TESTE GRILĂ PROPUSE PENTRU DISCIPLINA

BAZELE CONTABILITĂŢII

1. Printre funcţiile contabilităţii nu se regăseşte funcţia:

A. de evaluare;
B. juridică;
C. previzională;
D. de control gestionar.

2. Printre procedeele comune ştiinţelor economice se regăsesc:

A. analiza;
B. documentarea;
C. raţionametul;
D. balanţa de verificare.

3. Procedeele specifice contabilităţii nu cuprind:

A. registrul jurnal;
B. contul;
C. situaţiile financiare anuale;
D. balanţa de verificare.

4. Principiul prudenţei prevede neadmiterea:

A. supraevaluării elementelor de activ şi a veniturilor;
B. supraevaluării elementelor de pasiv şi a cheltuielilor;
C. supraestimării profiturilor şi a elementelor de activ
D. subestimării cheltuielilor şi a elementelor de pasiv.

5. Aplicarea contabilităţii de angajamente este legată de principiul:

A. permanenţei metodelor;
B. independenţei exerciţiului;
C. intangibilităţii;
D. necompensării;

6. Activele entităţii economice sunt definite ca:

A. resurse controlate de către entitate, ca rezultat al unor evenimente prezente, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi
evaluat în mod credibil;
B. resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi
evaluat în mod credibil;
C. resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice prezente pentru entitate şi al cărui cost poate fi
evaluat în mod credibil;
D. resurse controlate de către entitate, ca rezultat al unor evenimente prezente, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost nu poate fi
evaluat în mod credibil.

7. Printre principiile nereglementate ale contabilităţii, dar care sunt utilizate în organizarea şi
conducerea contabilităţii şi pot fi derivate direct din principiile reglementate, nu figurează:
A. principiul costului istoric;
B. principiul nominalismului monetar;
C. principiul conectării veniturilor cu cheltuielile ;
1
 D. principiul pragului de semnificaţie.

8. Caracteristicile calitative ale informaţiei contabile sunt:

A. inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea;
B. inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, redundanţa
C. inteligibilitatea, distorsiunea, filtrajul, credibilitatea;
D. inteligibilitatea, supraîncărcarea, scurtcircuitarea.

9. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, prevede anumite principii fundamentale sau
standarde, ce trebuie respectate de către toţi cei implicaţi în organizarea şi conducerea
contabilităţii:
A. credibilitate, profesionalism, calitate a serviciilor, încredere;
B. integritate, obiectivitate, competenţă profesională şi prudenţă, confidenţialitate,
comportament profesional;
C. credibilitate, integritate, obiectivitate, competenţă profesională, confidenţialitate;
D. încredere, obiectivitate, calitate a serviciilor, profesionalism, confidenţialitate.

10. Datoriile entităţii economice sunt definite ca:

A. obligaţii curente ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează pierderi economice;
B. resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în
mod credibil;
C. obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte o intrare de resurse care încorporează beneficii economice;
D. obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;

11. Rezultatul contabil brut al exerciţiului financiar se identifică cu:

A. rezultatul din exploatare+rezultatul curent;
B. rezultatul financiar+rezultatul curent;
C. rezultatul curent;
D. rezultatul net +rezultatul financiar.

2
12. Operaţiunile legate de diminuarea capitalului social se pot concretiza în următoarele:
A. reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
B. reducerea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale;
C. acoperirea unor pierderi realizate în exerciţiile financiare precedente;
D. toate variantele sunt corecte.

