UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURETI Specializarea: Contabilitate i informatic de gestiune Grile pentru examenul

de licen sesiunea iulie 2007 A. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. Contabilitate 1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica; b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale;
c. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului; d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului; e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens

contrar.
2. n procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe

functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi; b. realizeaza concordanta dintre conturile sintetice si cele analitice; c. realizeaza o punte de legatura intre cont si bilant; d. realizeaza gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi; e. realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului.
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste

caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. inteligibilitatea, relevanta, d. pertinenta, raportul cost-beneficiu,

oportunitatea, exhaustivitatea; b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta; c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea;

oportunitatea, comparabilitatea;
e. relevanta, credibilitatea,

inteligibilitatea, oportunitatea.

4. n sistemul contabil romanesc au fost implementate noi principii contabile de sorginte anglo-

saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta? a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor; b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv; c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii; d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor la venituri; e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric.

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 2.000 u.m.; amenajari de

terenuri 4.000 u.m.; imobilizari necorporale 1.000 u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
a. b. c. d. e.

3.000 u.m. si 5.600 u.m. 2.000 u.m. si 6.600 u.m. 4.000 u.m. si 4.400 u.m. 4.400 u.m. si 4.000 u.m. 5.600 u.m. si 3.000 u.m.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii: a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod

obisnuit;
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de

contabilitate;
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit; d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa; e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv. 7. n scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care

dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. b. c. d. e.

documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare bilantul, contul, analiza, evaluarea contul, analiza, sinteza, calculatia bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

8. n structura activelor circulante nu se includ: a. b. c. d. e.

stocurile creantele investitiile financiare pe termen scurt casa si conturile la banci cheltuielile in avans

9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea

pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este de forma:
a. b. c. d. e.

capital propriu = activ datorii activ = pasiv trezoreria neta = incasari plati capital propriu pasiv = active mijloace economice = surse de finantare

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta: a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau

juridice
b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau

juridice c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
11. Se dau urmatoarele solduri ale conturilor: 101 Capital social 1.000 u.m.; 104 Prime de capital

1.500 u.m.; 161 mprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.000 u.m.; 419 Clienti-creditori 2.500 u.m.; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.000 u.m.; 542 Avansuri de trezorerie 3.500 u.m.; 531 Casa. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. b. c. d. e.

6.500 u.m. si 4.500 u.m 3.000 u.m. si 6.000 u.m. 6.500 u.m. si 2.500 u.m. 8.000 u.m. si 4.500 u.m. 12.000 u.m. si 2.500 u.m.

12. Acreditivele reprezinta: a. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in casieria inreprinderii b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din

care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator
13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor

contabile romanesti. Care este aceasta?

a. b. c. d. e.

capital si rezerve subventii pentru investitii rezerve din reevaluare rezerve rezultatul exercitiului

14. Potrivit Cadrului General IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor

financiare sunt:
a. b. c. d. e.

costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata; costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata.

15. Conturile bifunctionale au la sfarsitul perioadei de gestiune sold: a. b. c. d. e.

fie numai debitor, fie numai creditor; debitor; creditor; debitor si creditor; fie debitor, fie creditor.

16. Capitalul propriu nu cuprinde: a. b. c. d. e.

provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; capitalul social; rezervele; rezervele din reevaluare; rezultatul reportat.

17. n categoria stocurilor nu se includ: a. b. c. d. e.

materiile prime si materialele consumabile productia in curs de executie acreditivele produsele finite si marfurile avansurile pentru cumparari de stocuri

18. Ansamblul conceptelor si principiilor ce fundamenteaza, in plan teoretic, masurarea si

evaluarea in contabilitate, precum si modul de prezentare a informatiilor in cadrul situatiilor financiare, este reprezentat de:
a. b. c. d. e.

politicile contabile reglementarile contabile normative cadrul contabil general reteaua de norme contabile planul de conturi general.

19. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

situatiile financiare trebuie: a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnifificative c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica

20. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.

Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza

dubla reprezentare a patrimoniului

d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale
21. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: ntreprinderea se aprovizioneaza cu

materii prime de la un furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. b. c. d. e.

A+x=P+x A-x =P-x A=P+x-x P=A+x-x Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

22. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in

debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. b. c. d. e.

articol contabil inregistrare cronologica corespondenta conturilor formula contabila inregistrare sistematica

23. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta? a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice b. c. d. e.

a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare functia de comunicare financiara externa

24. Rulajul contului reprezinta: a. existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial urmarit cu ajutorul b. c. d. e.

contului respectiv miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont continutul economic al elementului a carui evidenta se tine cu ajutorul contului existentul valoric, la inceputul perioadei de gestiune, al elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului respectiv suma soldurilor initiale si a celor finale

25. n urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:

Materii prime = Furnizori 10.000 lei. Aceasta reprezinta:

a. plata, prin banca, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime

aprovizionate
b. aprovizionarea cu materii prime de la furnizori pentru suma de 10.000 lei c. plata in numerar, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime

aprovizionate d. aprovizionarea cu materiale consumabile de la furnizori pentru suma de 10.000 lei e. cumpararea de materiale auxiliare de la furnizori, pentru suma de 10.000 lei
26. Ce tip de model de bilant a utilizat Romania in prima etapa a reformei contabile? a. b. c. d. e.

modelul de bilant orizontal modelul de bilant vertical modelul de bilant financiar modelul de bilant functional modelul de bilant economic

27. Bilantul contabil permite cunoasterea urmatoarelor elemente: capital social: subscris varsat 10.000 lei si subscris nevarsat 2.000 lei; prime de capital 3.000 lei; rezerve din reevaluare 5.000 lei; rezerve legale 1.500 lei; actiuni proprii detinute 500: pierdere neacoperita reportata 2.500 lei; profit curent 6.000 lei; repartizarea profitului 2.500 lei; imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 8.000 lei. Sa se determine valorea capitalurilor proprii conform cu OMFP 1752/2005. a. b. c. d. e. 28. 20.000 lei; 22.000 lei; 30.000 lei; 28.000 lei; 22.500 lei.

n care din situatiile de mai jos se aplica principiul prudentei?

a. in inregistrarea curenta a operatiilor b. in evaluarea patrimoniului c. in elaborarea balantei de verificare d. in calculul amortizarilor e. in calculul provizioanelor

29. n structura disponibilitatilor nu se includ: a. conturile la banci b. casa c. acreditivele d. investitiile financiare pe termen scurt e. avansurile de trezorerie 30. Creantele comerciale includ: a. creantele fata de clienti si efectele de primit b. creantele in cadrul grupului c. creantele din interese de participare d. alte creante e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

31. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta: a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de

b. c. d. e.

productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite anul calendaristic perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

