APL CA

Modelul multiplicativ prezentat mai sus, evidenţiază relaţia de directă proporţionalitate

care există între evoluţia cifrei de afaceri şi factorii de influenţă definiţi în legendă.
Pentru exemplificare, utilizăm informaţiile din tabelul următor:

Nr. Dinamică
Indicatori Simbol Po P1
crt. (%)
1 Cifra de afaceri – mii lei CA 37.406,25 42.000 112,28
2 Producţia-marfă fabricată – mii lei Qf 39.375 40.000 101,58
3 Numărul mediu de salariaţi – pers. Ns 105 100 95,23
4 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe – mii Mf 483 490 101,45
lei
5 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct Mf’ 289,8 343 118,36
productive – mii lei
6 Productivitatea anuală a muncii calculată în Qf 375 400 106,67
funcţie de producţia fabricată (mii lei) Ns
7 Gradul de înzestrare tehnică a muncii – mii Mf 4,6 4,9 106,52
lei/salariat
Ns
8 Ponderea mijloacelor fixe direct productive în M f' 0,6 0,7 116,67
total mijloace fixe
Mf
9 Randamentul mijloacelor fixe direct productive Qf 135,87 116,62 85,83
(lei)
M f'
10 Cifra de afaceri medie la un leu producţie CA 0,95 1,05 110,52
fabricată (lei)
Qf

Pentru analiza factorială, vom aplica Metoda substitutiilor

in lanţ.

Modificarea cifrei de afaceri faţă de baza de comparaţie

este:
ΔCA=CA1 −CA 0 = 4 593,75 mii lei,

din care, datorită:

1) influenţei modificării numărului de salariaţi:
CA Qf 0 CA 0
Δ Ns Δ (Ns 1−Ns 0 )⋅ ⋅ =−1. 781 mii lei
Ns0 Qf 0
2) influenţei modificării productivităţii medii anuale:
Δ
Qf
Ns
=N s1⋅
( − ⋅
)
Qf 1 Qf 0 CA 0
N s 1 N s 0 Qf 0
=
+ 2375 mii lei, din care datorită,
2.1. influenţei modificării gradului de înzestrare
tehnică:
Δ
Mf
Ns
=N s 1⋅
( − ⋅
)
M f 1 M f 0 M f 0 ' Qf 0 CA 0
⋅ ⋅
N s 1 N s 0 M f 0 M f ' 0 Qf 0
=
+ 2.323,37 mii lei;
2.2) influenţei modificării structurii mijloacelor fixe
(ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul
mijloacelor fixe):
Δ
Mf'
Mf'
=N s 1⋅ 1⋅
( − ⋅
)
M f M f 1 ' M f 0 ' Qf 0 CA 0
⋅
Ns1 M f 1 M f 0 M f ' Qf 0
=
6.324,74 mii lei;
2.3) influenţei modificării eficienţei mijloacelor fixe:
Δ
Qf
Mf'
=N s 1⋅ ⋅ ⋅
(
M f 1 M f 1 ' Qf 1
− ⋅
)
Qf 0 CA 0

– 6.272,61 mii lei;

Ns1 M f 1 M f ' 1 M f 0 ' Qf 0
=

3) influenţei modificării gradului de valorificare a producţiei

marfă fabricate:
Δ
CA
Qf (
Qf CA 1 CA 0
=N s 1⋅ 1⋅ −
Ns1 Qf 1 Qf 0
=
) 400 mii lei.