13. Valorile sau poziţiile rectificative ş i d e r e g u l a r i z a r e m a i s e mnificative sunt:

A. cheltuielile înregistrate în avans, veniturile înregistrate în avans, decontări din operații în curs de
clarificare, ajustările pentru depreciere, ajustările pentru pierdere de valoare;
B. amortizările suplimentare, cheltuielile înregistrate în avans, ajustările pentru depreciere,
ajustările pentru pierdere de valoare;
C. amortizările suplimentare, provizioanele, ajustările pentru depreciere, ajustările pentru pierdere
de valoare, cheltuielile înregistrate în avans, veniturile înregistrate în avans, decontări din
operații în curs de clarificare;
D. cheltuielile înregistrate în avans, veniturile înregistrate în avans, decontări din operații în curs de
clarificare, ajustările pentru depreciere, ajustările pentru pierdere de valoare;

14. Termenele de păstrare a registrelor şi documentelor justificative în arhiva entităţii economice sunt de:
A. 50 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite;

B. 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu

excepţia celor care atestă provenienţa unor bunuri cu o durată de viaţă mai mare de 10 ani,
care se păstrează pe perioada de utilizare a bunului;
C. 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite;

D. 5 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite,

dacă, necesităţile proprii ale entităţii nu impun păstrarea acestora o perioadă de timp mai mare.

15. În cadrul formei de înregistrare pe jurnale, principalele registre şi jurnale utilizate sunt următoarele:
A. registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare, jurnalele auxiliare, balanţa de verificare;
B. registrul jurnal, registul jurnal de încasări şi plăţi, registrul inventar, cartea mare;
C. registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare;
D. registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare, registrul numerelor de inventar.

16. Afirmaţia următoare conţine un răspuns incorect: Sistemele de prelucrare automată a datelor în
domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la unele criterii considerate minimale, precum:
A. concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative în
vigoare;
B. să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;
C. confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare
pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii;
D. să permită e ditarea a două sau mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi
conţinut diferit de informaţii.

17. Bilanţul contabil oferă informaţii privind:

A. poziţia financiară a entităţii economice;
B. performanţa financiară a entităţii economice;
C. poziţia financiară şi performanţa financiară a entităţii economice;
D. modificarea poziţiei financiare şi politicile contabile practicate de entitatea economică.

18. La conturile de pasiv totalul sumelor debitoare este egal cu:

A. soldul iniţial plus rulajul debitor;
3
 B. rulajul debitor;
C. soldul final;
D. total sume creditoare.

19. Prin dubla înregistrare se înţelege reflectarea aceleiaşi operaţiuni economice în:
A. două formule contabile diferite;
B. cel puţin două conturi;
C. cel puţin două documente;
D. cel puţin în două conturi şi documente diferite.

20. Formulele contabile complexe presupun:

A. mai multe conturi care se debitează ce intră în corespondenţă cu mai multe conturi care se
creditează;
B. debitarea unui cont în corespondenţă cu creditul altor conturi sau creditarea unui cont în
corespondenţă cu debitul altor conturi;
C. mai multe conturi care se debitează ce intră în corespondenţă cu un cont care se creditează;
D. nici un răspuns nu este corect.

21. După sfera de cuprindere conturile se clasifică în :

A. conturi de activ, de pasiv şi bifuncţionale;
B. de capitaluri, imobilizări, stocuri şi producţie în curs, terţi, trezorerie, cheltuieli, venituri, conturi
speciale, conturi de gestiune;
C. sintetice şi analitice
D. bilanţiere şi de rezultate.

4
22. În bilanţul î n c h e i a t la 31.12.N-1, valoarea datoriilor faţă de furnizori era de 20.000 lei. În
cursul lunii ianuarie N, s-a achitat furnizorilor suma de 80.000 lei, iar la sfârşitul lunii ianuarie
valoarea datoriilor faţă de furnizori era de 135.000 lei. Precizaţi care a fost valoarea cumpărărilor
de la furnizori efectuate în cursul lunii ianuarie anul N:
A. 195.000 lei;
B. 235.000 lei;
C. 75.000 lei;
D. 35.000 lei.