32. O informatie este semnificativa daca: a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in

lipsa acesteia
e. este relevanta 33. Veniturile din exploatare nu cuprind: a. cifra de afaceri neta b. variatia stocurilor c. venituri din interese de participare d. productia imobilizata e. alte venituri din exploatare 34. Veniturile extraordinare reprezinta: a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor

c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu

activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita.
35. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin: a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare 36. Una din grupele de functii de mai jos nu poate fi atribuita bilantului. Care este aceasta? a. functia de generalizare b. functia de informare c. functia de analiza d. functia de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar e. nici una dintre functiile de mai sus nu poate fi atribuita bilantului

37. n activitatea practica, pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre

formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. forma bilantiera a contului b. forma unilaterala a contului c. forma lista a contului d. forma sah a contului e. forma contului cu duble valori
38. Imobilizarile corporale nu includ: a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini c. alte instalatii, utilaje si mobilier 39. Contabilitatea de gestiune indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu d. stocuri e. avansuri si imobilizari corporale in

curs

este proprie contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?

a. b. c. d. e.

functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si costurilor previzionale functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor intreprinderii la nivelul produselor si sectoarelor de activitate

40. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

41. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
42. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta: a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la

care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,

sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
43. Ce semnifica in inregistrarea contabila?

% 357 4426
a. b. c. d. e.

401

3.570 lei 3.000 lei 570 lei

marfuri cumparate, sosite si receptionate; marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului; marfuri primite spre vanzare in consignatie; marfuri cumparate pe credit din import ; nu se poate face o astfel de inregistrare.

44. O societate comerciala contracteaza la finele exercitiului financiar un abonament la o

publicatie de larga circulatie pentru anul urmator. Valoarea abonamentului este de 12.000 lei. nregistrarea contabila privind contractarea abonamentului este: a) b) c) d) e)
a. b. c. d. e. a b c d e

626 6581 471 626 471

= = = = =

531 531 626 471 531

12.000 lei 12.000 lei 12.000 lei 12.000 lei 12.000 lei

45. n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui

stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclus; cota TVA 19%) este:
a)

% 301 4426 % 601 4426 % 601 4426 % 301 4426 % 601 4426
a b c d e

401

141.610 lei 119.000 lei 22.610 lei 141.610 lei 119.000 lei 22.610 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei

b)

401

c)

401

d)

401

e)

404

a. b. c. d. e.

46. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza

de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Care este valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul si practica un adaos comercial de 25%?

a. b. c. d. e.

12.500 lei ; 14.875 lei ; 8.550 lei ; 10.687,5 lei ; 12.718 lei .

47. Indicati inregistrarea corecta pentru plusul de produse finite constatat la inventarierea fizica in

conditiile folosirii inventarului permanent.

a)

b) c)
a. b. c. d. e. a b c d e

345 345 345

= = =

711 701 348

50.000 lei 50.000 lei 50.000 lei

d) e)

711 711

= =

345 348

50.000 lei 50.000 lei

48. n luna X se livreaza produse finite fara factura, pret de vanzare de 3.000 lei, TVA 19 %. n

luna X + 1 se intocmeste factura, pret de vanzare 4.000 lei, TVA 19 %. Ce inregistrari se efectueaza la emiterea facturii: 4111 =
a)

b) c)

4428 4111 4428 4111

= = = =

4428 =

% 701 4427 4427 418 4427 % 418 701 418

1.190 lei 1.000 lei 190 lei 570 lei 3.570 lei 760 lei 4.330 lei 3.570 lei 760 lei 570 lei

4111 = d) 4428 = 4428 = 4111 =

% 418 4427 418 4427 % 701 4427

4.330 lei 3.570 lei 760 lei 570 lei 570 lei 1.190 lei 1.000 lei 190 lei

e)

a. b. c. d. e.

a b c d e

49. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a

carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:

a)

% 2813 6583 131 2813 131 % 2813 6583 % 2813 6583 131 2813 131
a b c d e

2131

= = = =

7584 2131 7584 2131

150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 10.000 lei 150.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 15.000 lei 135.000 lei 10.000 lei

b)

c)

d)

2131

= = =

7584 2131 7584

e)
a. b. c. d. e.

50. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care

practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a) b) 26.299 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 21.039,2 lei 5.259,8 lei 22.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 607 607 378 4427 607 378 607 4428 607 378 4428 = = 371 371 26.299 lei 26.299 lei

c)

371

26.299 lei

d) e)

= =

371 371

26.299 lei 26.299 lei

a. b. c. d. e.

a b c d e

51. O societate comerciala achizitioneaza materii prime din strainatate in valoare de 5.000 euro.

Se cunosc urmatoarele elemente : - taxa vamala 10% - comisionul vamal 1% - TVA 19% - la data vamuirii, cursul de schimb era de 3,35 lei/euro. Valoarea contabila a stocului de materii prime achizitionat este :
a. b. c. d. e.

16.750 lei 18.592,50 lei 22.125 lei 18.425 lei 18.257,50 lei.

52. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei. TVA 19%.

Societatea practica o marja comerciala de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt:

a)

% 371 4426 371

401

23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei

% 378 4428 401

b) % 371 4426 371

% 378 4428 401

c) % 371 4426 371

% 378 4427 401

d) % 371 4426 371

% 378 4427 401

e) % 607 4426 371

% 378 4428

a. b. c. d. e.

a b c d e

53. SC RAMO SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.

Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face prin formula contabila:

a) 212 =

% 231 722

100.000 lei 30.000 lei 70.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 70.000 lei 30.000 lei 100.000 lei

b) 6xx = 212 c) 212 = d) 212 =

722 = 722 %

231

231 722 e) 212 =

a. b. c. d. e. a b c d e

231

54. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din

contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%? a) 4111 = % 7.735 lei 418 7.140 lei 701 500 lei 4427 95 lei b) 418 = % 701 4427 418 4427 % 701 4427 % 701 4427 4427 % 701 4427 4427 595 lei 500 lei 95 lei 7.140 lei 1.140 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.735 lei 6.500 lei 1.235 lei 1.235 lei 595 lei 500 lei 95 lei 1.140 lei

c) 4111 4428 4111

= = =

d) 4111

4428 e) 4111

= =

4428

a. b. c. d. e.

a b c d e

55. ntre doua societati comerciale are loc o vanzare-cumparare de marfuri la pretul de 50.000 lei,

TVA 19%. Decontarea facturii se realizeaza inainte de scadenta fapt pentru care furnizorul acorda un scont de decontare de 2% la achitarea acesteia. Sa se precizeze inregistrarile contabile la cei doi parteneri cu ocazia acordarii-primirii scontului. Furnizor a) 667 b) 607 c) 401 d) 667 e) 667
a. b. c. d. e. a b c d e

= = = = =

4111 4111 767 4111 4111

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei 1.190 lei 1.000 lei

Client 401 401 667 401 401

= = = = =

767 707 4111 767 767

1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei 1.000 lei 1.190 lei

56. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener

extern la un pret de 10.000 EURO. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4 lei/EURO. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,02 lei/EURO. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei?
a)

% = 4111 40.200 lei 5124 40.000 lei 665 200 lei % 40.200 lei 4111 4.000 lei 765 200 lei

b) 5124 =

c)

% = 4111 40.200 lei 5121 40.000 lei 665 200 lei % 40.200 lei 4111 40.000 lei 766 200 lei % 40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei

d) 5124 =

e) 5124 =

a. b. c. d. e.

a b c d e

57. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de

5.000$, cursul BNR la data inregistrarii 3,15 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb de la data incasarii 2,95 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a) 5124 b) 5124 c) % 5124 665 d) % 5124 667 e) 5124 = = = 4111 4111 4111 15.750 lei 14.750 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei % 15.750 lei 25.000 lei 1.000 lei

4111

= 4411 765

a. b. c. d. e.

a b c d e

58. SC Ramo SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N :

- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ; - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere neacoperita din anul precedent) ; - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei ; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit stiind ca, cota impozitului pe profit este de 16% ?
a. b. c. d. e.

