Sunteți pe pagina 1din 54

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL BUCURETI Programul de studii Contabilitate i informatic de gestiune

ntrebri pentru pregtirea examenului de licen sesiunea iulie 2011, februarie 2012

B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE

2. Informatic de gestiune

MULTIPLE CHOICE

1. Ce permite o interogare in Access?


1.

O interogare in Access permite, intre altele: ordine specificata.

a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de

date.
c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata.
e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date.
ANS: D

2. Pentru A=3 si B=10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi: Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then , conditia indeplinita, se executa doar acest bloc C=B-A Else If A=B then nu se executa C=0
2.

Else nu se executa nici pt A>B C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a. b. c. d. e.

C=3 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10

Deoarece dupa primul bloc nu exista comanda Print, nu afiseaza nimic

ANS: D 3. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT;
a. b. c. d. e.

150000 130000 120000 nu afiseaza nimic 400000

Calculeaza suma elementelor din coloana (campul) Pret_u 13000+120000+150000 = 400000

ANS: E

4. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret cost Then If pret > cost
4.

MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit)


Lipseste End If

b.

Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox Profitul este: &profit Or correct este Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If

c.

d.

Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox Profitul este: &profit Altfel MsgBox Pierderea este: &(-profit) End Daca correct este If, Else, End If Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost lipseste Then

e.

MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If
ANS: B 5. n Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

.
a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.
ANS: A

6. Pentru A=10 si B=3, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi: Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=10 si B=3 afiseaza:
6. a. b. c. d. e.

C=-7 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10

pentru A=10 si B=3 afiseaza: deoarece primele 2 conditii nu sunt indeplinite (fiindca A>B) se va executa ultima instructiune: C = A-B, adica 7

ANS: C 7. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT;
a. b. c. d. e.

170000 120000 140000 nu afiseaza nimic 420000

SELECT AVG calculeaza media aritmetica din coloana Pret_u a tabelei MAT 42000:3 = 14000

ANS: C

8. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
8. a.

val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100
Lipseste comanda End Select de terminare a instructiunii de

selectare

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i


b.

val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)
Lipseste Next i, pentru a se trece la urmatoarea val a lui i

c.

val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 conditia din enunt pt coef_peris este >= 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000

d.

coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
e.

val_tot = 0 For i=1 To N To N N este nedeterminat, deci va rula la nesfarsit! cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

ANS: D

9. n Access, ce tip de interogari pot fi efectuate cu functiile Sum, Min, Max, Avg si Count?
9. a. b. c. d. e.

n Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor: de actiune asupra unei anumite date de grup de stergere de adaugare

ANS: C

10. Pentru A=5 si B=10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


10.

Secventa urmatoare de comenzi:

C = A B C= -5 Select Case C (selectia se face dupa valorile lui C Case Is < 0 C = C + A C=0

Case Is > 0 nu poate continua C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a. b. c. d. e.

C=5 C=0 C=100 nu afiseaza nimic C=10 C=A-B= 5-10=-5 C<0 (-5<0) C=C+A= -5+5=0
ANS: B 11. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT;
a. b. c. d. e.

170000 120000 130000 nu afiseaza nimic 420000

Din coloana Pret_u a tabelei MAT selecteaza materialul cu pretul unitar cel mai mic

ANS: B

12. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: . Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp). Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
12.

a.

ch_totale = 0 For i=1 To N n este nedeteminat dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
Lipseste Next i

b.

c.

ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000
Lipseste comanda de sfarsit a selectiei End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i
d.

ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i
e.

ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 contradictie cu enuntul problemei, trebuie Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i

ANS: D

13. Pentru A=10 si B=5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


13.

Secventa urmatoare de comenzi:

C=A-B Select Case C Case Is < 0 nu intra in discutie, se trece la secventa urmatoare C=C+A Case Is > 0 conditie indeplinita, rezulta C=5-5=0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. C=5

b. c. d. e.

C=0 C=100 nu afiseaza nimic C=10

C=A-B=10-5=5 C=C-B=5-5=0 ANS: B 14. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT;
a. b. c. d. e.

