Fiscalitate Examen Acces 2015 PDF

2.1.
Cerinte comune pentru categoriile experti contabili

i contabili autorizati
lmpozitul pe profit
:> Sfera de cuprindere a impozitului. Contribuabilii $i baza de impozitare

lmpozitul pe profit se aplica persoanelor obligate la plata impozitului pe profit, denu
mite in continuare contribuabili, dupa cum urmeaza:
Contrlbuabill Baza de lmpozltare
Persoanele juridice romane Profitul impozabil obtinut din orice sursa,

atat din Romania, cat i din strainatate
Persoanele juridice straine care desfaoara Profitul impozabil atribuibil sediului

activitate prin intermediul unui sediu permanent, respectiv profitul impozabil
permanent I mai multor sedii permanente determinat la nivelul sediului permanent
in Romania desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale
Persoanele juridice straine i persoanele Partea din profitul impozabil al asocierii

fizice nerezldente care desfaoara actlvitate atrlbuibila fiecarei persoane
in Romania intr-o asociere cu sau fara
personalitate juridica
Persoanele juridice straine care realizeaza Profitul impozabil aferent acestor venituri
venituri din/sau in legatura cu proprietati
imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare
detinute la o persoana juridica romana
Persoanele fizice rezidente asociate cu Partea din profitul impozabll al asocierii

persoane juridlce romane care realizeaza atribuibile persoanei fizlce rezidente
venituri atat in Romania, cat i in strainatate,
din asocieri fara personalitate juridica
Persoanele juridice cu sediul social in Profitul impozabil obtinut din orice sursa,
Romania, infiintate potrivit legislatiei atat din Romania, cat i din strainatate

europene
Ghid pentru pregtirea candidailor la examenul de acces
:> Peri(?ada impozabil

Codul fiscal prevede:
,,Anul fiscal este anul calendaristic." {art. 16-(1))
,,Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe fn cursul unui an fiscal,
perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a
existat." {art. 16-(2))
Comentariu:
Perioada impozabil este anul calendaristic. Excepii sunt cazurile n care:
contribuabilul se nfiineaz n cursul unui an fiscal;
- contribuabilul i nceteaz activitatea n cursul unui an fiscal;
- contribuabilul care a optat, n conformitate cu legislaia contabil n vigoare, pentru
un exerciiu financiar diferit de anul calendaristic decide ca anul fiscal s corespun
d exerciiului financiar.
Exemplul ilustrativ 1 ---------
Care este prima raportare a impozitului pe profit pentru o

societate nou-nfiinat n luna mai a anului curent?
Rspuns:
Cnd un contribuabil se nfiineaz n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este

perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Prin urmare, so
cietatea va calcula, declara i plti impozit pe profit pentru prima dat la sfritul tri
mestrului li pentru rezultatul obinut n lunile mai i iunie.
Exemplul ilustrativ 2
Care este data depunerii declaraiei de impozit pe profit pentru

o societate care i nceteaz activitatea n cursul anului fiscal?
Rspuns:
O societate care nceteaz s existe n cursul anului fiscal are obligaia s completeze
i s depun declaraia privind impozitul pe profit pn la data depunerii situaiilor
III
FISCALITATE
financiare la registrul comerului, respectiv pn la data ncheierii perioadei impoza

bile, potrivit pct. 1O al titlului li din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor meto
dologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i com
pletrile ulterioare, n cazul divizrilor sau fuziunilor care au ca efect juridic ncetarea
existenei persoanelor juridice prin dizolvare fr lichidare.
Exemplul ilustrativ :3
Care este primul an fiscal n cazul unui contribuabil, filial

consolidat, care a optat n luna ianuarie N pentru ca exerciiul
fiscal s coincid cu anul financiar al societii-mam,
corespunztor perioadei 01.03.N-28.02.N+ 1?
Rspuns:
Contribuabilii care au optat, n conformitate cu legislaia contabil n vigoare, pentru

un exerciiu financiar diferit de anul calendaristic pot alege ca anul fiscal s corespund
exerciiului financiar. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare, au aceast posibilitate:
- sucursalele cu sediul n Romnia care aparin unei persoane juridice strine, dac
exerciiul financiar difer pentru societate;
- persoanele juridice cu sediul n Romnia.
Primul an fiscal modificat include i perioada anterioar din anul calendaristic cuprin
s ntre 1 ianuarie i ziua anterioar primei zile a anului fiscal modificat, acesta repre
zentnd un singur an fiscal.
Prin urmare, n acest caz, primul an fiscal al filialei se ntinde pe perioada 01.01.N-
28.02.N+1.
Contribuabilii le comunic organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal cu
cel puin 30 de zile calendaristice nainte de nceputul anului fiscal modificat, prin
intermediul formularului 014Notificare privind modificarea anului fiscal''.
Cotele de impunere
Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, potri
vit art. 17 din Codul fiscal.
Cazuri particulare
III
Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i fn cazul crora impozitul
pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din
veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri n
registrate." (art. 18-(1))
O societate comercial pltitoare de impozit pe profit realizeaz

n perioada ianuarie-martie venituri totale n sum de 124.000 lei, din
care 64.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de
noapte. Cheltuielile totale efectuate n scopul realizrii veniturilor
sunt n sum de 82.000 lei, din care 31.000 lei au rezultat din
activitatea de bar de noapte.
Determinai impozitul pe profit de plat.
Rezolvare:
Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte

Condiii:
1. Impozit pe profitJactivitate bar de noapte = (64.000 lei - 31.000 lei) x 16%= 5.280 lei
2. Total venituri/activitate bar de noate x 5%= 64.000 lei x 5%= 3.200 lei
Rezult un impozit pe profitul obinut din activitatea barului de noapte de 5.280 lei.
Calculul Impozitului pe profitul rezultat din celelalte activiti

Impozit pe profit= [(124.000 lei -64.000 lei) x 16%- (82.000 lei - 31.000 lei)]= 1.440 lei
Impozit total= 5.280 lei+ 1.440 lei= 6.720 lei

Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de
la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn
la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10%
din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit (...). Organizaiile prevzute
n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute la alin. (2) sau n prezentul alineat, im
pozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 (...) sau art. 18, dup caz." (art. 15-(3))
III
FISCALITATE
financiare la registrul comerului, respectiv pn la data ncheierii perioadei impoza

bile, potrivit pct. 10 al titlului li din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor meto
dologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i com
pletrile ulterioare, n cazul divizrilor sau fuziunilor care au ca efect juridic ncetarea
existenei persoanelor juridice prin dizolvare fr lichidare.
Exemplul ilustrativ 5 ------------,
Care este primul an fiscal n cazul unui contribuabil, filial

consolidat, care a optat n luna ianuarie N pentru ca exerciiul
fiscal s coincid cu anul financiar al societii-mam,
corespunztor perioadei 01.03.N-28.02.N+ 17
Rspuns:
Contribuabilii care au optat, n conformitate cu legislaia contabil n vigoare, pentru

un exerciiu financiar diferit de anul calendaristic pot alege ca anul fiscal s corespund
exerciiului financiar. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare, au aceast posibilitate:
sucursalele cu sediul n Romnia care aparin unei persoane juridice strine, dac
exerciiul financiar difer pentru societate;
persoanele juridice cu sediul n Romnia .
Primul an fiscal modificat include i perioada anterioar din anul calendaristic cuprin
s ntre 1 ianuarie i ziua anterioar primei zile a anului fiscal modificat, acesta repre
zenthd un singur an fiscal.
Prin urmare, n acest caz, primul an fiscal al filialei se ntinde pe perioada 01.01.N-
28.02.N+ 1.
Contribuabilii le comunic organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal cu
cel puin 30 de zile calendaristice nainte de nceputul anului fiscal modificat, prin
intermediul formularului 014Notificare privind modificarea anului fiscal''.
:> Cotele de impunere

Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, potri
vit art. 17 din Codul fiscal.
Cazuri particulare

FISCALITATE
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la

plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri:
a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;
b) contribuiile bntti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;
c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;
d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii
i demonstraii sportive,
e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri
scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;
h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;(... )" (art. 15-(2))
O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri n cursul

anului:
- venituri din cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor
14.000 lei;
- venituri din donaii i sponsorizri 20.000 lei;
- venituri din fonduri europene nerambursabile 26.000 lei;
- venituri din activiti comerciale 15.000 lei.
Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:

- cheltuieli aferente activitii nonprofit 45.000 lei;
- cheltuieli aferente activitii comerciale 8.000 lei.
Cursul de schimb este de4,4 lei/euro.

Determinai impozitul pe profit.
Rezolvare:
Total venituri scutite= 14.000 lei + 20.000 lei + 26.000 lei = 60.000 lei
Condiii de scutire a veniturilor comerciale:
15.000 euro x 4,4 lei/euro= 66.000 lei
Venituri neimpozabile x 10%= 66.000 lei x 10%= 6.600 lei
Rezult c din totalul veniturilor comerciale doar suma de 6.600 lei este neimpozabil,

restul de 8.400 lei fiind supus impozitului pe profit:
Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:
8.000 lei x (8.400 lei/ 15.000 lei)= 4.480 lei

Impozit pe profit= (8.400 lei - 4.480 lei) x 16% = 627 lei
:> Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozqbile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea pro
fitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare." (art. 19-(1))
Relaia de calcul este urmtoarea:
Cheltuielile
Veniturile
Rezultat efectuate n Veniturile Cheltuielile
= realizate din - - +
Impozabil scopul realizrii neimpozabile nedeductibile
orice surs
de venituri
La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i

cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
:> Veniturile neimpozabile

n categoria veniturilor neimpozabile la calculul profitului impozabil, potrivit prevede
rilor art. 20 din Codul fiscal, se afl urmtoarele:
Dividendele primite de la o persoan Juridic romdn ori de la o persoan

Juridic strin
,,Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoan juridic romn sau de la o persoan juridic
strin pltitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit,
situat ntr-un stat ter, astfel cum acesta este definit la art. 20 1 alin. (3) fit. c), cu care
Romnia are ncheiat o convenie de evitare a dublei impuneri, dac persoana ju
ridic romn care primete dividendele deine, la persoana juridic romn sau la
persoana juridic strin din statul ter, la data nregistrrii acestora potrivit regie-
III
FISCALITATE
mentri/or contabile, pe o perioad nentrerupt de 7 an, minimum 7 0% din capitalul

social al persoanei juridice care distribuie dividende;(...)" (art. 20)
Potrivit prevederilor pct. 18 din Normele metodologice de aplicare a art. 20 lit. a) din
Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoan juridic strin pltitoare de
impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situat ntr-un stat
ter cu care Romnia are ncheiat o convenie de evitare a dublei impuneri, persoana
juridic romn care primete dividendele trebuie s dein:
a) certificatul de atestare a rezidenei fiscale a persoanei juridice strine, emis de
autoritatea competent din statul ter al crui rezident fiscal este;
b) declaraia pe propria rspundere a persoanei juridice strine din care s rezulte c
aceasta este pltitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului
pe profit n statul ter respectiv;
c) documente prin care s fac dovada ndeplinirii condiiei de deinere, pe o pe
rioad nentrerupt de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei ju
ridice care distribuie dividende.
Dividendele primite din statele membre ale Uniunii Europene