INTERPRETARE ECONOMICA
Comparativ cu baza de raportare, se constată o creştere a
cifrei de afaceri cu 4 493,75 mii lei (+ 12,28%). Explicaţia
influenţei factorilor este următoarea:
1. Reducerea numărului de angajaţi cu cinci persoane, în
condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de
influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a
cifrei de afaceri cu 1.781,25 mii lei. Scăderea numărului de
salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii
prin creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări,
transferuri, restrângerea activităţii întreprinderii etc. Aceste
cauze diferă de la o societate la alta; ele trebuie identificate
şi controlate.
2. În condiţii relativ constante, creşterea productivităţii
muncii cu 25 mii lei, respectiv cu 6,67 % a determinat o
majorare a cifrei de afaceri cu 2375 mii lei (valori rotunjite).
Creşterea cifrei de afaceri poate avea cauze diverse. În
situaţia prezentată, analiza a fost dezvoltată pe factori de
gradul al doilea care, explică modificarea în timp a
productivităţii medii şi indirect a cifrei de afaceri.
2.1. Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare
tehnică a crescut şi s-a reflectat favorabil asupra cifrei de
afaceri, în sensul majorării acesteia cu + 2.323,37 mii lei.
Din datele disponibile se observă că înzestrarea tehnică a
crescut, pe de o parte, datorită efectuării unor noi investiţii
(+ 1,45%), iar pe de altă parte, ca efect al reducerii
numărului de salariaţi. Se impune dezvoltarea analizei în
scopul determinării măsurii în care creşterea gradului de
înzestrare tehnică pe baza reducerii numărului de personal
s-a reflectat asupra performanţelor economice ale
întreprinderii. Dacă personalul era supradimensionat
comparativ cu capacitatea de producţie disponibilă, atunci
influenţa înzestrării tehnice va fi favorabilă. În cazul în care
societatea şi-a restrâns activitatea drept consecinţă a
diminuării cererii, influenţa gradului de înzestrare tehnică
este artificială şi trebuie interpretată prudent.
2.3. Randamentul mijloacelor fixe a scăzut cu 14,17% în P1
comparativ cu P0. Influenţa acestuia asupra cifrei de afaceri
a fost de – 6.272,61 mii lei. Situaţia se apreciază nefavorabil
deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe s-a diminuat. O
astfel de stare, pe termen lung, conduce la creşterea
semnificativă a costurilor de producţie şi la diminuarea
tuturor indicatorilor de performanţă şi de rezultate.
3.Gradul de valorificare a producţiei obţinute destinate
vânzării a crescut cu 10,52%, deoarece, în perioada P1,
societatea a vândut produse şi din stocurile perioadelor
precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului (1,05)
tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii
indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de
afaceri a devansat semnificativ ritmul de creştere a
producţiei fabricate. Se impune studierea cauzelor care au
determinat reducerea producţiei destinate vânzărilor şi
identificarea măsurilor necesare depăşirii situaţiei, printre
care:
 dimensionarea volumului şi structurii producţiei
fabricate în corelaţie cu cererea, prin încheierea unor
contracte ferme cu beneficiarii;
 diversificarea ofertei;

 prospectarea permanentă a pieţei;

 îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate.

 APL VA

• Ca exemplu, pentru analiza

dinamicii şi structurii valorii
adăugate, informaţiile necesare pot
fi structurate astfel:

Nr. Indice
Indicatori Programat Realizat
crt. (%)
1. Producţia exerciţiului (Qe) – mii lei 39.312 41.400 105,31
2. Consumurile provenind de la terţi (CI) 13.759,2 14.076 102,30
– mii lei
3. Valoarea adăugată (VA) – mii lei 25.552,8 27.324 106,93
4. Timpul total de muncă (T); (ore) 196.560 184.000 93,61
5. Numărul mediu de personal ( N s ) 105 100 95,23
6. Număr mediu de ore pe salariat ( ); t 1.872 1.840 98,3
(ore)
7. Productivitatea medie orară ( wh ) – 112,5
mii lei 0,200 0,225
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu 101,53
producţie a exerciţiului ( va ); (lei) 0,65 0,66
9. Valoarea adăugată medie recalculată x x
3.Valoarea adăugată (VA) – mii lei= VA=Qe-CI
6. Timpul mediu de lucru (t) - (ore)= t=T/Ns
7.Productivitatea medie orară ( ) – mii lei=Wh=Qe/T
8.Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului ( ) - (lei)=
va=vA/Qe

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea

influenţelor factorilor (semnificaţia acestora este prezentată
în tabelul de mai sus) presupun:
VA = VA1 – VA0 = + 1.771,2 mii lei
din care, datorită:
1. ΔQe=(Qe 1−Qe0 )⋅va0 = + 1.357,2 mii lei
din care, datorită:
1.1. ΔT=(T 1 −T 0 )¿ wh0⋅va0 = -1.632,8 mii lei
din care:
Δ N s=( N s 1−N s0 )⋅t 0 ¿wh0⋅va0
1.1.1. = - 1.216,8 mii lei
Δt=N s1⋅(t 1−t 0 )⋅wh0 ¿ va0
1.1.2. = - 416 mii lei
Δ wh=T 1⋅( wh1 −wh0 )⋅va0
1.2. = + 2.990,5 mii lei
Δ va=Qe ⋅(va −va )
2. 1 1 0
= + 414 mii lei
din care, datorită:
r
Δg i=Qe 1⋅( va−va 0 )
2.1. = - 207 mii lei
r
Δ vai =Qe1⋅(va1 − va )
2.2. = + 621 mii lei
unde:
r
va=
∑ gi 1 vai 0
100

