Contabilitate Grile Vechi Combinate Cu Grile Noi

MFCB__CIG
MULTIPLE CHOICE INGROSAT 2011, NORMAL 2010
1. Care sunt trasaturile ce pot fi atribuite contului?

1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
ANS: D
2. Care sunt functiile balantei de verificare?

2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe
functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
a. b. c. d. e.
functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice functia de legatura intre cont si bilant functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.
ANS: E
3. Care sunt caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile, in viziunea cadrului conceprtual al IASB?
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste
caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. b. c. d. e.
inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea
ANS: C 4. n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din
enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de
activ si de pasiv
c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor
la venituri
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric ANS: B 5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de terenuri
5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale 3.047 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m. b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m. c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m. d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m. e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m. ANS: C
Rezolvare. active=2347+3627+1784+2401=10159 datorii=2628+5999+8361+3047=20035
6. In ce situatie se utilizeaza formulele contabile de stornare?

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii: a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod
obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de
contabilitate c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv
ANS: C 7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre
urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. b. c. d. e.
documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare bilantul, contul, analiza, evaluarea contul, analiza, sinteza, calculatia bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
ANS: A
8. Ce elemente patrimoniale cuprind activele circulante?

8. In structura activelor circulante nu se includ: a. b. c. d. e.
stocurile creantele investitiile financiare pe termen scurt casa si conturile la banci cheltuielile in avans
ANS: E
9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei
financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:
a. b. c. d. e.
capital propriu = activ - datorii activ = pasiv trezoreria neta = incasari plati capital propriu pasiv = activ mijloace economice = surse de finantare
ANS: A
10. Definiti patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii 10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:
a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau b. c. d. e.
juridice totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
ANS: E 11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734 lei;
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105 Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. 7.707 lei si 5.157 lei b. 10.879 lei si 2.171 lei c. 7.797 lei si 3.664 lei d. 10.879 lei si 5157 lei e. 7.707 lei si 2.171 lei
Rezolvare Creante : 3745+3172+3962=10.879 Capital propriu = 1734+1930-1493=2.171
ANS: B 12. Acreditivele reprezinta: A FOST STEARSA!!! a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care
urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce
vor fi primite in cursul exercitiului urmator

ANS: C
12. Care este structura capitalurilor proprii?

13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor
contabile romanesti. Care este aceasta?

a. b. c. d. e.
capital si rezerve subventii pentru investitii rezerve din reevaluare rezerve rezultatul exercitiului
ANS: B
13. Care sunt bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor financiare, potrivit cadrului conceptual al IASB? Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor financiare sunt:
14. a. b. c. d. e.
costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa
ANS: B 15. Capitalul propriu nu cuprinde: A FOST STEARSA!!! a. b. c. d. e.
provizioanele pentru riscuri si cheltuieli capitalul social rezervele rezervele din reevaluare rezultatul reportat
ANS: A
14. Ce elemente patrimoniale cuprind stocurile?

16. n categoria stocurilor nu se includ: a. b. c. d. e.
materiile prime materialele consumabile acreditivele produsele finite avansurile pentru cumparari de stocuri
ANS: C
15. Care este esenta principiului prevalentei economicului asupra juridicului?

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative
c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma
lor juridica
ANS: E 18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. A FOST STEARSA!!!
Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza
dubla reprezentare a patrimoniului

d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale
ANS: C 19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un
furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. b. c. d. e.
A+x=P+x A-x =P-x A=P+x-x A+x-x=P Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect
ANS: A 20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. b. c. d. e.
articol contabil inregistrare cronologica corespondenta conturilor formula contabila inregistrare sistematica
ANS: D
18. Care sunt functiile contabilitatii financiare?

21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice b. c. d. e.
a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare functia de comunicare financiara externa
ANS: B
19. Ce cuprind disponibilitatile?

22. In structura disponibilitatilor nu se includ:
a. b. c. d. e.
conturile la banci casa acreditivele investitiile financiare pe termen scurt avansurile de trezorerie
ANS: D
20. Ce elemente includ creantele comerciale?

23. Creantele comerciale includ: a. b. c. d. e.
creantele fata de clienti si efectele de primit creantele in cadrul grupului creantele din interese de participare alte creante creantele privind capitalul subscris si nevarsat
ANS: A
21. Ce reprezinta ciclul de exploatare al unei intreprinderi?

24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de
b. c. d. e.
productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar anul calendaristic perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor
ANS: A
22. In ce situatie se considera ca o informatie este semnificativa?

25. O informatie este semnificativa daca: a. b. c. d.
are o valoare considerabila are o natura neobisnuita nu este neglijabila este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in lipsa acesteia e. este relevanta
ANS: D
23. Ce cuprind veniturile din exploatare?

26. Veniturile din exploatare nu cuprind: a. b. c. d. e.
cifra de afaceri neta variatia stocurilor venituri din interese de participare productia imobilizata alte venituri din exploatare
ANS: C
24. Ce reprezinta veniturile extraordinare?
27. Veniturile extraordinare reprezinta: a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile b. c.
d. e.
ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita
ANS: B
25. Ce reprezinta rezervele din reevaluare?

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin: a. b. c. d. e.
reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare
ANS: E
26. Care sunt formele de prezentare ale contului?

29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre
formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. b. c. d. e.
forma bilantiera a contului forma unilaterala a contului forma lista a contului forma sah a contului forma contului cu duble valori
ANS: C
27. Care este structura imobilizarilor corporale?

30. Imobilizarile corporale nu cuprind: a. b. c. d. e.
terenuri si constructii instalatii tehnice si masini alte instalatii, utilaje si mobilier cheltuieli de dezvoltare avansuri si imobilizari corporale in curs
ANS: D
28. Ce reprezinta un activ, conform cadrului conceptual al IASB?

31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare
determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
ANS: C
29. Ce reprezinta o datorie, conform cadrului conceptual al IASB?

32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
ANS: A
30. Ce reprezinta veniturile, conform cadrului conceptual al IASB?

33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
ANS: E 34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului de semnificatie
d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric ANS: D
32. Ce reprezinta capitalul propriu, conform cadrului conceptual al IASB?

35. Capitalul propriu reprezinta: a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor acesteia


c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea

d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia

e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa
incasarea tuturor creantelor acesteia

ANS: B 36. Ce semnifica inregistrarea contabila: a. b. c. d. e.
2133 = 456 aportul la capitalul social a unui mijloc de transport restituirea catre asociati a unui mijloc de transport casarea unui mijloc de transport amortizarea unui mijloc de transport
restituirea unui actionar a unui mijloc de transport
ANS: A
34. Care este structura imobilizarilor necorporale? 37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:
a. b. c. d. e.
cheltuielile de constituire cheltuielile de cercetare cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale
ANS: B
35. Ce reprezinta urmatoarea formula contabila? 5411 Acreditive n lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei Formula contabila de mai jos reprezinta: 5411 Acreditive n lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei
38. a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei ANS: C
36. Care sunt functiile balantei de verificare?

39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?
a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului ANS: E
37. Ce erori nu pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare?

40.Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. b. c. d. e. omisiunile de inregistrare erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare
ANS: A
38. La ce se refera verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei?

41. a. b. c. d. e. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la: completarea tuturor elementelor cerute de document folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate respectarea legalitatii operatiei consemnata in document existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare)
ANS: C
39. Ce trebuie sa cuprinda notele explicative la situatiile financiare?

42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda: a. b. c. d. e. informatii referitoare la salarii informatii referitoare la salariati prezentarea politicilor contabile utilizate informatii generale despre entitate informatii referitoare la conducerea entitatii
ANS: E
40. Ce cuprinde activitatea de exploatare, conform IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar ?

43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta? a. b. c. d. e. plati privind impozitul pe profit plati in numerar catre si in numele angajatilor incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii plati efectuate pentru achizitionarea de participatii incasari din contracte incheiate in scop de plasament
ANS: D
41. Ce vizeaza verificarea de fond a documentelor contabile?

44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza: a. legalitatea operatiei b. economicitatea operatiei
c. relevanta operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei ANS: C
42. La ce valoare se prezinta in bilant un activ necorporal?

45. a. b. c. d. e. Un activ necorporal se prezinta in bilant: la cost de achizitie la cost de productie la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare la valoarea justa la valoarea de aport
ANS: C 46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? STEARSA!! a. b. c. d. e. capital subscris varsat rezerve credite bancare pe termen lung prime de capital rezerve din reevaluare
ANS: C
43. Pe cate tipuri pot fi grupate cheltuielile, in raport de natura lor?

47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate
pe feluri de activitati, astfel :

a. b. c. d. e.
cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare 44. Pe cate tipuri pot fi grupate veniturile, in raport de natura lor?
48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:
ANS: C
a. b. c. d. e.
venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare 45. Care sunt metodele de amortizare recunoscute de reglementarile contabile romanesti?
49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:
ANS: D
a. b. c. d. e.
metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive metoda amortizarii lineare, degresive si regresive
ANS: C 50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?STEARSA a. capital subscris varsat b. rezerve c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezultatul exercitiului ANS: C
46. Care sunt etapele analizei contabile?

51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta? a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente ANS: E
47. Ce reprezinta planul de conturi general?

52. Planul de conturi general reprezinta: a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printro denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare ANS: B 53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia: Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei. a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. A + x - x = P d. A - x = P - x e. niciun raspuns de mai sus nu este corect ANS: D
49. La ce se refera gestiunea documentelor?

54. Gestiunea documentelor nu se refera la: a. reconstituirea documentelor contabile b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile
c. organizarea circulatiei documentelor d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile ANS: B
50. Ce cuprinde costul de achizitie?

55. a. b. c. d. e. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta? taxele nerecuperabile reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) pretul de cumparare cheltuielile de transport-aprovizionare alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv
ANS: B
51. Ce cuprinde costul de productie?

