2 Financiară 900 950 700 800
TOTAL 11400 12850 12700 14800
Să se determine analiza factorială a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale.
Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An curent
Cifra de afaceri 10000 12000
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri 8500 9900
Producţia vândută în perioada curentă
exprimată în:
- costurile perioadei de bază; - 9300
- preţurile perioadei de bază. - 11200
Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) 850 825
Să se determine analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

4.2. Analiza principalelor categorii de cheltuieli şi a costului pe unitatea de produs

Cheltuielile totale cu amortizarea depind de următorii factori:

a) Volumul producţiei fabricate;
b) Nivelul rentabilităşii firmei;
c) Cifra de afaceri şi valoarea medie a mijloacelor fixe;
d) Valoarea medie a mijloacelor fixe şi cota medie de amortizare;
e) Evoluţia costurilor totale;

Indicele chelt. cu amortizarea = 98%; Indicele valorii medii a mijloacelor fixe = 105%;
Indicele cifrei de afaceri = 110%. Aceasta semnifică:
a) Au crescut cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri şi eficienţa
mijloacelor fixe;
b) Au crescut cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri şi cota medie de
amortizare şi s-a redus eficienţa mijloacelor fixe;
c) S-a redus cota medie de amortizare şi a crescut eficienţa mijloacelor fixe;
d) Reducerea cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri, creşterea cotei medii
de amortizare şi sporirea eficienţei mijloacelor fixe;
e) S-au redus cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri şi cota medie de
amortizare;

Influenţa cu semnul minus a productivităţii muncii asupra modificării fondului de salari la

1000 lei venituri din exploatare reflectă:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O creştere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivităţii muncii;
d) O creştere a productivităţii muncii;
e) O reducere a fondului de salari la 1000 lei venituri din exploatare;

Indicele fondului de salarii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%; Indicele
productivităţii muncii = 98%. Aceasta semnifică:
a) A scăzut productivitatea muncii şi a crescut numărul de personal;
b) S-a redus numărul de personal şi a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare;
c) A scăzut fondul de salarii şi salariul mediu;
d) A crescut salariul mediu, dar s-a redus productivitatea muncii;
e) A crescut productivitatea muncii şi a scăzut numărul de personal.

Cheltuielile cu dobânzile bancare sunt influenţate de următorii factori direcţi:

a) Viteza de rotaţie a activelor circulante, proporţia finanţării prin credite a activelor
circulante (K), rata medie a dobânzii;
b) Soldul mediu al activelor circulante, proporţia finanţării prin credite a activelor
circulante (K), rata medie a dobânzii;
c) Soldul mediu al activelor circulante, viteza de rotaţie a activelor circulante, proporţia
finanţării prin credite a activelor circulante (K), rata medie a dobânzii;
d) Volumul producţiei, preţul de vânzare, rata medie a dobânzii;
e) Volumul creditului, viteza de rotaţie a activelor circulante, rata medie a dobânzii;

Costul marginal reprezintă:

a) Costul cu materiile prime şi materialele aferente ultimei unităţi de producţie realizate;
b) Sporul de cheltuieli generate de creşterea volumului de activitate cu o unitate;
c) Costul previzionat de realizare a produselor;
d) Costul minim posibil de realizare a produselor;
e) Acel nivel al costului de producţie egal cu preţul de vânzare.

Se cunosc următoarele:
Indicatori An An
bază curent
Fondul de salarii (mii lei) 3150 3500
Veniturile din exploatare (mii lei) 12000 14000
Numărul mediu de salariaţi 105 100
Timpul total efectiv lucrat (ore-om) 165900 160000
Să se determine analiza factorială a modificării relative a fondului de salarii.

Se cunosc următoarele:
Indicatori An An
bază curent
Fondul de salarii (mil. lei) 2000 3000
Numărul mediu de salariaţi 50 60
Veniturile din exploatare 5000 9600
(mil. lei)
Timpul total lucrat (ore-om) 87500 108000
Să se determine influenţa productivităţii anuale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000
lei venituri din exploatare" şi asupra profitului din exploatare și influența salariului mediu
anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare" şi asupra profitului din
exploatare.
 Tema nr. 5

ANALIZA RENTABILITĂȚII

5.1. Analiza profitului total şi a profitului din exploatare

Influenţa cu semnul minus a modificării structurii veniturilor totale asupra profitului total
înseamnă:
a) Scăderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici
decât media pe întreprindere;
b) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici
decât media pe întreprindere;
c) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari
decât media pe întreprindere;
d) Scăderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari
decât media pe întreprindere;
e) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

Rezultatul curent al exerciţiului se stabileşte cu relaţia:

f) Rezultatul din exploatare + Rezultatul extraordinar;
g) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
h) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
i) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
j) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare.