1.440 lei ; 1.120 lei ; 1.280 lei ; 1.650 lei ; 1.056 lei .

59. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de

viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %. n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in primul an si formula corespunzatoare:

a) b) c) d) e)
a. b. c. d. e. a b c d e

16.335 lei 16.008,30 lei 5.445 lei 5.336,10 lei 4.851 lei

6811 6811 6811 6811 6811

= = = = =

2813 2813 2813 2813 2813

16.335 lei 16.008,30 lei 5.445 lei 5.336,10 lei 4.851 lei

60. La SC X SA, la inchiderea fiecarui exercitiu financiar figureaza in contabilitate un stoc de

materii prime cu valoarea contabila de 5.000 lei. Valoarea de inventar (actuala, justa, de piata) a inregistrat urmatoarele schimbari de la un exercitiu financiar la altul : N = 5.200 lei ; N+1 = 4.000 lei ; N+2 = 4.800 lei. Conform principiului prudentei, ce inregistrari contabile se impun la sfarsitul celor trei exercitii financiare : N N+1 N+2 a) 6814 = 391 1.000 lei 391 = 7814 200 lei ; b) 6814 = 391 20 lei 6814 = 391 1.000 lei 391 = 7814 800 lei ; c) 6814 = 391 200 lei 6814 = 391 1.200 lei 391 = 7814 400 lei ; d) 6814 = 391 1.000 lei 391 = 7814 800 lei ; e) 391 = 7814 1.200 lei 391 = 7814 800 lei .
a. b. c. d. e. a b c d e

61. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei

impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?

a)

Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011 1041

1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 5.000 1.000

d)

Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011

1,60 lei /act. 0,20 lei 1/2 5.000

b)

c)

Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011 1041

1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 1,077 lei /act. 0,723 lei 2/1 6.000 5.000 1.000

e)

Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1012

1,077 lei /act. 0,723 lei 2/1 5.000

a. b. c. d. e.

a b c d e

62. O societate comerciala a obtinut la 1 august anul N un imprumut pe termen lung de 1.000 lei

la o rata a dobanzii de 15 % rambursabil in 6 ani la scadenta unica. Care este formula contabila de inregistrare a dobanzii in anul de contractare a imprumutului, stiind ca durata anului luat in calcul este de 360 zile iar a luni 30 de zile : 666 =
a)

1621 = 666 =

b)

1621 = 666 =

c)
a. b. c. d. e. a b c d e

162 1 168 2 162 1 168 2 168 2

150 lei d) 87,50 lei 150 lei e) 62,50 lei 150 lei

666

1682

62,50 lei

666

1682

87,50 lei

63. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica

un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute : a) 607 b) 607 4428 = = = 371 371 4427 7.140 lei ; 7.140 lei ; 1.140 lei ;

c) % 4428 378 607 d) % 607 4428 e) % 4428 371 607

a. b. c. d. e. a b c d e

371

7.140 lei 1.140 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 7.140 lei 1.357 lei 2.891 lei 2.892 lei

371

371

64. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei

impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: DS - ul 0,20 lei 0,20 lei 0,20 lei DA - ul 0,10 lei 0,30 lei 0 lei DS - ul 0,723 lei 0,723 lei DA - ul 0,10 lei 0,30 lei

a) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d e

d) e)

65. O societate comerciala achizitioneaza pe data de 15 martie N un utilaj cu valoare contabila de

intrare de 36.000 lei, durata de viata utila 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare accelerata si a limitei maxim legale de amortizare in primul an, care este marimea amortizarii in anul al II-lea de utilizare:
a. b. c. d. e.

7.875 lei 4.500 lei 3.375 lei 18.000 lei 11.250 lei

66. O societate comerciala procedeaza la vanzarea unei cladiri cu o valoare contabila de 100.000

lei, cu o durata de viata utila de 100 de ani, durata efectiv consumata 60 ani. Pretul de vanzare, inclusiv TVA 95.200 lei, TVA 19 %, metoda de amortizare folosita: metoda liniara. Care sunt inregistrarile contabile corecte privind vanzarea cladirii: 461
a)

% = 2812 6583 4111 =

% 7583 4427 212

b)

% 2812 6583 4111

% 7583 4427 212

c) 2812 =

% 7583 4427 212

95.200 lei 80.000 lei 15.200 lei 100.000 lei 60.000 lei 40.000 lei 95.200 lei 80.000 lei 15.200 lei 100.000 lei 60.000 lei 40.000 lei 95.200 lei 80.000 lei 15.200 lei 100.000 lei

7583 d)

212

15.200 lei

6583

2812

100.000 lei

461 e)

% 2812 471

% 7583 4427 212

110.400 lei 95.200 lei 15.200 lei 100.000 lei 60.000 lei 40.000 lei

a. b. c. d. e.

a b c d e

67. Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este: 1.08. sold initial 10 buc 1.000

lei / bucata; 5.08. intrari 20 buc 2.000 lei / bucata; 10.08. intrari 30 buc 3.000 lei / bucata; 20.08. intrari 40 buc 4.000 lei / bucata; 30.08. intrari 5 buc 4.500 lei / bucata; iesiri pe 18.08. 55 buc. si pe 25.08. 43 buc. Care este valoarea iesirilor din 25.08. si valoarea stocului final utilizand metoda FIFO: IEIRI (25.08) 167.000 167.000 173.000 STOC FINAL 30.500 8.000 30.500 IEIRI (25.08) 173.000 157.000 STOC FINAL 8.000 8.000

a) b) c)
a. b. c. d. e. 68. a b c d e

d) e)

O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cont de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei.

a. b. c. d. e.

900 lei; 600 lei; 400 lei; 540 lei; 360 lei;

69. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N

18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care platit 500 lei; Cota de impozit pe profit 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: Impozit datorat 2.128 lei 3.175 lei 2.128 lei 2.000 lei 3.175 lei
a b c d e

a) b) c) d) e)
a. b. c. d. e.