56. a. b. c. d. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta? taxa pe valoarea adaugata alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) costul de achizitie al materiilor prime consumate dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv ANS: A 57.
Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 357 4426

a. b. c. d. e.
3.570 lei 3.000 lei 570 lei
marfuri cumparate, sosite si receptionate; nu se poate face o astfel de inregistrare; marfuri primite spre vanzare in consignatie; marfuri cumparate pe credit din import ; marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.
Rezolvare: In Contabilitate financiar de raportare pag38 am gasit a) cumprarea mrfurilor: pstrate n custodie la furnizori interni % = 401 357 Furnizori Mrfuri aflate la terti 4426 TVA deductibil
ANS: E
58.
n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este:
a.
% 301 4426 % 601 4426 % 601 4426 % 301 4426 % 601 4426
b. b.
401
141.610 lei 119.000 lei 22.610 lei 141.610 lei 119.000 lei 22.610 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei
d. d. e. e.
b.
401
c.
401
d.
401
e.
404
a. a. ANS: C 59.
c. c.
O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:
a. 12.500 lei ; b. 12.825 lei ; ANS: B
Rezolvare rabat: 10000*5%=500 10000-500=9500 remiza:9500*10%=950 9500-950=8550 ad.com:8550*50%=4275 marfa la pv cu aman:8550+4275=12825 (scont de decontare:8550*2%=171 se inreg la plata fact
c. 8.550 lei ; d. 10.687,5 lei ;
e. 12.718 lei .
60.
O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:
a.
% 2813 6583 131 2813 131
= = = =
2131 7584 2131 7584
150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 15.000 lei
b.
c.
% 2813 6583 % 2813 6583 131 2813 131
2131
150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 10.000 lei 135.000 lei 10.000 lei
d. d. e. e.
d.
= = = =
b. b.
2131 7584 2131 7584

c. c.
e.
a. a.
Rezolvare: Amortizarea anuala :150000:10 ani=15000 /an Trecerea subventiei pe venituri :100000:10 ani =10000/an Dupa 9 ani se vinde : Valoarea amortizata =9x15000=135000 lei Valoarea neamortizata =150000-135000=15000 lei Trecerea subventiei pe venituri=9anix10000=90000 lei Valoare ramasa din subventie ,netrecuta in venituri=100000-90000=10000 lei,dupa care se alege inregistrarile de la d)
ANS: D
61. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 607 378 4426 607 397 4428 607 378 4428 607 371 4428 607 378 4427
b. b.
371
26.299 lei
b.
371
26.299 lei
c.
371
26.299 lei
d.
378
26.299 lei
e.
371
26.299 lei
a. a.
c. c.
d. d.
e. e.
Rezolvare:
cost de achizitie = x+0.3x+0.19*1.3x=26299; 1.3x+0.247x=26299; 1.547x=26299; x= 17000 adaos comercial = 17000*0.3=5100 TVA = (17000+5100)*0.19=4199 problema 61c (inca una....la 61) 26299/119%=22100 (ct. 607+ct. 378) 26299-22100=4199 (4428) 22100/130%=17000 (607) 22100-17000=5100 (378)
ANS: C 62
O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % 371 4426 371 = = 401 % 378 4428 401 % 378 4428 401 % 378 4427 401 % 378 4427 401 % 378 4428
c. c.
23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei
d. d. e. e.
b.
% 371 4426 371
= =
c. % 371 4426 371
= =
d. % 371 4426 371
= =
e.
% 607 4426 371
= =
a. a.
b. b.
Rezolvare: Calcul adaos comercial:20000x30 %=6000 lei Calcul tva aferent marfii si adaosului = (20000 +6000 )x 0,19=4940 lei
IN gestiune pe contul 371 DEbit vom gasi valoarea totala a marfii : 20000 +6000 +4940=30940 (din cele doua inregistrari de la a).
ANS: A 63 SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie. Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel:
a.
212
% 231 722 722 231 722 % 231 722 231

b. b.
100.000 lei 30.000 lei 70.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 70.000 lei 30.000 lei 100.000 lei
c. c. d. d. e. e.
b. c.
6xx 212 212
= = = =
d. 212
e.
212
a. a. ANS: D
Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%?
64.
a. 4111
% 418 701 4427 % 701 4427 418 4427 % 701 4427 % 701 4427 4427 % 701
7.735 lei 7.140 lei 500 lei 95 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.140 lei 1.140 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.735 lei 6.500 lei 1.235 lei 1.235 lei 595 lei 500 lei
b. 418
c. 4111 4428 4111
= = =
d. 4111 4428 e. 4111
= = =
4428
a. a. ANS: C
4427 4427
b. b.
95 lei 1.140 lei

c. c. d. d. e. e.
65. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei?
a.
% = 512 4 665
411 40.200 lei 1 40.000 lei 200 lei % 40.200 lei 411 1 765 4.000 lei 200 lei
b.
512 = 4
c.
% = 512 1 665
411 40.200 lei 1 40.000 lei 200 lei % 40.200 lei 411 40.000 lei 1 766 200 lei
d.
512 = 4
e.
512 = 4
% 40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei
a. a.
b. b.
c. c.
d. d.
e. e.
Rezolvare: Este eroare de redactare,ramane de vazut daca la examen gasim 40000 in loc de 4000 . Alegerea ca si contare ramane aceasta.(conturile sunt corecte)
ANS: B 66. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de 5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei
b. 5124 c. %
= =
4111 4111
14.750 lei 15.750 lei
5124 665 d. % 5124 667 = 4111
14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei
c. c. d. d. e. e.
e. 5124
% 4111 765
a. a. ANS: C 67.
b. b.
SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N : - sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ; - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ; - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei ; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ?
a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .
Rezolvare 8000*5%=400 profit impozabil 8000 400 (5%) + 1500 ( nedeductibil amenzi penalit. ) 500 ( Dividende neimpozabil ) 2000 ( pierdere an precedent de acoperit ) =6600*16%=1056 impozit pe profit
Alta metoda:
8000*5%=400 8000-400=7600 profit impozabil=7600-1500+500=660*16%=1056 impozit pe profit
ANS: E
68. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %. n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Not : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.
a. 16.335,00 lei 6811 b. 16.008,30 lei 6811 c. 5.445,00 lei 6811 d. 5.336,10 lei 6811 e. 4.851,00 lei 6811
= = = = =
2813 2813 2813 2813 2813
16.335,00 lei 16.008,30 lei 5.445,00 lei 5.336,10 lei 4.851,00 lei
Rezolvare NA (norma de amortizare)=100/5=20%*1.5 (coeficient de multiplicare, DUR=5 ani)=30% 55000*1%=550 55000-550=54450
54450*2%=1089 54450-1089=53361 53361*30%=16008,30 amortizare primul an/12 luni=1334,025 lunar*4 luni (sept-dec)=5336,10
ANS: D
Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?
69.
a.
b.
c.
Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011 1041 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011 1041
b. b.
1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 5.000 1.000 1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 1,077 lei /act. 0,723 lei 2/1 6.000 5.000 1.000
c. c.
d.
Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011
1,60 lei /act. 0,20 lei 1/2 5.000 1,077 lei /act. 0,723 lei 2/1 5.000
e.
Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1012
a. a. Rezolvare:
d. d.
e. e.
CS=10.000 lei Actiuni=10.000 Rezerve=8.000 lei Vn=CS/Actiuni=10.000/10.000=1 leu/actiune VMC veche =(CS+Rezerve)/Actiuni= (10.000+8.000)/10.000=1.8 Se creste capitalul cu 5000 actiuni x 1.20 lei/actiune CS=10.000+(5000x1.2)=10.000+6.000=16.000 Actiuni=10.000+5.000=15.000 Rezerve=8.000 Prime=5000x(1.2 val act noua - 1.0 val act veche)=5000x0.2=1000 VMCnoua=(CS+Rezerve+Prime)/Actiuni= (16.000+8.000+1.000)/ 15.000= 25.000/15.000=5/3=1.6 DS = VMCveche-VMCnoua=1.8-1.6=0.20 Raport actiuni=act vechi/ act noi = 10.000/5.000= 2/1
ANS: A
70. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute : a. 607 = 371 7.140 lei ;
b. c.
607 4428 % 4428 378 607 % 607 4428 % 4428 371 607
= = =
371 4427 371
7.140 lei ; 1.140 lei ; 7.140 lei 1.140 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 7.140 lei 1.357 lei 2.891 lei 2.892 lei
c. c. d. d. e. e.
d.
371
e.
371
a. a. Rezolvare:
b. b.
7140/119%=6000 (ct. 607+ct. 378) 7140-6000=1140 (4428) 6000/150%=4000 (607) 6000-4000=2000 (378)
ANS: C
71. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: a. b. c.
a. a. Rezolvare:
La fel ca si 69, in continuare faza II incorporare de rezerve in suma de 10000 lei 10.000 act CS= 16.000+ 1000= 17.000 Actiuni= 15.000+1.000 = 16.000 Rezerve= 8.000 - 1.000= 7.000 Prime= 1000 VMCnoua+1= (17.000+7.000+1.000)/16.000=25.000/16.000=1.5 DA= VMCnoua- VMCnoua+1 = 1.6-1.5= 0.10
DS - ul 0,20 lei 0,20 lei 0,20 lei

b. b.
DA - ul 0,10 lei 0,30 lei 0 lei

c. c.
d. e.
d. d.
DS - ul 0,723 lei 0,723 lei

e. e.
DA - ul 0,10 lei 0,30 lei
ANS: A
. 72.
O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei. b. 600 lei; d. 540 lei;
Rezolvare: 1000-100=900 (valoare bunuri vandute) regula de trei simpla 1000.......600 900..........x x=900*600/1000=540
ANS: D
Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N 18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care platit 500 lei. Cota de impozit pe profit 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N:
73.
a. b. c. d. e.
a. a.
Impozit datorat: 2.128 lei 3.175 lei 2.128 lei 2.000 lei 3.175 lei
b. b.
Impozit de platit: 1.628 lei 2.375 lei 1.500 lei 1.628 lei 2.675 lei
c. c. d. d. e. e.
Rezolvare venituri: 18000-2000=16000 chelt: 5000-400-1100-800=2700 V-C=16000-2700=13300 imp datorat: 13300*16%=2128 imp platit: 2128-500=1628
ANS: A
O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 6.000 lei 419 5.950 lei 5121 50 lei
74.
b. 5121 % 419 4427 5121 c. 5121
= =
419 4111
5.950 lei 8.090 lei 5.000 lei 950 lei 2.140 lei 5.950 lei
% 419 5121
419 4427 4111
5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 2.140 lei
d. 5121 % 419 4427 5121 e. 4111
= =
% 419 4427 4111
5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 950 lei 1.190 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei
c. c. d. d. e. e.
% 704 4427
b. b.
a. a. ANS: D
O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei
75.
b. 401 c. % 401 667 d. % 401 665 e. 401
= =
5124 5124
c. c. d. d. e. e.
5124
% 5124 765
b. b.
a. a. ANS: D
76. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%:
a. b.
6.400 lei 6.720 lei
c. d.
9.600 lei 9.280 lei
e.
6.080 lei
Rezolvare profit impozabil=60000-20000-20000+18000=38000 38000*16%=6080 impozit pe profit
ANS: E . 77.
Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. 70 000 lei b. 52 000 lei
Rezolvare: 50000+10000+2000+1000+9000+6000 -8000+5000- 5000=70000 cap social=cap.soc. subscris nevarsat+cap soc varsat+prima de emis+prima de conversie+rez. din reev+rez. legale-rez. reprortat(sold deb)+ rez. ex(sold. cred)-rep. prof.
c. 68 000 lei d. 62 000 lei
e. 55 000 lei
ANS: A 78. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii : valoarea
externa FOB 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%. a. 301 b. 301 624 c. 301 = = = = 401 401 401 % 401 446 % 401 446 5121 3.650 lei 3.650 lei 365 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 1.718 lei 803 lei 915 lei 4.453 lei 3.650 lei 803 lei 365 lei 1.718 lei 802 lei 915 lei
c. c. d. d. e. e.
d. 301 % 446 4426 e. 301 624 % 446 4426

