07.06 Analiza Examen

Analiza economico financiara (1)
MULTIPLE CHOICE
1. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale inseamna:

VA- valoarea adaugata; Pf - productia fabricata; Pex - productia exercitiului
e.
2. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:

e. financiara; tehnico - economica; economico - financiara;
3. Utilizarea substituirilor in lant impune asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate in urmatoarea

ordine:
d. factori cantitativi, de structura si calitativi;
4. Raportul dintre doua posturi sau grupe de posturi din bilant cu valoare informationala mai mare
decat valorile luate separat si care permite o comparabilitate in timp si spatiu este :
c. rata
5. Productia obtinuta si destinata livrarii (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii prestate)
se numeste:
e. productia marfa fabricata;
6. Raportul dintre valoarea medie a mijloacele fixe si valoarea medie a nr. de salariati exprima:
d. gradul de inzestrare tehnica a firmei;
7. Veniturile financiare si cele exceptionale se includ in calculul:
b. rezultatului brut al exercitiului ;
8. Raportul intre productia marfa fabricata si valoarea medie a mijloacelor fixe productive
defineste:
e. randamentul productiv al muncii;
9. Daca la productia globala a exercitiului adaugam marja comerciala si scadem consumurile

intermediare obtinem :
e. valoarea adaugata;
10. In practica, intr-un interval de timp dat se considera ca fiind o situatie normala, daca indicele
cifrei de afaceri fata de indicele productiei exercitiului este:
c. mai mare;
11. Analiza indicatorilor valorici ai unei firme intr-un interval dat, considera a fi o situatie normala
daca indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri fata de indicele cifrei de afaceri este:
c. mai mic;
12. Daca in analiza firmei se constata ca indicele productiei marfa fabricata este mai mic decat al
productiei exercitiului:
c. cresc stocurile de productie in curs de executie si imobilizata;
13. Daca indicele cifrei de afaceri devine mai mic decit indicele productiei marfa fabricata:
b. cresc stocurile de produse finite.
14. Daca se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, atunci se inregistreaza:
a. o scadere o consumurilor intermediare.
15. Daca:
- indicele cifrei de afaceri este 112%,
- indicele productiei marfa 107% si
- indicele productiei exercitiului este 102%,
atunci:
b. au scazut stocurile de productie in curs de executie si cele de produse

finite;
16. Daca:
- indicele productiei exercitiului este 100%,
- indicele productiei marfa este 105% si
- indicele valorii adaugate este 95% rezulta ca:
d. au crescut cheltuielile materiale si au scazut stocurile de productie

neterminata;
17. Valoarea adaugata se poate calcula prin metoda sintetica ca fiind:
e.
18. Rata valorii adaugate este o expresie a productivitatii globale care se calculeaza ca
raport:
b.
19. Modelul de analiza factoriala a valorii adaugate ne arata influenta urmatorilor factori:
d. productia exercitiului;
20. Potrivit analizei factoriale a valorii adaugate, productia exercitiului este influentata de factori ca:
a. fondul de timp de munca;
21. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii unor nerealizari la unele
sortimente cu depasirile inregistrate la alte sortimente:
c. coeficientul mediu de sortiment;
22. Daca coeficientul de structura si coeficientul de sortiment , atunci:
a. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar în

aceeasi proportie;
23. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:
b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar în

proportii diferite;
24. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:
b. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele, in

proportii egale;
25. Daca coeficientul de sortiment si coeficientul de structura , atunci:
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe

sortimente;
26. Relatia :
reprezinta pentru modificarea absoluta a profitului aferent cifrei de afaceri:
c. influenta modificarii preturilor medii de vanzare;
27. In cadrul modificarii absolute a profitului aferent de afaceri relatia:
reprezintã:
b. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii

profitului mediu la 1 leu CA;
28. Expresia , reprezinta:

b. cifra de afaceri curenta in preturile perioadei precedente;
29. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

c. Rec = Prb/AT × 100
30. Rata rentabilitatii economice se poate analiza în functie de urmatorii factori:

a. rata rentabilitatii comerciale;
31. Rezultatul exploatarii se calculeaza astfel:
b. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare;
32. Rezultatul curent al exercitiului financiar reprezintã:

d. rezultatul exploatãrii + rezultatul financiar.
33. In analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta sunt
în ordine:
b. structura productiei vandute pe produse, preturi medii de vanzare,
costuri variabile unitare;
34. Costul marginal este definit ca fiind:

a. costul unei unitati aditionale dintr-un produs;
35. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, fata de
nivelul prevazut este de -180 mil. lei. Aceasta este o situatie:
b. pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;
36. Daca t = timpul consumat pe unitatea de produs; sh = salariul mediu orar, atunci relatia: t1(sh1
- sh0) reprezintã:
c. influienta salariului mediu orar asupra cheltuielilor salariale pe unitatea
de produs;
37. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:

b. fond de rulment - necesar de fond de rulment;
38. Patrimoniul net se poate calcula si prin metoda aditiva astfel:

c. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului + rezultatul raportat -
rezultatul repartizat;
39. Precizati care este relatia care ne arata influenta modificarii productivitatii orare a muncii
asupra cifrei de afaceri:
e.
.
40. Notam: CA = cifra de afaceri; N = numarul mediu de salariati; = profitul mediu la 1 leu cifra
de afaceri. Daca inseamna ca:
a. s-a redus numarul de personal, au crescut productivitatea si costurile;
41. Daca veniturile de exploatare sunt mai mari decat pragul de rentabilitate de exploatare cu pana
la 15% atunci situatia firmei este:
c. relativ stabila;
42. Flexibilitatea absoluta a firmei se poate calcula ca:

c. marime absoluta a riscului de exploatare;
43. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

- mil. lei -
Nr. Indicatori Simbol Perioada analizata
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri un 850 1 060
preturi de vanzare
2. Costuri aferente cifrei de 660 740
afaceri
3. Indicele mediu al IP 106%
preturilor de vanzare
Influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra cifrei de afaceri este de:
d. +33,53 mil. lei.
44. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri in preturi de 850 1 060
vanzare
2. Costuri aferente cifrei de 660 740
afaceri
3. Indicele mediu al preturilor de IP 106%
vanzare
Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri este de:
b. + 13,41 mil. lei
45. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoastem indicatorii:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri in preturi de 860 1 150
vanzare
2. Cheltuieli aferente cifrei de 550 840
afaceri
3. Indicele mediu al preturilor Ip - 115 %
de vanzare
3. Indicele mediu al costurilor IC 112 %
de vanzare
Se cere:
Marimea absoluta a influentei structurii productiei vandute asupra profitului mediu la 1 leu CA a
fost de :
c. - 127 mil lei;
46. Pe baza urmatorilor indicatori:

- mil lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 40.000 75.000
în preturi de
vanzare
preturilor de
vanzare
Calculati cifra de afaceri recalculata în preturile de vanzare ale perioadei de baza care este de:
c. +60.000 mil. lei;
47. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

- mil lei -
crt. Prevazuta Realizata
1. Venituri de exploatare Vex 7.700 10.500
2. Cheltuieli de exploatare Cex 6.950 9.200
Influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost de:
a. + 272,72 mil. lei;

- mil lei -
2. Cheltuieli de Cex 7.950 8.200
exploatare
3. Fond total de timp de Tmc 69.000 70.000
munca (ore)
Influenta fondul total de timp de munca asupra rezultatului exploatarii a fost de:
b. + 11, 59 mil. lei ;

- mil. lei -
3. Fond total de timp de munca (ore) Tmc 88.200 75.000
Influenta productivitatatii medii orare asupra rezultatului exploatarii a fost de:

b. + 252,26 mil. lei

- mii. lei -
Nr. Indicatori Perioada analizata
1. Venituri de exploatare 9.750 11.600
2. Cheltuieli de exploatare 7.950 8.200
Influenta profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost de:
a. + 1.258,6 mil. lei;
51. Pe baza indicatorilor:

- mii. lei –
Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt. activitatii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 315 350 360 400
2. Financiara 28 28 35 32
3. Exceptionala 22 20 25 23
Total 365 398 420 455
Determinati nfluenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra

ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale, a fost de:
Nota.
Pentru calculul structurii veniturilor lucrati cu 2 zecimale.
Pentru restul calculelor, acolo unde nu se imparte exact lucrati cu 4 zecimale, rotunjite la a patra
zecimala.
a. + 4,74;

- mil. lei –
1. Exploatare 315 350 360 400
Total 365 398 420 455
Determinati influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficienta a

cheltuielilor totale, a fost de:
Nota.
zecimala.
b. + 0,93;

- mii. lei –
1. Exploatare 315 350 360 400
Total 365 398 420 455
Se cere:
Determinati diminuarea profitului brut al exercitiului atunci cand este influientat de modificarea
structurii veniturilor de exploatare:
Nota.
zecimala.
d. – 424,47 lei;

- mil. lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de 4.100 5.200
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de 3.200 4.200
afaceri
3. Volumul efectiv al productiei in - 4.200
preturile bazei
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri,
a fost de:
d. + 100,46
55. Pe baza urmãatorilor indicatori:

- mil. lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de vanzare 3.600 5.900
afaceri
preturile bazei
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii preturilor de vanzare, asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a fost
de:
e. –245,56 lei

- mil. lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri in preturi de 4.000 7.000
vanzare
afaceri
3. Volumul efectiv al productiei în - 4.300
preturile bazei
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a fost de:
e. + 242,86 lei;
57. Pe baza bilantului unei firme:
Nr. Specificatia An „N”

crt.
I. Total activ 49.600
1. Capital propriu 25.000
2. Creditori 11.000
3. Datori pe termen scurt-DTS 3.600
4. Datori pe termen mediu lung -DTML 10.000
II. Total pasiv 49.600
Calculati rata solvabilitatii generale care a fost de:

a. 2,02;
58.
Pe baza bilantului unei firme:
Nr. crt. Specificatia An „N”

1 Capital propriu 55.000
2 Creditori 6.000
3 Datori pe termen scurt-DTS 3.600
4 Datori pe termen mediu lung - DTML 8.000
Calculati rata solvabilitatii patrimoniale, care a fost de:

c. 0,83;

crt.
2. Creditori 9.000
Calculati rata globala de indatorare a firmei care a fost de:

c. 0,29;

crt.
2. Creditori 6.000
Calculati rata de autofinantare a activelor firmei care a fost de:

b. 0,76;