Potrivit art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, dup data aderrii Romniei la Uniunea Euro
pean sunt, de asemenea, neimpozabile i:
a) dividendele primite de o persoan juridic romn, societate-mam, de la o fili
al a sa situat ntr-un stat membru, dac persoana juridic romn ntrunete cu
mulativ urmtoarele condiii:
pltete impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului li, fr posibilitatea unei
opiuni sau exceptri;
deine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate ntr-un
alt stat membru, care distribuie dividendele, pe o perioad nentrerupt de cel
puin 1 an;
b) dividendele primite de persoana juridic romn prin intermediul sediului su
permanent situat ntr-un stat membru, n cazul n care persoana juridic romn
ndeplinete cumulativ condiiile prevzute mai sus;
c) dividendele primite de sediile permanente din Romnia ale unor persoane juridi
ce strine din alte state membre, societi-mam, care sunt distribuite de filialele
acestora situate n state membre, dac persoana juridic strin ntrunete, cu
mulativ, urmtoarele condiii:
are una dintre formele de organizare prevzute la art. 201 alin. (4) din Codul
fiscal;
n conformitate cu legislaia fiscal a statului membru, este considerat a fi re
zident al statului membru respectiv i, n temeiul unei convenii privind evitarea
III
dublei impuneri ncheiate cu un stat ter, nu se consider c are sediul fiscal n

afara Uniunii Europene;
pltete, n conformitate cu legislaia fiscal a unui stat membru, fr posi
bilitatea unei opiuni sau exceptri, impozit pe profit sau un impozit similar
acestuia;
deine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate ntr-un
alt stat membru, care distribuie dividendele, pe o perioad nentrerupt de
cel puin 1 an, la data nregistrrii venitului din dividende de ctre sediul per
manent din Romnia.
Atenie!
Nu reprezint venituri neimpozabile cele provenite din profiturile repartizate persoa
nelor juridice romne, respectiv sediilor permanente din Romnia ale unor persoane
juridice strine dintr-un stat membru, n legtur cu lichidarea unei filiale dintr-un stat
membru.
Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice romne sau unei persoane
juridice strine situate intr-un stat cu care Romnia are inchelat o convenie
de evitare a dublei impuneri, dac la data inceperii operaiunii de lichidare,
potrivit legii, contribuabilul deine pe o perioad neintrerupt de 1 an
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaiunii de
I/eh/dare
Veniturile din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o

persoan juridic romn sau la o persoan juridic strin situat intr-un
stat cu care Romnia are inchelat o convenie de evitare a dublei Impuneri,
dac la data vnzrii/cesionrii inclusiv contrlbuab/lu/ deine pe o perioad
neintrerupt de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la
care are titlurile de participare
Nu intr n aceast categorie veniturile din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare
deinute la o persoan juridic romn de o persoan juridic rezident ntr-un stat cu
care Romnia nu are ncheiat o convenie de evitare a dublei impuneri.
Diferenele favorabile de valoare a titluri/or de participare, inreg/strate ca

urmare a incorporrii rezervelor, beneficii/or sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se dein titluri de participare
Conform pct. 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20 lit. b) din Codul fiscal,
la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionrii titlurilor de participare sau a retragerii
capitalului social deinut la o persoan juridic, precum i la data lichidrii investiiilor
financiare, valoarea fiscal utilizat pentru calculul ctigului/pierderii este cea pe care
III
FISCALITATE
titlurile de participare, respectiv investiiile financiare au avut-o nainte de nregistrarea

diferenelor favorabile respective.
Exemplul Ilustrativ 6 -----------,
Societatea X deine 5.000 aciuni x 1O lei/aciune valoarea

nominal, reprezentnd un procent minoritar din capitalul social
al societii Y. Capitalul propriu al lui Y este structurat astfel:
- capital social 100.000 lei (1O.OOO aciuni x 1O lei/aciune);
- rezerve 120.000 lei.
Se decide majorarea capitalului prin ncorporarea rezervelor n
capitalul social. Societii X i revin aciuni noi n valoare de 5.000 lei.
Precizai regimul venitului din ncorporarea rezervelor.
Rspuns:
Suma de 5.000 lei este un venit neimpozabil la calculul impozitului pe profit.
Veniturile din anularea cheltuieli/or pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturlle din recuperarea cheltuieli/or nedeductibile,
precum i veniturile din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau
penaliti de ntrziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum
i veniturile reprezentnd anularea rezervei nregistrate ca urmare a
participrii n natur la capitalul altor persoane juridice
Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaz cheltuielile
pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efecturii lor, cum sunt:
rambursrile de impozit pe profit pltit n perioadele anterioare;
restituirea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere;
veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nede
ductibile la data constituirii lor i altele asemenea.
Venituri din provizioane pentru litigii

n anul N, societatea X pierde un proces cu clientul A i este
obligat la plata unor daune n sum de 21.000 lei. La 31.12.N-2
III
a fost constituit un provizion pentru un litigiu cu clientul A n

sum de 20.000 lei, ca urmare a estimrii unui grad de pierdere
a procesului de 80%. Considerm cheltuial deductibil din
punct de vedere fiscal 30% din valoarea creanei. La 31.12.N-1 s-a
reestimat gradul de pierdere a procesului cu clientul A pe baza
aprecierilor avocatului societii la 60%.
Precizai regimul cheltuielilor cu provizioanele i al veniturilor

din anularea provizioanelor.
Rezolvare:
Valoarea creanei= 20.000 lei/ 80% = 25.000 lei
La 31.12.N, cheltuiala aferent provizionului constituit este deductibil n procent de

30% din valoarea creanei, respectiv: 25.000 lei x 30% = 7.500 lei.
La 31.12.N- l, provizionul existent n sold a fost diminuat la valoarea de 25.000 lei x 60%
= 15.000 lei.
Venitul nregistrat cu ocazia diminurii provizionului este de 5.000 lei, fiind impozabil
la calculul impozitului pe venit pentru aceast sum.
n prezent, ca urmare a pierderii procesului, provizionul aflat n sold ia 31.12.N, n

sum de 15.000 lei, se anuleaz, iar venitul rezultat este impozabil pentru diferena
de 2.500 lei (7.500 lei - 5.000 lei), restul de 12.500 lei (15.000 lei - 2.500 lei) fiind
neimpozabil la calculul impozitului pe profit.
Veniturile neimpozabile, prevzute expres in acorduri i memorandumuri

aprobate prin acte normative
:> Cheltuielile cu deductibilitate limitat la calculul impozitului pe profit

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile nu
mai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele re
glementate prin acte normative n vigoare. Cheltuielile efectuate n scopul realizrii de
venituri impozabile sunt cheltuielile nregistrate cu realizarea i comercializarea bunu
rilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrrilor, inclusiv cele reglementate prin acte
normative n vigoare.
Conform art. 21 alin. (3) din Codul fiscal, printre cheltuielile cu deductibilitate limitat
se afl urmtoarele:
III
FISCALITATE
Cheltule/1/e de protocol in /Imita unei cote de 2% apllcate asupra diferenei

rezultate dintre totalul venituri/or Impozabile i totalul cheltuie/I/or aferente
venituri/or Impozabile, altele dect cheltule/1/e de protocol i cheltuielile cu
impozitul pe profit
Cheltulellle
Cheltuielile cu
Baza de Rezultatul Cheltulellle de Veniturile aferente
+ Impozitul pe + +
calcul brut pro toco I neimpozabile veniturilor
profit
neimpozabile
n cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil se includ i cheltuielile

nregistrate cu taxa pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului VI din
Codul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egal sau mai mare
de 100 lei.
Situaia la 31.12.N la o societate comercial se prezint astfel:

- venituri totale SO.OOO lei, din care din dividende primite de la
o persoan juridic la care deine 20% din capitalul social din
anul N-4, n sum de 2.000 lei;
- cheltuieli totale 40.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe
profit aferent trimestrului anterior 1.000 lei i cheltuieli de
protocol: a) 3.000 lei; b) 100 lei.
Achiziiile care au condus la nregistrarea cheltuielilor de protocol

reprezint cadouri cu valoare unitar mai mic de 100 lei/beneficiar,
societatea avnd drept integral de deducere a TVA.
Determinai rezultatul impozabil.
Rezolvare:
Situaia a)
Cheltuieli de protocol deductibile= (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri ne

impozabile (Dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x
2%= (SO.OOO lei - 40.000 lei - 2.000 lei + 1.000 lei + 3.000 lei) x 2%= 240 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile= Cheltuieli de protocol - Cheltuieli de protocol

deductibile= 3.000 lei - 240 lei= 2.760 lei
Rezultatul impozabil= Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Divi

dende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit+ Cheltuieli de pro
tocol nedeductibile)= SO.OOO lei - 40.000 lei - 2.000 lei+ (1.000 lei+ 2.760 lei)= 11.760 lei
Situaia b)
Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neim
pozabile (Dividende) + Cheltuieli cu impozitul pe profit+ Cheltuieli de protocol) x 2%
= (SO.OOO lei - 40.000 lei - 2.000 lei+ 1.000 lei+ 100 lei) x 2% = 182 lei
Cum cheltuiala cu protocolul realizat efectiv este mai mic dect valoarea obinut
mai sus, rezult c este integral deductibil.
Rezultatul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Di
vidende) + Cheltuieli nedeductibile (Cheltuieli cu impozitul pe profit) = SO.OOO lei -
40.000 lei - 2.000 lei+ 1.000 lei = 9.000 lei
Cheltule/1/e sociale, in /Imita unei cote de pn la 2%, api/cat asupra valorii

cheltuieli/or cu salariile personalului, potrivit Codului muncii
,,c) (...) Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, aju
toarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele,
precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti
aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n
cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate
sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru
colile pe care le au sub patronaj (... ). n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile
reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n
vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n
bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn,
inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora,
ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile
de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre
de plasament;" (art. 21-(3))
Exemplul ilustrativ 9 ------------.
O societate nregistreaz urmtoarele cheltuieli sociale:

- ajutor pentru nmormntare 6.000 lei;
- cadourile salariailor i copiilor minori ai acestora 5.000 lei;
- bilete de tratament i odihn acordate salariailor 8.000 lei.
Fondul de salarii este: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei.
Determinai deductibilitatea cheltuielilor sociale.