a. a.
= =
= = =
% 401 446 401 5121
b. b.
Rezolvare:
Prima data se calculeaza valoare marfa astfel: val.marfa=(1000+100)x3,65=4015 taxa vamala=4015x20%=803 TVA=(4015+803)x19%=915,42
ANS: D
O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este:
79. a.
b. c. d. e.
a. a.
6812 6811 6812 6811 6811
= = = = =
b. b.
2813 2813 2813 2813 2813
6.000 lei 6.000 lei 24.000 lei 24.000 lei 30.000 lei
c. c. d. d. e. e.
Rezolvare: 120000 :5 ani :12 luni=2000 /luna 2000 x 3 luni= 6000 (amortizarea incepe in octombrie +noiembrie +decembrie)
ANS: . 80.
O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. nregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:
a.
% 2131 624 628 4426 % 2131 4426 % 2131 4428 % 2131 624 628 4426 % 2131 4426
401
151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei
b.
404
c.
401
d.
404
e.
401
a. a. ANS: B
b. b.
c. c.
d. d.
e. e.
O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :
81 a.
% 4427 4424 % 4426 4423 4427
4426
7.600 lei 6.080 lei 1.520 lei 7.600 lei 6.080 lei 1.520 lei 7.600 lei 6.080 lei 1.520 lei 6.080 lei 7.600 lei
b.
4427
c.
% 4426 4423 4426 4426
d. e. ANS: C .
4427 4427
= =
82 O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :
a.
461 6583
= = = = = =
% 7583 4427 2131 % 7583 4427 2131 % 7583 4427 2131
11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei
b.
461 2813
c.
462 % 2813 6583
d.
461 %
= =
% 7584 4427 2131
2813 6582
e.
119.000 lei 21.000 lei = = % 7583 4427 2131 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei
461 % 2813 6583
ANS: E
83. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele :
a.
7814 491 6812 6812 6814 491 6812 1511 7812 1511
= = = = = = = = = =
491 6814 1511 1511 491 7814 1511 7812 1511 6812
b.
c.
d.
e. ANS: D
84.
Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei 1011 90.000 lei 1044 10.000 lei
b. 161
% 1012 1044 % 1012 1068 % 1012 169 % 1012 1061
100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei
c. 161
d. 161
e. 161
ANS: B
85. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie:
a. 106.000 lei b. 76.000 lei c. d.
94.000 lei 82.000 lei
e. 100.000 lei
Rezolvare: 45000+20000+10000+7000+18000=100000 lei(toate mai putin pierderile de 6000lei)
ANS: E .
86. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise:
a.
2 000 lei 2 000 lei 2 000 lei 1 500 lei 2 000 lei
161 161 161 161 161
= = = = =
505 1012 505 768 505 1041 505 505 169
1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 1 500 lei 500 lei
b.
c.
d. e.
ANS: B . 87.
O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiar 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Not : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza n cascada.
a.
45.000 lei 8.122,50 lei 2.250 lei 45.000 lei 8.122,50 lei 42.750 lei 8.122,50 lei
231 = 404 4426 404 = 767 212 4426 231 4426 = = 404 767 404
53.122,50 lei 2.250 lei 50.872,50 lei 2.250 lei 53.122,50 lei
b.
c.
d.
50.000 lei 9.500 lei 2.250 lei 45.000 lei 8.122,50 lei
212 4426 404 231 4426
= = =
404 767 401
59.500 lei 2.250 lei 53.122,50 lei
e.
ANS: A
O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:
a. b.
88.
6811
2813 2813 117 2813 117 2813 106 2813 117
6811 = 105 = 6811 105 6811 105 6811 105 = = = = = =
c.
d.
e. ANS: A
89. Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:
a.
% 281 471 % 281 6583 % 281 6583 % 281 6583 % 281 1068
213
6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei 6.000 lei 4.400 lei 1.600 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei 6.000 lei 4.100 lei 1.900 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei
b.
212
c.
212
d.
212
e.
212
ANS: D
90. Se achiziioneaz pe 30 august anul N o instalaie la costul de 700.000 lei, valoarea rezidual estimat 40.000 lei. Instalatia e amortizat liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei
Rezolvare: din 700.000 se scade val.reziduala - 40.000 = 660.000 CA=100/10% 660.000*10% = 66.000/se amortiz pe an /12 = 5500 / luna in anul N : sept, oct,nov,dec. = 4 luni*5500 = 22.000 val.ramasa de amortiz = 638.000 in anul N + 1 : 66000/an val.ramasa de amortiz = 572.000 creste cu val piesei 10.000 + 572.000 = 582.000 care se amortiz in 10 ani CA = 10% 582.000 * 10% = 58.200 / an amortizarea N+2 = 58.200
ANS:
91.
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se nregistreaz subscrierea obligaiunilor i dobanda (cuponul) aferent primului serviciu?
a.
% 461 169 666 % 461 169 666 461 666 % 461 169 666 % 461 169 6868 666
= = = = = = = = = = =
161 1681 161 1681 161 1681 161 1681 161 169 1681
2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 480.000 lei 2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 120.000 lei 400.000 lei
b.
c.
d.
e.
Rezolvare:
cred ca la 91. se calculeaza :
obligatiuni 20000*120 (val.de rambursare )=2.400.000 obligatiuni 20.000* 100 val.nominala = 2.000.000 obligatiuni 20.000* 90 val.emisiune = 1.800.000 2.400.000 - 1.800.000 = 600.000 2.000.000 * 20% = 400.000
ANS: D
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de ogligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei, rata dobnzii 20% pe an. Cum se nregistreaz ncasarea prin banc a obligaiunilor subscrise i amortizarea primelor privind rambursarea obligaiunilor n primul serviciu?
a.
92.
5121 6868 5121 6868 5121 6868 5121 666 5121 6868
= = = = = = = = = =
461 169 461 169 461 1681 461 169 461 169
2.000.000 lei 120.000 lei 1.800.000 lei 120.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 1.800.000 lei 120.000 lei 2.000.000 lei 40.000 lei
b.
c.
d.
e.
ANS: B .
SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Dup 3 ani mprumutul este rambursat prin rscumprare de pe piaa de capital; preul de rscumprare 110 lei/obligaiune. Cum se nregistreaz n contabilitate rambursarea prin anularea obligaiunilor?
a.
93.
% 161 668 % 161 668 161
505
2.200.000 lei 2.000.000 lei 200.000 lei 2.200.000 lei 1.800.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei
b.
505
c.
% 505 766 % 505 768
d.
161
e.
161
% 505 768
2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei
ANS: D .
94. SC TATA SA achiziioneaz un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a fcut

urmtoarele cheltuieli: - pre net factura furnizorului 30.000 lei; - cheltuieli de transport 1.000 lei; - taxe vamale 800 lei; - comision vamal 200 lei; - TVA pltit n vam 6.080 lei; - cheltuieli de montaj i punere n funciune 6.000 lei. Montajul i punerea n funciune a durat 4 luni. Instalaia are o durat de utilizare de 10 ani i o valoare rezidual de 3.000 lei, iar cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri i cheltuieli) sunt estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizat liniar.
S se stabileasc conform IAS 16 Imobilizri corporale urmtoarele:
Costul istoric a. b. c. d. e.
a. a.
Rezolvare:
Valoarea amortizabil 42.080 lei 36.000 lei 39.000 lei 35.000 lei 34.000 lei
c. c. d. d.
b. b.
Cheltuieli cu amortizarea n anul N 1.052 lei 900 lei 975 lei 875 lei 850 lei
e. e.
Costul istoric=30000+1000+800+200+6000+1000=39000 (pret furnizor+transport+taxa vamala +comision+montaj+provizion) Valoarea amortizabila =Costul istoric-Valoarea reziduala =39000-3000=36000 Cheltuieli cu amortizarea in anul N in lunile octombrie,noiembrie ,decembrie (dupa punerea lui in functiune ): 36000:10 ani:12 luni=300 lei/luna 3luni x 300=900 lei in exercitiul N
ANS: B
95. SC LDI SA deine o construcie n proprietate avnd o valoare contabil de intrare de 2.000.000 lei, durat de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniar. SC LDI SA nchiriaz construcia unei ntreprinderi pe o perioad de 3 ani. Chiriaul cu acordul proprietarului realizeaz lucrri de modernizare a construciei n sum de 100.000 lei, pe care le amortizeaz liniar pe perioada contractului n proporie de 50%. tiind c dup expirarea contractului de nchiriere durata de utilizare rmas este de 20 ani s se stabileasc nregistrrile contabile fcute de proprietarul construciei la expirarea contractului de nchiriere i nregistrarea anuitii amortizrii n anul urmtor.
a.
% 212 4426
404
59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei
6811
b.
= = = = = = = = = = = =
2812 404 2812 404 2812 2812 404 2812 2812 404 2812 2812
80.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 80.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 82.500 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 82.500 lei 50.000 lei
% 212 4426 212 % 212 4426 212 6811 % 212 4426 212 6811 % 212 4426 6811 212
c.
d.
e.
Rezolvare
2000000:25 ani=80000 lei/an 5ani de functionarex80000=400000 lei amortizat 2000000-400000=1600000 lei ramas de amortizat se mai preia de la chirias investitia cu modernizarea :100000 x 50%=50000 lei Valoarea noua de amortizat :1600000 + 50000=1650000lei 1650000 lei:20 ani de functionare=82500 lei
ANS: D .
96. O societate comercial deine o instalaie procurat n anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar n 5 ani. La sfritul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit 25.000 lei. n condiiile aplicrii metodei actualizrii valorii brute, conform IAS 16 Imobilizri corporale , nregistrrile contabile sunt: a. b. c. d. 213 213 281 231 231 105 = = = = = = 105 105 231 105 105 281 12.500 lei 25.000 lei 30.000 lei 5.000 lei 12.500 lei 30.000 lei
e.
a. a. b. b.
213 105
c. c.
= =
105 281
d. d.
12.500 lei 7.500 lei