23. Referitor la contul „Clienţi”, pentru luna ianuarie N, se cunosc următoarele informaţii: total sume
debitoare 250.000 lei, din care sold iniţial 50.000 lei. Soldul final este de 20.000 lei. Determinaţi
valoarea vânzărilor către clienţi şi valoarea sumelor încasate de la clienţi în cursul lunii ianuarie N.
A. Vânzări = 320.000 lei, Încasări = 300.000 lei;
B. Vânzări = 300.000 lei, Încasări = 320.000 lei;
C. Vânzări = 230.000 lei, Încasări = 200.000 lei;
D. Vânzări = 200.000 lei, Încasări = 230.000 lei.

24. Care dintre operaţiile de mai jos determină o modificare bilanţieră de tipul: A + X = P + X:
A. încasarea unei creanţe de la clienţi;
B. depunerea de numerar în contul curent;
C. plata din contul curent a unei datorii faţă de un furnizor de stocuri;
D. achiziţie de imobilizări pe credit comercial.

25. Care dintre operaţiile de mai jos determină o modificare bilanţieră de tipul: A - X = P - X:
A. încasarea unei creanţe de la clienţi;
B. depunerea de numerar în contul curent;
C. plata din contul curent a unei datorii faţă de un furnizor de stocuri;
D. achiziţie de imobilizări pe credit comercial.

26. Care dintre operaţiile de mai jos determină o modificare bilanţieră de tipul: A + X - X = P:
A. achiziţie cu plata imediată în numerar de materiale consumabile;
B. rambursarea unui împrumut pe termen lung din contul curent;
C. plata din contul curent a unei datorii faţă de un furnizor de stocuri;
D. achiziţie de imobilizări pe credit comercial.

27. Care dintre operaţiile de mai jos determină o modificare bilanţieră de tipul: A = P + X – X:
A. achiziţie cu plata imediată în numerar de materiale consumabile;
B. rambursarea unui împrumut pe termen lung din contul curent.;
C. stingerea datoriilor faţă de un furnizor de imobilizări dintr-un credit bancar pe termen lung;
D. achiziţie de stocuri pe credit comercial.

28. O societate a achiziţionat o instalaţie de producţie în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 30.000
lei, TVA 20 %; cheltuieli cu transportul instalaţiei de la furnizor până la locul amplasării 900 lei;
cheltuieli cu pregătirea locului în care va fi amplasată instalaţia (instalaţia trebuie să fie amplasată pe
un suport din beton cu o înclinaţie de 12 grade) 2.000 lei; onorariul plătit inginerului care s-a ocupat
de proiectarea şi măsurarea locului de amplasare a instalaţiei 1.500. Costul de achiziţie al instalaţiei
de producţie este de:
A. 32.900 lei;
B. 40.400 lei;
C. 34.400 lei;
D. 30.000 lei.

29. În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achiziţie este egal cu:
A. preţul de cumpărare + cheltuielile de transport-aprovizionare + cheltuielile generale de
administraţie- reduceri comerciale acordate ulterior facturării;
B. p r e ţ u l d e c u m p ă r a r e + taxele nerecuperabile + cheltuielile de transport-
aprovizonare + alte cheltuieli necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrare a bunului;
5
 C. preţul de cumpărare + taxe import + cheltuielile de transport+cheltuieli de manipulare + alte taxe
nerecuperabile+alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective-
eventuale reduceri comerciale înscrise pe factura de achiziţie;
D. preţul de cumpărare + taxele nedeductibile + cheltuielile de recepţie şi punere în funcţiune -
reduceri comerciale acordate ulterior facturării.

30. Procesul de constituire a unei societăţi presupune parcurgerea următoarelor etape:

A. subscrierea capitalului social;
B. aportarea capitalului social subscris;
C. trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
D. subscrierea capitalului social, aportarea capitalului social subscris, trecerea capitalului social
subscris nevărsat la capital social subscris vărsat.

31. Capitalul propriu al entităţii economice reprezintă:

A. principala sursă proprie de finanţare a elementelor de avere din activul patrimonial;
B. expresia bănească a valorilor economice investite de către proprietari;
C. interesul rezidual al proprietarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea tuturor
datoriilor;
D. echivalentul valoric al acelei părţi din elementele de activ asupra cărora titularii de patrimoniu îşi
exercită dreptul deplin de proprietate.