FISCALITATE
Rezolvare:
Cheltuieli sociale= 6.000 lei + 5.000 lei + 8.000 lei= 19.000 lei
Situaia a)
Cheltuieli sociale deductibile = 300.000 lei x 2% = 6.000 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 19.000 lei - 6.000 lei = 13.000 lei
Situaia b)
Cheltuieli sociale deductibile = 1.000.000 lei x 2% = 20.000 lei
Cheltuielile sociale nu depesc limita de 2% din fondul de salarii, prin urmare sunt
integral deductibile.
Per/sabilit/le, tn limitele stabilite de organele de specialitate ale

administraiei centrale, impreun cu instituiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finanelor Publice
Ateniei
Nu sunt considerate perisabiliti pierderile tehnologice care sunt cuprinse n norma
de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs sau obinerea unui serviciu.
Exemplul ilustrativ 1 O
O societate care comercializeaz fructe suport o pierdere

pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantitii
aprovizionate, n valoare de 42.000 lei. Diferena rmas a fost
vndut la un pre de 70.000 lei.
Care este limita de perisabilitate?
Rezolvare:
Limita de perisabilitate (n normele speciale) = 42.000 lei x 0,5% = 21O lei

Perisabiliti nedeductibile fiscal = 5.000 lei - 21O lei = 4.790 lei
TVA aferent = 4.790 lei x 24% = 1.150 lei
Cheltuielile efectuate, tn numele unui angajat, la schemele de pensii

facultative, tn limita unei sume reprezentdnd echivalentul tn lei a 400 euro
intr-un an fiscal, pentru fiecare participant
III
Ghid pentru pregtirea candidai/or la examenul de acces
Cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume

reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare
participant
Observaie:
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului n euro este cursul de
schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data nregistrrii cheltu
ielilor de ctre angajator.
Din totalul cheltuielilor de 260.000 lei realizate de o societate n

timpul anului, 30.000 lei reprezint asigurri de pensii facultative
suportate pentru cel 15 salariai ai si, respectiv 2.000 lei pentru
fiecare. De asemenea, societatea a nregistrat i cheltuieli cu
primele de asigurare voluntar de sntate a angajailor si de
12.000 lei. Cursul de schimb la data nregistrrii cheltuielilor cu
aceste asigurri a fost de 4,5 lei/euro.
Determinai deductibilitatea privind asigurarea de pensii

facultative i primele de asigurare voluntar de sntate.
Rezolvare:
Cheltuiala deductibil cu asigurrile de pensii facultative n lei este:
400 euro/salariat x 4,5 lei/euro x 15 salariai= 27.000 lei
Diferena de 3.000 lei (30.000 lei - 27.000 lei) este nedeductibil la calculul impozitului
pe profit.
n ceea ce privete asigurarea voluntar de sntate, suma deductibil este:
250 euro/salariat x 4,5 lei/euro x 15 salariai= 16.875 lei

Cum suma de 12.000 lei pltit de societate nu depete nivelul legal, ea reprezint o
cheltuial deductibil integral la calculul impozitului pe profit.
Cheltule/1/e cu provizioane i rezerve

Conform art. 22 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i
provizioanelor astfel:
1. Rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului
contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
FISCALITATE
neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce

aceasta va atinge 20% din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu.
Cheltuielile
Cheltuielile cu
Baza de Rezultatul Veniturile aferente
= + Impozitul pe - +
calcul brut neimpozabile venit urilor
profit
neimpozabile
n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit
sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul
profitului impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care le
furnizeaz utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau
se privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului
de aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar sumele destinate
reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
La sfritul anului dispunem de urmtoarele informaii:

- venituri totale 60.000 lei, din care venituri din reluarea
ajustrilor pentru deprecierea activelor circulante 1O.OOO lei;
- cheltuieli totale 25.000 lei, din care amenzi i penaliti
datorate statului 3.000 lei i impozit pe profit aferent
trimestrului 1114.000 lei;
- capital social 1O.OOO lei;
- rezerva legal din anii precedeni 50 lei.
Determinai profitul impozabil.
Rezolvare:
Condiii care trebuie respectate n scopul determinrii rezervei deductibile la calculul

impozitului pe profit:
(Profit contabil + Cheltuieli cu impozitul pe profit - Venituri neimpozabile + Cheltuieli

aferente veniturilor neimpozabile) x 5% = (60.000 lei - 25.000 lei+ 4.000 lei - 1O.OOO lei
+ O lei) x 5% = 1.450 lei
Capital social x 20% = 1O.OOO lei x 20% = 2.000 lei
Rezerva legal deductibil poate fi majorat din rezultatul anului curent cu suma de

1.450 lei.
Rezerva legal total dup majorare= 1.450 lei + 50 lei= 1.500 lei
Rezultat fiscal= Rezultat contabil -Venituri neimpozabile (Venituri din reluarea ajust
rilor pentru deprecierea activelor circulante) + Cheltuieli cu impozitul pe profit+ Chel
tuieli nedeductibile (Amenzi i penaliti datorate statului) - Rezerva legal deduc
tibil= (60.000 lei - 25.000 lei) - 1O.OOO lei+ 4.000 lei+ 3.000 lei - 1.450 lei= 30.550 lei
Impozit pe profit= 30.550 lei x 16%= 4.888 lei
2. Provizioanele pentr!J garanii de bun execuie acordate clienilor

Reguli de deductibilitate:
Se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrrile executate i ser
viciile prestate n cursul trimestrului respectiv pentru care se acord garanie n
perioadele urmtoare, la nivelul cotelor prevzute n contractele ncheiate sau la
nivelul procentelor de garantare prevzut n tariful lucrrilor executate ori servi
ciilor prestate.
Pentru lucrrile de construcii care necesit garanii de bun execuie, conform
prevederilor din contractele ncheiate, astfel de provizioane se constituie trimes
trial, n limita cotelor prevzute n contracte, cu condiia reflectrii integrale la
venituri a valorii lucrrilor executate i confirmate de beneficiar pe baza situaiilor
de lucrri.
- nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garaniile de bun
execuie se face pe msura efecturii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea
perioadei de garanie nscrise n contract.
Exemplul iluatrativ 1 :3
O societate cu obiect de activitate de construcii a construit o

cldire de birouri n valoare de 5.000.000 lei, TVA 24%. Contractul
ncheiat ntre constructor i beneficiar prevede reinerea unei
garanii de 10% din valoarea cldirii pe un an. Pe parcursul acestui
an nu se constat vicii de construcie, iar la sfritul anului, acesta
i recupereaz garania reinut.
Care este nivelul de deductibilitate al garaniei de bun
execuie?
Rezolvare:
Factura prezint urmtoarele date:

FISCALITATE
-lei -
Baz TVA
Servicii conform contractului 5.000.000 1.200.000
Garanie acordat conform contractului (620.000)
Total de ncasat 5.580.000
Cheltuiala cu provizionul n sum de 620.000 lei nregistrat pentru garania acordat

clientului este deductibil integral.
3. Provizioanele constituite n limita unul procent de 30%, ncepnd cu data de

1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de contribuabili,
care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
sunt nencasate ntr-o perioad care depete 270 de zile de la data scadenei;
nu sunt garantate de o alt persoan;
sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
4. Provizioanele constituite n limita unul procent de 100% din valoarea crean

elor asupra clienilor, nregistrate de contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urm
toarele condiii:
sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
- creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura
de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest
aceast situaie;
nu sunt garantate de o alt persoan;
sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
O societate prezint urmtoarea situaie a creanei fa de clientul A:
Client Data Data Valoare Probabilitate de

vnzrii scadenei ncasare 31.12.N
A 01.02.N 01.03.N 20.000 lei 60%

Creana nu este ncasat pn la sfritul anului.

S se prezinte nregistrrile referitoare la clientul A.
Rezolvare:
La 31.12.N:
Se trece clientul A n stare de incertitudine.
Se nregistreaz o ajustare pentru deprecierea creanei fa de clientul A.
Ajustare nregistrat n contabilitate = 20.000 lei x 40% = 8.000 lei
Ajustare deductibil fiscal (cheltuial deductibil) = 20.000 lei x 30% = 6.000 lei
Rezult c cheltuiala nedeductibil din punct de vedere fiscal este de 2.000 lei.
Cheltuielile cu dobdnzile i diferenele de curs valutar

Conform art. 23 din Codul fiscal, cheltuielile cu dobnzile, aferente mprumuturilor
obinute de la entiti nespecializate, nregistrate n contabilitate pe seama contului
666Cheltuieli privind dobnzile'; sunt deductibile limitat n funcie de nivelul gradu
lui de ndatorare.
Gradul de Media capitalului mprumutat cu termen de rambursare peste un an

ndatorarea = ------------------------
capitalului Media capitalului propriu
Capitalul mprumutat reprezint totalul creditelor i mprumuturilor obinute de la

persoane sau instituii nespecializate n activitatea de creditare, cu termen de rambur
sare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
Atenie!
Se includ i creditele sau mprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de
un an, n situaia n care exist prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambur
sare curent, nsumat cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau m
prumuturilor pe care le prelungesc, depete un an.
'
n cazul n care cheltuielile din diferene de curs valutar (RD 665Cheltuieli din diferene
de curs valutar") depesc veniturile din diferene de curs valutar (RC 765 Venituri din
diferene de curs valutar"), diferena va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda.
Cheltuielile din diferenele de curs valutar care se limiteaz sunt cele aferente mpru
muturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului.
Astfel:
Cheltuieli cu dobnzile limitate la nivelul

dobnzii de referin a BNR ,1 pierderea net
din diferene de curs valutar
Grad de ndatorare 3 Integral deductibile
Grad de ndatorare > 3 Nedeductibile, cu posibilitate de reportare n perioada
urmtoare pn la deductibilitatea integral a acestora
Capital propriu negativ Nedeductibile, cu posibilitate de reportare n perioada
.
urmtoare pn la deductibilitatea integral a acestora
FISCALITATE
Partea de dobnd care depete rata dobnzii de referin a BNR este nedeductibil,
fr posibilitate de reportare ulterioar.
O societate datoreaz dobnzi n valoare de 9.400 lei pentru un

mprumut primit de la un asociat. Rata dobnzii este de 4,25%,
cu 2,50% mai mare dect nivelul ratei de referin a BNR (1,75%).
Gradul de ndatorare este de 3,2.
Determinai deductibilitatea cheltuielilor cu dobnda i
precizai modalitatea de reportare pentru a fi recuperate.
Rezolvare:
La nivelul ratei dobnzii aplicate de BNR, cheltuiala cu dobnda ar fi fost:

(9.400 lei x 1,75%) I 4,25%= 3.871 lei
Cheltuieli cu dobnda nedeductibile, cu posibilitate de reportare ulterioar= 3.871 lei
Cheltuieli cu dobnda nedeductibile, fr posibilitate de reportare= 9.400 lei - 3.871 lei
= 5.529 lei
Aceste cheltuieli se reporteaz pentru a fi recuperate n perioada n care gradul de n
datorare va fi mai mic de 3.
Observaie:
Cheltuiala cu dobnda aferent instituiilor financiare agreate de BNR este ntotdea
una deductibil din punct de vedere fiscal.
Cheltuielile cu amortizarea
Potrivit art. 24 din Codul fiscal, cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, constru
irii, asamblrii, instalrii sau mbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz
din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii.
Stabilirea valorii fiscale
Conform art. 7 pct. 33 lit. c) din Codul fiscal, valoarea fiscal a mijloacelor fixe amorti
zabile i a terenurilor reprezint costul de achiziie, de producie sau valoarea de pia
a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrrii n
patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calculul amortizrii fiscale, dup caz.
Prin valoarea fiscal rmas neamortizat se nelege diferena dintre valoarea fis
cal la data intrrii n patrimoniu i valoarea amortizrii fiscale.
n valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu se include i taxa pe valoarea adugat
devenit nedeductibil.
Mod de calcul: din luna urmtoare celei n care se pune n funciune mijlocul fix amor
tizabil.
Exemplul ilustrativ 16 --------
Valoarea contabil a unui utilaj este de 12.000 lei, iar durata

normal de funcionare este de 5 ani. Din punct de vedere
contabil, utilajul se amortizeaz degresiv, iar din punct de vedere
fiscal, utilajul se amortizeaz liniar.
Stabilii efectul amortizrii asupra rezultatului fiscal.
Rezolvare:
Cota de amortizare liniar = 100 I 5 = 20%