Influenţa cu semnul plus a preţului de vânzare asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creşterea costurilor pe produse;
c) Scăderea preţului de vînzare;
d) Creşterea preţului de vânzare;
e) Creşterea volumului producţiei vândute.

Influenţa cu semnul minus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Scăderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
c) Creşterea costului pe produs;
d) Reducerea costului pe produs;
e) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici.
Se cunosc următoarele:
Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt. activităţii An bază An bază An bază An curent
1 Exploatare 10500 11900 12000 14000
2 Financiară 900 950 700 800
4 TOTAL 11400 12850 12700 14800
Să se determine analiza factorială a profitului brut.

Se cunosc următoarele:
Indicatori An bază An curent
Cifra de afaceri 10000 12000
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri 8500 9900
Producţia vândută în perioada curentă
exprimată în:
- costurile perioadei de bază; - 9300
- preţurile perioadei de bază. - 11200
Să se determine analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri.

5.2. Analiza ratelor de rentabilitate

Rata rentabilităţii economice a activului este influenţată de următorii factori direcţi, în

următoarea ordine:
a) Activele totale şi cifra de afaceri;
b) Activele totale şi profitul;
c) Eficienţa activelor totale şi cheltuielile la 1 leu cifră de afaceri;
d) Activele totale şi cheltuielile la 1 leu cifră de afaceri;
e) Cifra de afaceri şi cheltuielile la 1 leu cifră de afaceri.

Indicele veniturilor = 103%; Indicele activelor = 105%; Indicele ratei rentabilităţii activului =
102%. Aceasta semnifică:
a) S-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi s-a redus rata rentabilităţii veniturilor;
b) S-a încetinit viteza de rotaţie a activului şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor;
c) S-a accelerat viteza de rotaţie şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor;
d) Au crescut activele şi a scăzut rata rentabilităţii veniturilor;
e) S-a încetinit viteza de rotaţie a activului şi s-a redus rata rentabilităţii veniturilor.

Când cota de impozit pe profit este egală cu zero, care este corelaţia între rata rentabilităţii
economice (Re), rata medie a dobânzii la creditele contractate (Rd) şi rata rentabilităţii
financiare (Rf), pentru a acţiona efectul pozitiv de levier financiar?
a) Rf > Rd > Re;
b) Rf > Re > Rd;
c) Rd > Re > Rf;
d) Rd > Rf > Re;
e) Re > Rf > Rd;
Costul capitalului propriu desemnează:
a) Sumele cheltuite cu emiterea de noi acţiuni;
b) Acea parte a capitalului propriu ce se consumă în procesul de producţie;
c) Sumele aduse ca aport de acţionari sau asociaţi;
d) Partea din capacitatea de autofinanţare rămasă la dispoziţia firmei după plata
dividendelor;
e) Rentabilitatea medie aşteptată de acţionari dacă acest capital ar fi fost investit în altă
afacere cu riscuri comparabile;

Influenţa cu semnul plus a costului pe produs asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate
semnifică:
a) Creşterea costului pe produs;
b) Reducerea costului pe produs;
c) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
d) Reducerea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
e) Creşterea preţului de vânzare;

Rata rentabilităţii resurselor consumate s-a modificat de la 10% în perioada de bază, la 15% în
perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decât profitul aferent cifrei
de afaceri;
b) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în acelaşi ritm cu profitul aferent cifrei
de afaceri;
c) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut într-un ritm inferior profitului aferent
cifrei de afaceri;
d) Creşterea preţurilor de vânzare;
e) Reducerea ratei rentabilităţii resurselor consumate.

Indicele cifrei de afaceri = 94%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 98%; Indicele
ratei rentabilităţii resurselor consumate = 90%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi au scăzut cheltuielile şi rata rentabilităţii
comerciale;
b) Au crescut cheltuielile şi rata rentabilităţii comerciale;
c) Au crescut rata rentabilităţii comerciale şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) Au scăzut cheltuielile şi a crescut rata rentabilităţii comerciale;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi a crescut cifra de afaceri;

Influenţa cu semnul minus a costului pe produs asupra ratei rentabilităţii comerciale

semnifică:
a) Creşterea costului pe produs;
b) Reducerea costului pe produs;
c) Creşterea ratei rentabilităţii comerciale;
d) Reducerea ratei rentabilităţii comerciale;
e) Creşterea preţului de vânzare;

Se cunosc următoarele:
Indicatori An An
bază curent
Cifra de afaceri 6200 10800
Cheltuieli aferente cifrei de 4600 7500
afaceri
Producţia vândută în perioada
curentă exprimată în:
- preţul perioadei de bază - 8500
- costul perioadei de bază - 6200
Să se determine analiza factorială a ratei rentabilității comerciale și a ratei rentabilității
resurselor consumate.