- mii lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 150.000 250.000
2. Soldul mediu al activelor 100.000 150.000
circulante
Aratati marimea influentei soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotatie a
activelor circulante (unde T = 360 zile) care a fost de;
c. 72,00;

crt. Baza Curenta
1. Productia marfa fabricata Q 88.000 120.000
2. Numarul mediu de persoane N 140 180
3. Fond total de timp de munca TZ 33.600 25.200
(zile-om)
Determinati influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productiei marfa, care a
fost de:
d. + 54.001 mii lei
63. Daca ICA = 108%; IN = 105%; IGV = 102%; IZ = 95%, atunci:
e. a crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a

redus stocul de produse finite;
64. Pe baza urmatoarei relatii
se determina influenta:
b. structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
65. Pe baza relatiei:
se determina:
a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
66. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%; Indicele numarului de salariati IN = 108%; indicele
GV
gradului de valorificare a productiei marfa fabricate I = 101%;
Z
indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii I = 94%, atunci inseamna:
a. scade productivitatea muncii, creste eficienta utilizarii fondurilor fixe,

dar se reduce stocul de produse finite;
67. Daca:
IPex = 108% (Pex – productia exercitiului);
IPf = 115% (Pf = productia marfa);
ICA = 120% (CA = cifra de afaceri), atunci:
c. scad stocurile de produse finite si stocurile de productie in curs de
executie;
68. Daca :
IPf = 107% (Pf = productia marfa);
IVA = 94%(VA = valoarea adaugata), atunci:
e. scade ponderea produselor cu o valoare adaugata pe produs mai mare

decat media pe firma;
69. Coeficientul Gini-Struck, poate avea urmatoarele semnificatii:

a. CG = 0,9 semnifica o structura a vanzarilor in care cateva produse detin
ponderea cea mai mare in CA;
70. Indicele HERFINDHAL, calculat pentru o firma ce realizeaza patru produse, poate avea
urmatoarele semnificatii:
b. H = 0,25 arata o distributie uniforma a CA pe sortimente;
71. Se cunosc urmatoarele date:

PRODUS Productia fizica Pretul de vanzare
Baza Curenta Baza Curenta
A 600 800 7 15
B 500 300 7 10
Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structura au valorile:
c. 0,94 / 0,75
72. Conditia eficientei muncii este ca indicele corelatiei dintre dinamica productivitatii medii
anuale si dinamica salariului mediu sa fie mai mare decat 1.
Alegeti varianta corecta:
a. fals;
73. Productia exercitiului financiar al unei firme este formata din totalitatea produselor
finite, subansamblurilor, pieselor realizate de firma.
b. fals;
74. Rentabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a realiza ___ , prin utilizarea ___ de ___ si a ___
necesare reproductiei si dezvoltarii.
c. profit/factorilor/productie/capitaluri;
se determina:
c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;
76. Daca:
ICA = 108%;
IN = 99%;
IGV = 102% ;
IZ = 95%, atunci:
e. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii si a scazut stocul de

produse finite;
77. Indicele Herfindhal, pentru o firma care produce 5 produse, are urmatoarele semnificatii:
c. H = 0,2 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
78. Coeficientul Gini–Struck (CG) poate avea urmatoarele semnificatii:

e. CG= 0,99 aratã un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
79. Analizati utilizarea intensivã a fortei de munca pe baza urmatorilor indicatori:
Nr. Indicatori Simbol VALOARE

crt. Baza Curenta
1. Productia marfã Q 87.080 112.440
fabricatã
2. Numãrul mediu de N 140 120
persoane
3. Fond total de timp de TZ 33.600 25.200
munca (zile–om) (om–zile)
TH 250.000 190.000
(om–ore)
Determinati nivelul influentei productivitatii medii orare asupra productiei marfã fabricatã.
a. +46.265 lei

Nr. Indicatori Simbol Valoare (RON)
crt. Baza Curenta
1. Active totale AT 150.000 210.000
2. Capital propriu Kpr 80.000 92.000
3. Venituri totale VT 91.000 142.000
4. Profit net Prn 6.000 11.500
Analizati nivelul influentei rentabilitatii nete a veniturilor totale asupra rentabilitatii financiare,
care a fost de:
c. 2,33%
81.
Se dau urmatoarele date:
Indicatori SIMBOL VALOARE
(RON) lei
1. Cifra de afaceri Baza Curenta

2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 70.000 150.000
3. Volumul efectiv al productiei în: 50.000 75.000
• preturile bazei
– 84.000
• costurile bazei – 42.000
Determinati influenta structurii productiei vândute asupra:
• profitul aferent cifrei de afaceri;
• ratei rentabilitatii resurselor consumate;
care a fost de:
d. +32145 lei / 60 %
82. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, avem urmãtorii indicatori:

crt. Baza Curenta
1 Cifra de afaceri în preþuri de 92.000 106.000
vanzare
2 Costuri aferente cifrei de 66.000 74.000
afaceri
3 Indicele mediu al preturilor – 106%
de vanzare
Nivelul influentei pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri a fost de:
c. +1.696 lei
83.
Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmãtorii indicatori:

crt. Baza Curenta
1 Venituri de exploatare Vex 670.000 940.000
2 Cheltuieli de exploatare Cex 520.000 790.000
3 Fond total de timp de munca (ore) Tmc 26.400 35.200
Nivelul influentei fondului total de munca si a productivitatii medii orare asupra

veniturilor de exploatare aferente rezultatului exploatãrii a fost de:
c. +50.004 lei / +10.448 lei

Nr. Indicatori Simbol VALOARE (RON)
crt.
1 Cifra de afaceri CA 9.200
2 Cheltuieli aferente cifrei de 8.500
afaceri:
cheltuieli fixe Cf 1.400
cheltuieli variabile Cv 7.100
Determinati:
· momentul realizãrii pragului de rentabilitate (T=365zile);
· nivelul indicelui de sigurantã al firmei (%);
a cãror valoare a fost de:
b. 243–a zi / 33%
85.
Analizati riscul de exploatare pe baza urmatorilor indicatori:
PRODUS CANTITATE Pret de Cost Cheltuieli

vanzare unitar fixe
A 2.000 5 4 1.000
B 4.000 7 5 2.000
Nivelul pragului de rentabilitate al firmei si flexibilitatea absolutã a fost de:
d. 8.769 lei / 29.231 lei

crt. Baza Curenta
1 Cifra de afaceri în preturi de CA = 450.000 500.000
vanzare
2 Suma cheltuielilor fixe 93.500 125.000
3 Volumul efectiv al productiei – 470.000
vândute în preturi prevãzute
Nivelul influentei cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a celor doi factori ai cifrei de afaceri:
· influenta volumului fizic al productiei vândute;
· influenta preturilor medii de vanzare a fost de:
a. –8,84 lei / -11,94 lei

crt. Baza Curenta
1 Cifra de afaceri CA 111.600 190.000
2 Suma cheltuielilor cu Sd 1.000 1.500
dobânzile
3 Soldul mediu al activelor 17.000 31.000
circulante
4 Volumul creditelor 1.900 3.600
contractate
Cheltuielile financiare la 1000 lei CA, au fost influentate de:

· soldul mediu al activelor circulante;
· cota medie de participare a creditului la acoperirea mijloacelor circulante;
· rata medie a dobânzii;
care au influentat direct suma dobânzilor plãtite cu:
a. +4,33 lei / +0,38 lei / –2,08 lei

Nr. INDICATORI Simbol Valoare (RON)
crt.
1. Cifra de afaceri curentã 800.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 650.000

din care:
• cheltuieli variabile 410.000
• cheltuieli fixe 240.000
3. Cifra de afaceri previzionatã CAp 910.000
Determinati nivelul probabil al cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri:
e. 776,24 lei

Nr. Valoare (Ron)
crt. INDICATORI Simbol Baza Curenta
1. Cheltuieli variabile
6.800 7.200
2. Cifra de afaceri în preturi de
vanzare 8.700 9.300
3. Indicele preturilor de vanzare (%) – 120%
4. Indicele costurilor (%)
– 120%
Determinati influenta pretului mediu de vanzare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei
cifrã de afaceri, care a fost de:
d. – 129,03 lei

Nr. Valoare (Ron)
crt. INDICATORI Simbol Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de
vanzare 5.500 5.800
2. Cheltuieli aferente cifrei de
afaceri 4.900 5.200
3. Indicele costurilor – 125%
4. Indicele preturilor medii de
vanzare – 125%
Determinati influenta structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de
afaceri:
a. +5,64 lei
91.
Analizati cheltuielilor la 1000 lei CA pe baza indicatorilor:
Nr. Indicatori SIMBOL VALOARE
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de vanzare 4.500 6.500
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri 3.200 3.600
3. Volumul efectiv al productiei vândute în:
• preturile prevãzute – 4.400
• costurile prevãzute – 3.100
4. Indicele preturilor% IP – 125 %
Nivelul influenþei pretului mediu de vanzare dat de:

• influentei inflatiei;
• influenta pretului de vanzare exclusiv inflatia; a fost de:
d. –140,91 lei / –86,71 lei

Nr. INDICATORI SIMBOL VALOARE (RON)
crt. BAZA CURENTA
2 Cheltuieli cu salarii Cs 75.000 105.000
3 Numãrul mediu de salariati N 140 150
Nivelul influentei cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri de exploatare asupra:

· cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare;
· profitului din exploatare al firmei;
a fost de:
c. +15.000 lei / –9.000.000 lei

crt. BAZA CURENTA
2 Nr. mediu de salariati N 50 60
3 Cheltuielile cu salariile Cs 15.000 17.000
Nivelul influentei productivitatii medii anuale asupra:

· cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare;
· profitului din exploatare al firmei;
a fost de:
e. +510 lei / -94.401 lei

crt. BAZA CURENTA
1 Cheltuielile salariale CS 1.300 1.400
Nivelul influentei productivitatii medii anuale asupra:

· cheltuielilor salariale la 1000 lei cifrã de afaceri;
· profitului aferent cifrei de afaceri a firmei;
a fost de:
c. +234 lei/–4.423 lei
95. Analizati influenta amortizãrii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifrã de afaceri pe
baza urmãtorului tabel:
INDICATORI Simbol VALOARE (RON)

Baza Curenta
2. Cheltuieli cu amortizarea A 2.445 1.480
3. Cota medie de amortizare 14% 12%
4. Valoarea medie anualã a mijloacelor 17.790 12.310
fixe
Determinati nivelul influentei valorii anuale a mijloacelor fixe si nivelul influentei cotei medii de
amortizare a fost de:
b. –14 / –4
Indicatori Simbol VALOARE

Baza Curenta
2. Cheltuieli aferente cifrei de
afaceri 2.700 5.100
3. Productia vândutã în perioada
curentã în:
• preturile bazei
• în costurile bazei – 5.500
– 3.200
Determinati influenta structurii productiei asupra:

• cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri;
• profitului aferent cifrei de afaceri;
Alegeti varianta corectã:
b. –32 lei / +229 lei
97. Pe baza datelor:

ACTIVITATE Cheltuieli Venituri
Exploatare 600 748 800 1300
Financiarã 95 240 50 230
Exceptionalã 105 110 150 270
Total 800 1.098 1.000 1.800
Determinati:
• influenta structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale.
• influenta structurii veniturilor totale asupra profitului firmei.
Nota.
Pentru calculul structurii veniturilor rotunjiti la 2 zecimale.
Alegeti varianta corectã:

d. +89,47 lei / –161,05 lei;

crt. activitãrtii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 30.600 35.000 36.000 40.000
2. Financiarã 3.000 2.800 3.200 3.200
3. Exceptionalã 2.200 2.000 2.500 2.300
Total 35.200 39.800 41.700 45.500
Calculati influenta modificarii ratei de eficientã a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra

ratei medii de eficientã a cheltuielilor totale, care a fost de:
Nota.
Pentru restul calculelor lucrati cu 4 zecimale.
d. 17 lei

PRODUS Productia fizicã Pretul de vanzare
A 600 800 8 10
B 500 300 5 6
Coeficientul mediu de sortiment ( ) si coeficientul mediu de structurã ( ST) au urmatoarele
valori:
Nota.
Acolo unde nu se imparte exact lucrati cu 4 zecimale, rotunjite la a patra zecimala.
c. 0,90 / 0,84
100. Se dau urmãtorii indicatori:
Produs VALOARE (RON)

BAZÃ CURENTÃ
A 38.000 42.000
B 27.000 22.000
C 31.000 28.000
Total 96.000 92.000
Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structurã iau urmatoarele valori:

Nota.
c. 0,92 / 0,94
101. Se dau urmãtorii indicatori:

crt. BAZA CURENTA
2 Productia exercitiului Pex 150.000 180.000
3 Consumurile intermediare M 30.000 45.000
4 Fondul total de munca (ore) Tmc 192.000 186.000
Cu ajutorul analizei factoriale a valorii adãugate arãtati:
- influenta exercitatã de modificarea numãrului de salariati
- si a timpului mediu de munca pe salariat;
asupra fondului total de timp de munca care a fost de:
Nota.
b. – 27.002 lei / 23.251 lei
102. Dacã o firmã este caracterizatã prin urmãtorii indicatori:

crt. BAZÃ CURENTÃ
2 Productia marfã fabricatã Pf 1.500 1.600
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe, 90 140
din care:
5 Mijloace fixe productive (active) 81 112
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri, determinati influenta modificarii gradului de

înzestrare tehnicã a firmei asupra cifrei de afaceri, a cãrei valoare a fost de:
Nota.
e. 1076,67
103. Dacã o firmã este caracterizatã prin urmãtorii indicatori:

crt. BAZÃ CURENTÃ
2 Productia marfã fabricatã Pf 150.000 160.000
Arãtati influenta gradului de valorificare a productiei marfã fabricate asupra cifrei de afaceri, a
cãrei valoare a fost de:
Nota.
e. 1.600
104. Valoarea adaugata a unei firme reprezinta __ __ prin valorificarea resurselor tehnice, umane,
financiare, provenite de la terti.
f. bogatia creata;
105. Cifra de afaceri reprezinta volumul total al __ __ evaluate la pretul pietei intr-o perioada
determinata.
b. afacerilor firmei;
106. Productia fizica reprezinta totalitatea __ __ __ rezultate din activitatea productiva care pot fi
puse în circuitul economic.
d. valorilor de intrebuintare;
107. Rata de rentabilitate este o marime ce exprima gradul în care __ in ansamblul sau, aduce __ .
b. capitalul/profit
108. Rata rentabilitatii financiare este definita ca raport intre __ si __ in calitatea lor de surse de
finantare.
c. profit/capitaluri
109. In conceptia patrimoniala fondul de rulment exprima in marime absoluta __ unei firme (pe
termen scurt).
c. lichiditatea
110. In conceptia functionalã fondul de rulment se defineste ca:

c. fond de rulment net global
111. Lichiditatea reprezinta proprietatea __ __ de a se transforma in __:

b. elementelor/patrimoniale/bani
112. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%;

indicele numarului de salariati IN = 108%;
GV
indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate I = 101%;
z
indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii I = 94%;
atunci însemna:
a. scade productivitatea muncii, creste eficienta utilizãrii fondurilor fixe,

dar se reduce stocul de produse finite;
113. Dacã :
IPf = 115% (Pf – productia marfa);
ICA = 120% (CA – cifra de afaceri), atunci:
c. scad stocurile de produse finite si stocurile de produtie în curs de
executie;
114. Dacã:
IPf = 107% (Pf – productia marfa);
IVA = 94% (VA – valoarea adaugata), atunci:
b. cresc cheltuielile materiale si scade stocul de productie neterminata;
115. Indicele nr. de salariati IN = 95%;

Indicele productivitatii IW = 98%;
Indicele gradului de valorificare a Pf; IGV = 96%,
IW(z) = 99% - indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii
e. a scazut CA si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de
produse finite.
116. Raportul dintre exprima:

c. ponderea mijloacelor fixe active;
117. Daca în analiza firmei IPf < IPex :
b. cresc stocurile de produse în curs de executie ºi imobilizata;
118. Dacã ICA = 112%; IPf = 107%;IPex = 102%
b. au scazut stocurile de produse finite si cele în curs de executie;
119. Daca IN = 103%; IPf = 101%; ICA = 97% înseamna ca:
c. a scazut productivitatea muncii si a crescut stocul de produse finite;
120. Daca ICA = 97%; IN = 102%; IGV = 98%; Iz = 103%, atunci:
b. a scazut Wmc si eficienta utilizarii mijloacelor fixe , a crescut stocul de

produse finite;
121. Influenta cu semnul ,,-“ a modificarii structurii productiei exercitiului asupra VA presupune:
b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie, mai

mare decat media VA pe firma;
122. Se dau urmatorii indicatori:
Nr. Indicatori Simbol Perioada

crt. Baza Curenta
2 Productia fabricata Pf 438.000 455.000
4 Valoarea adaugata VA 240.000 250.000
Alegeti relatia corecta dintre indicatori:

d. ICA > IPf si IVA > IPex;
123. Se cunosc urmãtorii indicatori:
Nr. Indicatori Simbol Valoare (lei)

crt. Baza Curenta
1 Nr. mediu salariati N 80 62
3 Consumuri intermediare M 30.000 45.000
4 Fond total de timp de Tmc 192.000 186.000
munca
Cu analiza factoriala a valorii adaugate aratati influenta exercitata de modificarea:

- fondului total de timp de munca;
- a productivitatii medii orare a muncii
asupra productiei exercitiului:
Nota.
d. - 3750 lei/+ 27.736 lei;
124. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii:

125. Daca coeficientul de sortiment = 1 si coeficientul de structura ST < 1, atunci:
b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportii

diferite;
126. Din analiza unei firme se stie:

= 1; ST= 0,87, , atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat si chiar depasit la toate

sortimentele si in medie la nivel de firma in proportii diferite;

= 0,87; ST= 1, , atunci:
b. productia nu s-a realizat la nici un sortiment, in aceeasi proportie;
128. Daca IN = 96%; IPf = 105%; ICA = 132%; IF = 95% înseamna ca:
a. a crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare al productiei

marfa fabricate;
129. Dacã IPex = 110% (Pex – productia exercitiului); ICA = 107% (CA-cifra de afaceri);
IVA = 107% (VA – valoarea adaugata), atunci:
a. a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de

produse finite la sfarsitul perioadei;
130. O firma are in productie in anul 2010 , 4 produse. Dar pentru anul 2011 isi propune sa produca
5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:
ANUL STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
A B C D E
2010 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2011 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2010.
c. 0,8/0,7308
A B C D E
2010 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2011 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
a. 0.1956/0.2306
132. Raportul intre productia marfa fabricata si valoarea medie a nr. de salariati defineste:
d. productivitatea muncii;
133. Rata variatiei valorii adaugate numita si rata de crestere a firmei se calculeaza ca raport:
a.

se determina:
d. rata de remunerare a statului pe seama valorii adaugate;
135. Raportul dintre vanzarile proprii (cifra de afaceri) ale firmei analizate si vanzarile totale pe
nivelul de piata al firmei, foloseste la determinarea:
d. cota de piata globala;
136. Daca stim ca:

- numarul total de tipuri de produse din nomenclatorul de fabricatie = 10;
- coeficientul mediu de sortiment =0,8;
- coeficientul de nomenclator = 0,7;
- indicele volumului productiei obtinute = 80%;
atunci determinati:
1. numarul de tipuri de produse la care programul de fabricatie nu s-a realizat;
2. nerealizarile valorice totale procentuale fata de valoarea programata a productiei pe total
firma;
d. 3 produse si 20% ;
137. Daca:
- coeficientul mediu de sortiment =1;
- coeficientul mediu de structura =0,9 ;
- indicele volumului productiei 105 %;
atunci:
d. programul de productie a fost indeplinit si depasit la toate sortimentele
in proportii diferite, valoarea totala a depasirilor fiind de 5 % din totalul
productiei programate pe firma;

= 0,87; ST= 1, , atunci:
b. productia nu s-a realizat la nici un sortiment, in aceeasi proportie;
139. Produsul A diferentiat pe calse de calitate are urmatoarea situatie:

Clasa de Cantitate otinuta( buc) Pretul de
calitate -ki prevazut realizat vinzare
prevazut (lei)
I 2.200 3.200 3.000
II 2.000 2.800 2.400
III 1.500 2.000 1.200
Total 5.700 8.000
Determinati coeficientul mediu de calitate pe produs, stabilit pe baza coeficientilor claselor de
calitate in cele doua perioade ( ):
a. 1,88/1,85
140. Produsul A diferentiat pe calse de calitate are urmatoarea situatie:

Clasa de Cantitate otinuta( buc) Pretul de
calitate -ki prevazut realizat vinzare
prevazut (lei)
I 2.200 3.200 3.000
II 2.000 2.800 2.400
III 1.500 2.000 1.200
Total 5.700 8.000
Determinati coeficientul mediu de calitate pe produs extra, stabilit pe baza coeficientilor de
echivalenta in cele doua perioade ( ):
c. 0,77/0,78