Cota de amortizare degresiv = 1,5 x 20% = 30%
Tabloul de amortizare este prezentat n continuare:
- lei -
Anul Amortizarea contabil Amortizarea fiscal Efectul asupra
{degresiv) {liniar) rezultatului fiscal
12.000 X 300/o = 3.600 12.000 X 200/o = 2.400 1.200
2 (12.000 - 3.600) X 300/o = 2.520 12.000 X 200/o = 2.400 120
3 (8.400 - 2.520) / 3 = 1.960 12.000 X 200/o = 2.400 (440)
4 1.960 12.000 X 200/o = 2.400 (440)
5 1.960 12.000 X 200/o = 2.400 (440)
Total 12.000 12.000 o
Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri,

incluznd i scaunul oferului, din categoria Ml prevzut prin Reglementrile privind
omologarea de tip i eliberarea crii de identitate a vehiculelor rutiere, precum i
omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul
ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003, cu modificrile
i completrile ulterioare, 'cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare,
n limita a 1.500 lei/lun. Sunt exceptate situaiile n care mijloacele de transport res
pective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii:
1. vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i
servicii de curierat;
2. vehicule utilizate de agenii de vnzri i de achiziii, precum i pentru test drive i
pentru demonstraii;
III
FISCALITATE
3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile

de taximetrie;
4. vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchiriere
ctre alte persoane, transmiterea dreptului de folosin, n.cadrul contractelor de
leasing operaional sau pentru instruire de ctre colile de oferi.
Amortizarea contabil va fi tratat drept cheltuial nedeductibil, n timp ce amorti
zarea fiscal intr n categoria deducerilor. Ambele valori au rubrici distincte n decla
raia privind impozitul pe profit, formularul 1Ol Declaraie privind impozitul pe profit':
respectiv rndul 14 Amortizare fiscal i rndul 31 Cheltuieli cu amortizarea contabil.
:> Cheltuielile nedeductibile la calculul impozitului pe profit

Conform art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, printre cheltuielile nedeductibile se afl urm
toarele:
Dobdnzile/majorriie de intdrziere, amenzile, confiscrile i penalitile

datorate ctre autoritile romdne/strine, potrivit prevederi/or legale
Spre deosebire de cele menionate anterior, cheltuielile cu majorrile de ntrziere da
torate partenerilor comerciali sunt deductibile, iar veniturile sunt impozabile.
Exemplul ilustrativ 17 -----------.
O societate comercial realizeaz urmtoarele venituri i cheltuieli

aferente trimestrului I din anul N:
- venituri din vnzarea mrfurilor SO.OOO lei;
- venituri din prestri de servicii 20.000 lei;
- venituri din dividende primite de la o societate comercial
romn la care deine 30% din capitalul social 1.000 lei;
- cheltuieli cu mrfurile vndute 30.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile de la teri {serviciile sunt necesare i
exist contracte ncheiate) 1 O.OOO lei;
- cheltuieli de protocol 1.000 lei;
- cheltuieli salariale 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne 3.000 lei;
- cheltuieli cu tichetele de mas 800 lei, din care 200 lei peste
limita legal.
Determinai impozitul pe profit datorat de societatea

comercial.
Rezolvare:
Total venit.uri= SO.OOO lei+ 20.000 lei+ 1.000 lei= 71.000 lei
Total cheltuieli = 30.000 lei + 1O.OOO lei + 1.000 lei + 2.000 lei + 3.000 lei + 800 lei =
46.800 lei
Rezultat contabil= 71.000 lei - 46.800 lei= 24.200 lei
Determinarea veniturilor impozabile:
Venituri din vnzarea mrfurilor= SO.OOO lei

Venituri din prestri de servicii = 20.000 lei
Total venituri impozabile= 70.000 lei
Determinarea veniturilor neimpozabile:
Venituri din dividende primite de la o societate comercial romn= 1.000 lei
Determinarea cheltuielilor nedeductibile:
Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile= O lei
Cheltuieli de protocol (deductibile limitat)= (Rezultat contabil - Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile + Cheltuieli de protocol + Cheltuieli cu
impozitul pe profit) x 2%= (24.200 lei - 1.000 lei+ O lei+ 1.000 lei+ O lei) x 2%= 484 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile= 1.000 lei - 484 lei= 516 lei
Cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile= 3.000 lei
Cheltuieli cu tichetele de mas = 200 lei
Total cheltuieli nedeductibile= 3.716 lei
Determinarea profitului impozabil:
Profit impozabil= 24.200 lei - 1.000 lei+ 3.716 lei= 26.916 lei
Impozit pe profit = 26.916 lei x 16% = 4.307 lei
Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu Impozitul pe profit datorat, Inclusiv

cele reprezentdnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum Ji
Impozitele pe profit sau pe venit pltite tn strintate
Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoa
nelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia.
FISCALITATE
La 30 iunie, o societate comercial pltitoare de impozit pe profit

prezint urmtoarea situaie financiar:
- venituri totale impozabile 540.000 lei;
- cheltuieli totale 360.000 lei, din care:
cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I
10.000 lei;
cheltuieli reprezentnd majorri de ntrziere i penalizri
pentru neplata la termen a TVA 6.000 lei.
Determinai impozitul pe profit datorat n trimestrul li.
Rezolvare:
Cheltuielile cu impozitul pe profit aferent trimestrului I i cele reprezentnd majorri

de ntrziere i penalizri pentru neplata la termen a TVA sunt nedeductibile la calculul
impozitului pe profit.
Impozit pe profit aferent trimestrului I = (Total venituri impozabile - Total cheltuieli +
Cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I + Cheltuieli reprezentnd ma
jorri de ntrziere i penalizri pentru neplata la termen a TVA) x 16% = (540.000 lei
- 360.000 lei + 1O.OOO lei + 6.000 lei) x 16% = 31.360 lei
Impozit pe profit datorat suplimentar n trimestrul li = 31.360 lei - 1O.OOO lei= 21.360 lei
Cheltulell/e privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale

constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au
fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat
aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI din Codul
fiscal
Observaie:
Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile dis
truse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major.
Se constat un minus de materii prime la inventar n sum

de 9.000 lei, care nu poate fi imputat. Materiile prime nu sunt
asigurate.
Care sunt incidenele din punct de vedere fiscal?
III
Rspuns:
Din punct de vedere fiscal, suma de 9.000 lei reprezint o cheltuial nedeductibil. De
asemenea, i TVA aferent, n valoare de 2.160 lei, este cheltuial nedeductibil la cal
culul impozitului pe profit.
Cheltuielile fcute tn favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect

cele generate de pli pehtru bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii
O societate comercial suport primele de asigurare de via

pentru acionarii si n valoare de 3.000 lei/an, respectiv
750 lei/trimestru.
Care sunt incidenele din punct de vedere fiscal?
Rspuns:
Cheltuiala de 750 lei este tratat ca fiind nedeductibil la calculul trirhestrial al impo
zitului pe profit.
Cheltuielile tnreglstrate in contabilitate care nu au la baz un document

justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau
intrrii tn gestiune, dup caz, potrivit normelor
La ntoarcerea din delegaie, un salariat nu aduce factur i

chitan de cazare la hotel, dei n decontul de cheltuieli este
trecut contravaloarea acesteia, de 420 lei.
Care este regimul cheltuielilor de cazare la hotel?
Rspuns:
La momentul calculului trimestrial al impozitului pe profit, suma de 420 lei reprezint o

cheltuial nedeductibil, neavnd la baz documentele justificative aferente.
III
FISCALITATE
Plerderile tnreglstrate la scoaterea din evldenfd a creanfelor incerte sau in

litiglu, netncasate, pentru partea neacoperltd de provizion, potrlvlt art. 22
din Codul fiscal, precum Ji plerderlle inreglstrate la scoaterea din evidenfa a
creanfelor incerte sau in litiglu, neincasate, in alte situatii decat urmatoarele
prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n) din Codul fiscal:
procedura de faliment a debitorilor a fast inchisa pe baza hotararii judeca-
tore~ti;
debitorul a decedat ~i creanta nu poate fi recuperata de la mo~tenitori;
debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat
unic, sau lichidat, fara succesor;
debitorul inregistreaza dificultati financlare majore care ii afecteaza intregul
patrimoniu.
Observatie:
f n aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati
sale comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vede-
rea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.
Exemplul
ilustrativ22 --------~
La data de 31.12.N, cu ocazia inventarierii, se constata existenta

unei creante neincasate in suma de 12.000 lei, TVA 24%. Creanta
a fast inregistrata in contabilitate la data de 20.01.N-3, avand
scadenta la 60 de zile. fn procesul-verbal intocmit de comisia
de inventariere la sfar~itul anului Na fast inclusa propunerea de
scoatere din evidenta a creantei, ea urmare a trecerii termenului
de prescriptie de 3 ani.
Care este tratamentul fiscal aplicabil in aceasta situatie?
Raspuns:
Scoaterea din evidenta a creantei neincasate determina o cheltuiala (654,,Pierderi din

creante ~i debitori diver~i") in suma de 14.880 lei (12.000 lei + TVA 2.880 lei), care va fi
tratata ea fiind nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Cheltuieli/e de sponsorizare Ji/sau mecenat Ji cheltuielile privlnd bursele

private, acordate potrivit legii
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari ~i/sau acte de mecenat, potrivit prevederi-
lor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ~i completarile ulterioare, ~i

ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare,
Ghidpentru pregatireacandida1ilor la examenulde acces
precum ~i cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit da-
torat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
3%o din cifra de afaceri;
20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor Codului
fiscal, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
efectua in ordinea inregistrarii acestora, in acelea~iconditii, la fiecare termen de plata
a impozitului pe profit.
Exemplul
ilustrativ25
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract

de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate
de sponsor, in valoare de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se
incheie in data de 12.12.N. Veniturile impozabile (cifra de afaceri)
realizate de societate au fost de 1.002.000 lei, iar cheltuielile
deductibile, in suma de 860.000 lei.
Determinati impozitul pe profit.
Rezolvare:
La calculul profitului impozabil pentru anul N, contribuabilul prezinta urmatoarele

date financiare (in afara de operatiunea de sponsorizare, se presupune ea nu exista
alte cheltuieli nedeductibile sau venituri neimpozabile):
Rezultat impozabil = 1.002.000 lei - 860.000 lei+ 15.000 lei= 157.000 lei
lmpozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 157.000 lei x 16%
= 25.120 lei
Conditii de deducere:
3%o din cifra de afaceri = 1.002.000 lei x 3%o = 3.006 lei
20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare =
25.120 lei x 20% = 5.024 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006 lei.
Pentru anul N, impozitul pe profit datorat este de 25.120 lei - 3.006 lei = 22.114 lei.
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv 11.994 lei, se reporteaza in
urmatorii 7 ani consecutivi.
50% din cheltuielileaferente vehiculelorrutiere motorlzate care nu sunt

utilizate exclusivfn scopulactivitdfii economice,cu o masdtotald maxima
FISCALITATE
autorizata careSQ nu depdJeasca3.500 kg JI careSQ nu aiba ma/ mult de