ANALIZA FACTORIALA
Ca urmare a analizei factoriale efectuate (metoda substituţiei în lanţ), se
constată o creştere a valorii adăugate cu 1.771,2 mii lei, respectiv cu 6,93% faţă de
prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli. Situaţia se apreciază pozitiv,
înregistrându-se o creştere mai rapidă a valorii adăugate comparativ cu dinamica
producţiei exerciţiului (IVA > IQe, respectiv 106,93% > 105,31%), ceea ce denotă o
sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.
Aprofundând analiza prin stabilirea contribuţiei factorilor direcţi la obţinerea
sporului absolut, rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei
exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 2.088 mii lei, determinând, în condiţiile date,
sporirea valorii adăugate cu 1.357,2 mii lei. Producţia exerciţiului şi, implicit, valoarea
adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi
intensiv) a potenţialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a fondului total de timp de
muncă (T), ca efect al neasigurarii conform programului a numărului mediu scriptic de
salariaţi (NS) şi a timpului de muncă pe salariat (t), a avut ca efect scăderea valorii
adăugate cu 1.632,8 mii lei. Scăderea numărului de personal şi a timpului mediu de
muncă poate fi considerată o decizie justificată, societatea orientându-de ulterior spre
sporirea productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a
productivităţii medii orare cu 25 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu
2.990 mii lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a
determinat sporirea cu 414 mii lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă
reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate (in
Qe).

Analiza profitului pe salariat

Indicatori Simbol P0
1. Cifra de afaceri CA 185.410
2. Producția-marfă fabricată Qf 193.825
3. Profit aferent cifrei de afaceri Pr 9.410
4. Durata medie a zilei de lucru-ore Nh/zi 7,5
5. Numărul mediu de zile lucrate Nz 250
6. Numărul mediu de personal – angajaţi Ns 530
7. Productivitatea anuală a muncii calculată în funcţie de 365,707
producţia fabricată Qf/Ns 5
8. Cifra de afaceri medie la un leu producţie fabricată – lei CA/Qf 0,9566
Analiza factorială a profitului mediu pe salariat şi a relaţiilor de cauzalitate dintre factori
presupune utilizarea metodei substituţiilor în lanţ:

Modificarea profitului mediu pe salariat se prezinta astfel:

Pr Pr 1 Pr 0
Δ = −
N̄ s N̄ s 1 N̄ s 0
= 31,6288 – 17,7547= +13,8741 mii lei (+78,1%).
Influenţa factorilor explică această creştere a profitului pe salariat cu 78,1%:
1) influenţa modificării productivităţii medii anuale a muncii:
Pr/ Ns ( Qf ) CA 0
Δ W̄ a( Qf ) =( W̄ a(Qf
1
)
− W̄ a 0 )⋅ Qf ⋅pr 0
0 =
= (407,9545-365,7075) · 0,9566 · 0,0508 = +2,053 mii lei,
din care:
1.1) influenţa modificării timpului mediu lucrat de un salariat:

CA
Δt Pr/ NS =( t̄ 1−t̄ 0 )⋅W̄ h(0Qf )⋅ 0⋅pr 0
Qf 0 = (1.984 – 1.875) · 0,1950 ·
· 0,9566 · 0,0508 = +1,0329 mii lei

1.2) influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:

) CA 0
Δ W̄ h Pr/ Ns =t̄ 1⋅(W̄ h(1Qf )−W̄ h(Qf
0 )⋅ Qf ⋅pr 0
0 =
= 1.984 · (0,2056 – 0,1950) · 0,9566 · 0,0508= +1,0219 mii lei,
din care:
1.2.1) influenţa modificării structurii producţiei fabricate:

CA 0
Δ gi Pr/ Ns =t̄ 1⋅( W hQf
re c −W h Qf
0 )
⋅ ⋅pr 0
Qf 0 =
= 1.984·(0,1958 – 0,1950) · 0,9566 · 0,0508 = +0,0771 mii lei;