170000 120000 130000 nu afiseaza nimic 420000

Se alege din coloana Pret_u a tabelei MAT elementul cu pretul maxim: 17000

ANS: A

15. Ce tipuri de enunturi are in compunere, de regula, Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul)? Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi:
15. a. b. c. d. e.

Scheme logice Rezultate Probleme de rezolvat Pseudocod si scheme logice Declaratii si instructiuni 16. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:

ANS: E

Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
a.

b.

For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(lei) End If Next i For i=1 To N, n nedeterminat, ruleaza la infinit! den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If Next i

c.

For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If
Lipseste Next i

d.

For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then contradictie cu enuntul! Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei) End If Next i
e.

For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
Lipseste comanda de sfarsit a instructiunii If, End If

Next i
ANS: A

17. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus, cantitatea cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus, cantitatea cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
a. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else


Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(Cantitate)

pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Lipsesc msgbox End If

Next i
b. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(Cantitate) pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox End If Next i
c. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else


Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(Cantitate)

pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Lipseste msgbox

End If Next i
d. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else


Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(Cantitate)

pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Lipseste msgbox

End If
Next i lipseste

e. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then


End -lipsa Else lipsa Nu este declarata variabila cantitate=InputBox(Cantitate)

pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar declaratie dubla tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Lipseste msgbox

End If Next i
ANS: B Deci in afara de B la niciuna nu avem InputBox(Cantitate)

18. Pentru A=10 si B=5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


18.

Secventa urmatoare de comenzi:

C = A B , deci C= 10-5=5 For i = 1 To 5 step 2 C=C-i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. b. c. d. e.

contine erori de sintaxa C=0 C=-10 nu afiseaza nimic C=-4

C= A-B=10-5=5 Pentru 1=1 la 5 din 2 in 2 (1,3,5) C=C-i Pt i=1 C=5-1=4 Pt i=3 C=4-3=1 Pt i=5 C=1-5=-4

ANS: E

19. Pentru A=10 si B=5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


19.

Secventa urmatoare de comenzi:

C=A-B deci C = 5 For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0

C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. b. c. d. e.

contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100

Se repeta instructiunea de 2 ori (i=1,2), tinandu-se cont de aceleasi conditii! C=A-B=10-5=5 Prima instr. C>0, rezulta C= 5 5 = 0 Apoi dela inceput se verifica doar conditia Case C = 0 si care ne da C= 100

ANS: E

20. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a.

For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i For i=1 To N nedefinit den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala)

b.

durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i
c.

For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Lipseste comanda de trecere la urmatoarea instructiune Next i

d.

For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
Lipseste amortizarea anuala am_lunara=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i
e.

For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata
Aici lipseste amortizarea lunara am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i
ANS: A

21. Pentru A=5 si B=10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


21.

Secventa urmatoare de comenzi:

C = A B deci C= -5 For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0

C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a. b. c. d. e.

contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100

Prima data avem Case Is <0, deci C= -5 + 5 + 0 Apoi avem pentru i=2 Case 0, deci C = 100

ANS: E

22. Pentru A=5 si B=10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


22.

Secventa urmatoare de comenzi:

C = A B C=-5 For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:
pentru i=1, avem primul bloc executabil, C<0, rezulta C= B-A = 5, deci C>0 pentru i=2 se executa blocul al treilea pt care C>0, rezulta C= A-B=-5

a. b. c. d. e.

contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100

ANS: C

23. Pentru A=10 si B=5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi: 23. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B
-----> C=5>0

For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. b. c. d. e.

contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100

Pt i=1 se executa secventa a 3-a rezulta C= 5>0 Pt i=2 se executa tot ultima secventa, deci C=5

ANS: B

24. Ce forme prezinta structurile de control alternative?


24.

Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme: structura cu doua ramificatii (IfThenElse) structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) structura de control cu contor conditionata posterior (DoFor) structura de control generalizata (Case-Of) 2+3+4 1+4+5 3+4+5 1+2+5 2+4+5 25. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema:

1 2 3 4 5
a. b. c. d. e.

ANS: D

Sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold creditor.

25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold creditor. a. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
b. tsd=0

tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit
Dupa instructiunea Print trebuie sa urmeze Next i

Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
c. Nu se stabilesc conditiile ca totalul soldurilor creditor si debitor sa fie 0

For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc

d. tsd=0

tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+ rcredit Aici este prb ca la tsd trebuie adaugat rdebit si la tsc +rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc

e. tsd=0

tsc=0 For i=0 To 3 Aici sunt mai multe rulaje , de la 0 La 3 sunt 4 cicluri (poate sa fie si asta
pentru cel care stie contabilitate) SECVENTA ESTE TOTUSI CORECTA! asa ca daca raspundeti E puteti face contestatie fara probleme!

rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc
ANS: A

26. Pentru A=10 si B=5, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi:


26. Secventa urmatoare de comenzi:

C=A-B C=5 For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Print "C=", C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. b. c. d. e.

C= - 5 si C=5 C=5 si C=5 C=5 si C= -5 C= - 5 si C= - 5 C=100

C=A-B=10-5=5 C>0 C=C-B=5-5=0 C=5


Ruleaza primul i=1 si afiseaza C=5 (pt conditia C>0 dela al 2-lea else Se face al doilea i=2 Si C=5, doarece este indeplinita acceasi conditie ca si la i=1

ANS: B

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,

UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic

sau egal de 170 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170
ANS: C

28. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: O societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate; pret pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o

societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate; pret pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a. For i=1 To 25

codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i b. For i=1 To M , M este nedeterminat!!! codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i c. For i=1 To 25

codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL <600 Then contrar enuntului Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret*0.19 - nu se cere determinarea TVA de plata If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If
Next I lipseste!

ANS: A

29. Pentru A=5 si B=10, ce afiseaza secventa urmatoare de comenzi


29. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A B C=-5 For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a. C= - 5 si C=100 b. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100 d. C= - 5 si C= 5 e. C=100


i=1, Case Is<0, deci C= 0, i=2 Case 0, deci C=100 raspuns: C=0, C=100

ANS: C 30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,

UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100;
a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai

mare decat 100


c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. Nu selecteaza nimic. ANS: C 31. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT; a. 150000
b. c. d. e. 130000

120000 nu afiseaza nimic 400000

Nu poate calcula suma unor unitati de masura! In limbaj informatic, campul UM contine date de tip text, deci nu se poate calcula media unor siruri de caractere! (Campul e o coloana a unui tabel sau interogare ce contine date de ac. tip)

ANS: D 32. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM 1 21123 Tabla kg 2 31221 Cot kg 3 41124 Con kg Care este rezultatul urmatoarei interogari:

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT;


a. b. c. d. e.

170000 120000 140000 nu afiseaza nimic 420000

Nu poate calcula media unitatilor de masura! Ca mai sus

ANS: D 33. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT; 1221 120000 130000 nu afiseaza nimic 420000

a. b. c. d. e.

ANS: A
Selecteaza valoarea minima din campul Cant, 1221

34. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT;
a. b. c. d. e. 15500

120000 130000 nu afiseaza nimic 420000

ANS: A
Selecteaza inregistrarea cu val maxima din coloana Cant, 15500

35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,

UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200
a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic

sau egal de 200


d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200 ANS: A
- wild-card-ul * inlocuieste un sir de caractere, nu o comanda, deci nu stie prg ce sa mai faca! Plus ca nici nu ar afisa nimic, val 130 si 200 sunt in afara domeniului de def

36. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.
36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. a. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

b.

For i=1 TO n (se considera doar 3 facturi!) nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere)
Next I lipsa!

c.

d.

SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
Next i lipsa!

e.

For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

ANS: A

37. Sa se scrie programul in limbajul Visual Basic pentru urmatoarea problema: Sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
37.Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea

problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else lipsa!

ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean


SumaInit= Val(txtSuma) nu este declarata

NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent)
End If lipsa!

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)


e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere)


PrimaAbatere= chkAbatere lipseste!

If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
ANS: B

38. Ce foloseste SGBD Microsoft Access pentru obtinerea unui raport?


38. a. b. c. d. e.

SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:


baza de date din care se cere raportul interogarile facute pe baza de date datele de intrare formularele

o copie protejata la scriere a datelor.

ANS: E 39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un

ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:


a. b. c. d. e. deschiderea bazei de date

aparitia unor evenimente.


la construirea unei interogari la obtinerea unui raport popularea bazei de date

ANS: B 40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi: a. b. c. d. e.

similare sau inrudite


diferite referitoare numai la rapoarte referitoare numai la formulare referitoare numai la interogari

ANS: A 41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de: a. b. c. d. focus evenimente

controale
clase

e. tipuri ANS: C 42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator: a. b. c. d. e.

de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logic

ANS: C 43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate

de un obiect?
a. b. c. d. e.

structura, modelul clasa, tipul structura, modelul, persistenta structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor clasa, metoda, persistenta

ANS: D 44. In ce consta universalitatea unui algoritm? a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a b. c. d. e.

operatiilor in prezentarea vizuala a fluxului de date in existenta unei scheme logice in scrierea corecta a programului in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari 45. Ce notiuni se folosesc in definirea unei baze de date?

ANS: E 45.

In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: Colectia de date Limbajul Visual Basic Descrierea datelor Relatiile dintre date Programare Tastatura calculatorului.

1) 2) 3) 4) 5) 6)

Specificati raspunsul corect:


a. b. c. d.

2+5+6 1+3+4 1+2+3+4+5+6 1+2+3

e. 4+5+6 ANS: B

46. Cum este denumita singura structura de date care caracterizeaza modelul de date relational? Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
46. a. b. c. d. e.

relatie sau inregistrare relatie sau atribut relatie sau camp de date relatie sau tabel relatie sau ierarhie

ANS: D 47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea: a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea

procesului care le-a creat


b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui

obiect si modul in care se executa operatiile


c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,

dar cu semantica si implementare diferita


d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand

rescrierea si codificarea
e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de

clasa de obiecte careia ii apartine


ANS: D

48. Cum sunt denumite erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare? Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:
48. a. b. c. d. e.

erori de algoritm erori de executie erori de asamblare erori de schema logica erori de codificare numite si erori de sintaxa

ANS: E

49. Ce caracteristici specifice prezinta codul intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente?
49.

Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente: la aparitia evenimentelor

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment

dat
c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca

nici o reactie din partea aplicatiei informatice


d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)


ANS: A 50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori: a. b. c. d. e.

de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici

ANS: D 51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori: a. b. c. d. e.

de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici

ANS: A 52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori: a. b. c. d. e.

de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici

ANS: E 53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt: a. b. c. d. e.

functii financiare functii de editare functii statistice functii de afisare functii pentru siruri de caractere

ANS: A

54. Ce caracteristici specifice prezinta Limbajul Visual Basic?


54.

Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

2 3 4 5 6
a. b. c. d. e.

programarii structurate orientarii spre manipularea fisierelor clasice programarii dirijate de evenimente orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) programarii bazate pe obiecte programarii inteligente
1+2+3+4 1+3+4+5 2+3+4+5 3+4+5+6 2+4+5+6

ANS: B 55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 2 3 4 5
a. b. c. d. e.

evenimente care fac referire la date evenimente de focalizare evenimente asociate cu alte evenimente evenimente asociate butoanelor de la tastatura evenimente asociate mouse-ului
1+2+3+4 2+3+4+5 1+2+4+5 1+2+3 1+2+3+4+5

ANS: C 56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: a. b. c. d. e.