9 scaunede pasagerl,lncluzdndJI scaunulJoferu/ul,aflate in proprietatea sau
in foloslnfacontrlbuabi/ulul
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile in care vehiculele respec-
tive se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza ~i proteqie ~i
servicii de curierat;
2. vehicule utilizate de agentii de vanzari ~i de achizitii;
3. vehicule utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru servi-
ciile de taximetrie;
4. vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea
catre alte persoane sau pentru instruire de catre ~colile de ~oferi;
5. vehicule utilizate ea marfuri in scop comercial.
Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortiza rea.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profi-
tului impozabil se efectueaza dupa aplicarea limitarii aferente taxei pe valoarea adau-
gata, respectiv aceasta se aplica ~i asupra taxei pe valoarea adaugata pentru care nu
s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
Tncadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se
cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele inregistrate ea urmare
a derularii unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie
de raspundere civila auto, inspeqiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nede-
ductibila din taxa pe valoarea adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs
valutar etc.
Exemplul
ilu5trativ
24
Cheltuielile cu revizia tehnica a unui autoturism care nu este

utilizat de societatea detinatoare exclusiv in scopul activitatii
economice sunt in suma de 2.000 lei, TVA 24%.
Determinali valoareacheltuielilorcu revizianedeductibilela
calcululimpozitului pe profit.
Rezolvare:
Partea de TVA nedeductibila =(2.000 lei x 24%) x 50% =240 lei

Baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu revizia = 2.000 lei + 240 lei =
2.240 lei
Valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu revizia =2.240 lei x 50% = 1.120 lei

Ghidpentrupregatireacandidajilorla examenuldeacces
Cheltuielile cu taxele Ji cotizafiile catre organ/zafiile neguvernamentale

sau asoc/afiile profeslonale care au legaturd cu activitatea desfdJuratd de
contribuabili Ji care depdJesc echivalentul in lei a 4.000 euro anuol, altele
decdt taxele de inscr/ere, cotizafiile Ji contribufiile datorate cdtre camerele de
comerf Ji lndustrle, organizafiile sindlcale Ji organizafiile patronale, taxele
de inscriere, cotizafiile Ji contribufiile obligatorii, reglementate de actele
normative in vigoare, precum JI contribufiile pentru fondul destlnat negocierii
contractului colectiv de munca
Observatie:
Nu intra sub incidenta prevederilor de mai sus cheltuielile cu taxele de inscriere, co-
tizatiile ~i contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor
profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar,
avocat, notar ~i altele asemenea.
Exemplul
ilustrativ 25 -------------,
O fabrica producatoare de produse lactate este inscrisa in

Asociatia producatorilor de lapte. Cotizatia aferenta anului
curent N este de 16.400 lei. Cursul de schimb de inchidere la
sfar~itul anului este de 4 lei/euro.
Determinati cotizatia deductibila din punct de vedere fiscal.
Rezolvare:
Cotizatia deductibila = 4.000 euro x 4 lei/euro = 16.000 lei
Cotizatia totala platita in anul N = 16.400 lei
Diferenta de 400 lei reprezinta o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe

profitul realizat in anul N.
:> Pierderilefiscale
,,(...) pierderea fiscalii anualii (...), stabilitii prin declaratia de impozit pe profit, se recuperea-
zii din profiturile impozabi/e obtinute in urmiitorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierde-
ri/or se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului
pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistriirii acestora." (art. 26-(5))
Ill
FISCALITATE
~ Creditul fiscal
,,Daca o persoanajuridica romdna obfine venituri dintr-un stat strain prin intermediul
unui sediupermanent sau venituri supuseimpozitului cu refinerela sursa~i venituri/esunt
impozitate atdt in Romdnia,cdt ~iin statu/ strain, atunci impozitu/ platit catrestatul strain,
fie direct, fie indirect prin refinerea~ivirareade o a/ta persoana,sededucedin impozitu/ pe
profit cesedeterminapotrivit prevederilorprezentului titlu." (art. 31-(1))
~ Plataimpozitului ~i depunereadeclaratiilorfiscale
Sistemultrimestrialde dec/arare11platd a impozituluipe profit

Declararea ~i plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la termenul de
depunere a declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat (declaratia 100),
de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrelor 1-111.
Definitivarea ~i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaza

pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit (formularul 101),
de 25 martie a anului urmator.
Exceptii:
~ Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara ~i plati impozitul pe profit anual,
pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul.
~ Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plante-

lor tehnice ,i a cartofului, pomiculturi ,i viticulturi au obligatia de a declara ~i de
a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator
celui pentru care se calculeaza impozitul.
~ Persoanele juridice care inceteazi si existe in cursul anulul fiscal au obligatia

sa depuna declaratia anuala privind impozitul pe profit ~i sa plateasca impozitul pana
la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
Sistemulanua/ de declarare11platd a impozituluipe profit cupldfi anticipate

Contribuabilii pot opta pentru declararea ~i plata impozitului pe profit anual, cu plati
anticipate, efectuate trimestrial in urmatoarele conditii:
- sunt in suma de o patrime din impozitul datorat pentru anul precedent, actualizat
cu indicele preturilor de consum, estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al
anului pentru care se efectueaza platile anticipate;
- trebuie platite pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru
care se efectueaza plata.
Ill
Ghidpentrupregatireacandidajilorla examenuldeacces
lmpozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile antici-
pate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul
pe profit, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.
Optiunea pentru sistemul anual de declarare ~i plata a impozitului pe profit se efec-

tueaza la inceputul anului fiscal pentru care se solicita. Optiunea efectuata este obliga-
torie pentru eel putin 2 ani fiscali consecutivi.
Declaratia anuala privind impozitul pe profit (formularul 101) poate fi depusa pana la
data de 25 martie inclusiv a anului urmator.
Exemplul
ilustrativ
26
O societate comerciala a optat pentru sistemul anual cu plati

anticipate incepand cu anul N. lmpozitul pe profit declarat
pentru anul N-1 prin declaratia anuala privind impozitul pe profit
(formularul 101) a fost de 24.000 lei. lndicele preturilor de consum
utilizat pentru actualizarea platilor anticipate in contul impozitului
pe profit anual pentru anul N este de 102,4%.
Determinativaloareaplatiloranticipatein contulimpozituluipe
profit aferenteanului N.
Rezolvare:
Plata anticipata trimestriala =(24.000 lei I 4) x 102,4% =6.144 lei \
Contribuabiliisocietaticomercialebancare- persoaneju ridiceromaneJi sucursa-

lele din Romaniaale bancilor- persoanejuridice straine au obligatia de a declara
~i de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial. Termenul
pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a decla-
ratiei privind impozitul pe profit, respectiv pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
trimestrului pentru care se efectueaza plata.
Ace~tia declara, regularizeaza ~i platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal pana la
data de 25 martie a anului urmator.
Nu apllca sistemulanual de declarareJi plata a impozitului pe profit cu plati an-

ticipate contribuabilii care, in anul precedent, se aflau in una dintre urmatoarele si-
tuatii:
- erau nou-infiintati;
- au inregistrat pierdere fiscala la sfar~itul anului fiscal precedent;
Ill
FISCALITATE
- s-au aflat in inactivitate temporara ori au declarat pe propria raspundere ea nu

desfa~oara activitati la sediul social I sediile secundare, situatii inscrise, potrivit
prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele
judecatore~ti competente, dupa caz;
- au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor in anul pentru care
se datoreaza impozitul pe profit.
Contribuabilii sunt raspunzatorl pentru calculul Ji plata impozitulul pe profit.
:> Declararea, retinerea ~i plata impozitului pe dividende

Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adu-
narea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin
inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite aqionarilor sau asociatilor,
rezerve ~i alte destinatii, potrivit legii.
Conform art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica romana care distribuie/pla-
te~te dividende are obligatia sa retina, sa declare ~isa plateasca impozitul pe dividende
retinut catre bugetul de stat.
lmpozitul pe dividende se stabile~te prin aplicarea unei cote de impozit asupra divi-
dendului brut, dupa cum urmeaza:
Actionar/asociat Cota de impozit pe dividende

Persoanajuridica romana 16%
Persoanafizica romana 16%
Exemplul
ilustrativ
27
La sfar~itul anului N-1, o societate comerciala pe aqiuni a

1nregistrat un profit net de 200.000 lei. Aqionarii societatii sunt
o persoana fizica romana care detine 30% din capitalul social
~i o persoana juridica romana care detine din anul N-3 70%
din capitalul social. Cu ocazia intrunirii AGA in aprilie N, s-a
hotarat distribuirea profitului la dividende. Rata de distribuire a
dividendelor este de 50%.
Determinati:
a) Valoarea totala Ji pe beneficiari a dividendului brut;
b) lmpozitul pe dividende;
c) Valoarea dividendului net pe beneficiari;
d) Data scadenta a platii impozitului pe dividende.
Ill
Ghidpentrupregatireacandidatilorla examenu/deacces
Rezolvare:
a) Dividendul brut = 200.000 lei x 50% = 100.000 lei:

persoana fizica = 100.000 lei x 30% = 30.000 lei
persoana Juridica =100.000 lei x 70% = 70.000 lei
b) lmpozitul pe dividende:
persoana fizica = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei (conform art. 67 al in. (1) din Codul fiscal)
persoana juridica = 0 lei (dividendele sunt scutite de impozit, conform art. 36
al in. (4) din Codul fiscal)
c) Dividendul net:
persoana fizica = 30.000 lei - 4.800 lei = 25.200 lei
persoana juridica = 70.000 lei - O lei = 70.000 lei
d) lmpozitul pe dividende va fi platit in anul N, pana la data de 25 inclusiv a lunii ur-

matoare celei in care se plate~te dividendul, ori de cate ori aqionarii decid ridicarea
dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai tarziu de 25.01.N+ 1 (con-
form art. 67 al in. (1) din Codul fiscal), pentru dividendele distribuite aqionarilor, dar
neridicate.
lmpozitulpe venit
:, Sferade aplicare
Contrlbuablll Bazade lmpozltare