e. e.
Rezolvare 50000 : 5 = 10000 / an (amortizare), deci in 3 ani se amortizeaza 30000 si ramane val de amortizat 20000. La sf anului 3 se reev la 25000. In cazul acesta, 25000 / 20000 = 1,25 sau 125%. Conform metodei actualizarii valorii brute, avem: - valoarea de intrare a instalatiei actualizata = 50000 * 125% = 62500 - valoarea amortizarii cumulate actualizata = 30000 * 125% = 37500 62500 - 50000 = 12500, deci 213 = 105 12500 37500 - 30000 = 7500, deci 105 = 281 7500
ANS: E .
97. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare este nregistrat: A) direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial; D) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ; E) direct n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a. A i D; ANS: B b. A i C; c. A; d. E; e. C i D.
98. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie recunoscut: A) ca o cheltuial; B) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor aceluiai activ n msura n care diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare; C) n debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor altui activ; E) inclus n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a. B i C; ANS: D . b. C i D; c.
E;
d. A i B;
e. B i E.
99. Un productor de televizoare ofer garanie la momentul vnzrii bunurilor. Conform termenilor contractului de vnzare productorul se oblig s remedieze defectele ce apar ntr-o perioad de 12 luni de la data bilanului. Dac sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaiile vor fi de 4.000 lei, iar dac sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaiilor trecute, ntreprinderea estimeaz c n anul N, 75% din bunurile vndute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore i 15% defecte majore. n anul N+1 expir perioada de garanie a produselor vndute i nu s-au produs defeciuni care s impun remedieri. Care sunt nregistrrile contabile aferente anului N+1? a) 1512 = 7812 6.400 lei;
b) c) d) e)
a. a. ANS: A . b. b.
6812 1512 6812 1512 1512

c. c.
= = = = =
1512 7812 1512 7812 7588

d. d.
6.000 lei; 6.000 lei; 6.000 lei; 400 lei; 6.400 lei.
e. e.
100. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : a. % = 401 14.180 lei 371 11.900 lei 408 2.280 lei 4426 = 4428 2.280 lei b. % 371 4426 4426 % 408 4426 408 408 4426 % 371 4426 4426 408
b. b.
= = = = = = =
401 4428 401 4428 401 4428 401
14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei 1.900 lei 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei 1.900 lei 11.900 lei 1.900 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 2.280 lei 14.280 lei
d. d. e. e.
c.
d.
e.
a. a.
= =
4428 401
c. c.
Rezolvare: 10.00x19%=1900 ct 4426 care se inchide cu 4428 in luna primirii facturii 10.000+1900=11900 se inchide ct 408 facturi nesosite cu ct 401 12.000 (val facturata)x19%= 2.280 TVA daca s-a fi facturat in luna achizitionarii 2.280 - 1.900= 380 TVA dif de facturat ct 4426
ANS: D
101. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :
a.
408 4426 408
= = =
401 4428 % 371 4428 4428 401 401 4428 % 371 408 4428 % 371 4428 4428
9.520 lei 1.520 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 1.900 lei 11.900 lei 9.520 lei 8.000 lei 1.520 lei 1.900 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 1.520 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 1.520 lei
b.
4426 408 % 408 4426 408 401 4426
= = = = = = = =
c.
d.
e.
408 4426
Rezolvare: la fel numai ca la problema de mai sus numai ca s-a facturat mai putin ceea ce inseamna ca din contul 408 trebuie sa scadem diferenta de valoare+TVA 8000x19%=1520 TVA facturat 8000 +1520=9520 total valoare din factura 1900-1520=380 se regleaza TVA
ANS: A 102. Fie o factur de 100.000 lei cost de achiziie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, pre de
vnzare cu amnuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor : a) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 100.000 lei 19% : 19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei b) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei
c) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 =
401
119.000 lei
19.000 lei 4428 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei d) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei e) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei
a. a. ANS: D b. b. c. c. d. d. e. e.
103. n magazin se afieaz preul cu amnuntul, costul de achiziie 100.000 lei, adaosul comercial 25%, TVA19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieirea marfurilor : a) vnzarea mrfurilor: 119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 19.000 lei descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378 i: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei b) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 23.750 lei 4427 c) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 371 i: 23.750 lei 4428 d) vnzarea mrfurilor:
= = =
707 4428 371 371
125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei 23.750 lei
= = =
707 4427 378 371
125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei 23.750 lei
148.750 lei
5311
= = =
707 4427 371 371
125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei 19.000 lei
descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 19.000 lei 4428 e) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 23.750 lei 4428
a. a. ANS: E . b. b. c. c.
= = =
707 4427 371 371

d. d.
125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei 23.750 lei

e. e.
104. O societate comercial achiziioneaz 4.000 aciuni emise de o alt societate cotat la burs, la preul de cumprare de 10 lei/aciune, n vederea obinerii unor ctiguri speculative. Societatea cumprtoare datoreaz societii de intermediere un comision de 3%. Achiziia de aciuni se nregistreaz contabil astfel: a) 5121 = % 41.200 lei 5081 40.000 lei 7642 1.200 lei b) 5121 = % 472 706 5121 706 % 5121 462
c. c.
41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei 1.200 lei 40.000 lei 41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei
d. d. e. e.
c) d) e)
462 472 5081
= = =
a. a. ANS: E
b. b.
105. O societate ncaseaz suma de 80.000 lei, sum ce reprezint chiria de la un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar urmtor, ca urmare a nchirierii unui spaiu al societii. nregistrarea sumei primite (fr TVA) se face:
a. b.
472 472
= =
706 5121
80.000 lei 80.000 lei
c. d. e.
5121 5121 471
= = =
706 472 706
80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei
ANS: D
106.O societate comercial contracteaz (plateste) la finele exerciiului financiar un abonament la o publicaie lunara pentru anul urmtor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. nregistrarea contabil privind contractarea abonamentului (fr TVA) este:
a. b. c. d. e.
626 6581 471 626 471
= = = = =
5311 5311 626 471 5311
ANS: E .
107. O societate deine un stoc iniial de produse finite la cost de producie 3.000 lei. Operaiile efectuate n cursul lunii au fost: produse obinute la cost de producie 6.000 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevndute la cost de producie 2.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile legate de produse finite n condiiile utilizrii metodei inventarului permanent:
a. 6.000 lei
1.190 lei 7.000 lei

b. 6.000 lei
345 418 711 345 418 711 345 411 711 711 345 418 345 418
= = = = = = = = = = = = = =
711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 345 7.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 345 2.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4427 190 lei 345 7.000 lei 345 3.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei
1.190 lei 2.000 lei

c. 6.000 lei
1.190 lei 7.000 lei

d. 3.000 lei
6.000 lei 1.190 lei

e. 6.000 lei
1.190 lei
ANS: A
108. n luna X se livreaz produse finite fr factur, pre de vnzare 10.000 lei, TVA 19 %.n luna X+1 se emite factura la preul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce nregistrare se efectueaz la emiterea facturii?
a. 1.520 lei
9.520 lei 2.000 lei 380 lei

b.
4428 = 4111 = 701 = 4428 4428 = 4111 = 4428 = 701 = 4428 4428 = 4111 = 4111 = 701 = 4428
4427 1.520 lei 418 9.520 lei 418 2.380 lei 4427 380 lei 418 380 lei 701 2.000 lei 4427 418 1.520 lei 2.380 lei
380 lei 2.380 lei
c. 1.520 lei
2.000 lei 380 lei

d. 1.520 lei
9.520 lei
e. 9.520 lei
4427 1.520 lei 418 9.520 lei 418 9.520 lei 418 2.380 lei
2.000 lei 380 lei

ANS: A
109. n contul de profit i pierdere figureaz urmtoarele informaii: vnzri de mrfuri 20.000 lei; costul de cumprare al mrfurilor vndute 5.000 lei; producia imobilizat 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenii de exploatare 6.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizri i ajustri pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizri, provizioane si ajustri privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autoritilor romne 870 lei, i pltite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende pltite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:
a.
6.672,00 lei
b. 6.260,80 lei c. 6.532,80 lei d. 6.480,00 lei e. 6.288,80 lei.