1.2.2) influenţa modificării productivităţii orare a muncii pe grupe de produse:

CA 0
Δ whi Pr/ Ns =t̄ 1⋅(W hQf
1 −W h rec )⋅
Qf
⋅pr 0
Qf 0 =
= 1.984·(0,2056-0,1958)·0,9566·0,0508= +0,9448 mii lei;

2) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate:

Δ
CA Pr/ NS
Qf
(Qf ) CA 1
=W̄ a1 ⋅ −
(
CA 0
Qf 1 Qf 0
⋅pr 0
=
)
= 407,9545·(0,9536 – 0,9566)·0,0508 = –0,0628 mii lei;

3) influenţa modificării profitului mediu la un leu cifră de afaceri:

 ( Qf ) CA 1
Δ pr Pr/ NS=W̄ a1 ⋅ ⋅( pr 1− pr 0 )
Qf 1 = 407,9545·0,9536·(0,0813-0,0508) =
= +11,865 mii lei
Interpretarea economică a rezultatelor:
Creşterea profitului pe salariat cu +13,8741 mii lei (+78,1%) s-a datorat influenţei
tuturor factorilor, în sensuri şi cu intensităţi diferite.

Cu excepţia gradului de valorificare a producţiei-marfă fabricate, factorii cu

influenţă directă au condus la creşterea profitului pe salariat; s-a înregistrat o
îmbunătăţire a eficienţei activităţii, sub aspectul utilizării resurselor şi realizării
indicatorilor de rentabilitate.
Analizând activitatea resurselor umane atât din punct de vedere extensiv, cât şi
intensiv, se observă, în urma descompunerii factoriale, că toţi indicatorii specifici au
acţionat pozitiv asupra profitului mediu pe salariat:

 a crescut timpul mediu de lucru cu efecte pozitive şi asupra rentabilităţii;

 a crescut ponderea grupelor de activităţi cu eficienţă mai mare, indirect a
crescut producţia-marfă fabricată şi au crescut implicit indicatorii de
rentabilitate (profitul pe salariat);
 a crescut productivitatea orară a muncii la grupele de activităţi cu
ponderi importante, generând implicaţii pozitive şi asupra profitului mediu pe
salariat.
 Gradul de valorificare a producţiei-marfă fabricate s-a redus, însă
foarte sensibil, influenţa asupra fenomenului cercetat fiind de –0,0628 mii
lei (nesemnificativă). Rezultă că, deşi cifra de afaceri a crescut cu 10,8%,
societatea nu a reuşit să vândă integral producţia fabricată; deoarece
indicele CA şi indicele Qf sunt apropiați ca mărime, se poate aprecia că
stocurile de produse finite nu constituie o ameninţare pentru societate.

 Cea mai mare influenţă asupra profitului pe salariat a avut-o profitul la un
leu cifră de afaceri, de +11,865 lei, fapt care denotă că societatea a
coordonat performant activitatea de producţie şi comercializare respectiv,
s-a menţinut relaţia de eficienţă între cost şi preţ.

 Din analiza realizată rezultă că activitatea a generat un spor de eficienţă.

Ch var / fixe
 Nr. crt. Indicatori Prevăzut Realizat
1 Cifra de afaceri (mii lei) 4500 5000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (mii lei), din care: 3780 4100
2.1 Cheltuieli variabile (mii lei) 2745 2875
2.2 Cheltuieli fixe (mii lei) 1035 1225
Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în
3 preţuri medii de vânzare unitare prevăzute (mii lei) - 4800
Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în
4 costuri variabile prevăzute (mii lei) - 2904
5 Cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri (lei) 840 820
5.1 Cheltuieli variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (lei) 610 575
5.2 Cheltuieli fixe la 1.000 lei cifră de afaceri (lei) 230 245

5.Ch la 1000 lei CA=2/1*1000

5.1.CV la 1000lei CA=2.1/1*1000
5.2.CF LA 1000 CA=2.2/1*1000

Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei

cifră de afaceri se prezintă astfel:
 Cv1000  Cv11000  Cv01000  575  610  35 lei

1) Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

qv1cv 0 qv 0 cv 0 2.904.000 2.745.000
g   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p 0 qv0 p 0 4.800.000 4.500.000
 605  610   5 lei
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
qv1cv 0 qv1cv0 2.904.000 2.904.000
p   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p1 qv1 p 0 5.000.000 4.800.000
 580,8  605  24,2 lei