Impozit de platit 1.628 lei 2.375 lei 1.500 lei 1.628 lei 2.675 lei

70. n luna X a exercitiului N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 1.000 lei, TVA

19 %. n luna X + 1 se primeste factura in valoare de 1.500 lei, TVA 19 %. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: % = 371 4426 4426 = 408 = 4426 = 408 = % = 408 4426 408 = 401 595 lei 500 lei 95 lei 190 lei 1.190 lei 285 lei 1.785 lei 1.285 lei 1.000 lei 285 lei 190 lei % 371 408 4426 % 371 4426 4426 = 401 1.475 lei 1.190 lei 285 lei 285 lei 1.785 lei 1.500 lei 285 lei 190 lei

a)

d)

4428 401 4428 401 401

= =

4428 401

b)

e)

4428

c)

4428

a. b. c. d. e.

a b c d e

71. Situatia stocurilor in luna august este: 1.08. stoc initial 10 buc 5.000 lei / bucata; intrari pe

8.08. 20 buc 2.000 lei; 16.08. 30 buc 3.000 lei; 19.08. 80 buc 4.800 lei; 30.08. 15 buc 2.000 lei; iesiri pe 17.08. 40 buc. si pe 21.08. 70 bucati. Valoarea stocului final evaluat prin metoda C.M.P., calculat dupa fiecare operatie de intrare si valoarea iesirilor din 21.08, este: STOC FINAL 163.200 133.200 130.000 IEIRI 310.800 120.000 210.000 STOC FINAL 210.800 340.800 IEIRI 310.000 210.000

a) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d e

d) e)

72. Situatia stocurilor unei societati se prezinta astfel: la sfarsitul anului N valorile contabile ale

stocurilor sunt: 301 - 1.500 lei; 391 - 800 lei; 371 - 2.000 lei; 397 - 600 lei; 345 - 6.000 lei; La sfarsitul anului N + 1 valorile contabile sunt: 301 - 1.800 lei; 371 - 2.500 lei; 345 - 6.400 lei. Valorile de inventar la sfarsitul aceluiasi an N + 1, sunt: 301 - 1.800 lei; 371 - 1.200 lei; 345 6.500 lei. Care sunt inregistrarile contabile la sfarsitul anului N + 1:
a)

b)

391 6814 391 6814 6814

= = = = =

7814 397 7814 397 394 7814 397

800 lei 700 lei 800 lei 700 lei 100 lei 800 lei 1.300 lei

d)

6814 6814

= =

397 % 391 394 397

200 lei 1.100 lei 300 lei 100 lei 700 lei

e)

c)

391 = 6814 =

a. b. c. d. e.

a b c d e

73. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclus, in vederea

prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a) 5121 % 419 5121 = = 419 4111 5.950 lei 6.000 lei 5.950 lei 50 lei

b) 5121 % 419 4427 5121 c) 5121

= =

419 4111

5.950 lei 8.090 lei 5.000 lei 950 lei 2.140 lei 5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 2.140 lei 5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 950 lei 1.190 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei

% 419 5121 d) 5121

% 419 4427 4111

% 419 4427 5121 e) 4111

% 419 4427 4111

% 704 4427

a. b. c. d. e.

a b c d e

74. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de

8.000$, cursul BNR la data inregistrarii 2,9 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a) 401 b) 401 c) % 401 667 d) % 401 665 e) 401 = = = 5124 5124 5124 23.200 lei 24.800 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei

5124

% 5124 765

a. b. c. d. e.

a b c d e

75. O societate comerciala achizitioneaza un utilaj cu valoarea contabila de intrare de 24.000 lei,

durata de amortizare 5 ani, metoda de amortizare degresiva (fara influenta uzurii morale). Care este marimea amortizarii in primul an de functionare, numarul de ani in care se realizeaza amortizarea degresiva si numarul de ani in care se realizeaza amortizarea liniara: a) b) c) d) e)
a. b. c. d. e. a b c d e

5.400 lei 7.200 lei 7.200 lei 3.600 lei 7.200 lei

2 ani 3 ani 2 ani 2 ani 4 ani

3 ani 2 ani 3 ani 3 ani 1 an

76. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei, din

care venituri din provizioane deductibile fiscal 15.000 lei si venituri din dividende cuvenite 5.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%:
a. b. c. d. e.

500 lei 19.500 lei 17.000 lei 12.000 lei 6.080 lei

77. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris nevarsat 50.000 lei; capital social

subscris varsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. b. c. d. e.

70 000 lei 52 000 lei 68 000 lei 62 000 lei 55 000 lei

78. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii :

valoarea externa FOB 1.000 euro, din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,65 lei/euro, TVA 19%.

a) 301 b) 301 624 c) 301

= = = =

401 401 401 % 401 446 % 401 446 5121

3.650 lei ; 3.650 lei ; 365 lei ; 4.818 lei ; 4.015 lei ; 803 lei ; 4.818 lei ; 4.015 lei ; 803 lei ; 1.718 lei ; 802 lei ; 915 lei ; 4.453 lei ; 3.650 lei ; 803 lei ; 365 lei ; 1.718 lei ; 802 lei ; 915 lei ;

d) 301

% 446 4426 e) 301

624 % 446 4426

a. b. c. d. e. a b c d e

= =

% 401 446 401 5121

79. O societate comerciala achizitioneaza la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea

contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata de viata utila este de 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in anul N este:
a)

b) c) d) e)
a. b. c. d. e. a b c d e

6812 6811 6812 6811 6811

= = = = =

2813 2813 2813 2813 2813

6.000 lei 6.000 lei 24.000 lei 24.000 lei 30.000 lei

80. O societate comerciala achizitioneaza la data de 20.02. N un utilaj cu valoarea contabila de

intrare de 52.500 lei. Durata de viata utila este de 10 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare accelerate si a limitei maxim admise, inregistrarea contabila a amortizarii in anul N este:
a. b. c. d. e.

6811 6811 6811 6812 6812

= = = = =

2813 2813 2813 2813 2813

26.250 lei 21.875 lei 5.250 lei 21.875 lei 26.250 lei

81. SC RAM SA are la 31.12.N, creante in valuta in suma de 5.000$ a 2,8 lei/$ valoarea nominala

si datorii in valuta de 7.000$ a 2,9 lei/$ valoarea nominala. Cursul de schimb BNR la 31.12.N este de 3,0 lei/$. Ce inregistrari contabile se fac in aceasta situatie la sfarsitul exercitiului financiar ? a) 4111 665 b) 4111 665 c) 665 401 d) 4111 665 e) 4111 665
a. b. c. d. e. a b c d e

= = = = = = = = = =

765 401 765 401 4111 765 765 401 767 401

1.000 lei 700 lei 500 lei 700 lei 1.000 lei 700 lei 700 lei 1.000 lei 1.000 lei 700 lei

82. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.

Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei. TVA 19%. nregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:
a)

% 2131 624 628 4426 % 2131 4426 % 2131 4428 % 2131 624 628 4426 % 2131 4426
a b c d e

401

151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei

b)

404

c)

401

d)

404

e)

401

a. b. c. d. e.