Rezolvare Venituri: 707-20000; 721-28000; 741-6000; 7584-8000; 7813-12000, deci 20000+28000+ 6000+8000+12000 = 74000 Cheltuieli: 607-5000; 601-5000; 641-8500; 681-15000; 6581-870, deci 5000+5000+8500+ 15000+870 = 34370 74000 - 34370 + 870 = 40500 (870-amenzile sunt cheltuieli nedeductibile) 40500 * 16% = 6480
ANS: D
110. Se dau urmtoarele date privind situaia creanelor clieni considerate incerte la inventarul exerciiului N: clientul A: creana inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creana inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creana inclusiv TVA 952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creana inclusiv TVA 357.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscnd ponderea aferent ajustrii pentru deprecierea creanelor clieni, valoarea acesteia este: Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D a) 75.000 400.000 480.000 240.000 b) 89.250 407.600 571.200 285.600 c) 14.250 76.000 91.200 102.600 d) 25.000 600.000 320.000 60.000 e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000
a. a. ANS: D b. b. c. c. d. d. e. e.
111. La intervalul de nchiderea exerciiului N s-a constatat o crean incert (dubioas) a unui client B n valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. n cursul i la nchiderea exerciiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat definitiv n contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. nregistrrile din anul N+1 sunt:
a. 4.165 lei
3.600 lei 2.500 lei 475 lei

b. 4.165 lei
5121 491 654 4424 5121 491 654 4427 5121 491 654 5121 491 654 4427 5121 4427 491 6814
= = = = = = = = = = = = = = =
4118 7814 4118 4118 7814 4118
4.165 lei 3.600 lei 2.975 lei 4.165 lei 2.400 lei 2.975 lei
2.400 lei 2.500 lei 475 lei

c. 4.165 lei
2.400 lei 2.975 lei

d. 4.165 lei
4118 3.500 lei 4472 665 lei 7814 2.400 lei 4118 2.975 lei 4118 7814 4118 4118 7814 419 4.165 lei 4.165 lei 2.975 lei 4.165 lei 3.500 lei 2.975 lei
4.165 lei 2.500 lei 475 lei

e. 3.500 lei
665 lei 3.500 lei 2.975 lei

ANS: B
112. Dispunei de urmtoarele date la nchiderea exerciiului N: impozit pe profit calculat i nregistrat la 30.11.N 800 lei, din care pltit 500 lei; veniturile aferente exerciiului N 28.000 lei, din care dividende ncasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei i amenzi pltite autoritilor romne 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat i de pltit pe exerciiul N?
Impozit datorat a) 3.568 lei b) 3.568 lei c) 3.520 lei d) 3.520 lei e) 3.568 lei
a. a. b. b. c. c.
Impozit de pltit 3.568 lei 2.768 lei 3.020 lei 3.068 lei 3.068 lei
d. d. e. e.
Rezolvare impozit pe profit calc si inregistrat=800 din care platit =500 venituri aferente exerc N =28000 dividente incasate =2000 chelt aferente exerc N =6000 chelt de protocol =400 amenzi platite autoritatilor rom = 1100 cota de imp =16% profit fiscal(impozabil): tot ven -tot chelt-venit neimp(divid)+protocol neded+amenzi +impozit pe prof initial 28000-6000-2000+400+1100+500=22300 impozit datorat 22300*16%=3568 impozitul de platit 3568-500=3068
ANS:
113. Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieiri 2.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: costului mediu ponderat (CMP) i ultimului intrat primului ieit (LIFO)? CMP a) 1.320/480 b) 1.320/480 c) 1.100/700 d) 1.320/640 e) 1.400/400
a. a.
LIFO 1.160/640 1.400/400 1.160/640 1.400/400 1.320/480

b. b. c. c. d. d. e. e.
Rezolvare 2000buc*0,5=1000lei 1000buc*0,8=800lei pentru CMP 1000lei+800lei=1800lei 1800lei/3000buc=0.6lei(costul mediu) 2200buc*0,6lei=1320(valoarea iesirilor) pt stoc final 3000buc-2200buc=800buc*0,6lei=480lei(valoarea stocului ramas) pentru LIFO fiind ultimul intrat primul iesit scoatem intai cele 1000buc din ultima intrare iar restul pana la 2200 din prima intrare 1000buc*0,8=800lei 1200buc*0.5=600lei
800lei+600lei=1400lei(valoarea iesirilor) iar pt stocul ramas 2000buc-1200buc=800buc*0,5=400lei(valoarea stocului ramas
ANS: B
114. SC FIUL SA prezint urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieiri 1.900 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: primul intrat-primul ieit (FIFO) i ultimul intrat primul ieit (LIFO)? FIFO a) 950/700 b) 1.250/550 c) 1.900/1.100 d) 1.140/660 e) 950/850
a. a.
LIFO 1.250/550 950/850 1.100/1.900 1.250/850 1.250/550

b. b. c. c. d. d. e. e.
Rezolvare valoarea iesirilor pt FIFO 2000buc*0,5lei=1000lei 1000buc*0,8lei=800lei fiind primul intrat primul iesit cantitatea se scoate din prima intrare adica 1900buc*0,5lei=950lei(valoarea de iesire) iar pt stocul ramas 2000buc-1900buc=100buc 100buc*0,5lei=50lei 1000buc*0,8=800lei 50lei+800lei=850lei(valoarea stocului ramas) pt LIFO fiind ultimul intrat primul iesit scoatem prima data cele 1000buc din ultima intrare si diferenta din cea anterioara adica 1000buc*0,8lei=800lei 900buc*0,5lei=450lei 800lei+450lei=1250lei(valoarea de iesire) stoc ramas 2000buc-900buc=1100buc 1100buc*0,5lei=550lei(valoarea stocului ramas)
ANS:
115. Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniial 500 buc a 1 leu/buc; intrri I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrri II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieiri 480 buc. Valoarea ieirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei. Identificai care metod de evaluare a stocurilor la ieire am utilizat:
a. b. c. d. e.
costul mediu ponderat (CMP); primul intrat primul ieit (FIFO); ultimul intrat primul ieit (LIFO);
metoda preului prestabilit;
identificarea fizic a stocurilor la ieire (IS).
Rezolvarea:
avand in vedere ca avem total 950 buc
950buc-480buc (iesiri)=470buc(stoc final) iar valoarea este 480lei (Iesiri) si 470lei (stoc final) inseamna ca valoarea ar trebui sa fie 1leu/buc cum metodele FIFO si LIFO cad am incercat metoda CMP stoc initial 500buc*1leu=500lei prima intrare 350buc*0,9lei=315lei intrare II 100buc*1.35lei=135lei 500buc+350buc+100buc=950buc 500lei+315lei+135lei=950lei deci 950lei/950buc=1leu/buc de aici rezulta ca metoda CMP este metoda folosita pt evaluarea stocurilor
ANS: A
116. La SC MEN SA se nregistreaz obinerea de produse finite n urmtoarele condiii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfritul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de buci obinute n cursul lunii. n condiiile aplicrii metodei de contabilizare inventar permanent care este formula contabil privind nregistrarea produselor finite obinute:
a. b. c. d.
345 345 348 345 348 345 348
= = = = = = =
711 711 345 711 711 711 711
25.000 lei 30.000 lei 5.000 lei 25.000 lei 5.000 lei 30.000 lei 5.000 lei
e.
ANS: D 117.
SC MURA SA prezint urmtoarea situaie privind creanele comerciale incerte n litigiu: - sold cont 4118 = 952.000 lei; - sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferent creanei n litigiu); - sold cont 491 = 500.000 lei. n urma hotrrii judectoreti definitiv i irevocabil se ncaseaz 60% din valoarea creanei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt nregistrrile contabile efectuate n aceast situaie?
a.
5121 654 5121 654 491 5121 4428 % 654 4428 491 5121
= = = = = = = = = =
4118 4118 4118 4118 7814 4118 4427 4118 7814 4118
571.200 lei 380.800 lei 571.200 lei 320.000 lei 300.000 lei 571.200 lei 91.200 lei 380.800 lei 320.000 lei 60.800 lei 500.000 lei 571.200 lei
b.
c.
d.
4428 654 491