3) Influenţa modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

qv1cv1 qv1cv 0 2.875.000 2.904.000

cv   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p1 qv1 p1 5.000.000 5.000.000
 575  580,8   5,8 lei

1.g=4/3*1000-5(relizat)
2.p=4/CA1*1000-4/3*1000
3.cv=5(realizat) -4/CA1*1000

Interpretarea rezultatelor
S-a înregistrat o micşorare a cheltuielilor variabile la
1.000 lei cifră de afaceri cu 35 lei.
Cei trei factori direcţi au influenţat favorabil,
contribuind la reducerea cheltuielilor
variabile de producţie, cu intensităţi diferite. Faptul
că în cadrul cheltuielilor variabile se
includ cheltuielile cu materiile prime şi materialele
directe, cheltuielile cu manopera
directă şi alte cheltuieli care pot fi identificate pe
produs şi care deţin o pondere ridicată
în structura costului pe produs necesită o atenţie
deosebită pentru iniţierea unor măsuri
tehnico-organizatorice care să se reflecte în
reducerea continuă a acestora.
Structura producţiei vândute a influenţat
favorabil, contribuind la reducerea cheltuielilor
variabile la 1.000 lei cu 5 lei şi care demonstrează
că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli
prevăzute la 1.000 lei mai mici decât cheltuiala
medie programată la 1.000 lei cifră de afaceri. Dacă
schimbările de structură sunt rezultatul cererii
agenţilor economici, se apreciază în mod favorabil,
întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii
performanţei economico-financiare.
Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat
favorabil cu 24,2 lei ca urmare a îmbunătăţirii
calităţii producţiei şi a valorificării condiţiilor impuse
de raportul cerere – ofertă.
Influenţa costului variabil pe produs a
determinat o reducere cu 5,8 lei a fenomenului
analizat. Analiza acestor situaţii impune descoperirea
cauzelor care au generat aceste fenomene prin
cunoaşterea influenţei factorilor de gradul 2,
respectiv consumurile specifice şi preţul de
cumpărare a materialelor, precum şi aspectele legate
de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.
Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de
afaceri poate fi influenţat, în mod hotărâtor, de
gradul de dotare tehnică, tehnologia utilizată,
precum şi de acţiunea managementului.
Modelul de analiză factorială a Cheltuielilor fixe la
1.000 lei cifră de afaceri

qv
Chf
Cf 1.000   1.000 p
q v p
Chf

Pe baza datelor din tabelul anterior, folosind

metodologia de analiză factorială a cheltuielilor fixe
la 1.000 lei cifră de afaceri, se determină influenţa
factorilor direcți asupra modificării acestora.

Cf 1000  Cf11000  Cf 01000  245  230  15 lei

1) Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Chf 0 Chf 0 1.035.000 1.035.000
qv   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p 0 qv 0 p 0 4.800.000 4.500.000
 215,6  230  14,4 lei
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
Chf 0 Chf 0 1.035.000 1.035.000
p   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p1 qv1 p 0 5.000.000 4.800.000
 207  215,6   8,6 lei
3) Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

Chf1 Chf 0 1.225.000 1.035.000

Chf   1.000   1.000   1.000   1.000 
qv1 p1 qv1 p1 5.000.000 5.000.000
 245  207   38 lei
qv=2(prevazut)/3(realizat)*1000-2(prevazut)/1(prevazut)*1000
p=2(prevazut)/1(realizat)*1000-2(prevazut)/3(realizat)*1000
chf=2(realizat)/1(realizat)*1000-2(prevazut)/1(realizat)*1000

CH CU SALARIILE(MARIME ABSOLUTA)
 Nr. Indicatori S Po P1
crt.
1 Fondul de salarii (cheltuieli cu salariile) FS 9 240 000 8 553 600
2 Cifra de afaceri CA 66 000 000 71 280 000
3 Număr mediu de salariați (persoane) NS 110 100
4 Timpul mediu de lucru (ore) t 2 000 1980
5 Fond total de timp de muncă (ore) T 220 000 198 000
6 Salariul mediu anual Sa 84 000 85 536
7 Productivitatea medie anuală Wa 600 000 712 800
8 Salariul mediu orar Sh 42 43,2
9 Productivitatea medie orară Wh 300 360

Modelul 1

Fs= NS *
Sa
Sa S
=t* h
Pentru analiza factorială se va utilize Modelul 1. Deoarece între factorii de influență există
relații deterministe de tip produs și/sau raport, se va aplica metoda substituțiilor în lanț
(metoda iterării).