83. n vederea stabilirii valorii amortizabile a unui activ corporal conform normelor contabile

internationale (IAS 16 Imobilizari corporale) o societate dispune de urmatoarele date si informatii: - valoarea de intrare : 50.000 lei - valoarea reziduala : 5.000 lei - durata de viata utila : 5 ani. Valoarea amortizabila este :
a. b. c. d. e.

50.000 lei 45.000 lei 55.000 lei 25.000 lei 75.000 lei

84. Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de: a. b. c. d. e.

bilant; contul de profit si pierdere; situatia modificarilor capitalului propriu; situatia fluxurilor de numerar; notele explicative la situatiile financiare.

85. Conform Cadrului contabil (conceptual/general) IASB, elementele vizate direct de evaluarea

pozitiei financiare sunt:

a. b. c. d. e.

activele, pasivele, veniturile si rezultatele; activele, pasivele, cheltuielile si veniturile; activele, pasivele si capitalurile proprii; activele, datoriile si capitalurile proprii; activele, datoriile, capitalurile proprii si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

86. Conform Cadrului contabil IASB, diverse baze de evaluare sunt utilizate in situatiile

financiare in combinatii variate. Ele sunt urmatoarele:

a. b. c. d.

costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; costul istoric, costul curent; costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea amortizabila; e. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata

87. Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta:

duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea unei datorii; modificarea aceasta poate fi evaluata in mod credibil. Reprezinta:
a. b. c. d. e.

recunoasterea datoriilor; recunoasterea cheltuielilor; recunoasterea veniturilor; recunoasterea activelor; recunoasterea capitalurilor proprii.

88. La ce categorie de active, in afara stocurilor, se pot aplica la iesire metode de evaluare pentru

bunuri fungibile, precum metoda costului mediu ponderat (CMP), ultimul intrat primul iesit (LIFO) sau primul intrat primul iesit (FIFO) ?
a. b. c. d. e.

creante comerciale; creante financiare; imobilizari corporale; investitii financiare pe termen scurt; in afara stocurilor nu se pot aplica.

89. Conform IAS 16 Imobilizari corporale amortizarea reprezinta: a. alocarea sistematica a valori contabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata b. c. d. e.

utila; alocarea sistematica a valorii juste a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila; alocarea sistematica a costului unui activ pe intreaga sa durata de viata utila; alocarea sistematica a valorii nete a unui activ pe intreaga sa durata de viata; alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila.

90. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, valoarea contabila a unui activ reprezinta: a. valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea amortizarii b. c. d.

e.

acumulate pana la acea data; valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea amortizarii acumulate pana la acea data, precum si a pierderilor acumulate din depreciere; valoarea la care activul este recunoscut in bilant dupa scaderea pierderilor cumulate din depreciere; valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cesiune previzionate; suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

91. Stingerea unei obligatii se poate face in mai multe moduri. Unele din afirmatiile (modurile) de

mai jos sunt false. 1) plata de numerar; 2) transferul altor active; 3) prestarea de serviciu; 4) inlocuirea acelei obligatii cu alta; 5) transformarea obligatiei in capital propriu; 6) renuntarea de catre creditor la drepturile sale; 7) transformarea obligatiei in venit; 8) vanzarea obligatiei; 9) incasarea de numerar in urma strangerii obligatiei; 10) o intrare de resurse care incorporeaza beneficii economice. Care este combinatia adevarata (nu contine afirmatii false)?
a. b. c. d. e.

1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 7 + 8 + 9 + 10; 1 + 2 + 3 + 4 + 6 + 10; 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6; 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10; 7 + 8 + 9 + 10.

92. Regularizarea diferentelor din reevaluare se inregistreaza astfel: a. 101=2131 d. 105=2131 b. 106=2131 e. 121=2131 c. 104=2131

93. Pentru ce tipuri de societati se realizeaza consolidarea: a. societati romane d. organizatii non-profit b. societati straine e. toate societatile c. societati apartinand unui grup 94. Formele de participare la formarea capitalului la intreprinderile din grup sunt: a. directe, indirecte d. directe, indirecte, reciproce, circulare, combinate, paralele b. reciproce, circulare e. reciproce, circulare, paralele c. combinate, paralele 95. Conceptul de guvernare corporativa se refera la: a. marile corporatii d. societatile cu capital mixt b. societatile cu capital strain e. toate societatile c. societatile cu capital roman 96. Cum se evidentieaza in contabilitate cheltuielile de lichidare? a. 628 = 5121 d. 666 = 5121 b. 601 = 5121 e. 635 = 5121 c. 602 = 5121 97. Cum se inregistreaza impozitul pe profit aferent operatiilor de lichidare? a. 691 = 441 d. 691 = 5121 b. 691 = 456 e. 691 = 401 c. 691 = 121 98. Grupurile de societati se intilnesc: a. la societatile mari si foarte mari b. la societatile mici c. la organizatii non-profit d. la societatile mari, dar si la intreprinderile mici si mijlocii e. la toate tipurile de socitati

99. Doua societati comerciale fuzioneaza(fara a avea participatii reciproce de capital): societatea

A, patrimoniu net (ANC) 25.000.000 Ron numar de actiuni 5.000, valoarea nominala a unei actiuni 5.000 Ron; societatea B, patrimoniul net(ANC) 10.000.000 Ron, numar de actiuni 1.000, valoarea nominala a unei actiuni 10.000 Ron. Care este numarul de actiuni ce trebuie emise, daca societatea A absoarbe societata B si respectiv societatea B absoarbe societatea A?
1

2 3 4 5
a. 1 b. 2 c. 3

A absoarbe B 1000 2000 5000 2.000 1000

B absoarbe A 2000 1000 2000 2.500 5000

d. 4 e. 5

100. O societate Alfa achizioneaza societatea Beta. Cum se inregistreaza in contabilitatea societatii cumparatoare preluarea titulurilor de participare? a. 261 = 462 d. 462 =261 b. 260 =462 e. 462= 212 c. 212 = 462

101. Societatea comerciala A fuzioneaza cu societatea comerciala B prin contopire(reuniune).

Activul net contabil al societatii A este de 1.800.000 ron, iar activul net contabil al societatii B este de 3.200.000 ron. tiind ca valoarea nominala pentru societatea nou infiintata este de 10.000 ron, sa se determine care este numarul total de actiuni care trebuie emise de catre noua societate? a. 180 d. 400 b. 320 e. 550 c. 500
102. Ce reprezinta leasingul din punct de vedere economic? a. o operatiune de finantare d. o achizitie b. un imprumut e. o sponsorizare c. o donatie 103. O societatea comerciala, aflata in lichidare, are o datorie fata de furnizori de 5.000.000 ron.