5.3. Analiza rentabilităţii pe produse, a pragului de rentabilitate şi a riscului

Pragul de rentabilitate semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabilă;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru
acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.

Cheltuielile fixe totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:

a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

Riscul de exploatare este mai mic atunci când:

a) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate scade;
b) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate creşte;
c) Rata rentabilităţii economice scade;
d) Necesarul de fond de rulment creşte;
e) Firma apelează la credite pe termen scurt;

Care din următoarele elemente reprezintă factori de influenţă asupra riscului financiar?
a) Nivelul cifrei de afaceri;
b) Structura cheltuielilor de exploatare;
c) Sumele aduse ca aport de acţionari sau asociaţi;
d) Structura financiară a întreprinderii;
e) Rentabilitatea medie aşteptată de acţionari dacă acest capital ar fi fost investit în altă
afacere cu riscuri comparabile;

Se cunosc următoarele:
Volumul fizic al Costul Preţul de vânzare (p) Cheltuieli fixe (Cf)
Produsul
producţiei (q) unitar (c)
A 1000 4 6 1000
B 2000 6 7 2000
Total * * * 3000
Să se determine nivelul pragului de rentabilitate.
 Tema nr. 6
Bilantul contabil

1. Imobilizările necorporale reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Cheltuieli de constituire;
b) Cheltuieli înregistrate în avans;
c) Cheltuieli de dezvoltare;
d) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele;
e) Cheltuieli cu prestaţiile externe;

2. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le plătească terţilor;
b) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le încaseze de la terţi;
c) Creanţele comerciale se includ în activele circulante;
d) Creanţele comerciale se includ în activele imobilizate;
e) În bilanţul financiar, creaţele comerciale sunt eliminate din activ;

3. Activele circulante reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare;
b) Stocuri, creanţe, datorii pe termen scurt;
c) Stocuri, creanţe, datorii pe termen lung;
d) Imobilizări financiare, stocuri, creanţe;
e) Stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci;

4. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:

a) Creşterea capitalurilor proprii;
b) Achiziţionarea unor active imobilizate;
c) Contractarea unui credit pe termen scurt;
d) Reducerea stocurilor de materii prime şi produse finite;
e) Contractarea unui credit pe termen lung;

5. Rata solvabilităţii generale se determină astfel:

a) Raport între activele totale şi datoriile totale;
b) Raport între capitalul propriu şi capitalul total;
c) Raport între fondul de rulment şi necesarul de de fond de rulment;
d) Raport între active circulante şi datorii pe termen scurt;
e) Raport între capitalul permanent şi capitalul total;

6. Rata lichidităţii generale se determină astfel:

a) Raport între activele totale şi datoriile totale;
b) Raport între capitalul propriu şi capitalul total;
c) Raport între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;
d) Raport între active circulante şi datorii pe termen scurt;
e) Raport între stocuri şi datorii pe termen scurt;

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, viteza de rotatie a stocurilor este:
a) 10,2
b) 20,3
c) 40,1
 d) 60,8
e) 20,7

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, termenul mediu de incasare a creantelor este:
a) 10,2
b) 20,3
c) 40,1
d) 60,8
e) 30,4

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, nivelul activelor imoblizate este:
a) 5000
b) 6500
c) 6000
d) 4500
e) 4000

Avand in vedere urmatoarele elemente: imobilizarile corporale 5000 lei, imobilizari

necorporale 1500, stocuri 1000 lei, creante 500 lei, casa si banca 200 lei, cifra de afaceri 6000
lei, nivelul activelor circulante este:
a) 5000
b) 7500
c) 1500
d) 1700
e) 4000

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, capitalul permanent este de:
a) 7000
b) 7200
c) 6800
d) 6500
e) 7500

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, fondul de rulment este de:
a) 7000
b) 7200
c) 2200
d) 6500
 e) 7500

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, lichiditatea generala este de:
a) 1,7
b) 2,5
c) 2,4
d) 3,13
e) 2,7

Avand in vedere urmatoarele elemente: capital propriu 6000 lei, datorii pe termen scurt 1500
lei, datorii pe termen mediu si lung 2200 lei, imobilizarile necorporale 1500 lei, imobilizarile
corporale 3000 lei, imobilizari financiare 500 lei, stocuri 2500 lei, creante 1200 lei, casa si
banca 1000 lei, solvabilitatea generala este de:
a) 1,7
b) 2,5
c) 2,62
d) 3,13
e) 2,7