I Modificarea fondului de salarii:

Δ Fs=Fs1 −Fs0 =8553 600−9240 000=−686 , 4 mii lei (−9,4 %)
II. Influenţa factorilor de acţiune:
1. Numărul mediu de salariaţi
Δ Ns Fs=( N s1 −N s 0 )⋅Sa 0 =(100−110)⋅84000=−840 mii lei
2. Salariul mediu anual:
Fs
Δ S a =Ns 1 ( Sa 1 −S a )=100⋅( 85 536−84000 )=153 , 6 mii lei
0 din care datorită:
2.1. Timpului mediu de lucru:
Fs
Δt =Ns1 (t 1 −t 0 )⋅Sh0 =100⋅(1980−2000 )⋅42=−84 mii lei

III. Interpretarea economică a rezultatelor:

Comparativ cu perioada de bază, cheltuielile cu salariile s-au diminuat cu 686,4 mii lei,
echivalent cu -9,4%. Din punct de vedere factorial, explicaţiile modificării fondului de salarii
sunt următoarele:
1. Reducerea numărului de angajaţi cu 10 persoane, în condiţiile unui salariu mediu anual
considerat constant pentru ambele perioade de analiză, a generat o scădere a cheluielilor cu
salariile cu 840 mii lei, influenţă normală din punct de vedere economic deoarece factorul
cantitativ afectează direct proporţional evoluţia fenomenului cercetat. În condiţiile unei
capacităţi de producţie date, reducerea numărului de salariaţi poate echivala cu o scădere a
 CH CU SALARIILE(MARIME RELATIVA)

FS
RS = ⋅1000
1. CA sau
S F S =Ns⋅S a
RS = a ⋅1000
2. Wa unde CA=Ns⋅W a

RS ¿ ⟨CA ¿ RS ¿ ⟨W a ¿
⟨Fs
sau ⟨Sa
Reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile va fi, conform metodei substituţiilor
în lant:
Fs 1 Fs0
ΔR S =R s1 −R s 0 = ⋅1000− ⋅1000
I. CA 1 CA 0

Dacă
I CA >I Fs ⇒ R s 1 <R s 0 ⇒ Δ Rs<0 ⇒ I RS <100
Sa1 Sa0
ΔR S =R s1 −R s 0 = ⋅1000− ⋅1000
II. Wa 1 Wa0

Dacă
I Sa> I Wa ⇒ Δ Rs<0 ⇒ R s1 < R s 0

Consecințele economice ale corelației dintre efecte și eforturi sunt în acest caz următoarele:
I. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri
FS ⟨ Rs0 = 140 lei la mie
RS = ⋅1000 ¿ ¿
CA ⟨ Rs 1=120 lei la mie
ΔR S = R s1 − R s 0 =120−140=−20 lei la mie
1. Influența modificării productivității muncii
Sa0 Sa 0
Δ Wa Rs= ⋅1000− ⋅1000=142 , 85−88 , 33=−22 ,15
2. Wa1 Wa0 lei la mie

Analiza factorială a profitului aferent CA

TABEL 1 - DATE INIȚIALE - Medlife SA
indice de
indicatori simbol 2018 (0) 2019 (1)
variație
Cifra de afaceri - mii lei Σqvipvi 794.563 967.380 121,75%
cheltuieli aferente CA - mii lei Σqvici 756.169 910.946 120,47%
Vol fizic vânzări 2019 exprimat în:
costuri unitare 2018 Σqvi1ci0 X 825.349
prețuri vânzare 2018 Σqvi1pvi0 X 910.020

Profit aferent cifrei de afaceri -

mii lei PCA 38.394 56.434

ΔPCA = PCA0 – PCA1= + 18.040 mii lei, evoluție

favorabilă dpdv economic

Influențele factorilor
1) Infl vol. fizic = 1,1453 x 38.394 – 38.394 =
+5.578,99 mii lei
2) Infl str. vânz. = (910.020 – 825.349) –
1,1453 x 38.394 = +40.698,01 mii
3) Infl costuri unit = (910.020 – 910.946) –
(910.020 – 825.349) = -85.597 mii
4) Infl prețuri de vânz = 56.434 – (910.020 –
910.946) = +57.360 mii lei
 Rata rentabilităţii comerciale
Pr
Rc   100
CA