Deoarece isi plateste datoria fata de furnizori inainte de termen, societatea beneficiaza de un scont de 5%. Care este inregistrarea contabila generata de plata datoriei fata de furnizori prin contul de disponibil la banca?
A

% 401 667 401 401

5121

5.000.000 ron 4.000.000 ron 1.000.000 ron 5.000.000 ron 5.000.000 ron 4.750.000 ron 250.000 ron 5.000.000 ron 4.000.000 ron 1.000.000 ron 5.000.000 ron 5.000.000 ron
d. D e. E

B C

5121 % 5121 767 % 5121 667 5121 5121

401

401 667

a. A b. B c. C

104. Cum se inregistreaza in contabilitatea locatorului achizitia bunurilor de la furnizori in cadrul operatiunilor de leasing? a. 213 = 404 d. 401 =213 b. 213 = 401 e. 213 = 411 c. 404 = 213 105. Cum se inregistreaza in contabilitatea locatorului inregistrarea facturii emise catre locatar? a. 411 = 701 d. 411 = 704 b. 411 = 765 e. 411 = 766 c. 411 = 706

106. O societate comerciala aflata in lichidare are 3 asociati(X, Y, Z) care au adus aport in numerar

la capitalul social in mod egal, respectiv cate 10.000.000 ron. Cota de impozit pe profit este de 16%. Cota de impozit pe dividende este de 16%. Cum se inregistreaza decontarea si restituirea capitalului social, in conditiile in care societatea comerciala are lichiditatile necesare? A 1012 1012 1012 456X 456Y 456Z 1012 456x,y,z 441 456 1012 456 446 456 1012 1012 1012 456X 456Y 456Z 1012 457 441 457 456X 456Y 456Z 5121 5121 5121 456 441 5121 5121 456 446 5121 5121 456X 456Y 456Z 5121 5121 5121 457 441 5121 5121
d. D e. E

10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 30.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 30.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron

a. A b. B c. C

107. Societatea comerciala A fuzioneaza cu societatea comerciala B prin contopire(reuniune).

Activul net contabil al societatii A este de 4.800.000 ron, iar activul net contabil al societatii B este de 4.200.000 ron. tiind ca valoarea nominala pentru societatea nou infiintata este de 10.000 ron, sa se determine care este numarul total de actiuni care trebuie emise de catre noua societate? a. 480 d. 400 b. 420 e. 500 c. 900
108. Dizolvarea societatii comerciale presupune abandonul principiului: a. Continuitatii activitatii d. Intangibilitatii bilantului b. Imaginii fidele e. Imaginii fidele c. Independentei exercitiului

109. Ce reprezinta castigul din lichidare? a. Rezultatul lichidarii plus rezerve b. Rezultatul lichidarii plus capital social c. Rezultatul lichidarii plus provizioane

d. Rezultatul lichidarii e. Rezultatul lichidarii plus imprumuturi

110. Fuziunile au ca efect: a. Fenomenul de concentrare a productiei si d. Disparitia societatilor comerciale a capitalurilor b. Fenomenul de descentralizare a productiei e. Nu are efecte si a capitalurilor c. Fenomenul de dezvoltare a societatilor din punct de vedere al promovarii produselor 111. La o societate comerciala pe actiuni in vederea efectuarii partajului de lichidare, dispuneti de

urmatoarele date: - disponibilitati: 15.000.000 ron - capital subscris varsat: 10.000.000 ron - rezultatul brut al lichidarii: 5.000.000 ron - cota de impozit pe profit este de 16% - cota de impozit pe dividende este de 16%. Care sunt inregistrarile contabile generate de operatiile de partaj ale activului net?
A

1012 121 457 1012 121 457 1012 691 121 121 456 1012 121 457 1012 121 457
A B C

456 457 446 456 457 446 456 441 691 456 446 455 457 446 455 457 446
d. e. D E

10.000.000 ron 15.000.000 ron 15.000.000 ron 10.000.000 ron 800.000 ron 800.000 ron 10.000.000 ron 800.000 ron 800.000 ron 4.200.000 ron 672.000 ron 10.000.000 ron 10.000.000 ron 672.000 ron 15.000.000 ron 5.000.000 ron 5.000.000 ron

a. b. c.

112. Conform metodei capitalizarii, inregistrarea primei de fuziune la societatea absorbanta se inregistreaza astfel: a. 456 = 1042 d. 456 = 891 b. 1042 = 456 e. 891 = 456 c. 456 = 101

113. Conform metodei capitalizarii, inregistrarea preluarii posturilor de activ de la societatea absorbita se evidentieaza astfel in contabilitatea societatii absorbante: a. 891 = conturi de active bilantiere d. 456 = conturi de active bilantiere b. Conturi de active bilantiere = 891 e. 455= conturi de active bilantiere c. conturi de active bilantiere= 456 114. Societatea "J" absorbanta absoarbe societatea "K" absorbita, la care detine titluri de participare. Reevaluarea imobilizarilor corporale ale societatii "J", pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati, inregistreaza un minus de 169.000 mii ron, (valoarea justa este de 1.031.000 mii ron fata de valoarea contabila neta de 1.200.000 mii ron). Societatea are in evidenta rezultate din reevaluari corespunzatoare. Regularizarea diferentelor din reevaluare la societatea "J", se realizeaza astfel: a. 2131 = 105 169.000 d. 105 = 2131 169.000 b. 105 = 2131 1.200.000 e. 105 = 2131 150.000 c. 105 = 2131 1.031.000 115. Operatiunea de fuziune prin contopire(reuniune) determina pentru societatile care fuzioneaza: a. Dizolvare cu lichidare d. Divizare b. Dizolvare fara lichidare e. Nu determina modificari c. Lichidare 116. Conform metodei de fuziune prin contopire, fiecare societate comerciala va intocmi : a. Raport de gestiune d. Contract b. Bilant contabil de fuziune e. Legea nu prevede c. Decizie 117. Evaluarea patrimoniala este: a. O conditie esentiala in procesul de fuziune d. Legea nu prevede b. O conditie facultativa in procesul de e. Se realizeaza dupa procesul de fuziune fuziune c. Nu este necesara 118. Cu ocazia fuziunii a doua societati comerciale, inregistrarea primei de fuziune in

contabilitatea societatii absorbante, se efectueaza astfel:

a. 456 b. 1042 c. 1042 | | | 1042 456 891 d. 456 e. 456 | | 1011 105

119. n situatia efectuarii partajului intre actionari, cum se inregistreaza impozitul pe profit aferent rezervelor legale? a. 635=441 d. 456=441 b. 462=441 e. 456=446 c. 461 = 441 120. n situatia efectuarii partajului intre actionari, cum se inregistreaza decontarea rezervelor legale? a. 101=456 d. 1061 = 456 b. 1061=462 e. 1061=441 c. 1061=461 121. n situatia efectuarii partajului intre actionari, care sunt operatiile privind restituirea capitalului social? a. 456 = 1011 d. 456 = 1012 1011 = 1012 b. 1012 = 456 e. 456 = 1011 456 = 5121 c. 1011 = 456 1012 = 1011