Produsul Structura productiei % Coeficientul mediu de calitate
prevazut realizat prevazut realizat
A 45 40 1,8 1,5
B 35 30 1,6, 1,4
C 20 30 2,0 1,8
Total 100 100
Determinati influienta modificarii structurii productiei asupra variatiei coeficientului mediu

generalizat:
d. + 0,030

Produsul Structura productiei % Coeficientul mediu de calitate pe
produs
prevazut realizat prevazut realizat
A 45 40 1,8 1,5
B 35 30 1,6, 1,4
C 20 30 2,0 1,8
Total 100 100
Determinati influienta modificarii coeficientul mediu de calitate pe produs asupra variatiei

coeficientului mediu generalizat:
c. - 0,240
MULTIPLE RESPONSE
1. Analiza diagnostic-financiar presupune:
b. stabilirea situatiei corecte a firmei intr-un anumit moment;

c. stabilirea disfunctionalitatilor firmei;
2. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

c. Rec = Prb/AT × 100
e. Rec = RE/Aex × 100
3. Modelele ce pot fi folosite în analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri sunt:
a. PCA = qvp - qvc

c. PCA = CA
e. PCA = CA × PCA /CA
4. Situatia patrimonial financiara reprezinta o anumita stare a capitalului din cel putin trei puncte
de vedere:
a. existenta capitalului;
c. rezultatele obtinute prin folosirea capitalului;
d. componenta materiala a capitalului;
5. Activele circulante curente se stabilesc scazand din activele circulante:

b. creantele incerte;
c. stocurile nevalorificabile;
6. In analiza factoriala a marjei comerciale putem folosi modelul:

a.
c.
d.
e. .
7. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii se face cu urmatorul model:

b.
c.
e.
f.
8. Profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare se poate calcula cu formula:

a.
c.
d.
e.
.
ANS: A, C, D, E PTS: 1
9. Putem analiza influenta veniturilor de exploatare în functie de urmãtorii factori:

c.
f.
10. Analiza factoriala a profitului brut se poate face cu modelul:
a.
c.
d.
11. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri cand influenteazã cifra de afaceri este:
a.
d.
12. În analiza factoriala rata rentabilitatii economice are ca factori de gradul I:

a. viteza de rotatie a activului total;
d. rata rentabilitatii comerciale;
13. Factorii de gradul I ce influienteaza modificarea ratei rentabilitatii economice sunt:
a. rata rentabilitatii comerciale;
c. viteza de rotatie a mijloacelor circulante prin numarul de rotatii;

d. randamentul activelor imobilizate;
14. Analiza structurii activului patrimonial al firmei se poate face cu urmatoarele rate de structura:
a. rata activelor imobilizate;
d. rata imobilizãrilor financiare;
e. rata creantelor comerciale;
15. Analiza structurii pasivului patrimonial al firmei se poate face cu urmatoarele rate:
a. rata stabilitatii financiare;
b. rata de indatorare;
d. rata autonomiei financiare;
16. Pe baza bilantului patrimonial, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:
b. NFR = (AC – DS) – (DTS – CBS)
c. NFR = ST + CR – OTS
17. Pe baza bilantului functional, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:
a. NFR = active ciclice – resurse ciclice;

b. NFR = active ciclice din exploatare – resurse ciclice din exploatare
c. NFR = (ST + CR) – OTS;
f. NFR = AC - RC
18. Analiza echilibrului financiar functional se poate face cu urmatoarele rate:

a. rata marjei de securitate;
c. rata capacitatii de rambursare a creditului;
e. rata de acoperire a riscului.
19. Indicatorul durata de imobilizare a creantelor (Dcr) se poate calcula:
a. (soldul mediu debitor al conturilor de creante / rulajul debitor al

conturilor de creante) • 360 zile;
d. (soldul mediu debitor al conturilor de creante / rulajul creditor al
conturilor de creante ) • T.
e. (soldul mediu debitor al conturilor de creante / cifra de afaceri) • T;
20. Daca notam cu:

Dcr – durata de imobilizare a creantelor;
Dfa – durata de folosire a surselor atrase;
dcr – soldul mediu debitor al conturilor de creante;
ob – soldul mediu al conturilor de obligatii;
care din urmatoarele situatii sunt adevarate:
a. dcr= ob si Dcr=Dfa, atunci situatia este teoretica, cand creantele si
obligatiile se compenseaza reciproc;
d. dcr> ob si Dcr=Dfa, atunci avem o influenta pozitiva, încasãrile
devanseaza platile;
e. dcr< ob si Dcr=Dfa, atunci situatia este negativa, platile devanseazã
incasarile.
21. Daca notam:

Acr – active circulante curente;
DTC – datorii curente; DT – datorii totale;
St – stocuri;
Dpb – disponibilitati banesti si plasamente;
atunci rata lichiditatii generale se calculeaza:
a. Acr / DTC;
b. Acr – St – creante incerte / DTC;
22. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe se face cu indicatorii:

b. gradul de utilizare al capacitatii de productie;
d. randamentul utilajelor;
e. indicele de utilizare intensiva.
23. Care din urmatorii factori influenteaza indicatorul sintetic de eficienta „valoarea adaugata la
1000 lei valoarea materialelor consumate”:
b. productia exercitiului;
c. ponderea activelor fixe productive în totalul activelor fixe;
e. valoarea materialelor consumate.
24. Esential in analiza economica este a lua in considerare relatiile:

a. structural - functionale
b. cauza - efect
25. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, dupa caracterul lor sunt:
d. factori calitativi si cantitativi;

e. factori de structura.
26. Metode ale analizei calitative care cuprind legaturile cauzale sunt:
a. diviziunea si descompunerea rezultatelor;

b. gruparea;
e. comparatia.
27. Cuantificarea influentelor factorilor care explica fenomenul se realizeaza cu metode ale analizei
cantitative:
a. substituirea in lant;
b. calculul marginal;
c. metoda ratelor;
e. corelatia.
28. Indicatorul care dimensioneaza intreaga activitate a firmei cuprinde:

b. valoarea productiei stocate;
c. valoarea productiei imobilizate;
d. valoarea productiei vindute;
29. Cifra de afaceri este influentata in evolutia ei de:

a. numarul de angajati;
c. productivitatea muncii;
e. gradul de valorificare a productiei fabricate.
30. Modificarile survenite la nivelul productivitatii muncii sunt influentate la rindul lor de:
a. gradul de inzestrare cu mijloace fixe a fortei de munca;
c. randamentul mijloacelor fixe productive;
d. ponderea mijloacelor fixe active in valoarea medie a mijloacelor fixe;
31. Dezvoltarea sau regresul unei firme poate fi evidentiat prin analiza valorii adaugate, folosind
metoda:
a. sintetica;
c. aditiva;
d. factoriala;
32. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri evidentiaza:

a. gradul de integrare pe verticala;
b. expresia productivitatii globale;
c. rata valorii adaugate;
e. gradul de integrare economica al firmei;
33. In calculul cifrei de afaceri se includ:

a. veniturile din vinzarea marfurilor;
c. venituri din prestsrea de servicii si efectuarea de lucrari;
34. Caracterizarea realizarii programului de fabricatie se poate face cu modele ce au la baza:

a. indicii individuali de indeplinire a programului de productie;
d. coeficientul de nomenclator;
VA Pex
35. Daca I > I (VA = valoarea adaugata, Pex = productia exercitiului) atunci:
a. creste gradul de valorificare a resurselor materiale;
b. creste productivitatea muncii;
c. se reduce ponderea consumurilor provenite de la terti în volumul total al
productiei exercitiului;
d. o utilizare integrala a timpului de lucru al muncitorilor.
36. Daca
IVex = 108% (Vex – venituri de exploatare)
ICA = 105% (CA – cifra de afaceri);
(cheltuielilor aferente cifrei de afaceri) atunci:
c. a crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de
exploatare;
d. s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de
afaceri.
37. Pragul de rentabilitate arata:
b. nivelul volumului de activitate in care profitul este egal cu zero;

c. nivelul volumului de activitate in care veniturile sunt egale cu
cheltuielile;
38. Daca:
ICA = 91% (CA – cifra de afaceri),
= 99% (profitul aferent cifrei de afaceri),
Rrc
I = 90% (ratei resurselor consumate) atunci:
b. a crescut rata rentabilitatii comerciale si cheltuielile la 1000 lei cifrã de

afaceri;
d. au crescut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si rata rentabilitatii
comerciale;
39. Cresterea fondului de rulment (FR) poate avea loc prin:

b. contractarea unui credit pe termen lung;
e. cresterea capitalurilor proprii.
40. Coeficientul de nomenclator (nomenclatura), calculat pentru o firma care realizeaza cinci
produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii:
d. Kn = 1 arata realizarea programului de fabricatie la toate sortimentele;
e. Kn = 0 arata nerealizarea programului de fabricatie la toate
sortimentele.
ANS: D, E PTS: 1
41. Coeficientul de nomenclator, calculat pentru o firma care realizeaza 20 produse, poate avea
urmatoarele valori si semnificatii:
a. Kn = 0,75 semnifica realizarea volumului productiei la 15 sortimentele;
d. Kn = 0,6 arata realizarea programului de fabricatie la 12 sortimentele;
e. Kn = 0 arata nerealizarea programului de fabricatie la toate
sortimentele;
f. Kn = 0,95 arata nerealizarea programului de fabricatie la cel putin un
sortiment;
42. Care dintre urmatoarele elemente se includ în metoda de repartitie a valorii adaugate:
a. cheltuieli cu salariile;
c. profitul;
43. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi in ordine:
c. Volumul fizic al productiei, structura productiei si valoarea adaugata la 1

leu Pex pe produs;
d. Productia exercitiului, valoarea adaugata medie la 1 leu productie a
exercitiului;
44. Daca > (productia exercitiului) reflecta:
b. o scadere a ponderii consumurilor intermediare provenite de la terti in

productia exercitiului;
e. o crestere a ponderii produselor cu VA pe produs mai mare decat media
pe firma.
45. Caracterizarea realizarii programului de fabricatie se poate face cu modele ce au la baza:

a. indicii individuali de indeplinire a programului de productie;
d. coeficientul de nomenclator;
46. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma ce realizeaza 5 produse poate avea
urmatoarele sensuri:
c. = 0,8 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un
sortiment;
d. = 1 arata realizarea si depasirea volumului productiei la toate
sortimentele;
NUMERIC RESPONSE
1. Daca o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori:

Nr. INDICATORI SIMBOL PERIOADA DE PERIOADA
crt. BAZA(mil. lei) CURENTA(mil. lei)
2 Productia marfa fabricata Pf 22.200 26.920
Aratati influenta gradului de valorificare a productiei marfa fabricate asupra cifrei de afaceri, a
carei valoare a fost de:
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal, daca nu se specifica altceva.
Nu se scrie unitatea de masura sau alte semne specifice.
Pentru mai multe valori folositi separatorul / si respectati ordinea cerintelor.
Pentru calcule inexacte se lucreaza cu 4 zecimale.
ANS: 3230

Aratati influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost
de:
Nota.
ANS: 7803
Aratati influenta modificarii numarului mediu de salariati asupra cifrei de afaceri, a carei valoare
a fost de:
Nota.
ANS: 10425

4 Valoarea medie a 90 140
mijloacelor fixe, din care:
5 Mijloace fixe productive 81 112
(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta modificarii gradului de

inzestrare tehnica a firmei asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS: 435

5 Mijloace fixe 81 112
productive(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta modificarii ponderii

mijloacelor fixe active in mijloacele fixe asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
246
-246,3