Persoanelefizice rezidente romane, cu Veniturile obtinute din orice sursa,atat din
domiciliul in Romania Romania,cat ~i din afara Romaniei
Persoanelefizice rezidente, altele decat Veniturile obtinute din orice sursa,atat

cele cu domiciliul in Romania din Romania,cat ~i din afara Romaniei,
incepand cu data de 1 ianuarie a anului
calendaristic urmator anului in care ace~tia
devin rezidenti in Romania
Persoanelefizice nerezidente care Venitul net atrlbuibil sediului permanent

desfa~oaraactivitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in
Romania
Persoanelefizice nerezidente care Venitul salarial net din aceastaactivitate

desfa~oaraactivitate dependenta in Romania dependenta
Persoanelefizice nerezidente care obtin Venitul determinat conform regulilor

alte venituri prevazute in titlul Ill din Codul fiscal, ce
corespund categoriei respective de venit
Ill
FISCALITATE
Comentariu:
Din ianuarie 2012, sfera de cuprindere a impozitului pe venit s-a largit cu luarea in
calcul ~i a veniturilor nerezidentilor, daca ace~tia indeplinesc conditiile de rezidenta
prevazute in Codul fiscal. Astfel, aceste persoane vor fi supuse impozitului pe venit
pentru veniturile obtinute din orice sursa,atat din Romania, cat ~i din afara Romaniei,
incepand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator anului in care ace~tia
devin rezidenti in Romania. Aici nu vom include rezidentii in statele cu care Romania
are conventii de evitare a dublei impuneri.
Tncursul anului calendaristic in care persoanele fizice nerezidente indeplinesc condi-
tiile de rezidenta, ele sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obtinute din
Romania. 0 persoana nu i~i poate schimba statutul din rezldent in nerezident ~i invers
pe parcursul unui an calendaristic.
Rezidentii statelor cu care Romania are inchelate conventii de evitare a dublei impuneri
trebuie sa i~i dovedeasca rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de au-
toritatea fiscala competenta din statul strain sau printr-un alt document eliberat de
o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei
conform legislatiei interne a acelui stat.
Persoanafizica rezidenta romana, cu domiciliul in Romania,care dovede~te schimbarea
rezidentei intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei
impuneri este obligata in continuare la plata impozitului pe veniturile obtinute din
orice sursa, atat din Romania, cat ~i din afara Romaniei, pentru anul calendaristic in
care are loc schimbarea rezidentei, precum ~i in urmatorii 3 ani calendaristici.
Intra in categoria veniturilor impozabile urmatoarele:

a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole, silvicultura ~i piscicultura;
g) venituri din premii ~i din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
Tnintelesul impozitului pe venit prezentam o enumerare selectiva a veniturilor care nu

sunt impozabile:
ajutoarele, indemnizatiile ~i alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate
din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor spe-
ciale, bugetele locale ~i din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe
nerambursabile, precum ~i cele de aceea~i natura primite de la alte persoane, cu
Ill
Ghidpentrupregatireacandidafilorla examenuldeacces
exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Tn normele

metodologice sunt specificate expres toate ajutoarele ~i indemnizatiile care fac
obiectul acestei reglementari;
sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigu-
rate, precum ~i orice alte drepturi, in bani sau in natura, primite de o persoana fizica
drept urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile
reprezentand daunele morale {vom include aici ~i sumele primite ea urmare a ex-
proprierii pentru cauza de utilitate publica, conform legii);
suma sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
veniturile primite ea urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunu-
rilor imobile ~i mobile din patrimoniul personal, altele decat ca~tigurile din trans-
ferul titlurilor de valoare;
bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de ~colarizare sau perfec-
tionare in cadru institutionalizat;
sumele sau bunurile primite cu titlu de mo~tenire ori donatie;
- veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice, de oficialii organismelor in-
ternationale sau de cetatenii straini pentru activitatea de consultanta realizata in
Romania care i~i desfa~oara activitatea in Romania.
Cota de impozit care se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse
din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe venit este de 16%.
Exista ~i exceptii, cum ar ft veniturile din jocuri de noroc sau cele din transferul propri-
etatilor imobiliare, care au o cota de impunere mai complexa.
:> lmpozitarea veniturilor din activita1i independente

,,Venituriledin activitafi independentecuprind veniturile comerciale,veniturile din profesii

libere~i venituriledin drepturi de proprietateintelectuala,realizatein mod individual ~i/sau
intr-o forma de asociere,inclusivdin activitafi adiacente."{art. 46-(1))
,,Suntconsideratevenituri comercialeveniturile din fapte de comert ale contribuabililor,
din prestaride servicii,altele decdtceleprevazutela a/in. (3),precum~idin practicareaunei
meserii."(art. 46-(2))
,,Constituievenituri din profesii libere veniturile obfinute din exercitareaprofesiilor medi-
cate,de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,expert contabil, contabil auto-
rizat, consultantdeplasamentin valori mobiliare,arhitect saua a/tor profesiireglementate,
desfa~uratein mod independent,in condifiife legii." {art. 46-(3))
,,Venituriledin valorificareasub oriceforma a drepturilor de proprietate intelectualaprovin
din brevetede invenfie,desene~i mode/e,mostre,marci de fabrica ~i de comerf,procedee
FISCALITATE
tehnice,know-how,din drepturi de autor $i drepturi conexedreptului de autor $ialtele ase-

menea."(art. 46-(4))
Vom prezenta in continuare fiecare categorie de venit:
lmpozitareaveniturilornete din activitiifl lndependentestabilitetn sistem

real (pe baza contabilitiifiiin partidii simplii)
Venitul net din activitati independente se determina ea diferenta intre venitul brut ~i
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din
contabilitatea in partida simpla.
Venitul net din actlvitatl Cheltuielile efectuate in scopul

= Venltul brut -
independente realizarii de venituri, deductlblle
Codul fiscal clasifica veniturile care pot fi incluse in venitul brut astfel:
1. sumele incasate ~i echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfa~urareaac-
tivitatii;
2. veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante uti-
lizate in legatura cu o activitate independenta;
3. ca~tigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate
independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva
a activitatii;
4. veniturile din angajamentul de a nu desfa~urao activitate independenta sau de a
nu concura cu o alta persoana;
5. veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o
activitate independenta;
6. veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ea aparate
de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.
In venitul brut se includ toate veniturile in bani ~i in natura, cum sunt: veniturile din
vanzarea de produse ~i de marfuri, veniturile din prestarea de servicii ~i executarea
de lucrari, veniturile din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii,
precum ~i veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile bane~ti
aferente afacerii, din alte activitati adiacente ~i altele asemenea. In venitul brut se
includ ~iveniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor
emise ~i neincasate pana la incetarea activitatii. Prin activitati adiacente se intelege
toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
Nu sunt considerate venituri brute:
1. aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la ince-
perea unei activitati sau in cursul desfa~urarii acesteia;
2. sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane

fizice sau ju rid ice;
Ghidpentrupregatireacandidatilorla examenuldeacces
3. sumele primite ea despagubiri;

4. sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul
realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contri-
buabili. Regulile genera le aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate in scopul
realizarii veniturilor sunt ~i urmatoarele:
a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective ~i sa fie justificate cu documente;
c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost
platite, inclusiv in cazul cheltuielilor reprezentand plati efectuate in avans care se
refera la alte exercitii fiscale.
Tncazul primelor de asigurare, acestea se pot deduce daca privesc active corporale sau
necorporale din patrimoniul afacerii sau vizeaza asigurarea de rise profesional.
Cheltuielile care pot fi deduse in limita sunt asemanatoare celor din cazul impozitului
pe profit, dar exista ~i modificari. Una dintre cele mai importante este cea referitoare
la cheltuielile privind sponsorizarea, care in cazul determinarii profitului impozabil
pentru o societate comerciala sunt considerate cheltuieli nedeductibile, in timp ce in
cadrul determinarii venitului net din activitati independente reprezinta o cheltuiala
deductibila limitat.
Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum ~i pentru acordarea de burse private,
efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata
conform formulei:
Cheltuieliledeductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare,

Bazade Venitul
mecenat,pentru acordareade burseprivate,cheltuielile de
calcul brut
protocol, cotizatiile platlte la asociatiileprofesionale
cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata

conform formulei:
Cheltuieliledeductibile, altele decat cheltuiellle de sponsorizare,

Bazade Venitul
mecenat,pentru acordareade burseprivate,cheltuielile de
calcul brut
protocol, cotizatiile platite la asociatiileprofesionale
cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2%
la fondul de salarii realizat anual;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii
etc.
La fel ea in cazul profitului impozabil, in cadrul activitatilor independente se pot inre-
gistra cheltuieli nedeductibile cum ar fi:
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei
sale;
FISCALITATE
cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe te-

ritoriul Romaniei sau in strainatate;
impozitul pe venit datorat;
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv in scopul desfa~urarii activitatii ~i a caror masa totala maxima autorizata
nu depa~e~te 3.500 kg ~i nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand ~i
scaunul ~oferului, aflate in proprietate sau in folosinta, in acelea~i conditii ea cele
aferente impozitului pe profit;
donatiile de orice fel;
amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere ~i penalitatile datorate
autoritatilor romane ~i straine, altele decat cele platite conform clauzelor din con-
tractele comerciale etc.
Exemplul
ilustrativ
28
O persoana fizica obtine venituri din exercitarea profesiei liberale

de evaluator imobiliar. Aceasta efectueaza plati anticipate in
contul impozitului pe venit in suma de 1.200 lei (300 lei plata
trimestriala). La sfar~itul anului constata realizarea urmatoarelor
venituri ~i cheltuieli:
- lei -
lndicatori Sume
Venituri din prestarea activitatii de evaluator 95.000
Venituri din sponsorizari 10.000
Cheltuieli:
- cheltuieli cu materialele 20.000
- cheltuieli cu chiria 12.000
- cheltuiell cu personalul angajat 10.000
- cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze 25.000
- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000
- cheltuieli cu protocolul 2.500
- alte cheltuieli deductibile 4.000
Separat de cheltuielile de mai sus se inregistreaza o cheltuiala

de 2.200 lei cu amenzi pentru nerespectarea unor reglementari
legale.
Determinati impozitul pe veniturile din activitatl independente.
Rezolvare:
Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui sa determinam mai intai venitul net.
Venit net = Venit brut - Cheltuieli deductibile

