ANALIZA ECONOMICA – EXAMEN AN III, SEM I

1. Analiza activităţii economico-financiare studiază întreaga activitate a întreprinderii, ca

parte componentă a unei ramuri, a unor ramuri întregi şi chiar întreaga economie
naţională. A

2. Analiza economico-financiară cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere

economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. A

3. Analiza economico-financiară cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere

economic, dar nu şi din punctul de vedere al consumului de resurse şi al rezultatelor
obţinute. F

4. Analiza calitativă urmăreşte esenţa fenomenului, însuşirile sale esenţiale, factorii care sunt
de aceeaşi natură cu fenomenul ce îl determină. A

5. Analiza calitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative

exprimate prin greutate, suprafaţă, volum, număr, durată etc. A

6. Analiza activităţii economico-financiare studiază în mod complex toţi indicatorii tehnico-

economico-financiari, în corelaţia şi interdependenţa lor. A

7. Analiza economico-financiară nu studiază activităţile sau fenomenele din punct de vedere

economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute. F

8. Cifra de afaceri (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la
preţurile pieţei. A

9. După nivelul la care se desfăşoară analiza distingem: analiză microeconomică şi analiză

macroeconomică. A

10. După modul de urmărire în timp a fenomenelor se disting: analiza statică şi analiza
dinamică. A

11. Delimitarea obiectului analizei presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate.
A

12. Delimitarea obiectului analizei nu presupune constatarea anumitor fapte, fenomene,

rezultate. F
13. După conţinutul (natura) lor, factorii pot fi: tehnici, tehnologici, organizatorici, economici,
sociali, politici, demografici, psihologici, biologici, naturali. A

14. Este necesară îmbinarea analizei cu corelativul ei – sinteza. A

15. Factorii cu acţiune directă sunt cei care îşi exercită nemijlocit influenţa asupra
fenomenului analizat, iar cei cu acţiune indirectă acţionează asupra fenomenului analizat
prin intermediul altor factori. A

16. În scopul cunoaşterii fenomenelor nu este necesară analiza – o metodă de cercetare bazată
pe descompunerea unei părţi (obiect, fenomen, proces) în elementele, laturile sau
trăsăturile sale componente. F

17. În scopul cunoaşterii fenomenelor este necesară analiza – o metodă de cercetare bazată pe
descompunerea unui întreg (fie el obiect, fenomen, proces) în elementele, laturile sau
trăsăturile sale componente, precum şi stabilirea factorilor şi a cauzelor care l-au generat.
A

18. Nu este necesară îmbinarea analizei cu corelativul ei – sinteza. F

19. Prin analiză se descoperă legăturile dintre tehnică şi economie şi influenţa pe care acestea
o au asupra rentabilităţii întreprinderii în condiţiile noului mecanism al economiei de
piaţă. A

20. Producţia marfă (veniturile totale din activitatea de bază – Qf) exprimă valoric rezultatele
finale (produse finite, semifabricate, lucrări industriale) livrate sau destinate livrării către
alte unităţi, la export sau către fondul pieţei ori folosite în sectoarele neindustriale ale
întreprinderii. A

21. Prin sinteză, ca metoda a cunoaşterii, se înţelege acea operaţie logică de reunire într-un
singur tot a elementelor, laturilor şi trăsăturilor factorilor şi cauzelor izolate anterior prin
operaţia de analiză, în scopul dobândirii integrale a obiectului fenomenului sau procesului
respectiv. A

22. Sarcina analizei activităţii de producţie si comercializare constă în cunoaşterea modului

de îndeplinire a indicatorilor cantitativi si calitativi ai producţiei şi realizării ei. A

23. Sarcina analizei activităţii de producţie si comercializare nu constă în cunoaşterea

modului de îndeplinire a indicatorilor cantitativi si calitativi ai producţiei şi realizării ei. F