5 Mijloace fixe 81 112
productive(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta randamentului mijloacelor

fixe active asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS: 450

Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri (in raport cu cantitatile vindute si cu preturile de
vinzare) sa se determine influenta modificarii productivitatii medii anuale calculata pe baza cifrei
de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
Pentru mai multe valori folositi separatorul /si respectati ordinea cerintelor.
ANS: 4116

2 Fondul de timp de 96.000 88.025
munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta timpului mediu de munca
pe salariat asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS: 92

munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta modificarii productivitatii

medii orare a muncii asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS: 167

crt. BAZA (mil. lei) CURENTA (mil. lei)
2 Consumurile M 1. 500 2. 570
intermediare
Cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate calculati marimea influentei modificarii

productiei exercitiului asupra valorii adaugate, care a fost de:
Nota.
ANS:
9475

2 Consumurile M 2. 220 3.780
intermediare
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate calculati marimea influentei modificarii valorii
adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului, care a fost in valoare de:
Nota.
ANS:
630
-630

2 Consumurile M 400 600
intermediare
3 Fondul total de munca Tmc 280.000 270.000
(ore)
cu analiza factoriala a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii fondului de timp
de munca asupra valorii adaugate, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
393
-393

2 Consumurile M 400 600
intermediare
(ore)
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii

productivitatii medii orare, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
10239
10238
14. Se dau urmatorii indicatori:

2 Consumurile M 1.078 1. 650
intermediare
(ore)
4 Nr mediu de salariati N 35 32
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii nr.
mediu de salariati , care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
1756
1755
-1756
15.
Se dau urmatorii indicatori:
2 Consumurile M 1.078 1. 650
intermediare
(ore)
4 Nr mediu de salariati N 35 31
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii timpului
mediu de munca pe salariat, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
1296
-1296
1295
-1295
16. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmãtorii indicatori:

- mil. lei -
Nr. Indicatori Simbol Perioada analizatã
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi 11.920 22.000
de vanzare
2. Costuri aferente cifrei de 10.660 12.740
afaceri
3. Indicele mediu al preturilor IP 110%
de vanzare
Influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra cifrei de afaceri este de:
Nota.
ANS: 854
17. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmãtorii indicatori:
- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi 21.920 31 500
de vanzare
2. Costuri aferente cifrei de 12.056 16.740
afaceri
preturilor de vanzare
Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri este de:
Nota.
ANS:
2363
2362
2362,5
18. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoaºtem indicatorii:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preþuri de 830 1.092
vanzare
2. Cheltuieli aferente cifrei de 590 836
afaceri
3. Indicele mediu al preturilor I\p 105%
de vanzare
4. Indicele mediu al costurilor IC 110%
de vanzare
Se cere:
Mãrimea absolutã a influentei structurii productiei vândute asupra profitului mediu la 1 leu CA a
fost de :
Nota.
ANS:
22
21,84
-22
-21,84
-21

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în prtþuri de 70.000 105.000
vanzare
2. Indicele mediu al preturilor IP 120%
de vanzare
Calculati cifra de afaceri recalculatã în preturile de vanzare ale perioadei de bazã:
Nota.
ANS: 87500
20. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmãtorii indicatori:

- mil lei -
crt. Prevãzutã Realizatã
Influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatãrii a fost de:
Nota.
ANS:
2694
2693
2693,5

- mil lei -
3. Fond total de timp de munca (ore) Tmc 68.250 54.600
Influenta fondul total de timp de munca asupra rezultatului exploatarii a fost de:
Nota.
ANS:
138
-138
137,6
-137,6
-137

- mil. lei-
3. Fond total de timp de Tmc 69.000 70.000
munca (ore)
Influenta productivitatii medii orare asupra rezultatului exploatarii a fost de:
Nota.
ANS:
25
+25
24

- mil. lei -
Nr. Indicatori Perioada analizatã
1. Venituri de exploatare 8.750 10.200
2. Cheltuieli de exploatare 7.950 8.200
Influenta profitului mediu la 1 leu venituri de exploatare asupra rezultatului exploatãrii a fost de:
Nota.
ANS:
1067
1068
+1068

- mii. lei –
Nr. Natura activitãtii Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt. Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 350 370 420 480
2. Financiarã 30 28 35 32
3. Exceptionalã 22 20 25 23
Total 402 418 480 535
Influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficientã a cheltuielilor totale, a
fost de: (valoarea numericã cu o zecimalã rotunjitã la prima zecimalã si separatã cu virgulã)
Nota.
zecimala.
Raspunsul este o valoare numerica cu o zecimalã , rotunjitea normal si separata prin

virgulã de intreg.
ANS:
0,7
-0.7
-0,7

crt. activitãtii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 350 370 420 480
Total 402 418 480 535
Se cere:
Influenta modificarii ratei de eficientã a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei medii
de eficientã a cheltuielilor totale, a fost de:
Nota.
zecimala.
ANS:
55
-55

- mii. lei –
crt. activitãtii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 350 370 420 480
Total 402 418 480 535
Determinati marimea modificarii profitului brut al exercitiului datorita modificarii ratei de

eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri.
Nota.
zecimala.
ANS:
29669
29668

crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preþuri de 5.600 6.500
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei 4.000 4.200
de afaceri
3. Volumul efectiv al productiei - 4.300
în preturile bazei
în costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii structurii productiei vândute asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de afaceri,
a fost de:
Nota.
ANS:
63
-63

crt. Baza Curenta
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente 4.000 4.200
cifrei de afaceri
în preturile bazei
în costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii preturilor medii de vanzare, asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de afaceri,
a fost de:
Nota.
ANS:
220
-220

crt. Baza Curenta
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei 3.500 3.600
de afaceri
preturile bazei
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de afaceri, a fost de:
Nota.
ANS: 46
30. Pe baza urmatorilor indicatori: -

mii. lei –
crt. Baza Curenta
Modificarea cifrei de afaceri a influentat cheltuielile cu amortizarea la 1 000 lei cifrã de afaceri cu
o valoare de:
Nota.
ANS:
6
-6

crt. Baza Curenta
Determinati modificarea amortizãrii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifrã de

afaceri.
Nota.
ANS: 31
32. Analizati productia fizicã a firmei pe baza indicatorilor:
Denumire Valoarea productiei

produs (mil. lei)
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizati realizarea programului de productie cu ajutorul indicilor individuali de îndeplinire a

programelor de fabricatie pe sortimente si indicele de grup pe total produse
(treceti valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
virgulã de intreg.
ANS:
1,4/0,9/0,9/1,1
1,4/0,9/0,9/1

produs (mil. lei)
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizati realizarea programului de productie cu coeficientul mediu de sortiment ( )
(treceti valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).:
Nota.
virgulã de intreg.
ANS: 0,9

produs (mil. lei)
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizati realizarea programului de productie cu coeficientul de nomenclator (Kn) (treceti
valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
virgulã de intreg.
ANS:
0,3
0,3

produs (mil. lei)
A 3.000 4.200
B 2.200 2.300
C 3.500 3.200
Caracterizati structura productiei cu coeficientul mediu de structurã ( )
Nota.
virgulã de intreg.
ANS:
0,9
0,9

produs (mil. lei)
A 3.000 4.200
B 2.200 2.600
C 3.500 3.200
Caracterizati productia fizicã a firmei cu coeficientul mediu de sortiment ( ) si cu coeficientul

mediu de structurã ( )
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale , rotunjitea normal la a doua
zecimala si separate prin virgulã de intreg.
ANS:
0,97/0,92
0,97/0,92
37. Analizati pragul de rentabilitate al unei firme pe baza urmãtoarelor date:
Nr. Indicatori Simbol Valoare

crt. (mii. lei)
1. Cifra de afaceri CA 10.500
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri Cv 8.200
3. Cheltuieli fixe aferente cifrei de afaceri Cf 1.600
Determinati:
-valoarea CAcr = ?
-pragul de rentabilitate s-a atins în a … zi a anului(T=365 zile).
Nota.
ANS:
7306/254
7305/253
38. Analizati pragul de rentabilitate al unei firme pe baza urmãtoarelor date:

Nr. Indicatori Simbol Valoare
crt. (mil. lei)
1. Cifra de afaceri CA 9.200
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de Cv 7.100
afaceri
3. Cheltuieli fixe aferente cifrei de afaceri Cf 1.400
Astfel valoarea cifrei de afaceri criticã a fost de CAcr = …, iar indicele de sigurantã ISIG (%)=
…(T=365 zile)
Nota.
ANS:
6133/33
6132/33
PTS: 1

crt.
2. Creditori 6.000
3. Împrumuturi pe termen 2.200
scurt
4. Împrumuturi pe termen lung 6.800
Calculaþi rata globala de indatorare care a fost de: …. (treceti valorile numerice cu o
zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
virgulã de intreg
ANS:
0.5
0,5

crt.
2. Creditori 6.000
3. Împrumuturi pe termen scurt 2.200
Calculati rata de autofinantare a activelor care a fost de: …

Nota.
virgulã de intreg.
ANS:
0,5
0.5
PTS: 1

crt.
2. Creditori 6.000
3. Împrumuturi pe termen scurt 2.200
Calculati rata autonomiei financiare a firmei care a fost de: …(treceti valorile numerice cu
o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
virgulã de intreg.
ANS:
0,7
0.7
0,6
PTS: 1

crt.
2. Creditori 5.900
3. Împrumuturi pe termen scurt 900
Calculati rata solvabilitatii patrimonialecare a fost de: …(treceti valorile numerice cu o

zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
virgulã de intreg
ANS:
0,8
0,8
PTS: 1

- mii lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 1 500 1 900
2. Soldul mediu al activelor 850 1.150
circulante
Arãtati mãrimea influentei soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotatie a
activelor circulante (unde T = 360 zile) care a fost de:
Nota.
ANS:
56
57

- mii lei –
crt. Baza Curenta
2. Soldul mediu al activelor 750 1.150
circulante
Arãtati mãrimea influentei cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor circulante (unde
T = 360 zile) care a fost de:
Nota.
ANS:
21
-21