32. Caracteristicile activelor imobilizate sunt:

A. îşi păstrează, de regulă, valoarea de intrare pe toată durata de utilizare;
B. valoarea lor se include în mod treptat, pe calea amortizării, în costul activităţii la care participă;
C. îşi păstrează, de regulă, valoarea de intrare pe toată durata de utilizare şi valoarea lor se include
în mod treptat, pe calea amortizării, în costul activităţii la care participă;
D. nu se consumă la prima utilizare.

33. Potrivit principiului costului istoric, costul de producţie al unei imobilizări corporale realizate în
cadrul entităţii economice, cuprinde:
A. costurile directe de producţie, cheltuielile indirecte de producţie angajate, cheltuielile generale de
administraţie;
B. costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, celelalte cheltuieli directe
de producţie, cota cheltuielilor indirecte alocată raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului
respectiv;
C. costurile directe de producţie, costurile indirecte de producţie, costurile de distribuţie;
D. costurile directe de producţie, costurile indirecte de producţie angajate, costurile cu dobânzile.

34. Care dintre următoarele principii ale contabilităţii se aplică atunci când un element nu este prezentat
distinct în cadrul situaţiilor financiare ale entităţii economice şi este inclus într-o grupă de elemente:
A. principiul prudenţei;
B. principiul pragului de semnificaţie;
C. principiul permanenţei metodelor;
D. principiul costului istoric.

35. Cheltuielile entităţii economice se înregistrează în contabilitate :

A. în momentul constatării lor, indiferent de momentul în care are loc decontarea acestora;
B. concomitent cu decontarea acestora;
C. se achită şi ulterior se înregistrează în conturile corespunzătoare de cheltuieli;
D. nici un răspuns nu este corect.

36. Cheltuielile efectuate de entitatea economică cu plata cheltuielilor de constituire, se cuprind în:
A. cheltuielile financiare;
B. cheltuielile de exploatare;
C. cheltuielile cu imobilizările necorporale;
D. nici un răspuns nu este corect.
.
6
37. Care dintre poziţiile de cheltuieli de mai jos, nu antrenează fluxuri de trezorerie în cursul exerciţiului:
A. cheltuieli privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere;
B. cheltuieli cu personalul;

7
 C. cheltuieli cu impozitele şi taxele;
D. cheltuieli cu stocurile.

38. Aplicarea contabilităţii de angajamente este legată de principiul:

A. permanenţei metodelor;
B. independenţei exerciţiului;
C. intangibilităţii;
D. necompensării.

39. Imobilizările necorporale sunt recunoscute în bilanţ, dacă:

A. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate;
B. costul lor poate fi evaluat în mod credibil;
C. sunt identificabile nemonetar, fără suport material;
D. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate şi costul lor poate fi evaluat în
mod credibil.

40. Se dau următoarele informaţii privind cheltuielile: cheltuieli cu materiile prime = 200 lei; despăgubiri,
amenzi, penalităţi = 300 lei; cheltuieli cu energia şi apa = 200 lei; donaţii şi subvenţii acordate = 100 lei;
cheltuieli privind calamităţile naturale = 250 lei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 100 lei;
cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 500 lei; cheltuieli privind furajele = 400 lei: Să se determine
valoarea la care cheltuielile de exploatare vor fi înscrise în contul de profit şi pierdere.
A. 2.050 lei
B. 800 lei
C. 900 lei
D. 1.300 lei

41. Registrele contabile se păstrează în cadrul entităţii economice începând cu data încheierii exerciţiului
financiar pentru care au fost întocmite timp de:
A. 2 ani;
B. 5 ani;
C. 10 ani;
D. 15 ani.