Rc – rata rentabilităţii comerciale

Pr – profit aferent cifrei de afaceri
CA – cifra de afaceri
Profitul aferent cifrei de afaceri = Cifra de afaceri - Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Cifra de afaceri = q v p

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri = q v c

Model de analiză factorială:

 qv  p   qv  c   qv  c 
 
Rc   100  1    100
 qv  p   qv  p 
 

Sistemul de factori:

g - structura cifrei de afaceri

Rc p - preţul de vânzare pe produs
c - costul unitar
 Nr. crt. Indicatori Simbol N – 1 (0) N (1)

1 Cifra de afaceri (lei) qv  p 4.043.200 4.970.400

2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri (lei) qv  c 3.610.000 4.330.100
3 Volumul fizic efectiv al producţiei vândute -  4.560.000
exprimat în preţuri de vânzare unitare qv1  p0
precedente (lei)
4 Volumul fizic efectiv al producţiei vândute qv1  c0 -  4.085.000
exprimat în costuri unitare precedente (lei)

Nr. crt. Indicatori Simbol / Relatie N–1 N

calcul
5 Profitul aferent cifrei de afaceri (lei) Pr = CA - Ch 433.200 640.300
6 Rata rentabilităţii comerciale (%) Rc = Pr*100/CA 10,71 12,88

Analiza ratei rentabilităţii comerciale

ΔRc  Rc1  Rc0  + 2,17 %

1. Influenţa modificării structurii vânzărilor:


Δg  1 
 q v1c0   100  Rc  Rc'Rc  - 0,30 %
  q v1p0 
0 0


unde Rc'  1 
 q v1c0   100
  q v1p0 


2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:


Δp  1 
 q v1c0   100  1   q v1c0   100  Rc"Rc'  + 7,40 %
  q v1p1    q v1p0 
 

unde Rc"  1 
 q v1c0   100
  q v1p1 


3. Influenţa modificării costurilor unitare:


Δc  Rc1  1 
 q v1c0   100  Rc - Rc"  - 4,93%
  q v1p1 
1


Interpretare
Se constată o creştere a ratei rentabilităţii comerciale cu 2,17 % în anul N
faţă de anul precedent.
 Modificările din structura vânzărilor au determinat o diminuare a ratei
rentabilităţii comerciale cu 0,30 % în anul curent. Această situație este
efectul diminuării ponderii produselor cu rate ale rentabilităţii comerciale
mai mari decât media pe întreprindere și creșterii ponderii sortimentelor
 la care s-au înregistrat rate ale rentabilităţii comerciale mai mici decât
media pe întreprindere. Situația este justificată dacă schimbările de
structură sunt rezultatul cererii de pe piață.
 Creșterea prețurilor de vânzare a dus la sporirea ratei rentabilităţii
comerciale cu 7,40 % în anul curent faţă de anul precedent. Această
situaţie poate fi determinată de efortul propriu al firmei pentru
îmbunătăţirea calităţii produselor şi de acţiunea factorilor conjuncturali
externi întreprinderii, cum sunt: raportul cerere – ofertă, evoluţia cursului
de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc.

Rata rentabilităţii economice

Pr
Re   100
At
unde:
Re– rata rentabilităţii economice
Pr – profit aferent cifrei de afaceri
At – active totale
 Model de analiză factorială:
Pr
 100
Pr Rc
Re   100  CA =
At 1 1 1 1
 
CA CA R n
Ai Ac
unde:
Pr
 100 = Rc (rata rentabiliății comerciale)
CA
CA
= R (randamentul activelor imobilizate)
Ai
CA
= n (viteza de rotaţie a activelor circulante - nr. de rotații)
Ac

Sistemul de factori:
R

Re n

g
Rc p
c

Metodologia de analiză factorială şi

cuantificarea influenţelor:

 Re  Re1  Re0  + 1,66 %

1. Influenţa modificării randamentului activelor imobilizate:
Rc 0
ΔR   Re 0  - 0,66 %
1 1

R1 n 0
2. Influenţa modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:
Rc 0 Rc 0
Δn    + 0,80 %
1 1 1 1
 