- mii lei –
crt. Baza Curenta
2. Stocuri medii St 700 900
Calculati influenta modificarii stocurilor medii asupra duratei în zile a unei rotatii, unde T = 360,
care a fost de:
Nota.
ANS:
40
39

crt. Baza Curenta
2. Creante medii CT 300 600
Calculati influenta modificarii soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor
circulate pentru un T = 360, a fost de:
Nota.
ANS:
64
63.5
63,5

crt. Baza Curenta
1. Capital propriu Kpr 70.000 100.000
2. Datorii pe termen mediu si lung DTML 15.000 30.000
3. Active imobilizate Ai 50.000 62.000
Determinati modificarea procentualã a fondului de rulment (FR) din perioada curentã fata de
perioada de baza, a fost de:
Nota.
ANS: 94
48. Analizati utilizarea intensivã a fortei de munca pe baza urmatorilor indicatori:

crt. Baza Curenta
1. Productia marfã fabricatã Q 8.700 11.250
2. Numãrul mediu de persoane N 40 32
3. Fond total de timp de munca (zile-om) TZ 85.000 56.640
Determinati influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productiei marfã, care a
fost de:
Nota.
ANS:
5449
5448

crt. Baza Curenta
1. Cheltuieli fixe totale CF 1.500 2.600
2. Cheltuieli variabile totale CV 9.500 12.500
3. Venituri de exploatare Ve 14.000 18.000
Pragul de rentabilitate al activitãtii de exploatare în perioada de bazã si cea curentã a fost de:
Nota.
ANS:
4667/8508
4667/8507
50. Calculati coeficientul de volatilitate (CV) în cele douã perioade pe baza datelor:

crt. Baza Curenta
1. Venituri de exploatare Ve 14.000 18.000
2. Venitul de exploatare critic Vecr 4.667 8.508
Determinati
- CV0 = ?;
- CV1 = ?.
Nota.
ANS: 200/112
51.
Se cunosc urmatoarele date:
PRODUS Productia fizicã Pretul de vanzare
A 600 800 8 10
B 500 300 5 6
Determinati coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structurã.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã cu o zecimalã (separatã de întreg prin virgulã si rotunjitã
normal).
Separati cele 2 valori prin semnul / fãrã spatii între ele.
Nu puneti unitãti de mãsurã sau alte semne.
Respectati ordinea ceritelor.
ANS:
0,9/0,8
0,9/0,8
52. Pe baza datelor:

ACTIVITATE Cheltuieli Venituri
Exploatare 600 750 800 1000
Financiarã 100 140 50 30
Exceptionalã 100 110 150 170
Total 800 1.000 1.000 1.200
Determinati:
• influenta structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale.
• influenta structurii veniturilor totale asupra profitului total.
Notã:
Rãspunsul este o valoare numericã intreaga rotunjita normal.
Puneti semnul expresiei in fata valorii numerice.
Nu puneti unitãti de mãsurã sau alte semne.
Separati valorile cu semnul / fãrã spatii.
ANS:
-31/+37
31/37
30/36
53.
Indicatori VALOARE
Baza Curenta
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2.700 5.100
3. Productia vândutã în perioada curentã în:
• preturile bazei - 5.500
• costurile bazei - 3.200
Determinati influenta structurii productiei asupra:
• cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri ;
• profitului aferent cifrei de afaceri;
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã rotunjitã normal.
Numai dacã semnul e minus se trece în fata valorii, dar nu se pun unitãti de mãsurã sau alte
semne.
Valorile se separã prin semnul /
ANS:
-32/229
32/229
54.
Indicatori VALOARE
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 620 1.500
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 500 750
3. Volumul efectiv al productiei în:
• preturile bazei - 890
• costurile bazei - 710
Determinati influenta:
* volumului fizic al productiei asupra profitul aferent cifrei de afaceri;
* a structurii productiei asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
Notã.
Rezultatul numeric se va trece respectând ordinea cerintelor astfel:
- prima cerinta este o cifra numerica întreaga;
- cea de-a doua cerinta este o valoare numerica cu o zecimala (despartita de intreg
prin vigula si rotunjita normal la prima zecimala).
Separati valorile cu semnul / fãrã spatii sau unitate de mãsurã.
Respectati ordinea cerintelor
ANS:
52/1,4
52/1.4
55.
Se cunosc urmatoarele date:
Produs Cantitate Pret de vanzare Cost unitar Cheltuieli fixe

A 2.000 5 4 1.000
B 4.000 7 5 2.000
Determinati:
• pragul de rentabilitate al firmei;
• flexibilitatea absolutã.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã, rotunjitã normal.
Separati valorile cu semnul / si le scrieti fãrã spatii sau unitãti de mãsurã.
Respectati ordinea cerintelor.
ANS:
8824/29176
8769/29231
56.
Se cunosc urmatoarele date din bilantul financiar al unei firme ,,X”:
ACTIV PASIV
1. Active imobilizate 1.000 1. Capital propriu 800
2. Active circulante 2.800 2. Datorii 3.000
• stocuri 1.100 • pe termen mediu si lung 600
• creante 1.300 • pe termen scurt din care: 2.400
• disponibilitãti 400 - datorii de exploatare 1.600
- datorii financiare curente 800
Total 3.800 3.800
Determinati:
- fondul de rulment;
- nevoia de fond de rulment.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã.
Separati valorile prin semnul / fãrã spatii sau unitãti de mãsurã.
ANS: 400/800

munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta modificarii productivitatii

medii orare a muncii asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
484
483
PTS: 1
A B C D E
2010 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2011 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal cu doua zecimale (separati
intregul de zecimale prin virgula) .
Pentru mai multe valori folositi separatorul /
ANS:
0,8/0,73
0,80/0,73
0,80/0,7308
0,80/0,73
A B C D E
2010 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2011 0.4 0.3 0.15 0.11 0.04 1
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale, rotunjiti la a doua zecimala normal
(separati intregul de zecimale prin virgula) .
ANS:
0,33/0,29
0,33/0,29
0,32/0,28
0,33/0,2862
60. O firma care produce 2 articole si le desface in 2 zone diferite, se prezinta astfel:
PIATA DE VANZARILE PROPRII VANZARILE TOTALE
DESFACERE PERD.BAZA PERD.CURENTA PERD.BAZA PERD.CURENTA
P1 150 315 1250 3400
P2 260 480 3100 5600
TOTAL 410 795 4350 9000
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influientei vanzarilor totale asupra
vanzarilor proprii.
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal .
ANS:
439
438,5
61. O firma care produce 2 articole si le desface in 2 zone diferite, se prezinta astfel:
PIATA DE VANZARILE PROPRII VANZARILE TOTALE
DESFACERE PERD.BAZA PERD.CURENTA PERD.BAZA PERD.CURENTA
P1 150 315 1250 3400
P2 260 480 3100 5600
TOTAL 410 795 4350 9000
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influientei structurii vanzarilor totale si
a cotelor de piata proprii ale firmei asupra vanzarilor proprii ale firmei.
Nota.
Pentru calculul structurii veniturilor totale lucrati cu 2 zecimale.
zecimala.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal .

ANS:
29/83
28/82
28,8/-82,8
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA 2
TRUE/FALSE
1. Factorii imprevizibili actioneaza in cadrul unor procese controlate, fara sa implice

riscuri.
2. Mutatiile in structura cererii de piata isi au originea in mediul intern al firmei.
3. Ritmicitatea productiei este un factor care isi are originea in mediul extern al firmei.
4. Modificarile de pret ale materiilor prime reprezinta factori ce isi au originea in

mediul extern al firmei.
5. Factorii externi ai firmei actioneaza in cadrul unor procese controlate asupra mediului intern al
firmei.
6. Schimbarea structurii productiei ca factor de modificare al profitului poate fi independenta de

activitatea firmei, dar dependenta de efortul propriu.
7. Factorii care isi au originea in eforturile depuse de firma pentru economisirea

resurselor sunt factori dependenti de efortul propriu.
8. Modificarea cursului valutar este un factor extern previzibil, care afecteaza mai ales problemele
financiare ale firmei.
9. Productivitatea muncii este de aceeasi natura cu productia, atunci este un factor cantitativ.
10. Factorii de structura intervin in situatii in care rezultatul analizat se refera

la marimi agregate.
11. Nivelul mediu al rentabilitatii unei firme poate creste pe seama
deplasarilor structurale a produselor cu o rentabilitate mai mare.
12. Analiza postfactum se refera la rezultatele activitatii unei firme numai pe baza datelor din trecut.
13. Activitatea de planificare inseamna mai mult decat analiza previzionala.
14. Aplicarea metodelor matematice in analiza variabilelor unui fenomen

economic este conditionata de modelarea proceselor economice pe baza
analizei calitative.
15. Notiunea de static este legata de modul de efectuare al analizei si nu de fenomen.
16. Comparatiile mixte se pot face intre variantele tehnico-economice, pentru a alege
varianta optima.
17. Comparatiile in timp se efectueaza intre rezultatele firmei si rezultatele medii pe ramura.
18. Diviziunea studiaza rezultatele activitatii economice a firmei si reuneste intr-un

ansamblu coerent concluziile sintetizate.
19. Metoda balantiera analizeaza realizarea unui echilibru, intre resurse si

necesitati intr-un domeniu de activitate.
20. Metoda substituirii in lant in cazul relatiilor functionale de produs sau raport, intre rezultatul
economic de cercetat si factorii sai de influienta - consolideaza principiile calculului matricial.
21. Ratele calculate prin metoda ratelor, se pot determina prin raportarea unui stoc la
un flux sau raportarea unui flux la un stoc.
22. Calculul unei rate prin raportarea unui flux la un stoc are ca rezultat un coeficient.
23. Calculul unei rate prin raportarea unui stoc la un flux are ca rezultat o durata.
24. Calculul unei rate prin raportarea unui flux la un stoc are ca rezultat o durata.
25. Calculul unei rate prin raportarea unui stoc la un stoc are ca rezultat o rata de
structura.
26. Calculul unei rate prin raportarea unui stoc la un flux are ca rezultat o rata de rentabilitate.
27. Calculul unei rate prin raportarea unui flux la un flux are ca rezultat o rata de
structura.
28. Calculul unei rate prin raportarea unui flux la un flux are ca rezultat o rata de
rentabilitate.
29. Pentru a stabili tendinta de evolutie a activitatii unei firme se vor studia
modificarile ratelor intr-o perioada de timp comparate cu rate standard.
30. Pentru a stabili tendinta de ameliorare a gestiunii unei firme se vor studia
modificarile unei singure rate intr-o perioada de timp comparata cu aceeasi rata
realizata intr-o perioada trecuta.
31. Folosirea interviului ca metoda sociologica, corespunde scopului statistic de formare a unui
esantion reprezentativ, care sa stranga informatiile necesare analizei economico-financiare, cat
si extinderea lor asupra populatiei analizate.
32. Stabilirea si analizarea legaturilor dintre fenomenele studiate de managerul unei firme, este
corect realizata cu construirea unui numar de rate pe baza metodei scorurilor.
33. Analizarea unei firme in legatura cu starea ei financiara se face pe baza metodei corelatiei.
34. Scorul Z la nivelul unei firme indica o functie cu un numar de rate cu care putem
stabili situatiile de dificultate ale activitatii firmei.
35. Certitudinea managerului unei firme ca activitatea se va desfasura corect si in

viitor o reprezinta dinamica cifrei de afaceri, cererea pietei si numarul contractelor
stabilite pentru o perioada viitooare.
36. Modul de realizare a obligatiilor contractuale si asigurarea concordantei dintre cerere si oferta,
se poate face prin studiul vitezei de rotatie a activelor circulante a firmei.
37. Probabilitatea de producere a unui eveniment, sub presiunea factorilor externi,