Adaugarea unui camp unui tabel Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date Stergerea unui camp dintr-un tabel Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date

ANS: E 57. Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; b) NrMatricol este un atribut multivaloare; c) NrMatricol este un atribut decompozabil; d) NrMatricol este un atribut identificator; e) NrMatricol este un atribut optional.

ANS: D

58. Care sunt semnificaiile unei cardinaliti de 1 la 1?


58. Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST; b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET participanta la aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST. ANS: A 59. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Carte
Cota
Editura Nr_ediie Nr_vol 0,1

1:n
Estr_imprumutat Data_mprumut 1,n

Cititor
NrFie
Nume Prenume Adres Loc munc

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut); d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut); e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca). ANS: E 60. Se da urmatorul fragment de MCP:
Cerere asigurare Documente pt.asigurare

Cerere Depus i Documente pt.asig Depus ( CD DD) re

SincT1
(Rgaz sinc= 10 zile)

Op1
- analiz cerere

Analiz posibilit de asigurare


- analiz documente Cond asig ndeplinite Cerere aprobat

Cond asig nendeplinite Cerere refuz

Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern; c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.

d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; e) Cerere aprobata este un EvT indus. ANS: C 61. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
Medicament
CodMedicament Denumire Caracteristici

a) b) c) d) e)

AST Medicament; ET Medicament; AT Medicament; Bloc operator Medicament; Proces Medicament.

ANS: B

62. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie) Ce fel de atribut este atributul Cod Produs ?
62. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata: a) CodProdus este un atribut atomic; b) CodProdus este un atribut optional; c) CodProdus este un atribut monovaloare; d) CodProdus este un atribut obligatoriu; e) CodProdus este un atribut identificator. ANS: B

63. Ce semnificaie are o cardinalitate de 0 la n?


63. a) b) c) d) e) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca: toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica; participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

ANS: E 64. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Persoana
CNP Nume Adres

0,n

n:m
Are

1,m

Licena
Cod_licena Denumire Data obinerii

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa); Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa). Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta); c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP). d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta); Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii). ANS: B 65. Se da urmatorul fragment de MCP:
Op2 ntocmire poli
- Intocmire poli asig Poli ntocmit

- Calcul prime de asigurare


Chitan plat prim asigurare

OP plat prim asigurare

(Chitan prezentat sau OP prezentat) i Poli ntocmit: ( Chit OP) Pol

SincT2 (Durata limit=


Op3

10 zile)

Semnare poli asigurare


- nmanare poli asig Pola arhivat

- Semnare pol de asigurare Polia eliberat clientului

Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator; b) Polita intocmita este un EvT declansator extern; c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat; d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar; e) Polita intocmita este un EvT indus; ANS: D 66. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
Estemprumutat Data_mprumut

a) b) c) d) e)

EvT EsteImprumutata; AST EsteImprumutata; AT Data_imprumut; OpT EsteImprumutata; SincT Data_imprumut.

ANS: B

67. Unul din rezultatele trecerii de la modelul conceptual de date la modelul fizic de

date are ca efect un tabel Va rugam s specificati care este sursa acesstei transformri.
67) a) b) c) d) e) Indicati afirmatia adevarata:

fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

ANS: C

68. In cazul existenei unei asocieri de UNUL LA MULTI pentru un model conceptual de date trecerea la modelul logic de date va transforma aceasta asocieire in. ?
68) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD; b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine statator in MLD; c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel in MLD; d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD; e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD. ANS: A

69. In cazul existenei unei asocieri de UNUL LA UNU pentru un model conceptual de date trecerea la modelul logic de date va transforma aceata asocieire in. ?
69) Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui tabel; b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip UNU LA UNU; c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel; d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET; e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT. ANS: B 70. Indicati afirmatia adevarata: A FOST STEARSA a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator; d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI; e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate. ANS: C

71. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric; b) NumeAngajat este un atribut multivaloare; c) NumeAngajat este un identificator; d) NumeAngajat este un atribut optional; e) NumeAngajat este un atribut necalculat. ANS: E 72. Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata: a) Varsta este un atribut repetitiv; b) Varsta este un atribut variabil in timp; c) Varsta este un atribut decompozabil; d) Varsta este un atribut multivaloare; e) Varsta este un atribut identificator. ANS: B 73. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata: a) eMail este un atribut calculat; b) eMail este un atribut optional; c) eMail este un atribut decompozabil; d) eMail este un atribut repetitiv; e) eMail este un atribut identificator. ANS: B 74. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional; b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; d) DataExecutie poate fi un atribut calculat; e) DataExecutie poate fi un atribut identificator. ANS: C 75. Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar; b) CodServiciu este un atribut identificator; c) CodServiciu este un atribut atomic; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut obligatoriu. ANS: D

76. Care este semnificaia unei cardinaliti minimale de zero?


76) Indicati afirmatia adevarata:

a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune; b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune; c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;

d) X=0 exprima participarea unica la actiune; e) X=0 exprima participarea optionala la actiune. ANS: E

77. Care este semnificaia unei cardinaliti minimale de unu?


77) a) b) c) d) e) Indicati afirmatia adevarata: X=1 exprima participarea optionala la actiune; X=1 exprima participarea obligatorie la actiune; X=1 exprima participarea multipla la actiune; X=1 exprima participarea unica la actiune; X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;

ANS: B

78. Care este semnificatia unei cardinaliti maximale de 1?


78) a) b) c) d) e) Indicati afirmatia adevarata: Y=1 exprima participarea optionala la actiune; Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune; Y=1 exprima participarea unica la actiune; Y=1 exprima participarea multipla la actiune; Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.

ANS: C 79) Indicati afirmatia adevarata: A FOST STEARSA a) Y=n exprima participarea multiplala actiune; b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; d) Y=n exprima participarea unica la actiune; e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune. ANS: A

79. In cadrul unui model conceptual al prelucrrilor un eveniment declanator poate fi si un eveniment.?
80) a) b) c) d) e) EvT declansator poate fi: EvT extern intermediar; EvT emis; EvT intern rezultat; EvT emis rezultat; EvT intern intermediar.

ANS: E

80. In cadrul unui model conceptual al prelucrrilor un eveniment indus poate fi si un eveniment.?
a) b) c) d) e) 81) EvT indus este: EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic; EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat; EvT declansator, care declansaza un tip de activitate; EvT emis, produs (generat) de desfasurarea unei activitati; EvT intern, generat de desfasurarea unei activitati n interiorul sistemului

economic.
ANS: B 82) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
Asigurare Nr poli Dat Valoare

a) b) c) d) e)

EvT Asigurare; AST Asigurare. ET Asigurare; OpT Asigurare AT asigurare

ANS: C 83) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


TrimitereFacturClient

a) b) c) d) e)

EvT Declansator; EvT Emis; AST; ET; Proces.

ANS: B 84) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


PrimireFacturFurmizor

a) b) c) d) e)

AST; Bloc OpT; EvT Emis; EvT Declansator; Proces

ANS: D 85) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata: a) Telefon este un atribut calculat; b) Telefon este un atribut optional; c) Telefon este un atribut decompozabil; d) Telefon este un atribut identificator; e) Telefon este un atribut permanent in timp.

ANS: B 86) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic; b) StareCivila este un atribut multivaloare; c) StareCivila este un identificator; d) StareCivila este un atribut calculat; e) StareCivila este un atribut decompozabil. ANS: A

86. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):


87) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Persoana
CNP Nume Adres

1:1
0,1 Are 1,1

ContCurent
Nr.Cont DataDeschidere

S se realizeze modelul logic al datelor (MLD) corespunztor reprezentrii de mai sus.