R 1 n1 R 1 n 0
3. Influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale:
Rc 0
ΔRc  Re1   + 1,52 %
1 1

R 1 n1
din care:

3.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

Rc' Rc 0
Δg   + 1,53 %
1 1

R1 n1

unde Rc'  1 
 q v1c0   100
  q v1p0 

3.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare pe produse:
Rc" Rc'
Δp   + 4,21 %
1 1

R 1 n1

unde Rc"  1 
 q v1c0   100
  q v1p1 

3.3. Influenţa modificării costurilor unitare pe produse:
Rc  Rc"
Δc  1  - 4,22%
1 1

R 1 n1

Rata rentabilităţii financiare

Pn
Rf   100
Kp
unde:
Rf - rata rentabilităţii financiare
Pn – profit net
Kp – capital propriu
 Model de analiză factorială:

Pn Vt At Pn
Rf   100     100
Kp At Kp Vt
unde:

Vt
- viteza de rotaţie a activelor totale
At

At
- factorul de multiplicare a capitalului propriu (braţul pârghiei financiare)
Kp

Pn
- profitul net la 1 leu venituri totale
Vt

Sistemul de factori:

Vt
At
At
Rf
Kp
Pn
Vt

Nr. crt. Indicatori Simbol N-1(0) N (1)

1 Active totale (lei) At 1.114.170 1.149.210
2 Capitalul propriu (lei) Kp 744.350 868.200
3 Venituri totale (lei) Vt 821.000 1.178.200
4 Profit net (lei) Pn 59.750 113.270

Simbol / Relatie calcul

Nr. crt. Indicatori N-1(0) N (1)
5 Viteza de rotaţie a activelor totale (nr.
de rotații) Vt/At 0,74 1,03
6 Factorul de multiplicare a capitalului
propriu At/Kp 1,50 1,32
7 Profitul net la 1 leu venituri totale (lei) Pn/Vt 0,07 0,10
8 Rata rentabilităţii financiare (%) Rf = Pn*100/Kp 8,03 13,05

Metodologia de analiză factorială şi

cuantificarea influenţelor:
 Rf = Rf1 – Rf0 = + 5,02 %

1. Influenţa vitezei de rotaţie a activelor totale:

Vt  Vt1 Vt 0  At 0 Pn0
      100 = + 3,14 %
At  At1 At 0  Kp 0 Vt 0

2. Influenţa factorului de multiplicare a capitalului propriu:

At Vt1  At At  Pn
    1  0   0  100 = - 1,29 %
Kp At1  Kp1 Kp 0  Vt 0

3. Influenţa profitului net la 1 leu venituri totale:

Pn Vt1 At1  Pn Pn 
     1  0   100 = + 3,17 %
Vt At1 Kp1  Vt1 Vt 0 

Interpretare
Analizând comparativ cele două perioade, se
observă că rata rentabilităţii financiare a crescut de
la o perioadă la alta cu 5,02 %, ceea ce reprezintă o
situaţie favorabilă.
Viteza de rotaţie a activelor totale a condus la
creşterea ratei rentabilităţii financiare cu 3,14 %,
ceea ce arată eficienţa în utilizarea activelor. Pentru
o mai bună interpretare se recomandă analiza
vitezelor de rotaţie pe principalele categorii de active,
şi anume activele imobilizate şi activele circulante
 Factorul de multiplicare a dus la scăderea ratei
rentabilităţii financiare cu 1,29%. La prima
vedere, acest aspect pare nefavorabil, dar
trebuie remarcat că gradul de îndatorare a
societăţii scade de la 50% la 32%. Se recomandă
o atenţie sporită cu privire la gradul de
îndatorare în vederea stabilirii unei structuri
 financiare care să permită desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii.
Aparent, cu cât factorul de multiplicare a
capitalului propriu este mai mare, cu atât rata
rentabilităţii financiare este mai ridicată, dar trebuie
să ţinem cont, totodată, că acest indicator arată şi
gradul de îndatorare. Şi este cunoscut că orice
societate cu grad de îndatorare mare este riscantă.
Stabilirea unei valori optime a factorului de
multiplicare reprezintă de fapt un arbitraj permanent
între profiturile şi costurile pe care le implică datoriile
financiare.