poate reprezenta un risc potential la care se expune firma, prin diminuarea
rentabilitatii ei.
38. Cifra de afaceri exprima veniturile din vanzari de marfuri si din cedarea de active imobilizate.
39. Cifra de afaceri exprima veniturile de exploatare minus diferentele favorabile de curs valutar.
40. Cifra de afaceri exprima veniturile de exploatare si veniturile financiare.
41. Cifra de afaceri exprima veniturile totale din activitatile comerciale curente.
42. Cifra de afaceri exprima veniturile totale.
43. Din cifra de afaceri a unei firme fac parte veniturile din vanzarea produselor,
executarea lucrarilor si prestarea de servicii catre terti.
44. Din cifra de afaceri a unei firme fac parte veniturile din vanzarea unor active imobilizate si
veniturile din dividende.
45. Din cifra de afaceri a unei firme fac parte veniturile din productia vanduta, productia stocata si
productia imobilizata.
46. Cifra de afaceri critica a unei firme semnifica variatia vanzarilor generata de variatia volumului
fizic al productiei obtinute.
47. Cifra de afaceri critica a unei firme este cifra de afaceri aferenta pragului de
rentabilitate.
48. Cifra de afaceri marginala a unei firme reprezinta veniturile firmei care permit atingerea
pragului de rentabilitate.
49. Cifra de afaceri marginala a unei firme este plusul de vanzari fata de consumurile de la terti.
50. Cifra de afaceri marginala a unei firme reprezinta vanzarile firmei la nivelul capacitatii maxime
de productie.
51. Cifra de afaceri marginala a unei firme este variatia veniturilor generata de
modificarea cu o unitate a volumului fizic.
52. Cifra de afaceri medie a unei firme este denumita si pret mediu de vanzare.
53. Cifra de afaceri neta a unei firme este formata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzarea
de bunuri, lucrari si servicii din categoria activitatilor curente, dupa reducerea cheltuielilor
comerciale.
54. Cifra de afaceri neta a unei firme este format din totalitatea veniturilor obtinute
din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii din categoria activitatilor curente ale
firmei inclusiv subventiile de exploatare, dupa scaderea reducerilor comerciale.
55. Valoarea adaugata o putem defini ca fiind diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile
totale de exploatare.
56. Valoarea adaugata o putem defini ca fiind plusul de incasari din vanzarile firmei.
57. Valoarea adaugata o putem defini ca fiind o crestere de valoare obtinuta prin
activitatile de productie si comercializare ale firmei.
58. Valoarea adaugata o putem calcula pe baza cheltuielilor cu personalul si cu provizioanele

aferente exploatarii.
59. Raportul dintre cheltuielile cu personalul si valoarea adaugata exprima ponderea datoriilor
salariale in datoriile totale ale firmei.
60. Raportul dintre cheltuielile cu personalul si valoarea adaugata exprima ponderea salariilor in
cifra de afaceri a firmei.
61. Raportul dintre cheltuielile cu personalul si valoarea adaugata exprima dinamica indicelui de
corelatie dintre salariul mediu si productivitatea firmei.
62. Raportul dintre cheltuielile cu personalul si valoarea adaugata exprima gradul de integrare pe
verticala al firmei.
63. Raportul dintre cheltuielile cu personalul si valoarea adaugata exprima rata de

remunerare a salariatilor pe baza valorii adaugate ale firmei.
64. Productia marfa fabricata semnifica plusul de valoare rezultat ca urmare a activitatii de
productie.
65. Productia marfa fabricata semnifica productia obtinuta si livrata.
66. Productia marfa fabricata reprezinta veniturile obtinute din operatiunile comerciale curente.
67. Productia marfa fabricata semnifica valoarea produselor fabricate, a lucrarilor

executate si a serviciilor prestate pentru terti.
68. Productia marfa fabricata reprezinta valoarea produselor finite si a productiei in curs de
executie.
69. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri reprezinta gradul de valorificare al
productiei obtinute.
70. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri reprezinta gradul de folosire al capacitatii
de productiei.
71. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri reprezinta gradul de

integrare pe verticala al firmelor cu activitate de productie si comercializare.
72. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri reprezinta contributia factorului uman la
formarea valorii adaugate.
73. Influienta cu semnul minus a modificarii structurii productiei asupra valorii

adaugate arata o crestere a ponderii produselor cu o valoare adaugata la 1 leu
productie, mai mica decat valoarea medie adaugata programata la 1 leu productie
pe total firma.
74. Influienta cu semnul minus a modificarii structurii productiei asupra valorii adaugate arata o
crestere a ponderii produselor cu o valoare adaugata unitara, mai mare decat media valoarii
adaugate pe firma.
scadere a ponderii produselor cu o valoare adaugata unitara, mai mica decat media valoarii
adaugate pe firma.
scadere a ponderii produselor cu o valoare adaugata la 1 leu productie, mai mica decat valoarea
medie adaugata programata la 1 leu productie pe total firma.
77. Principiul de baza avut in vedere la stabilirea coeficientului mediu de sortiment este ca se
accepta compensari numai la limita nivelului programat pe firma.
78. Principiul de baza avut in vedere la stabilirea coeficientului mediu de sortiment

este ca nu se accepta compensarea nerealizarilor la unele sortimente cu
depasirile de la alte sortimente.
79. Principiul de baza avut in vedere la stabilirea coeficientului mediu de sortiment este ca suma
depasirilor sa fie mai mare decat suma nerealizarilor.
80. Principiul de baza avut in vedere la stabilirea coeficientului mediu de sortiment este ca suma
depasirilor sa fie egala cu suma nerealizarilor.
81. Daca indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele productiei marfa fabricate atunci
rezulta ca se pastreaza ponderea imobilizarilor in stocuri.
82. Daca indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele productiei marfa
fabricate atunci rezulta ca se reduce ponderea imobilizarilor in stocuri.
83. Daca indicele productiei marfa fabricate este mai mare decat indicele productiei
exercitiului, atunci rezulta o reducere a stocurilor de productie neterminata si a
consumurilor intermediare.
84. Daca indicele productiei marfa fabricate este mai mic decat indicele productiei
exercitiului, atunci rezulta o crestere a stocurilor de productie imobilizata si in
curs de executie.
85. Daca indicele productiei marfa fabricate este mai mare decat indicele productiei exercitiului,
atunci rezulta o crestere a stocurilor de productie imobilizata si in curs de executie.
86. Daca indicele valorii adaugate este mai mare decat indicele productiei
exercitiului, atunci rezulta o reducere a ponderii consumurilor intermediare in
activitatea firmei, iar eforturile firmei se vor concretiza in crearea unor noi valori
materiale.
87. Daca indicele valorii adaugate este mai mic decat indicele productiei exercitiului, atunci rezulta
o reducere a ponderii consumurilor intermediare in activitatea firmei, iar eforturile firmei se vor
concretiza in crearea unor noi valori materiale.
88. Analiza cheltuielilor firmei pune in evidenta capacitatea de economisire a factorilor

de productie, datorita impactului lor asupra performantelor firmei.
89. Analiza cheltuielilor firmei pune in evidenta capacitatea concurentiala a firmei, prin cresterea
costurilor si a calitatii produselor in activitatea firmei .
90. Cheltuielile firmei reprezinta diminuari ale beneficiilor firmei inregistrate in

perioada contabila.
1
91. Cheltuielile firmei reprezinta cresteri ale beneficiilor firmei inregistrate in perioada contabila,
prin scaderea valorii activelor si cresterea datoriilor.
92. Cheltuielile firmei reprezinta diminuari ale beneficiilor firmei inregistrate in

perioada contabila, care se concretizeaza in reducerea capitalului propriu.
93. Cresterea cheltuielilor firmei reprezinta cresteri ale beneficiilor firmei inregistrate in perioada
contabila, care se concretizeaza in cresterea capitalului propriu.
94. Costul reprezinta totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectueaza firma
pentru realizarea unei unitati de produs sau a unui serviciu in expresie monetara.
ANS: T PTS: 1
95. Costul reprezinta totalitatea resurselor pe care le are firma pentru realizarea unei unitati de
produs sau a unui serviciu in expresie monetara.
96. Analiza cheltuielilor firmei se efectueaza in legatura cu veniturile la a caror

realizare vor participa, utilizand informatiile din contul de profit si pierdere.
97. Analiza cheltuielilor firmei se efectueaza in legatura cu costurile, adica in legatura cu efortul
depus si efectul obtinut, utilizand informatiile din contul de profit si pierdere.
98. Analiza cheltuielilor firmei se efectueaza in dinamica, pentru a verifica ca dinamica

lor nu depaseste dinamica veniturilor, astfel rentabilitatea firmei va ramane la
nivelul perioadei anterioare.
99. Analiza cheltuielilor firmei se efectueaza in dinamica, pentru a verifica ca dinamica lor sa
depasesca dinamica veniturilor, astfel rentabilitatea firmei va avea un rezultat favorabil fata de
nivelul perioadei anterioare.
100. Rata de eficienta a cheltuielilor este un factor calitativ, iar o valoare pozitiva a ei,
ne va arata o depasire a cheltuielilor planificate de exploatare.
101. Rata de eficienta a cheltuielilor este un factor calitativ, iar o valoare negativa a ei, ne va arata
o depasire a cheltuielilor planificate de exploatare, care sunt influientate de structura veniturilor
de exploatare.
102. Pentru rata medie de eficienta a cheltuielilor totale , o valoare pozitiva a ei va

determina o diminuare inzecita a profitului brut al firmei.
103. O valoare negativa pentru rata medie de eficienta a cheltuielilor totale , va determina o
diminuare inzecita a profitului brut al firmei.
104. Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, se face pe baza urmatorilor factori:
structura cifrei de afaceri, inflatia, pretul de vanzare, rata medie de eficienta a chetuielilor de
exploatare.
105. Daca in analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, structura cifrei de afaceri are
o valoare pozitiva, aceasta influienta favorabila se poate datora modificarii cererii pe piata, iar
obligatiile contractuale au fost onorate fata de clienti.
106. Scorul Z la nivelul unei firme indica gradul de risc, de succes sau faliment cu care
putem stabili punctele forte si cele slabe, inainte ca firma sa fie intr-o situatiie de
dificultate.
COMPLETION
1. Valoarea adaugata reprezinta___ ___ prin valorificarea resurselor tehnice, umane, financiare
provenite de la terti.
ANS:
bogatia/creata
performantele/economice
capacitatea/firmei
2. Cifra de afaceri reprezinta volumul total al ____ ___ evaluate la pretul pietei intr-o perioada
determinata.
ANS:
afacerilor/firmei
afacerile/firmei
3. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri este important deoarece cifra de afaceri reprezinta
componenta cea mai____ a rezultatului ____ .
ANS:
consistenta/exploatarii
consistenta/exploatari
4. Productia fizica reprezinta totalitatea ____ de ____ rezultate din activitatea productiva care pot
fi puse in circuitul economic.
ANS:
valorilor/intrebuintare
valori/intrebuintare
5. Rentabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a realiza___ prin utilizarea ___ de