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont) d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP). ANS: C 88) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Tren

Curs
0,6

CodIdentificare DataUltimeiReparaii NrKmParcuri NrMaxKmAdmii

efectueaz lunar

1,2

DataCursei

NrCurs OraPlecare OraSosire Plecarea Destinaia

Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi, NrCursa, DataCursei); b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei). d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei); e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei). ANS: D 89) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Produs
CodProdus DenumireProdus TipProdus se factureaz CantitateFacturat PretVnzare FacturaVnzare 1,2

0,5

NrFactur DataFactur

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus). d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare). ANS: B 90) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Client
FacturaVnzare 1,1 Se_trimite 0,3

NrFactur DataFactur

CodClient NumeClient AdresaClient TelefonClient

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient); b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura). d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient); e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura)

FacturaVanzare ANS: D

= (Nrfactura, DataFactura, CodClient).

91) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):


Client Produs
CodProdus DenumireProdus TipProdus 0,5 se factureaz CantitateFacturat PretVnzare 1,2 FacturaVnzare 1,1 Se_trimite 0,3

NrFactur DataFactur

CodClient NumeClient AdresaClient TelefonClient

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus) ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient); d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare). ANS: C

91. Cum se caracterizeaza un SIAD bazat pe modele? NOUA 1. modelul cantitativ este sprijinit de o interfata care faciliteaza utilizarea. 2. se refera la un volum apreciabil de date stocate in sistemul informatic al organizatiei si ofera posibilitatea de a extrage informatii utile din multitudinea de date de care dispune. Aceste tipuri de SIAD-uri au la baza depozitele de date (Data Warehouse), iar prelucrarea este asigurata de tehnologia OLAP; 3. utilizeaza tehnologiile inteligentei artificiale si de aceea se mai numesc si SIIAD (sisteme informatice inteligente de asistare a deciziei); ANS: 1 92. Care sunt functiile unui SIAD?
92..

Functiile unui SIAD sunt: comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
ANS: E

93. La ce se refera testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP? Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:
93. a. b. c. d. e.

informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita

ANS: B

94. n ce consta diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS)? Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:
94. a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si

relatiile dintre acestea


b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

dintre sistemele informatice


c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la

decident si de la decizie
d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de

la relatiile interumane
e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

interumane
ANS: C 95. n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune: a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale


b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale


c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale


d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale


e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale

sau functionale
ANS: E 96. n cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de: a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

b.

c. d. e.

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi

ANS: B 97. n cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea: a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

b.

c. d. e.

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi

ANS: A

98. Ce anume este necesar pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat?


98.

Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:

a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date,

validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date, utilizatorii finali b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul

de date, utilizatorii finali e. unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali
ANS: C 99. n cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin: a. b. c. d. e.

date de conjunctura detalii date sintetice date elementare date complexe

ANS: C

100. Ce componente are subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD? Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente:
100. a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor


b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor


c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de

modele), procesul de executie si integrare a modelelor


d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date,

procesul de executie si integrare a modelelor


e. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor


ANS: A

101. La ce se refera datele prelucrate prin tehnologia Data Mining?


101.

Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:

a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza

lor constituindu-se un model


b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe

baza lor constituindu-se un model


c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt

examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model


d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe

baza lor constituindu-se un model


e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii

lor, pe baza lor constituindu-se un model


ANS: D

102. Cum functioneaza sistemele de asistare a deciziei orientate pe

date?
102.

Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat

la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici


b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici


c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici


d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la

cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
ANS: B 103. n cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin: a. b. c. d. e.

date de conjunctura detalii date sintetice date elementare date complexe

ANS: B 104. Cubul OLAP este: a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o b. c. d. e.

perioada indelungata de timp o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala

ANS: C 105. n tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza: a. b. c. d. e.

baza pentru nivelele altei dimensiuni o baza de date un depozit de date ierarhia un raft de date

ANS: D

106. Ce subsisteme prezinta in arhitectura sa un sistem suport pentru SIAD (SSAD)? Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
106. a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de

b.

c.

d. e.

gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

ANS: B 107. n tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe: a. b. c. d. e.

linii coloane niveluri tabele matrici

ANS: C 108. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar

din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:
a. b. c. d. e.

SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor SGBD, SIAD, SE, dictionar de date catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor

ANS: A

109. Ce pot constitui unitatile de masura in tehnologia OLAP?


109.

n tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:

a. criterii de dezagregare a datelor

b. c. d. e.

criterii de agregare a datelor criterii de distributie a datelor criterii de repartizare a datelor catre utilizatori criterii de definire contextuala a datelor

ANS: B Care sunt etapele specifice tehnicilor de Data Mining? 110. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining? a) b) c) d) a. b. c. d. e. identificarea surselor de date colectarea si selectarea datelor pregatirea datelor definirea si construirea modelului a+b b+c d+e e+f f+g e) f) g) h) integrarea modelului construirea sablonului intermediar procesarea cuvintelor evaluarea modelului

ANS: E

111. Care sunt tehnologiile speciale care stau la baza sistemelor informatice de asistare a deciziei orientate pe date?
111. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt: 1 2 3 a. b. c. d. e. exploatarea datelor prin procesarea online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing) depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing) birotica 1+2+3 2+4 3+4+5 4+5 1+5 4 5 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing) Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)

ANS: B 112. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele: 1 datele continute de un sistem de 4 prelucrare a tranzactiilor, OLTP ( OnLine Transaction Processing) sunt de tip operational, iar datele continute de un depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate sau derivate din date operationale, nu se modifica in timp bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata

si sunt destinate utilizatorilor finali

in cazul sistemelor tranzactionale, 5 performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. n procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta 1+2+3+4 2+3+5 3+4+5 1+2+4+5 1+2+3+4+5

implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. n SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente

a. b. c. d. e.

ANS: A

113. Ce elemente contine mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date?


113. Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente: 1 2 surse de date tranzactionale instrumente de proiectare-dezvoltare 4 5 sistemul de gestiune al bazei de date instrumente de acces si analiza a datelor

3 a. b. c. d. e.

instrument de extractie si transformare a datelor 1+2+3+4 2+3+4+5+6 3+4+5+6 1+4+5+6 1+2+3+4+5+6

instrumente de administrare

ANS: E 114. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte: 1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6 1+2+3+4+6 4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor

2 3

5 6

a. b. c. d. e.

ANS: B

115. Prin ce se caracterizeaza tehnologia OLAP?


115. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin: 1 2 3 a. b. c. d. e. perspectiva unidimensionala a datelor perspectiva multidimensionala a datelor capacitatea de calcul ponderat 1+3+6 2+4+5 3+4+6 1+2+3 1+2+3+4+5+6 4 5 6 capacitatea de calcul intensiv orientare in timp (time intelligence) orientare istorica

ANS: B

116. Care sunt componentele majore continute de procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing)?
116. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore:

1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL (Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor) 7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
a. b. c. d. e. 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 1+2+4+6+7 2+3+4+5+6 2+4+5+6+7

ANS: B 117. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon 2005, Tuban 2007) sunt

urmatoarele: 1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea 4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date)
a. b. c. d. 1+2+3+4+5+6+7+8 2+3+4+5+6+7+8+9 1+2+3+5+6+7+8+9 1+3+4+5+6+7+8+9

ANS: C

118. Care sunt cele trei procese majore de integrare a datelor continute intr-un depozit de date? Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea enumerare:
118.

1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere
a. 1+2+3

b. c. d. e.

2+3+4 3+4+5 1+3+5 2+3+5

ANS: E 119. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,

precum si asupra fluxurilor de date (trecatoare). Dintre acestea cele mai uzuale sunt: 1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date - Data Warehouses 5) bazele de date obiecturale 6) bazele de date in tehnologii avansate
a. b. c. d. 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6

ANS: B

120. Prin ce se caracterizeaza un SIAD bazat pe cunostinte? NOUA


Utilizeaza tehnologiile inteligentei artificiale si de aceea se mai numesc si SIIAD(sisteme informatice inteligente de asistare a deciziei.