e. ANS: C
= = = = =
4427 4118 7814 4118 7814
5121 491
118. Se primete n urma unui contract ncheiat cu o banc, un credit bancar pe termen scurt n sum de 10.000 lei. Rata dobnzi 10% , perioada 6 luni. S se nregistreze primirea creditului i nregistrarea dobnzii aferente.
a.
5121 666 5121 666 5121 666 5121 666 5121 666
= = = = = = = = = =
162 1682 5191 5198 5191 5198 462 5198 167 1687
10.000 lei 500 lei 10.000 lei 1.000 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei
b.
c.
d.
e.
ANS: C .
119. SC CRAI SA prezint situaia urmtoarelor elemente: cumprri de stocuri 1.000 lei, consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii pltite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la teri 1.000 lei; amortizri 1.600 lei; stocuri iniiale produse finite la cost de producie 100 lei; produse obinute la cost de producie 5.300 lei; produse vndute la pre de vnzare 6.000 lei; produse ncasate la pre de vnzare 6.500 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate 400 lei i stocuri de produse nevndute la cost de producie 800 lei. S se determine mrimea profitului contabil, tiind c se utilizeaz pentru evidena stocurilor inventarul permanent.
a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei e.
600 lei
Rezolvare Monografia contabila : 301 = 401 1000 cumprri de stocuri 601 = 301 900 consum de stocuri 641 = 421 2000 sal.dat. 5121 = 421 25000 sal.platite 628 = 408 1000 serv.nef. terti 681 = 281 1600 amort. 345 = 711 5300 produse obtinute la cost de productie 4111 = 701 6000 produse vndute la pret de vnzare 418 = 701 400 produse vndute la pret de vnzare dar nefacturate 711 = 345 4600 desc. gestiunii ( iesiri = stoc initial+ intrari-stoc final = 100+5300-800=4600)
5121 = 4111 6500 incasari pr.= ven.-chelt. ven.= venituri din vanzari (ct.701)+/- variatia stocurilor ( sold ct.711)= 6400+700=7100 chelt.= ct.601+ct.628+ct.641+ct.681=900+1000+2000+1600=550 0 pr.=7100-5500=1600
ANS: B
120. SC RULA SA vinde mrfuri la pre de vnzare cu amnuntul. Situaia n cursul lunii iunie se prezint astfel: stoc de marf la 01.06.N evaluat la pre de vnzare, inclusiv TVA 952.000 lei; n cursul lunii s-au efectuat urmtoarele operaii : cumprri de mrfuri pe data de 15.06.N, cost de achiziie 5.000.000 lei, TVA 19%; vnzri de mrfuri n cursul lunii, pre de vnzare, inclusiv TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, n aceste condiii s se determine costul de achiziie al mrfurilor vndute n cursul lunii iunie i soldul final al contului 371. Cost mrfuri vndute a) 3.332.000 lei b) 800.000 lei c) 2.000.000 lei d) 2.000.000 lei e) 2.800.000 lei
a. a. b. b. c. c.
Sold final 371 5.355.000 lei 5.355.000 lei 8.687.000 lei 5.950.000 lei 952.000 lei
d. d. e. e.
Rezolvare 5.000.000+19% = 5.950.000 3.332.000(acesta are inclusiv TVA) / 119% = 2.800.000 din 2.800.000 scoatem adaosul comercial 2.800.000 / 140 5 = 2.000.000 Alta rezolvare: 3.332.000(acesta are inclusiv TVA) / 119% = 2.800.000 din 2.800.000 scoatem adaosul comercial 2.800.000 / 140 % = 2.000.000 5000000 * 40% +5000000=700000 tva 7000000*19%=1330000 Total intrare 8330000 8330000+952000 - 3332000=5950000
ANS:
121. SC ILI SA rscumpr de la burs obligaiunile proprii, n numr de 8.000 buc, avnd preul de rambursare de 210 lei/buc i preul de rscumprare de 200 lei/buc. Cum se nregistreaz rscumprarea i anularea obligaiunilor ?
a.
505 161
= =
5121 % 505 764(768) 5121 505
1.600.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei
b.
505 % 161
= =
664
c.
80.000 lei = % 505 764 5121 505 5121 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei
161
d.
505 161 161
= = =
e.
ANS: A
122. O societate comercial client, nregistreaz 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reine pentru nevoi proprii, comunicnd aceast situaie furnizorului. Care sunt nregistrrile contabile efectuate de client ?
a.
409 401 381 4426 % 381 4426 % 381 4426 409 401 % 381 4426 419 401 % 381 4426
= = = = =
401 409 409 401 401
20.000 lei 18.000 lei 2.000 lei 380 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 20.000 lei 20.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 20.000 lei 18.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei
b.
c.
409
d.
= = =
401 409 401
e.
= = =
401 419 401
ANS: A
123. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporal n urmtoarele condiii: pre de vnzare fr TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulat 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit i pierdere va aprea :
a.
rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;
b. rezultatul exerciiului dup impozitare 4.200 lei;
c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; d. rezultatul financiar 100 lei; e. rezultatul curent 4.100 lei.
Rezolvare vanzare:7583=5000 chelt:6583=1800-1000=800 ajustare, pt ca e vanzare anulam proviz, rezulta venit:7812=100 venituri expl:5000+100=5100 chelt expl:800 rezultat expl:5100-800=4300 pozitiv, rasp.c
ANS: C
124. Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime : pre de cumprare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achiziie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustri pentru depreciere contabilizate la nchiderea exerciiului N 1.000 lei. La sfritul exerciiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum i cu ce sum vor fi influenate ajustrile pentru deprecierea materiilor prime existente ?
a. b. c. d. e.
creterea ajustrilor cu 2.000 lei ; scderea ajustrilor cu 1.000 lei ; creterea ajustrilor cu 1.000 lei ; scderea ajustrilor cu 2.000 lei ; valoarea ajustrilor nu se modific.
Rezolvare val.nreg.9000+2000=11000 provizion existent(creat n anul N)=1000 la sfrit.an N+1 val.inv.=9000 11000-9000=2000 o depreciere de 2000 lei pt.care avem creat 1000 lei provizoin,deci n N+1 cretem ajustarea cu 1000
ANS: C
In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
125. a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5
ani;
b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10
ani;
c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si
15 ani;
d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si
25 ani;
e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani. ANS: E
126. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa n sum de 10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit n suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale tiind c, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legal 5% din profitul contabil.
a. b. c. d. e.
246,00 lei 426,80 lei 624,00 lei 800,00 lei 608,00 lei
Rezolvare: venituri= 10000-2000=8000 chelt= 5000-1000=4000 ven-chelt=8000-4000=4000 rez.legala=4000*5%=200 cap.soc=500*20/100=100, rezulta rez legala=100 profit imp=4000-100=3900 imp profit=3900*16%=624
ANS: C
122. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc cheltuielile variabile unitare, pretul unitar de vanzare, cheltuielile fixe ale perioadei. Sa se stabileasca relatia cantitatii de produse fabricata si vanduta pentru a realiza un anumit profit si relatia valorii productiei vandute la pragul de rentabilitate. 127. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:
a b c d e
10 buc.; 96 u.m. 6 buc.; 57 u.m. 24 buc.; 230 u.m. 12 buc.; 192 u.m. 15 buc.; 144 u.m.
Rezolvare: CH.variabile unitare=10 Pret unitar de vanzare=12 Ch.fixe=24 Sa se stabileasca relatia Q(cantitatea) fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 lei 12Q-10Q-24=6, 2Q=30 Q=30:2=15 buc Relatia valorii productiei vandute la pragul de rentabilitate (prag de rentabilitate insemna ca nu se obtine nici profit ,ca mai sus dar nici pierdere,adica rezultatul este 0 ) 12Q-10Q-24=0 2Q=24 Q=24:2=12Buc Cantitatea necesara pentru a ramane la pragul de rentabilitate este 12 buc Valoarea productiei=Cantitate x pret=12x12=144 am rezolvat problema 122 (grile noi )cu datele din grilele vechi 1(contab.de gestiune ) sau 127 din grilele pe
tot Q=Chfixe+Pr/Pv-Cvu =24+6/12-10=15 q=Chfixe/Pv-Cvu=24/12-10=12 Q=q*Pv=12*12=144 al la contabilitate. Alta metoda de rezolvare trebuie sa aflam cate buc trebuiesc fabricate pentru a avea profitul =6 x= nr de buc si din val totala scadem cheltuielile 12x-24-10x=6 x=15 buc. trebuie sa aflam care este val totala la pragul de rentabilitate 12x-24-10x=0 x=12buc 12 buc.*12 lei = 144 lei sper ca s-a inteles ce am facut , ca nu stiu sa explic altfel .
ANS: E 123. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite cunoscute, din acelasi material si de aceiasi grosime. Sa se stabileasca, pe baza procedelor de echivalenta, o relatie pentru determinarea costului unitar al fiecarui tip de rondela cunoscand cantitatile fabricate si cheltuielile colectate. Pierderile de prelucrare se neglijeaza. 128. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei 20 30 40
Cantitate fabricata 6.000 4.000 3.000
Cheltuieli materiale (u.m.)
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este: a) b) c)
a b c d e
20 mm 2,0 3,0 2,0

a b c d e
30 mm 4,5 3,5 3,0
40 mm 8,0 9,0 4,0
d) e)
20 mm 2,0 4,0
30 mm 6,75 9,0
40 mm 16,0 16,0
Rezolvare: 20 la putrea a doua=400 30la puterea a doua =900
40 la puterea a doua =1600 parametrul de baza 400/400=1,0 6000*1=6000 6000+9000+12000=27000 900/400=2,25 4000*2,25=9000 5400000/27000=200um/buc 1600/400=4,00 3000*4,0=12.000 costul unitar pentru rondela de 20mm=200*1=200 cu pt rondela de 30 mm= 200*2,25=450 cu pt rondela de 40mm= 200*4,00=800
ANS: A
129.
Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a b c d e
Cota J =
ChIND. B j = Ks B j Bj
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n mrimi absolute;
ANS: C
130. Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a b c d e 921 = 901 902 = 921 923 = 901 933 = 921 924 = 901
ANS: A 126. O intreprindere produce folii de geam de aceiasi calitate, dar de dimensiuni diferite cunoscute. Sa se stabileasca, pe baza procedelor de echivalenta, o relatie pentru determinarea costului unitar al fiecarui tip de folie cunoscand cantitatile fabricate si cheltuielile colectate. Pierderile de prelucrare se neglijeaza. 131. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului 2 3 4
Dimensiunile 2 1,50 4 0,75 3 1,00
Cantitatea 6.000 4.000 3.000
Cheltuieli de productie (u.m.)
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:

Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:
a) b) c)
a b c d e
2 mm 70,0 48,0 20,0