24. Stabilirea factorilor presupune şi determinarea atât a corelaţiei dintre fiecare factor şi
fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre diferiţi factori care acţionează. A
25. Stabilirea factorilor nu presupune şi determinarea corelaţiei dintre fiecare factor şi
fenomenul analizat sau corelaţia dintre diferiţi factori care acţionează. F

MULTIPLE CHOICE

1. Analiza economico-financiară cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere:

a. economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute

6. Analiza dinamicii producţiei industriale are menirea să:

d. toate variantele sunt corecte

7. Analiza activităţii economice are corelaţie cu întregul sistem de discipline economice

şi anume:
d. toate variantele sunt corecte

8. Analiza cifrei de afaceri vizează următoarele aspecte:

e. toate variantele sunt corecte

9. Analiza cifrei de afaceri vizează următoarele aspecte:

d. nici o variantă nu este corectă

10. Cifra de afaceri cuprinde:

e. toate variantele sunt corecte

11. Cifra de afaceri cuprinde:

c. venituri din activitatea de bază, venituri din alte activităţi, venituri din
activităţi industriale şi comerciale, venituri din prestaţiile de servicii

2. Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale
fenomenelor se disting două tipuri de analiză:

a. analiză calitativă, analiză cantitativă

3. După modul de urmărire în timp a fenomenelor se disting:

a. analiza statică şi analiza dinamică
4. După conţinutul (natura) lor, factorii pot fi:
a. tehnici, tehnologici, organizatorici, economici, sociali, politici, demografici,
psihologici, biologici, naturali

5. Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale
fenomenelor se disting două tipuri de analiză:

c. ambele variante sunt corecte

12. După modul cum acţionează distingem:

c. ambele variante sunt corecte

13. După durata de exercitare a influenţei se disting:

d. toate variantele sunt corecte

14. După modul cum acţionează distingem:

c. ambele variante sunt corecte

15. După sensul influenţei distingem:

d. toate variantele sunt corecte

16. Etapele activităţii practice de analiză economică sunt:

d. toate variantele sunt corecte

17. În producţia marfă se includ:

e. toate variantele sunt corecte

18. În producţia marfă se includ:

c. valoarea produselor finite realizate în întreprindere indiferent de destinaţia
ulterioară a acestora; valoarea semifabricatelor din producţia proprie livrate
sau destinate livrării; valoarea lucrărilor (serviciilor) cu caracter industrial,
executate pentru terţi sau pentru sectoarele neindustriale ale întreprinderii;
valoarea obiectivelor de plan tehnic, terminate şi valorificate în cursul lunii;
valoarea prelucrării materiilor prime şi a materialelor clienţilor
19. Producţia exerciţiului (Qe) dimensionează întreaga activitate a firmei care cuprinde:
d. toate variantele sunt corecte

20. Prin conţinutul său, fiecare indicator îndeplineşte anumite funcţii:

a. fiind utilizat în raport de scopul urmărit, ca indicator directivă sau
operaţional de calcul şi analiză

21. Producţia fizică industrială (PFZ):

b. măsoară rezultatele obţinute în procesul de producţie sub expresie fizico-
materială „naturală” exprimând cantităţile diferitelor bunuri materiale şi
nemateriale (produse finite)

22. Producţia exerciţiului (Qe) cuprinde:

a valoarea producţiei vândute; creşterea sau descreşterea producţiei stocate, în
care se includ stocurile de produse finite, semifabricate; producţia
imobilizată, respectiv, imobilizările corporale şi necorporale realizate în regie
proprie

23. Sarcina analizei activităţii de producţie si comercializare constă în:

a. cunoaşterea modului de îndeplinire a indicatorilor cantitativi şi calitativi ai
producţiei şi realizării ei

24. Valoarea adăugată (Qa) exprimă:

b. măsura bogăţiei realizate de activitatea firmei, ea dimensionând capacitatea

întreprinderii de a produce avere

25. Valoarea adăugată se poate determina de regulă ca:

a. diferenţa dintre valoarea producţiei exerciţiului (Qe) şi consumurile
intermediare (totalul consumurilor de bunuri şi servicii furnizate de terţi)