42. Contul de profit şi pierdere (ca şi componentă a situaţiilor financiare anuale) oferă informaţii privind:
A. poziţia financiară a firmei;
B. performanţa financiară a firmei;
C. poziţia financiară şi performanţa financiară a firmei;
D. modificarea performanţei financiare şi politicile contabile practicate de firmă.

43. Forma de înregistrare contabilă reprezintă un sistem corelat de:

A. registre;
B. registre şi documente contabile;
C. registre şi formulare;
D. registre, formulare şi documente contabile.

44. Dispuneţi de următoarele informaţii bilanţiere: Capital social: 50.000 lei; Rezerve legale: 10.000 lei;
Furnizori: 40.000 lei; Profit: 50.000 lei; Avansuri primite de la clienţi: 3 0.000 lei; Repartizarea
profitului: 30.000 lei. Determinaţi suma capitalurilor proprii ale entităţii economice.
A. 80.000 lei;

8
 B. 90.000 lei;
C. 60.000 lei;
D. 140.000 lei.

45. În cazul intrării prin achiziţie a unui mijloc fix, pe baza facturii şi în raport cu natura şi destinaţia
obiectului se întocmesc următoarele documente:
A. Proces verbal de transfer;
B. Proces verbal de punere în funcţiune;
C. Notă de intrare recepţie;
D. Proces verbal de recepţie şi proces verbal de punere în funcţiune.

46. La ieşirea din gestiune, stocurile şi alte bunuri fungibile, se evaluează şi se înregistrează în contabilitate,
utilizându-se:
A. metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO);
B. metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO);
C. metoda costului mediu ponderat (CMP);
D. oricare dintre cele de mai sus.

47. Conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, una din afirmaţiile de mai jos este corectă:

A. „contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi aleatoare, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată ...”;
B. „contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi
păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare
la activitatea desfăşurată ...”;
C. „contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, obţinerea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată ...”;
D. „contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, obţinerea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiară, evaluarea financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea
desfăşurată ...”;

48. În cadrul formei de înregistrare contabilă „maestru şah”, la finele lunii:

A. totalul rulajului curent al fişelor de cont şah din registrul cartea mare trebuie să fie egal cu totalul
registrului jurnal general întocmit pentru aceeaşi perioadă;
B. totalul soldurilor înscrise în fişele de cont şah din registrul cartea mare trebuie să fie egal cu
totalul registrului jurnal general întocmit pentru aceeaşi perioadă;
C. totalul soldurilor conturilor bifuncţionale înscrise în fişele de cont şah din registrul cartea mare
trebuie să fie egal cu totalul registrului jurnal general întocmit pentru aceeaşi perioadă;
D. nici un răspuns nu este corect.

49. Care este semnificaţia expresiei „valoare contabilă netă” atribuită unui activ:
A. valoarea contabilă brută diminuată cu cheltuielile de transport şi alte cheltuieli suportate de
întreprindere;
B. valoarea de intrare a activului;

9
 C. valoarea de intrare diminuată cu amortizarea înregistrată şi cu pierderile din deprecieri;
D. valoarea contabilă brută reevaluată la sfârşitul exerciţiului financiar.

50. Se dau următoarele elemente:

1) imobilizări necorporale;
2) imobilizări corporale;
3) creanţe – clienţi;
4) titluri de plasament;
5) imobilizări financiare;
6) numerar.
Activele curente se determină astfel:

A. 1+2+4+5
B. 3+4+6
C.1+2+5
D.3+6

RĂSPUNSURI

1. A 11. C 21. C 31. C 41. C

2. B 12. D 22. A 32. C 42. B
3. A 13. C 23. D 33. B 43. D
4. A 14. B 24. D 34. B 44. A
5. B 15. A 25. C 35. A 45. D
6. B 16. D 26. A 36. D 46. D
7. D 17. A 27. C 37. A 47. B
8. A 18. B 28. C 38. B 48. A
9. B 19. B 29. C 39. D 49. C
10. D 20. A 30. D 40. D 50. B