productie si a ___ necesare dezvoltarii si reproductiei.
ANS:
profit/factorilor/capitalurilor
profit/factorilor/capitalului
profit/factori/capitalului
profit/factori/capital
6. Notiunea de eficienta economica este mai cuprinzatoare decat ____ firmei, reprezentand cea
mai generala categorie prin care putem caracteriza ___ firmei.
ANS:
rentabilitatea/rezultatele
rentabilitate/rezultate
rentabilitatea/ performantele
7. Profitul ca marime absoluta constituie diferenta dintre ___ totale si __ totale ale firmei.
ANS:
veniturile/cheltuielile
venituri/cheltuieli
8. Rezultatul exercitiului financiar sau profitul net, poate fi definit ca diferenta intre__
impozabil si ____ pe ___ al firmei.
ANS:
profitul/impozitul/profit
profit/impozit/profit
9. Marja costurilor de productie se stabileste ca diferenta intre ___de __ al bunurilor si __

de productie al acestora.
ANS:
pretul/vanzare/costul
pret/vanzare/cost
pretul/vinzare/costul
10. Marja comerciala este specifica firmelor din sfera distributiei si se caculeaza ca diferenta
intre pretul de ___ al marfurilor si costul de ___al acestora.
ANS:
vanzare/cumparare
vinzare/cumparare
11. Marja comerciala constituie premiza realizarii ___ __ al firmei.
ANS:
venitului/net
venit/net
12. Fondul de rulment patrimonial mai poate fi calculat ca diferenta intre____ permanent
si ___ ____ .
ANS:
capitalul/activele/imobilizate
capital/active/imobilizate
13. In conceptia functionala fondul de rulment se defineste ca ___ de rulment ____

___.
ANS:
fond/net/global
fondul/net/global
14. Metoda substituirilor in lant se realizeaza pentru relatiile de tip determinist, care se
prezinta matematic sub forma de _______sau de _______ .
ANS:
produs/raport
raport/produs
15. In metoda substituirilor in lant asezarea factorilor in constructia modelului se face in

ordinea conditionarilor lor ____ , astfel substituim intai factorul ____.
ANS: economice/cantitativ
16. In metoda substituirilor in lant asezarea factorilor in constructia modelului se face in ordinea
conditionarilor lor ____ , astfel cel de-al doilea factor substituit este factorul ____.
ANS: economice/structural
17. In metoda substituirilor in lant asezarea factorilor in constructia modelului se face in ordinea
conditionarilor lor ____ , astfel cel de-al treilea factor substituit este factorul ____.
ANS: economice/calitativ
18. In metoda fluxurilor, fluxul reprezinta orce miscare generata de operatiunile legate de
_______ .
ANS:
trezorerie
trezoreria
19. Instrumentele folosite in analiza metodei fluxurilor sunt: tabloul de ______ si tabloul
de ______ .
ANS:
finantare/trezorerie
trezorerie/finantare
20. Rata utilizata in metoda ratelor este un raport intre doua posturi sau grupe de posturi
din _____ .
ANS: bilant
21. Rata utilizata in metoda ratelor se determina prin raportarea unui ____ la un ____ sau
invers.
flux/stoc
stoc/flux
22. Analiza economico-financiara facuta prin metoda corelatiei masoara _____ legaturilor
dintre______ .
ANS:
intensitatea/variabile
intensitate/variabila
23. In metoda scorurilor se construieste o functie pe baza unui numar de ____ , iar valorile
ei au la baza observatii in timp, pe un numar mare de firme, privind starea ____ .
ANS:
rate/financiara
rata/financiara
24. Modelul functiei scor (Z) la nivelul unei firme indica gradul de ___ , inainte ca firma sa
fie intr- o situatie de dificultate.
ANS:
risc
riscul
PTS: 1
25. Productia marfa fabricata (Pf) este productia destinata _____ si cuprinde valoarea produselor
___ si ____ destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate.
ANS:
vinzarii/finite/semifabricate
vanzarii/finite/semifabricate
vanzarii/fabricate/semifabricate
livrarii/finite/semifabricatelor
26. Productia exercitiului reflecta in expresie valorica, volumul total al activitatii de ____ a firmei, in
perioada unui exercitiu financiar, prin insumarea productiei vandute, variatia productiei ___ si
productiei ____ .
ANS:
productie/stocate/imobilizate
productie/imobilizate/stocate
27. Calculul productiei exercitiului (Pex) este folosit mai ales in analiza activitatii firmelor cu ciclu
_____ de fabricatie, unde productia _____ are un volum insemnat.
ANS: lung/neterminata
28. Putem spune despre valoarea adaugata (VA) a unei firme ca reprezinta ___ de venituri, peste
valoarea consumurilor ____ .
ANS:
surplusul/intermediare
surplus/intermediare
surplus/intermediar
29. Analiza dinamicii activitatii unei firme pe baza indicatorilor valorici permite sesizarea modului de
fundamentare a programelor de ____ si _____ a firmei.
ANS:
productie/comercializare
productie/comert
comercializare/productie
comert/productie
30. Daca indicele cifrei de afaceri este egal cu indicele productiei marfa fabricata, atunci se
mentine ponderea ______ in stocuri.
ANS:
imobilizarilor
imobilizarii
imobilizarea
31. Rata de rentabilitateeste o marime ce exprima gradul in care ____ in ansamblul sau, aduce
_____ .
ANS: capitalul/profit
32. Rata rentabilitatii economice in literatura de specialitatereflecta raportul dintre ____ exploatarii
si ____ din exploatare.
ANS: rezultatul/activele
33. Rata rentabilitatii financiare poate fi definita ca un raport intre ____ si _____ in calitatea lor de
surse de finantare a firmei.
profit/capitaluri
profit/capital
34. Analiza ratei rentabilitatii financiare se poate face in functie de tipul capitalului ____ sau ____
.
ANS:
propiu/permanent
permanent/propriu
35. In conceptia patrimoniala fondul de rulment exprima in marime absoluta _____ unei firme pe
termen scurt.
ANS: lichiditatea
36. Prin prisma surselor de finantare, fondul de rulment patrimonial se compune din fondul de
rulment____ si fondul de rulment____ .
ANS:
propriu/imprumutat
imprumutat/propriu
37. Fondul de rulment patrimonial se mai poate calcula si ca diferenta intre activele ____ si _____
pe termen ____ .
ANS:
circulante/datorii/scurt
circulante/datori/scurt
circulante/ datoriile/scurt
38. Patrimoniul net prin metoda sintetica se determina ca diferenta intre ___ total si ____ totale.
ANS:
activul/datoriile
activ/datori
39. Daca fondul de rulment net global FRNG , atunci firma dispune de _____ .
ANS: lichiditati
40. Daca fondul de rulment net global FRNG , atunci firma este sub necesarul acoperirii
activelor ____ si se va produce o _____ a firmei.
ANS: circulante/decapitalizare
41. Trezoreria neta reflecta situatia financiara a firmei, prin corelatia dintre fondul de ____ si _____
de fond de rulment.
rulment/necesarul
rulment/necesar
42. Pe baza bilantului patrimonial trezoreria neta se calculeaza ca diferenta intre fondul de ____ si
____ de fond de ____ .
ANS: rulment/nevoia/rulment
43. Pe baza bilantului functional trezoreria neta se va calcula ca diferenta intre trezoreria de ____
si trezoreria de ____.
ANS: activ/pasiv
PTS: 1
44. Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor_____ de a se transforma in ____ .
ANS: patrimoniale/bani
45. Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a-si onora ____ de ____ la scadenta.
ANS:
obligatiile/plata
obligatii/plata
46. Alaturi de notiunea de solvabilitate se foloseste si cea de bonitate care exprima o stare
financiara legata de ____ firmei de a-si achita ____ la diverse termene.
ANS:
capacitatea/datoriile
capacitatea/datori
47. Capacitatea de plata se numeste si ___ imediata, aratind capacitatea mijloacelor ___ la un
moment dat.
ANS:
solvabilitatea/banesti
solvabilitate/banesti

07.06 Analiza Examen

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07.06 Analiza Examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza economico financiara (1)

1. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale inseamna:

2. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:

3. Utilizarea substituirilor in lant impune asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate in urmatoarea

d. factori cantitativi, de structura si calitativi;

e. productia marfa fabricata;

d. gradul de inzestrare tehnica a firmei;

7. Veniturile financiare si cele exceptionale se includ in calculul:

b. rezultatului brut al exercitiului ;

e. randamentul productiv al muncii;

9. Daca la productia globala a exercitiului adaugam marja comerciala si scadem consumurile

c. cresc stocurile de productie in curs de executie si imobilizata;

b. cresc stocurile de produse finite.

14. Daca se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, atunci se inregistreaza:

a. o scadere o consumurilor intermediare.

b. au scazut stocurile de productie in curs de executie si cele de produse

d. au crescut cheltuielile materiale si au scazut stocurile de productie

17. Valoarea adaugata se poate calcula prin metoda sintetica ca fiind:

a. fondul de timp de munca;

c. coeficientul mediu de sortiment;

22. Daca coeficientul de structura si coeficientul de sortiment , atunci:

a. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar în

23. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar în

24. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:

b. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele, in

25. Daca coeficientul de sortiment si coeficientul de structura , atunci:

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe

27. In cadrul modificarii absolute a profitului aferent de afaceri relatia:

b. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii

28. Expresia , reprezinta:

29. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

30. Rata rentabilitatii economice se poate analiza în functie de urmatorii factori:

32. Rezultatul curent al exercitiului financiar reprezintã:

34. Costul marginal este definit ca fiind:

37. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:

38. Patrimoniul net se poate calcula si prin metoda aditiva astfel:

a. s-a redus numarul de personal, au crescut productivitatea si costurile;

42. Flexibilitatea absoluta a firmei se poate calcula ca:

43. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

d. +33,53 mil. lei.

44. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

b. + 13,41 mil. lei

45. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoastem indicatorii:

46. Pe baza urmatorilor indicatori:

47. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost de:

a. + 272,72 mil. lei;

48. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

49. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Influenta productivitatatii medii orare asupra rezultatului exploatarii a fost de:

50. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

51. Pe baza indicatorilor:

Determinati nfluenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra

52. Pe baza indicatorilor:

Determinati influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficienta a

53. Pe baza indicatorilor:

54. Pe baza urmatorilor indicatori:

55. Pe baza urmãatorilor indicatori:

56. Pe baza urmatorilor indicatori:

57. Pe baza bilantului unei firme:

Nr. Specificatia An „N”

Calculati rata solvabilitatii generale care a fost de:

I. Total activ 72.600