122. O societate commerciala prezinta urmatorul bilant inainte de efectuarea partajului: mii Ron Indicatori Sume 5121 7.057.500 Active circulante-total 7.057.500 Active circulante nete 7.057.500 Total active minus datorii curente 7.057.500 1012 5.000.000 1061 1.000.000 121 1.057.500 Total capitaluri proprii 7.057.500 Total capitaluri 7.057.50 Care este impozitul pe profit aferent rezervelor legale ? a. 100.000 d. 160.000 b. 110.000 e. 150.000 c. 120.000 123. La o societate comerciala cu raspundere limitata bilantul contabil de inchidere in vederea

partajului de lichidare prezinta urmatoarele date: disponibilitati 5.000.000 ron, capital social varsat 1.000.000 ron, alte rezerve 2.000.000 ron, rezultatul brut al lichidarii(profit) 2.000.000 ron. Impozitul pe dividende 16%, impozitul pe profit 16%. Care sunt marimile distincte privind castigul(suma) din lichidare(CL) si dividendele platite(DP) efectiv asociatilor(exclusiv capitalul social)?
a. CL= 1.680.000 ron si DP=2.000.000 d. CL= 1.000.000 ron si DP=1.680.000 DP=1.680.000

ron
b. CL= 1.680.000 ron si

ron
DP=5.000.000 e. CL= 2.000.000 ron si

ron
c. CL= 1.680.000 ron si DP=3.091.200

ron

ron
124. Pentru ce tipuri de societati se realizeaza consolidarea? a. Societati romane b. Societati straine c. Societati apartinand unui grup d. Institutii publice e. Organizatii non-profit

125. Cand se elaboreaza situatiile financiare consolidate? a. Lunar d. nu se elaboreaza b. Trimestrial e. semestrial c. Anual 126. Societatea "M" absorbanta absoarbe societatea "N" absorbita care detine 10% din capitalul

societatii "M". Reevaluarea imobilizarilor corporale ale societatii "M", pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati, inregistreaza un plus de 240.000 mii ron, (valoarea justa este de 1.740.000 mii ron fata de valoarea contabila neta de 1.500.000 mii ron). Regularizarea diferentelor din reevaluare la societatea "M", se realizeaza astfel:
a. 2131 = 105 1.500.000 b. 2131 = 105 1.700.000 c. 2131 = 105 1.740.000 d. 2131 = 105 e. 2131 = 105 240.000 300.000

127. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15.000 u.m. 3.000 u.m. 1.500 u.m. 500 u.m. 1.000 u.m. Sectia II 8.000 u.m. 400 u.m. 250 u.m. 150 u.m. Sectia III 5.000 u.m. 5.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.

Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C

Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m. 1 923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m. 923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m. % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m. 2 921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m. 921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m. 1.150 u.m. 11.000 u.m. 921/C 921/C % = 923 1.150 u.m. 3 901/A 425 u.m. 901/B 400 u.m. 325 u.m. 901/C
a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

128. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile

unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:
a. b. c. d. e.

10 buc.; 96 u.m. 6 buc.; 57 u.m. 24 buc.; 230 u.m. 12 buc.; 192 u.m. 15 buc.; 144 u.m.

129. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300

hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate principale.

Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? Benzina 200 u.m. 480 u.m. 480 u.m.
1 2 3 4 5

1 2 3
a. b. c. d. e.

Motorina 600 u.m. 600 u.m. 300 u.m.

4 5

Benzina 200 u.m. 300 u.m.

Motorina 480 u.m. 600 u.m.

130. O intreprindere fabrica produsele A si B pentru care cheltuielile directe de productie sunt: A =

100 u.m.; B = 300 u.m. Produsul A se fabrica numai in sectia I, iar produsul B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsul A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsul B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? Produsul A 100 u.m. 300 u.m. 200 u.m.
1 2 3 4 5

1 2 3
a. b. c. d. e.

Produsul B 500 u.m. 400 u.m. 400 u.m.

4 5

Produsul A 300 u.m. 200 u.m.

Produsul B 500 u.m. 300 u.m.

131. Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua produse A si B: cheltuieli cu salariile

muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 13.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in componenta costurilor produselor. nregistrarea cheltuielilor directe si repartizarea cheltuielilor indirecte pe purtatorii de costuri se realizeaza prin formulele contabile: a) % 921/A 921/B 923 901 921/A 921/B 921/A 921/B % = 901 26.000 u.m. d) 5.000 u.m. 8.000 u.m. 13.000 u.m. 13.000 u.m. 5.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. e) 8.000 u.m. 13.000 u.m. % 921/A 921/B 923 % 901/A 901/B 921/A 921/B 923/B = 901 26.000 u.m. 5.000 u.m. 8.000 u.m. 13.000 u.m. 13.000 u.m. 5.000 u.m. 8.000 u.m. 13.000 u.m. 8.000 u.m. 13.000 u.m.

b)

c)

= = = = = =

923 901 901 923 923 902

923

= = =

901 901 901

921/A 921/B 921/A = 921/B =

a. b. c. d. e. a b c d e

923 923

5.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. 8.000 u.m.

921/A

923

5.000 u.m.

132. O intreprindere fabrica doua comenzi de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt

pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ? Comanda A 53 u.m. 30 u.m. 15 u.m.
a b c d e

a) b) c)
a. b. c. d. e.

Comanda B 45 u.m. 50 u.m. 40 u.m.

d) e)

Comanda A 40 u.m. 80 u.m.

Comanda B 60 u.m. 30 u.m.

133. O sonda petroliera produce 59,9 t petrol si 100 m3 gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de

obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de titei, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m3 gaze sonda = 1,0 kg petrol. Folosind procedeul echivalarii, determinati care este marimea costului unitar al produsului principal si al celui secundar: a) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d e

100 u.m. / t 1,0 u.m. / t 59,9 u.m. / t

si si si

2000 u.m. / m3 d) 0,01 u.m. / m3 e) 0,06 u.m. / m3

20 u.m. / t 1.200 u.m. / t

si si

0,02 u.m. / m3 0,01 u.m. / m3

134. La o intreprindere se fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile efective directe

inregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25 % din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m.

Care este valoarea abaterii pentru produsul B si cum se inregistreaza aceasta ? a) b) c)

a. b. c. d. e. a b c d e

901 = 903 = 903 =

902 902 901

20 u.m. d) 100 u.m. e) 150 u.m.

902 = 902 =

901 903

80 u.m. 30 u.m.

135. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul

complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:
a. b. c. d. e.

200 u.m. 300 u.m. 250 u.m. 50 u.m. 150 u.m.

136. O intreprindere fabrica trei produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii privind

cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I 15,0 u.m. 3,0 u.m. 1,5 u.m. 0,5 u.m. 1,0 u.m. Sectia II 8,0 u.m. 0,4 u.m. 0,25 u.m. 0,15 u.m.

Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z-

Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei produse. X 38,5 25,0 35,5
a b c d e

a) b) c)
a. b. c. d. e.