a b c d e
3 mm 105,0 80,0 30,0
4 mm 140,0 95,0 40,0
d) e)
2 mm 65,0 72,0
3 mm 105,0 108,0
4 mm 147,5 144,0
ANS: E Rezolvare:
Chelt de productie - proportionale cu V din acre avem suprafata si grosimea V= L*l*h Parametru volum Se afla cantitatea echivalenta; 2mm v=2*1.5*0.002=6*10-3 K=1 1*6000=6000 3mm v=4*0.75*0.003=9*10-3 K=1.5 1*4000=6000 4mm v=3*1*0.004=12*10-3 K=2 2*3000=6000 Total=18000 cantitate echivalenta Cost unitar echivalent = 1296000/18000=72. (ch de productie per unitate de suprafata) Pentru 2 mm 72*1( ch de productie unitare *k)=72 3,mm 72*1.5=108 4mm 72*2=144 1296000 : (6000x2x1,5)=72 1296000 : (4000x4x0,75)=108 1296000 : (3000x3x1,00)=144
ANS: E 127. La o rafinarie se obtine, in productie cuplata, in cursul lunii, benzina si motorina pentru care se cunosc cantitatile, cheltuielile totale de productie precum si puterea calorica pentru benzina si motorina, ambele produse fiind considerate produse principale. Sa se stabileasca, pe baza procedelor de echivalenta, o relatie pentru determinarea costului de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse. 132. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse?
1 2 3
Benzina 200 u.m. 480 u.m. 480 u.m.
Motorina 600 u.m. 600 u.m. 300 u.m.
4 5
Benzina 200 u.m. 300 u.m.
Motorina 480 u.m. 600 u.m.
Rezolvare:
benzina : cantitatea = 200hl=200000 l motorina : cantitatea = 300 hl = 300000 l parametrii : b : 12 ; m : 10 Cantitatea echivalenta : Qb= 200000*12=2400000 ;
Qm=300000*10=3000000 Cantitatea echivalenta totala = 2400000+3000000=5400000 Costul unitar echivalent =chelt. materiale tot/cantit. echiv tot=1080/5400000=0.0002 CUb=2400000*0.0002=480 CUm=3000000*0.0002=600
a b c d e
1 2 3 4 5
ANS:B
128. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care se cunosc cheltuielile directe de productie. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I si ale sectiei II sunt cunoscute. La produsele A se cunoaste productia in curs de executie la inceputul perioadei iar la produsele B, la finele perioadei. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Sa se aiba in vedere relatia de calcul a costului de productie efectiv al produselor A si B in conditiile de mai sus. 133. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? 1 2 3 a b c d e Produsele A 100 u.m. 300 u.m. 200 u.m. 1 2 3 4 5 Produsele B 500 u.m. 4 400 u.m. 5 400 u.m. Produsele A 300 u.m. 200 u.m. Produsele B 500 u.m. 300 u.m.
Rezolvare: ch directe A : 100 ; B: 300 Ch ind. de repartizat S1:80 S2 :50 prod in curs de executie A=80 B=10 repartizarea cheltuielilor indirecte A=80*100/100+300=20 B=80*300/100+300=60 cost de productie A=100+20+80=200 B=300+60+50-10=400
ANS: C 129. Sa se prezinte modul de functionare conform normelor contabile romanesti, a contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta". 134. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel:
a) b) c)
921 922 902
= = =
902 902 921
d) e)
923 902
= =
902 931
a b c d e
a b c d e
ANS: C 130. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta privind calculul costurilor unitare presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune. Enumerati aceste etape in ordinea corespunzatoare 135. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune.Care dintre etapele enuntate nu este corecta?
a b c d e
Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; Calculul costurilor pe unitatea conventionala; Decontarea costului produselor obtinute.
ANS: E
.
Cota J = ChIND.
136. Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
j
Bj
= ChIND G j
a b c d e
Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n valori absolute;
ANS: D
132. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Se cunosc cheltuielile de productie directe pentru fiecare dintre sortimente fabricate precum si cheltuielile indirecte de productie intre care se pun in evidenta cheltuielile fixe. Se cunoaste si Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata. Sa se determine relatia costului de productie efectiv al sortimentelor A si B in conditii de subactivitate. 137. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ?
a) b) c)
Sortimentul A 53 u.m. 30 u.m. 15 u.m. a b c d e a b c d e
Sortimentul B 45 u.m. 50 u.m. 40 u.m.
Sortimentul A d) e) 40 u.m. 80 u.m.
Sortimentul B 60 u.m. 30 u.m.
Rezolvarea Chfixe=15 Ga=80%=0,8 ba = Chfixe(1-Ga)=15(1-0,8)=15*0,2=3 Chind.Prod.= Chind.-ba = 53-3 =50 Cota Chind.A = (50/20+30)*20 = 20 Cota Chind.B = (50/20+30)*30 = 30 CPA = 20+20=40 CPB=30+30=60 Alta metoda de rezolvare Chelt. directe de prod. + (chelt. ind. de prod.- chelt.fixe) = chelt.variabile unitare care nu se modifica cu variatia productiei (cf.metodei Direct Costing). In schimb chelt. fixe unitare se mod. proportional cu productia. Rezulta : Cost prod. A = chelt. dir. A+chelt. ind. var. A + chelt. fixe A*gr.act. Cost prod. A= 20+2/5*38+2/5*15*0.8=40
Cost prod.B= chelt. dir. B+chelt. ind. var. B + chelt. fixe B*gr.act. Cost prod.B= 30+3/5*38+3/5*15*0.8=60 Deci rasp. corect= d
ANS: D 133. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri, costul complet, costurile (cheltuielile) variabile (totale). Sa se aiba in vedere determinarea unei relatii pentru cifra de afaceri la pragul de rentabilitate: 138. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:
a b c d
200 u.m. 300 u.m. 250 u.m. 50 u.m.
e 150 u.m.
Rezolvarea: CAE/CA=CF/CB unde : CAE = cifra de afaceri la prag de rentabilitate CB=CA-CV=150-50=100 CF=Cost complet-CV=250-50=200 conform formulei de calcul CAE/CA=CF/CB vom avea : CAE/150=200/100 de unde rezulta ca CAE=200/100*150=300
ANS: B
134. Cheltuielile directe de productie prezinta anumite particularitati. Care este particularitatea esentiala ? 139. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a b c d e
Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; Nu se includ in costul produselor obtinute; Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: E
140. Nr SA = CF 1 N n Relaia de calcul: , n care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real
(realizat) al activitii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitii, calculeaz n Contabilitatea de gestiune, costul:
a b c d e
Unitar; Indirect; Variabil; Direct; Subactivitii;
ANS: E
141.
Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrarea contabil: 331 = 711, nregistrrii: a b c d e 921 = 901 902 = 921 923 = 901 933 = 921 924 = 901 corespunde, corespunztor metodei globale,
ANS: D 137. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de productie. Se cunosc informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse. Cheltuielile directe pentru produsul "X", pentru produsul "Y si pentru produsul "Z" sunt cunoscute. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie pentru produsele "Y" si "Z", determinati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi, relatia cheltuielilor efective pentru cele trei sortimente de produse. 142. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:
Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z-
Sectia I 15,0 u.m. 3,0 u.m. 1,5 u.m. 0,5 u.m. 1,0 u.m.
Sectia II 8,0 u.m. 0,4 u.m. 0,25 u.m. 0,15 u.m.
Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse.
a) b) c)
X 38,5 25,0 35,5
Y 22,5 12,5 25,0
Z 22,0 13,5 15,0
d) e)
X 37,5 15,0
Y 22,5 2,5
Z 20,0 7,0
a b c d e
a b c d e
Rezolvarea cheltuielile efective = cost de productie = Ch.directe + chelt.indirecte (chelt.indr. = cantitatea x cota de repartizare a chelt.indirecte) S1= 15/3 = 5; S2= 8/0,4= 20 X = 25+(1,5 x5)+(0,25 x 20) +1 = 25+7,5+5+1=38,5 (1 reprezinta prodct.in curs la inceputul perioadei care se aduna) Y = 20 +(0,5x5)=20+2,5 = 22,5
Z = 15+(1x5)+(20 x0,15)-1 = 15+5+3-1 =22 (1 este prodct.de la sfarsitul perioadei care se scade)
ANS: A 138. Precizati, conform normelor contabile romanesti (metoda globala din contabilitatea de gestiune), functionarea (in analitic) a contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare". 143. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in analitic) astfel:
1 2 3
922x 922 901 a b c d e 1 2 3 4 5
= = =
922y 933 922
4 5
931 903
= =
922 922
ANS: A
139. Mentionati caracteristica principala a cheltuielile indirecte de productie. 144. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a b c d e
Nu se includ in costul produselor obtinute; Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii; Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
ANS: B
C A C AE CA 145. Relaia de calcul: , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de
rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a b c d e
pragul de rentabilitate coeficientul de siguran dinamic intervalul de siguran; marja pe costuri variabile participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului
ANS: B
146. Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrrii contabile: 345 = 711, (la pre prestabilit) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a b c d e 921 = 901 902 = 921 923 = 901 933 = 921 931 = 902
ANS: E 142. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate in cantitati si cu cheltuieli de productie colectate cunoscute. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor, de asemenea cunoscuta. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, determinati relatiile de calcul al costurilor unitare ale celor trei sortimente de produse.
147. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate: A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A B C A B C 5.000 7.500 4.000 5.000 a) 2.500 d) 3.000 u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. 4.000 6.000 4.000 5.500 b) 2.000 e) 1.500 u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. u.m. c)
a b c d e
a b c d e
Rezolvarea: pentru rezolvare vom lua in calcul ca baza greutatea produsului si vom face echivalenta si vom avea A(1x2000)+B(1x2x3000)+C(1x3x4000)= 2000+6000+12000 =20000 50.000.000:20.000=2500 u.m/kg
A=2.500 B=2500x2kg =5000 C=2500x3kg=7500 ANS: A 143. Pentru o intreprindere se cunosc productia fabricata si cheltuieliele indirecte de productie pentru intervalul de timp ianuarie martie a.c. Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai a.c., in conditiile unei productii preconizate. 148. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.
PERIOAD A 1) Ianuarie 2) Februarie 3) Martie
PRODUCIA 2.100 1.900 2.000
CH. INDIRECTE 51.000 49.000 50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore:
a b c d e
51.000 u.m. 2.000 u.m. 50.000 u.m. 49.000 u.m. 52.000 u.m.
Rezolvarea se calculeaza productia medie Qmed. = 6.000 : 3 = 2.000 se calculeaza CH.indr.mediu = 150.000 : 3 = 50.000
se calculeaza x abaterea de prod.= Q Q med. Ian. 2100- 2000 = 100 Feb. 1900 2000 = -100 Mar. 2000 2000 = 0
se calculeaza y abaterea CHind.de prod. = CHind. - CH.ind.mediu
IAN. 51.000- 50.000 = 1000 Feb. 49.000 50.000 = -1000 Mart.50.000 50.000 = 0
se calculeaza xy Ian. 100.000 Feb. 100.000 mart. 0
se calculeaza X2 Ian.10.000 feb.10.000 mart. 0
Chvu = x*y/x2 = 200.000/20000 = 10
ch.fixe ian.2100 *10 = 21000 feb.1900*10 = 19000 mar.2000*10=20000 luna mai 51000-21000=30000 49000-19000=30000 50000-20000=30000 30000
Chvmai = Chvu * Q = 10 * 2200 = 22000
Chind.mai = Chvu + Chfixe =22000+30000=52000
ANS: E
149.
Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel:
1 2 3
933 933 933 a b c d e 1 2 3 4 5
= = =
921 923 924
4 5
933 925
= =
925 933
ANS: A
145. Care este trasatura caracteristica a cheltuielilor variabile (totale) in contabilitatea de gestiune. 150. Cheltuielile variabile sunt, de regul, cheltuielile care:
a b c d e
Rmn relativ constante cu modificarea volumului fizic al produciei fabricate; Nu se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor; i modific nivelul total odat cu modificarea volumului fizic al produciei realizate; i modific nivelul total odat cu trecerea timpului; Se refer la o perioad variabil de gestiune;
ANS: C
151. Relaia de calcul: CA - CAE , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE reprezint cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului c coeficientul de siguran dinamic d intervalul de siguran e marja pe costuri variabile
ANS: D
147. ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei marime diferite cunoscute, pentru care se cunosc cantitatile fabricate si cheltuielile totale colectate. Care este relatia costului efectiv unitar de productie, determinata conform unui procedeu de calculatie, cunoscandu-se preturile de vanzare unitare ale produselor?
152. ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei marime diferite, si anume: A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.? A 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; B 40 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; C
a) b) c) d) e)
20 u.m. / buc. 40 u.m. / buc. 60 u.m. / buc. 25 u.m. / buc. 50 u.m. / buc.
ANS: A Rezolvarea
A=20 buc PA=37,5 QA=20*37,5=750 B=30buc PB=50,0 QB=30*50,0=1500 C=40buc PC=25,0 QC=40*25,0=1000 750+1500+1000=3250 costul unitar=2600/3250=0,8/um CUA=0,8*37,5=30rezulta 30,40,20 CUB=0,8*50=40 CUC=0.8*25,0=20
148. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie cateva sortimente de produse pentru care se cunosc cheltuielile variabile unitare i preturile de vanzare. n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factorul de acoperire) justificati cum poate fi realizat acest deziderat. 153. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se cunosc:
Costul Produsu l A B C D E (cheltuielile) variabil unitar 50 (u.m.) 1.000 250 10 100 Pretul de vanzare 100 3.000 1.000 50 600
n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?
Rezolvare: factorul de acoperire FA=100*(1-50/100)=50,00% FB=100*(1-1000/3000)=66,66% FC=100*(1-250/10000)=75,00% FD=100*(1-10/50)=80,00% FE=100*(1-100/600)=83,33% cu cat un produs are factor de acoperire mai mare el este rentabil in cazul nostru 83,33 % adica e
a b c d e
A B C D E
ANS: E
149. n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costurilor de productie se pot folosi o serie de metode specifice. Enumerati metodele de calculaie a costurilor de tip parial.
154.
n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a b c d e
procedeul diviziunii simple; procedeul valorii ramase; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul suplimentarii.
ANS: E
149 DE MAI SUS ESTE VALABILA SI PT INTREBAREA URMATOARE:

155.
a b c d e
Una din metodele de calculaie a costurilor de tip parial este metoda target- costing metoda global metoda pe faze metoda Direct Costing metoda costurilor normate
ANS: D
Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 601 = 301, i corespunde, conform metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
156. ANS: A
151.O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, pentru care se cunosc dimensiunile, cantitatea produsa si cheltuielile de productie colectate. Sa se stabileasca, pe baza procedelor de echivalenta, o relatie pentru determinarea costului unitar al fiecarei bile de rulment. Pierderile de prelucrare se neglijeaza.. 157. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:
Diametrul bilei 2 3 4
Cantitatea 6.000.000 4.000.000 3.000.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
Diametrul bilei (mm) 2 3 4
Cantitatea produsa (buc.) 6.000.000 4.000.000 3.000.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.

Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
a) b) c)
a b c d e
2 mm 1,2 2,9 4,0

a b c d e
3 mm 1,8 4,35 13,5
4 mm 2,4 5,8 32,0
d) e)
2 mm 1,2 1,5
3 mm 4,05 5,0
4 mm 9,6 9,5
ANS: D
q2=6.000.000 q3=4.000.000 q4=3.000.000 parametrul=2 la puterea a treia =8 p=3 la puterea a treia=27 p=4 la puterea a treia=64 parametrul baza=8/8=1 pb=27/8=3,375 pb=64/8=8 bila 1=6.000.000*1=6.000.000 bila 2=4.000.000*3,375=13.500.000 bila3=3.000.000*8=24.000.000 6.000.000+13.500.000+24.000.000=43.500.000 chelt de productie=52.200.000 52.200.000/43.500.000=1,2 parametru baza *1,2 rezulta 1*1,2=1,2 3,375*1,2=4,05 8*1,2=9,6
152. Mentionati procedeele de calculatie a costurilor pe baza carora se poate realiza decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare:
158.
Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a b c d e
procedeul cifrelor de echivalenta; procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; procedeul calculului algebric; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul celor mai mici patrate;
ANS: C
153. n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare au o trasatura caracteristica. Mentionati aceasta trasatura si comportamentul in raport cu volumul productiei fabricate
159.
a b c d e
n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
rman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor isi modific volumul odat cu modificarea volumului fizic al productiei realizat sunt fixe n raport cu timpul de lucru se refer la o perioad fix de gestiune
ANS: A
154. Mentionati situatiile practice in care se poate aplica procedeul indicilor de echivalent pentru calculul costurilor unitare de productie
160.
a b c d e
Procedeul indicilor de echivalent se aplic atunci cand:
nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; produsele se prelucreaz din materiale diverse cu un consum diferit de for de munc; acelasi material se prelucreaz n diverse produse cu un consum diferit de fort de munc; toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; produsele se prelucreaz din materiale diverse cu acelasi consum de fort de munc;
ANS: C
155. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii. Dispuneti de date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse in sectiile respective. Stabiliti relatiile de determinare a cotelor cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente in baza procedeului suplimentarii.
161.
O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15.000 u.m. 3.000 u.m. 1.500 u.m. 500 u.m. 1.000 u.m. Sectia II 8.000 u.m. 400 u.m. 250 u.m. 150 u.m. Sectia III 5.000 u.m. 5.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.
Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C
Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ?
% = 923/A 923/B 923/C % = 921/A 921/B 921/C % = 901/A 901/B 901/C % = 923/A 923/B 923/C % = 921/A 921/B 921/C % = 901/A 901/B 901/C
a b c d e
923
923
923
23.000 u.m. 12.500 u.m. 2.500 u.m. 8.000 u.m. 3.400 u.m. 1.750 u.m. 500 u.m. 1.150 u.m. 1.150 u.m. 425 u.m. 400 u.m. 325 u.m. 23.000 u.m. 12.500 u.m. 2.500 u.m. 8.000 u.m. 3.400 u.m. 1.750 u.m. 500 u.m. 1.150 u.m. 1.150 u.m. 425 u.m. 400 u.m. 325 u.m.
% 931/A 931/B 931/C % 921/A 921/B 921/C
923
923
28.000 u.m. 12.500 u.m. 5.000 u.m. 10.500 u.m. 28.000 u.m. 12.500 u.m. 4.500 u.m. 11.000 u.m.
923
923
% 931/A 931/B 931/C % 921/A 921/B 921/C
923
923
28.000 u.m. 12.500 u.m. 5.000 u.m. 10.500 u.m. 28.000 u.m. 12.500 u.m. 4.500 u.m. 11.000 u.m.
923
1 2 3 4 5
ANS: E
Rezolvarea Metoda 1
se afla coeficientul de repartizare a chelt.indirecte pe sectii; S1 = 15000:3000=5 S2 = 8000:400 =20
S3 = 5000:5000 = 1 calculam cheltuielile indirecte pe fiecare produs: A =(1500x5)+(250x20) = B =(500x5) +(2000x1)= 7500 + 5000 = 2500+2000 = 12500 4500
C=(1000x5)+(150x20)+(3000x1)=5000+3000+3000=11000 28000
metoda 2
A=91500 / 3000) * 15.000 = 7.500 A= (250 / 400 ) * 8000= 5000 A= 7.500 + 5.000 = 12.500 B= 9500 / 3.000 0 * 15.000 = 2.500 B = (2.000 / 5.000 0 * 5000 = 2.000 B= 2.500+2.000 = 4.500 C= (1.000 / 3.000 )* 15.000 =5.000 C =( 150 / 400 )* 8000 = 3000 C=(3.000 / 5.000 )* 5.000 = 3.000 C= 5.000+3.000+3.000= 11.000
Metoda 3:
1. :cotele chlet.indirecte se calc.cu form.: Cotche.ind.=sum(pe secii)Chel.ind.tot./baze repartiz.*chelt.i Cotch.iA=15000/3000*1500(pt.secia I)+8000/400*250(sec.II)=7500+5000=12500 Cotch.ind.B=15000/3000*500+5000/5000*2000=4500 cot.ch.ind.C=15000/3000*1000+8000/400*150+5000/5000*3000=11000

Contabilitate Grile Vechi Combinate Cu Grile Noi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Grile Vechi Combinate Cu Grile Noi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MFCB__CIG

MULTIPLE CHOICE INGROSAT 2011, NORMAL 2010

1. Care sunt trasaturile ce pot fi atribuite contului?

2. Care sunt functiile balantei de verificare?

enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

6. In ce situatie se utilizeaza formulele contabile de stornare?

urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

8. Ce elemente patrimoniale cuprind activele circulante?

vor fi primite in cursul exercitiului urmator

12. Care este structura capitalurilor proprii?

contabile romanesti. Care este aceasta?

ANS: B 15. Capitalul propriu nu cuprinde: A FOST STEARSA!!! a. b. c. d. e.

14. Ce elemente patrimoniale cuprind stocurile?

15. Care este esenta principiului prevalentei economicului asupra juridicului?

situatiile financiare trebuie:

Care este aceasta?

dubla reprezentare a patrimoniului

furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

18. Care sunt functiile contabilitatii financiare?

19. Ce cuprind disponibilitatile?

20. Ce elemente includ creantele comerciale?

21. Ce reprezinta ciclul de exploatare al unei intreprinderi?

22. In ce situatie se considera ca o informatie este semnificativa?

23. Ce cuprind veniturile din exploatare?

24. Ce reprezinta veniturile extraordinare?

25. Ce reprezinta rezervele din reevaluare?

26. Care sunt formele de prezentare ale contului?

formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

27. Care este structura imobilizarilor corporale?

28. Ce reprezinta un activ, conform cadrului conceptual al IASB?

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

tuturor datoriilor sale

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,

29. Ce reprezinta o datorie, conform cadrului conceptual al IASB?

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

tuturor datoriilor sale

30. Ce reprezinta veniturile, conform cadrului conceptual al IASB?

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric ANS: D

32. Ce reprezinta capitalul propriu, conform cadrului conceptual al IASB?

tuturor datoriilor acesteia

tuturor datoriilor acesteia

tuturor datoriilor acesteia

deducerea tuturor datoriilor acesteia

incasarea tuturor creantelor acesteia

36. Care sunt functiile balantei de verificare?

37. Ce erori nu pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare?

38. La ce se refera verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei?

39. Ce trebuie sa cuprinda notele explicative la situatiile financiare?

40. Ce cuprinde activitatea de exploatare, conform IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar ?

41. Ce vizeaza verificarea de fond a documentelor contabile?

c. relevanta operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei ANS: C

42. La ce valoare se prezinta in bilant un activ necorporal?

43. Pe cate tipuri pot fi grupate cheltuielile, in raport de natura lor?

pe feluri de activitati, astfel :

46. Care sunt etapele analizei contabile?

47. Ce reprezinta planul de conturi general?

49. La ce se refera gestiunea documentelor?

50. Ce cuprinde costul de achizitie?

51. Ce cuprinde costul de productie?

Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 357 4426

3.570 lei 3.000 lei 570 lei

c. 8.550 lei ; d. 10.687,5 lei ;

Rezolvare NA (norma de amortizare)=100/5=20%1.5 (coeficient de multiplicare, DUR=5 ani)=30% 550001%=550 55000-550=54450