Y 22,5 12,5 25,0

Z 22,0 13,5 15,0

d) e)

X 37,5 15,0

Y 22,5 2,5

Z 20,0 7,0

137. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate:

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei produse. A B C A B C 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m. a) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m. b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m. c)
a. b. c. d. e. a b c d e

138. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. PERIOADA

(luna) 1) Ianuarie 2) Februarie 3) Martie

PRODUCIA Q (ore) 2.100 1.900 2.000

CH. INDIRECTE Ch. (u.m.) 51.000 49.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore:
a. b. c. d. e.

51.000 u.m. 2.000 u.m. 50.000 u.m. 49.000 u.m. 52.000 u.m.

139. ntr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, si anume:

A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.? A 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; B 40 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; C 20 u.m. / buc. 40 u.m. / buc. 60 u.m. / buc. 25 u.m. / buc. 50 u.m. / buc.

a) b) c) d) e)

a. b. c. d. e.

a b c d e

140. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 produse, pentru care se cunosc: Produsul

A B C D E

Cost variabil unitar (u.m.) 50 1.000 250 10 100

Pret de vanzare (u.m.) 100 3.000 1.000 50 600

n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?
a. b. c. d. e. A B C D E

141. ntr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiu

sunt de 800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor. n timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor. Costul unitar (in u.m.) al produselor hidrogen si clor este: H 50 10 30
a b c d e

a) b) c)
a. b. c. d. e.

Cl 60 50 8

d) e)

H 9,9 50

Cl 50 6,6

142. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe

unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea punctului de echilibru (Qe), a factorului de acoperire (Fa), a coeficientului de siguranta dinamic (Cs) si a intervalului de siguranta (Is).

a) b) c)
a. b. c. d. e. a b c d e

Qe (u.m.) 800 5.000 20.000

Fa 95 % 20 % 20 %

Cs 40 % 40 % 80 %

Is (u.m.) 300.000 d) 250.000 e) 500.000

Qe (u.m.) 25.000 25.000

Fa 80 % 20 %

Cs 20 % 95 %

Is (u.m.) 500.000 475.000

143. ntr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B.

Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscand ca 5 t produs secundar au fost consumate in intreprindere iar restul au fost vandute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal.
a. b. c. d. e.

120 u.m. / t 100 u.m. / t 5,0 u.m. / t 30 u.m. / t 500 u.m. / t

144. O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei

acesteia, din tabelul urmator:

Nr. crt.

Sectii auxiliare producatoare Statia de transformare (S.T.) Centrala termica (C.T.)

1 2

Cheltuieli de productie 400 u.m. 350 u.m.

Productia obtinuta 200 kwh 100 t

Sectii consumatoare S.T. C.T. Alte sectii 50 150 40 60

Care sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta livrata ("kwh" si "t"), calculate prin procedeul calculelor iterative (sau algebric)?
a. b. c. d. e.

~ 2,0 si ~ 4,0 (u.m.) ~ 3,0 si ~ 5,0 (u.m.) ~ 5,0 si ~ 3,5 (u.m.) ~ 4,0 si ~ 2,0 (u.m.) ~ 5,0 si ~ 4,0 (u.m.)

145. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului (mm) 2 3 4

Dimensiunile geamului (m) 2 1,50 4 0,75 3 1,00

Cantitatea (bucati) 6.000 4.000 3.000

Cheltuieli de productie (u.m.) 1.296.000

Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este: 2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 70,0 105,0 140,0 65,0 a) d) 48,0 80,0 95,0 72,0 b) e) 20,0 30,0 40,0 c)
a. b. c. d. e. a b c d e

3 mm 105,0 108,0

4 mm 147,5 144,0

146. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform

nomenclatorului: Diametrul bilei (mm) 2 3 4 Cantitatea produsa (buc.) 6.000.000 4.000.000 3.000.000 Cheltuieli de productie (u.m.) 52.200.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este: 2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 1,2 1,8 2,4 1,2 a) d) 2,9 4,35 5,8 1,5 b) e) 4,0 13,5 32,0 c)
a. b. c. d. e. a b c d e

3 mm 4,05 5,0

4 mm 9,6 9,5

147. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din

acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului: Diametrul rondelei (mm) 20 30 40 Cantitate fabricata (buc.) 6.000 4.000 3.000 Cheltuieli materiale (u.m.) 54.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este: 20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 30 mm 2,0 4,5 8,0 2,0 6,75 a) d) 3,0 3,5 9,0 4,0 9,0 b) e) 2,0 3,0 4,0 c)

40 mm 16,0 16,0

a. b. c. d. e.

a b c d e

148. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia

obtinuta" poate functiona astfel: a) b) c)

a. b. c. d. e. a b c d e

921 922 902

= = =

902 902 921

d) e)

923 902

= =

902 931

149. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de

pret" poate functiona astfel: 1 2 3

a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

903 903 903

= = =

901 902 921

4 5

924 925

= =

903 903

150. Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate

functiona astfel: 1 2 3
a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

923 923 901

= = =

924 901 923

4 5

923 923

= =

925 926

151. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate

functiona (in analitic) astfel: 1 2 3 922x 922 901 = = = 922y 933 922 4 5 931 903 = = 922 922

a. b. c. d. e.

1 2 3 4 5

152. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie"

poate functiona astfel: 1 2 3

a. b. c. d. e. 1 2 3 4 5

933 933 933

= = =

921 923 924

4 5

933 925

= =

925 933

153. n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie

de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a. b. c. d. e.

procedeul diviziunii simple; procedeul valorii ramase; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul suplimentarii.

154. Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele

europene, costul de productie reprezinta:

a. expresia valorica a consumului celor trei factori de productie; b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe

de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. c. expresia valorica a consumului de resurse; d. totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea financiara; e. totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in contabilitatea de gestiune;
155. Care dintre procedeele enuntate mai jos este specific repartizarii cheltuielilor indirecte? a. b. c. d. e.

procedeul diviziunii simple; procedeul suplimentarii; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul valorii ramase procedeul reiterarii.

156. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a. b. c. d. e.

procedeul cifrelor de echivalenta; procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; procedeul calculului algebric; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul celor mai mici patrate;

157. Procedeul reiterarii se utilizeaza pentru: a. b. c. d. e.

determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori; determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie; decontarea prestatiilor reciproce; repartizarea cheltuielilor generale de administratie; repartizarea cheltuielilor indirecte.

158. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o

anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a. b. c. d. e.

Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; Calculul costurilor pe unitatea conventionala; Decontarea costului produselor obtinute.

159. Care indicator, dintre urmatorii indicatori, nu este specific metodei Direct Costing? a. b. c. d. e.

Pragul de rentabilitate; Intervalul de siguranta; Factorul de acoperire; Costul subactivitatii; Coeficientul de siguranta dinamic;

160. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. b. c. d. e.

Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; Nu se includ in costul produselor obtinute; Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

161. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. Nu se includ in costul produselor obtinute; b. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si

servicii;
c. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie

electrica;
d. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a

intreprinderii;
e. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.