Ven it brut = Veniturile din prestarea activitatii de evaluator
Nu vom include veniturile obtinute din sponsorizare.
Venit brut = 95.000 lei
Cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele; chiria, personalul, energia electrica,
alte cheltuieli deductibile
Cheltuieli deductibile = 20.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei + 25.000 lei + 4.000 lei =
71.000 lei
Cheltuiala cu amenzile este considerata a fi nedeductibila.
Cheltuielile cu sponsorizarea ~i cu protocolul sunt deductibile limitat.
Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile in limita unei cote de 5% aplicate dife-
rentei dintre venitul brut ~i cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile cu sponso-
rizarea ~i protocolul in acest caz.
Cheltuielile de sponsorizare deductibile = (95.000 lei - 71.000 lei) x 5% = 1.200 lei
Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicate diferentei
dintre venitul brut ~i cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare
~i protocol.
Cheltuielile de protocol= (95.000 lei - 71.000 lei) x 2% = 480 lei
Venit net= 95.000 lei - 71.000 lei - 1.200 lei - 480 lei = 22.320 lei
lmpozit calculat = 22.320 lei x 16% = 3.571 lei
lmpozit anual = 3.571 lei - 1.200 lei = 2.371 lei
Obligatii:
Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze
~i sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare
privind evidenta contabila, ~i sa completeze Registrul-jurnal de incasari ~i plati, Regis-
trul-inventar ~i alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectueaza in sistem real
au obligatia sa completeze Registrul de evidenta fiscala, in vederea stabilirii venitului
net anual.
lmpozitareaveniturilornete din activitafi independentepe baza de norme

devenit
Venitul net dintr-o activitate independenta care este desfa~urata de contribuabil, indi-
vidual, fara salariati, se poate determina pe baza normelor de venit.
Ministerul Finantelor Publice elaboreaza nomenclatorul activitatilor pentru care veni-
tul net se stabile~te pe baza normelor anuale de venit. Direqiile genera le regionale ale
finantelor publice au obligatia de a stabili ~i publica anual normele de venit.
Ill
FISCALITATE
Norma de venit pentru fiecare activitate independenta desfa~urata de contribuabll

care genereaza venit comercial nu poate fi mai mica decat 12 salarii de baza minime
brute pe tara garantate in plata.
f n cazul in care un contribuabil desfa~oara o activitate independenta pe perioade mai
mici decat anul calendaristic, norma de venlt aferenta acelei activitati se corecteaza
proportional, astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfa-
~urata activitatea respectiva.
Daca un contribuabil desfa~oaradoua sau mai multe activitati care genereaza venituri
comerciale, venitul net din aceste activitati se stabile~te prin insumarea nivelului nor-
melor de venit corespunzatoare fiecarei activitati.
fn cazul in care un contribuabil desfa~oara o activitate pentru care stabilirea venitului
impozabil tine cont de normele de venit ~i o alta activitate pentru care se tine cont de
contabilitatea in partida simpla, atunci venitul net din activitatile independente des-
fii~urate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla.
ln situatia in care in anul fiscal anterior au inregistrat un venit brut anual mai mare
decat echivalentul in lei al sumei de 700.000 euro, incepand cu anul fiscal urmator au
obligatia determinarii venitului net anual in sistem real.
Contribuabilii care obtin venituri din activitati independentl:?,impu~i pe baza de norme
de venit, precum ~i cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au
dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real.
Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida sim-
pla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi ~i se
considera reinnoita pentru o noua perioada daca contribuabilul nu solicita revenirea
la sistemul anterior.
Optiunea pentru determinarea venitului net in sistem real se exercita prin completarea
declaratiei privind venitul estimat I norma de venit cu informatii privind determinarea
venitului net anual in sistem real ~i depunerea formularului la organul fiscal competent
pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
Exemplul
ilustrativ
29
O persoana fizica din municipiul Bucure~ti inregistreaza in cursul

unui an urmatoarele venituri ~i cheltuieli:
- venituri de 12.000 lei din activitatea de vanzare de flori;
- cheltuieli de 4.000 lei privind materialele folosite in activitatea sa.
Contribuabilul i~i desfa~oara activitatea individual, fara a avea
angajati. Pentru activitatea de florarie, norma anuala de venit a
fost stabilita la 14.000 lei.
Determinati impozitul pe baza de norme de venit ~i pe baza de
venit net folosind datele din contabilitatea in partida simpla .

Ghidpentrupregatireacandida1ilor la examenuldeacces
Rezolvare:
lmpozltare pe baza de norme de venlt

Norma stabilita = 14.000 lei
lmpozit pe venit = 14.000 lei x 16% = 2.240 lei
lmpozltarepe bazade venit net pe bazadatelordin contabllltateain partidasimpla

Venit net= 12.000 lei - 4.000 lei = 8.000 lei
De~i contribuabilul a obtinut un impozit mai mic in cazul impozitarii pe baza de venit
net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta va trebui sa plateasca
impozitul determinat pe baza de norma de venlt daca nu a optat altfel pana la 31 ia-
nuarie anul curent.
Obligatie:
Contribuabilii care desfa~oara activitati pentru care venitul net se determina pe baza
de norme de venit au obligatia sa completeze numai partea referitoare la venituri din
Registrul de evidenta fiscala ~i nu au obligatii privind evidenta contabila.
Refinereala sursaa impozituluireprezentdndplafi anticipatepentru unele

venituridin activitafi lndependente
,,Pentru urmiitoarele venituri, pliititorii persoane ju rid ice sau alte entitiifi care au ob/igafia
de a conduce evidenfii contabilii au obligafia de a calcula, de a refine ~i de a vira impozit
prin refinere la sursii, reprezentdnd p/iifi anticipate, din veniturile pliitite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectualii;
b) venituri din activitiifi desfii~urate in baza contractelorlconvenfiilor civile incheiate po-
trivit Codului civil, precum ~i a contractelor de agent( ...);
c) venituri din activitatea de expertizii contabilii ~i tehnicii, judiciarii ~i extrajudiciarii;
d) venitu/ obfinut de o persoanii fizicii dintr-o asociere cu o persoanii juridicii contribuabil
(...) care nu genereazii o persoanii juridicii." (art. 52-( 1))
lmpozitul care trebuie retinut se stabile~te dupa cum urmeaza:
Venituri Mod de calcul

Venituri din drepturi de proprietate (Venit brut - Contributii sociale
intelectuala obligatorii retinute la sursa) x 10%
Venituri din activitati desfa~urate in baza (Venit brut - Contributii sociale
contractelor/conventiilor civile obligatorii retinute la sursa) x 10%
Ill
FISCALITATE
Venituri Mod de calcul

Venituri din activitatea de expertiza (Venit brut - Contributii sociale
obligatorii retinute la sursa) x 10%
Venit obtinut de o persoana fizica Venituri care ii revin persoanei fizice
dintr-o asociere cu o persoana juridica din asociere x 3% (cota de impunere
contribuabil care nu genereaza o pentru impozitul pe veniturile
persoana juridica microintreprinderilor)
lmpozitul ce trebuie retinut anticipat in timpul anului la momentul platii venitului se

stabile~te.aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contri-
butiile sociale obligatorii retinute la sursa.
lmpozitul pe venit anual se calculeaza aplicand cota de impozitare de 16% asupra unui
venit net, determinat pe baza urmatoarei formule de calcul:
Venit brut obtinut

- Cheltuiala forfetari deductibili (20% sau 25%*)
- Contributiile sociale obligatorii plitite
= Venit net
* Cota forfetara de cheltuiala deductibila este de 20% in cazul operelor literare ~i de 25% in
cazullucrarilorde arta monumentala.
Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:

lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii ~i cladiri de mari dimen-
siuni, interior-exterior;
lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra,
marmura ~i altele asemenea;
lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii
publice.
Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde:

sumele incasate, precum ~i echivalentul in lei al veniturilor in natura primite in
cursul anului;
retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit; ~i
contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.
Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza
tehnica, la locul ~i la data primirii acestora.
fn cazul exploatarii de catre mo~tenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, pre-

cum ~i in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita ~i al remuneratiei compen-
satorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a

Ghidpentrupregatireacandidatilorla examenulde acces
sumelor ce le revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea

venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli.
Exemplul
ilustrativ
50
O persoana salariata realizeaza intr-un an urmatoarele venituri:

- in ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale
uriei opere literare;
- in septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de autor
aferente unei opere monumentale.
Determina\i impozitul pe venit anual.
Rezolvare:
Jn cursul anului se retine un impozit de 10% din venitul brut sub forma de plati anti-
cipate de catre platitorul veniturilor.
Observa\ie:
in cazul in care contribuabilul (autorul) nu obtine ~i alte venituri, cum ar fi, de exemplu,
cele din salarii sau din activitati independente, vor fi retinute ~i contributia individuala
la asigurarile sociale (10,5%) ~i contributia la asigurarile sociale de sanatate (5,5%). in
caz contrar, aceste contributii nu se retin.
Cheltuielile forfetare vor fi de 20% pentru opera literara ~i de 25% pentru cea monu-
mentala.
Venit net= Venit brut -Cheltuieli forfetare - Contributii sociale obligatorii platite
Venit brut din opera literara = 3.000 lei - 3.000 lei x 20% = 2.400 lei
lmpozit anual = 2.400 lei x 16% = 384 lei
Venit brut din opera monumentala = 10.000 lei -10.000 lei x 25% = 7.500 lei
lmpozit anual = 7.500 lei x 16% = 1.200 lei
:> lmpozitul pe veniturile din salarii
Venituriledin salar/1JI veniturlleasimi/atesalariilor

,,Suntconsideratevenituri din salarii toate veniturile in bani ~i/sauin naturii obfinute de o
persoanii fizica cedesfii~oariio activitate in baza unul contract individual de munca sau a
Ill
FISCALITATE
unui statut specialprevazut de lege,indiferent deperioada la careserefera,de denumirea

veniturilor ori de forma sub careele seacorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca."(art. 55-(1))
Comentariu:
Normele metodologice vin sa clarifice veniturile impozabile din salarii primite pentru
munca prestata ea urmare a contractului individual de munca sau a contractului co-
lectiv de munca. Acestea sunt sume primite pentru munca prestata ea urmare a con-
tractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum ~i pe baza
actului de numire:
salariile de baza;
sporurile ~i adaosurile de orice fel;
indemnizatiile pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului
de munca, pentru carantina, precum ~i alte indemnizatii de orice fel;
recompensele ~i premiile de orice fel;
sumele reprezentand premiul anual ~i stimulentele acordate;
sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat
cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului ~i fa-
miliei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum ~i eventualele
prejudicii suferite de acesta ea urmare a intreruperii concediului de odihna;
sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
valoarea nominala a tichetelor de masa, a tichetelor de cre~a, a tichetelor de va-
canta, acordate potrivlt legii;
Observatie:Numarul de tichete de masa reprezinta numarul de zile efectiv lucra-
toare din luna respectiva. Nu pot fi acordate tichete de tnasa in perioada in care
salariatul se afla in concediu sau se deplaseaza in interes de serviciu in alta loca-
litate ~i beneficiaza de diurna.
orice alte ca~tiguri in bani ~i in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ea
plata a muncii lor.
Codul fiscal clasifica drept venituri considerate asimilate salariilor ~i alte venituri im-
pozabile care nu provin din munca prestata ea urmare a contractului individual de
munca, dar care pot fi cu u~urinta asimilate acestora. Enumerarea lor este cu caracter
exemplicativ, cu scopul de a lamuri natura acestora:
a) indemnizatiile, precum ~i orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul orga-
nelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii;
b) indemnizatia lunara bruta, precum ~i suma din profitul net, cuvenite administra-
torilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o au-
toritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum ~i la regiile
autonome;
c) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prin
subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net;
Ill
Ghidpentrupregatireacandidajilorla examenulde acces
d) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul

de administratie, membrii directoratului ~i ai consiliului de supraveghere, precum
~i in comisia de cenzori;
e) indemnizatia administratorilor, precum ~i suma din profitul net cuvenite adminis-
tratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de aduna-
rea generala a aqionarilor;
f) sumele reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu
acestea, precum ~i actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor ho-
tarari judecatore~ti ramase definitive ~i irevocabile;
g) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcu-
renta, stabilite conform contractului individual de munca;
h) indemnizatia primita de angajati pe perioada delegarii ~i deta~arii in alta localitate,
in tara ~iin strainatate, in interesul serviciului, precum $i orice alte sume de aceea~i
natura, pentru partea care depa~e~tede 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a
Guvernului pentru personalul din institutiile publice;
i) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Exemplul
ilustrativ
:31-----------,
Pentru deplasarea pe o perioada de 4 zile a unui salariat la una

dintre fabricile societatii aflate intr-o alta localitate i se acorda
acestuia un avans spre decontare de 600 lei reprezentand diurna,
cheltuielile de deplasare ~i costurile de cazare. Pol.iticasocietatii
este sa acorde diurna de 50 lei/zi.
Determinatitratamentul fiscalal sumeiaeordateea diurna din
punetul de vedere al impozitului pe venit.
Rezolvare:
Din calcule reiese ea diurna acordata salariatului este de 200 lei (4 zile x 50 lei/zi).
Limita legala este de 170 lei (4 zile x 2,5 x 17 lei/zi}, suma fiind deductibila la calculul
impozitului pe profit.
Diferenta de 30 lei (200 lei - 170 lei) este considerata venit asimilat salariilor.
Pe langa veniturile salariale sau cele asociate salariilor, o persoana poate obtine di-
ferlte avantaje in bani ~i in natura in legatura cu locul de munca (de la terti sau ea
urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale
intre parti}, dar de natura personala, acestea fiind totodata considerate venituri im-
pozabile:
FISCALITATE
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii,
in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la lo-
cul de munca;
Daca vorbim de vehiculul companiei, evaluarea folosintei cu titlu gratuit a acestuia se

face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a aces-
tuia. Tncazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este eva-
luat la nivelul chiriei. Daca autoturismul este folosit ~i in interes propriu, ~i in interesul
afacerii de catre salariat, atunci valoarea avantajului este proportionala cu numarul de
kilometri parcur~i in interes propriu.
Exemplul
ilustrativ32
O persoana fizica prime~te de la locul de munca pentru folosinta

proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 35.000 lei.
Care este valoarea avantajului primit de salariat?
Rezolvare:
Tnacest caz, valoarea lunara a avantajului este considerata a fi 35.000 lei x 1,7% = 595 lei.
Daca presupunem ea persoana fizica va folosi autoturismul in principal in interes de

serviciu ~i doar 10% din numarul de kilometri sunt parcur~i intr-o luna in interes pro-
priu, valoarea avantajului va fi de 595 lei x 10% = 59,5 lei.
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum ~i alte bunuri
sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
Ca o completare, trebuie spus ea veniturile in natura, precum ~i avantajele in natura
primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietel la locul ~i data acordarii avanta-
jului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ea diferenta intre pretul pietei
la locul ~i data acordarii avantajului ~i suma reprezentand plata partiala.
Exemplul
ilustrativBB -----------.
Un salariat prime~te sub forma unor venituri in natura 20 kg de

cafea, produsa in cadrul unitatii la care este angajat. Costul de
produqie al unui kilogram de cafea este de 50 lei.
Determina11 suma totala considerata avantaj in natura.
Ill
Rezolvare:
Venitul suplimentar al salariatului va fi de 50 lei/kg x 20 kg = 1.000 lei, la care se va

adauga ~i TVA datorata, deci suma totala considerata avantaj in natura ce trebuie tre-
cuta pe statul de salarii va fi: 1.000 lei + 1.000 lei x 24% ==1.240 lei.
c) imprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele ~i costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in
scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt be-
neficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat
cele obligatorii;
h) tichete-cadou acordate potrivit legii.
Avand in vedere caracterul lor obligatoriu in indeplinirea sarcinilor de serviciu, urma-

toarele avantaje sunt considerate neimpozabile din punctul de vedere al salariatului:
contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru anga-
jatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii per-
soane fizice;
diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative ~i spor-
tive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform leg ii;
contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru anga-
jatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant.
Tot in acela~isens,Codul fiscal a stabilit o serie de venituri care nu sunt incluse in cate-
goria veniturilor salariale, deci nu sunt considerate impozabile:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile

proprii ea urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave ~i incurabile,
ajutoarele pentru na~tere,veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai sala-
riatilor, cadourile oferite salariatelor etc.
Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia

Pa~telui, zilei de 1 iunie, Craciunului ~i a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,
precum ~i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile,
in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de
mai sus, nu depa~e~te 150 lei;
Ill
FISCALITATE
Exemplul
ilustrativ54
Cu ocazia zilei de 8 martie, un angajator ii ofera fiecarei angajate

un cadou in valoare de 200 lei reprezentand produse cosmetice ~i
un bi let de intra re la un concert in valoare de 70 lei.
Determina1i partea care va fi inclusa in venitul impozabil.
Rezolvare:
Conform Codului fiscal, doar 150 lei/angajata reprezinta venit neimpozabil din punctul
de vedere al impozitului pe venit retinut salariatilor in cauza, iar cheltuiala societatii
este deductibila la calculul impozitului pe profit. Suma nu se supune contributiilor
sociale.
Parteacare depa~e~teaceastavaloare va fi inclusa in baza de impozitare a impozitului pe
venit ~i in baza de aplicare a contributiilor sociale (270 lei - 150 lei = 120 lei/angajata).
b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia

in vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii,
potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin ca-
drul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul
din sectorul qe aparare nationala, ordine publica ~i siguranta nationala, precum ~i
compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor spe-
ciale;
d) cazarea ~i contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor
publice, a angajatilor consulari ~i diplomatici care lucreazain afara tarii, in conformitate
cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie
~i de lucru, a alimentatiei de proteqie, a medicamentelor ~i materialelor igienico-sa-
nitare, a altar drepturi de proteqie a muncii, precum ~i a uniformelor obligatorii ~i a
drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in
care angajatii i~i au domiciliul ~i localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la
nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se
suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) indemnizatiile ~i orice alte sume de aceea~inatura, primite de salariati, pe perioada
delegarii ~i deta~arii in alta localitate, in tara ~i in strainatate, in interesul serviciului, in
limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din
institutiile publice, precum ~i cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport
~i cazare;
Ill
Exemplul
ilustrativ
55 -----------.
O societate i~i trimite un angajat in delegatie cu ma~ina firmei

pentru 5 zile. Acestuia i se acorda o diurna de 50 lei/zi ~i, la
plecare, prime~te un avans de 1.250 lei. Salariatul aduce spre
decontare:
- bonuri de la supermarket in valoare de 100 lei;
- factura de la hotel de 650 lei (600 lei cazare ~i 50 lei parcare);
- facturi de la restaurant pentru salariat de 300 lei ~i pentru o
cina cu partenerul de afaceri de 100 lei;
- bonuri de benzina de 200 lei, din care 150 lei sunt justificati pe
baza foii de parcurs.
Stabilili regimul sumei primite ~i decontate de angajatul trimis
in delegalie.
Rezolvare:
Sumele care se pot deconta de catre societate:

- diurna = 5 zile x 50 lei/zi = 250 lei
- factura de la hotel (cazare ~i parcare) = 600 lei + 50 lei = 650 lei
- factura pentru cina cu partenerul de afaceri = 100 lei
- bonurile de benzina = 150 lei
Total= 1.150 lei
Dlurna deductibila (nu intra in veniturile impozabile) = 5 zile x 2,5 x 17 lei/zi = 212,5 lei
Diurna nedeductibila = 250 lei - 212,5 lei= 37,5 lei
Sumele care nu pot fi decontate de catre societate:

- bonurile de la supermarket= 100 lei
- facturile de la restaurant pentru salariat = 300 lei
- bonurile de benzina nejustificata = 200 lei - 150 lei = SOlei
Total = 450 lei
In situatia in care societatea decide sa ii deconteze salariatului cheltuielile enumerate

mai sus, acestea pot fi incluse in statul de salarii, cheltuiala fiind astfel deductibila.
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mu-

tare in interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate
situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa
absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare;

FISCALITATE
j) veniturile din salarii, ea urmare a activitatii de creare de programe pentru cal-

culator;
k) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfa-
~urate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv;
I) costul abonamentelor telefonice ~i al convorbirilor telefonice, lnclusiv cartelele te-
lefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu.
Deducereapersona/a
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume
sub forma de deducere persona la, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Daca o persoana
fizica obtine venituri impozabile din salaril la mal multe locuri de munca, deducerea se
va acorda doar la unul dintre acestea.
La baza stabilirii nivelului deducerilor personale stau salariul brut ~i numarul persoa-
nelor aflate in intretinere. Situatia deducerilor la calculul impozitului pe venit de care
poate beneficia salariatul este urmatoarea:
Tip deducere Venitlunar Sumi deducere

brut
DeducereapersonalA Pana la fara persoane in intretinere - 250 lei
1.000 lei
pentru o persoana in intretinere - 350 lei
pentru doua persoane in intretinere - 450 lei
pentru trei persoane in intretinere - 550 lei
pentru patru sau mai multe persoane in

intretinere - 650 lei
fntre 1.000 lei (250 + 100 x Nr. persoane in intretinere) x
~i 3.000 lei [1 - (Venit brut - 1.000) I 2.000]
Peste Nu se acorda deducere personala
3.000 lei
Deducereacotizatiei - Suma platita in luna respectiva
sindicale
Deducereacontributiei la - Contributia lunara, in limita a 400 euro anual*
schemelefacultative de
pensiiocupationale
Deducereaspeclalii - Se acorda lunar, dupa incheierea perioadei de
pentru credite diminuare a ratei.
Reprezinta rata din aceasta perioada, dar nu mai

mult de 900 lei/luna.
* Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro,
pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat
de BNRin vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
Platitorulde venituri din salariicumuleazasumelein euro reprezentandcontributiile retinute

pentru fondurile de pensiifacultative~iverificaincadrareain plafonul deductibil prevazutde
lege.
Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de famille, rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale
carei venituri, impozabile ~i neimpozabile, nu depa~esc 250 lei/luna. Conform Codului
civil sunt considerati rude de gradul intai parintii ~i copiii, iar rude de gradul al doilea,
bunicii, nepotii ~i fratii/surorile.
Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati
intretinuti.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere la calculul deducerii personale, po-
trivit prevederilor art. 56 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele fizice care detin terenuri
agricole ~i silvice in suprafata de peste 10.000 m 2 in zonele colinare ~i de ~es~i de peste
20.000 m 2 in zonele montane.
Codul fiscal, prin normele metodologice, vine cu o completare la metoda de evaluare
a veniturilor lunare ale persoanelor aflate in intretinere. Pentru a compara venitul lunar
realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 250 lei lunar se va proceda astfel:
a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura
pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor ~i altele asemenea, venitul lunar realizat de per-
soana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate
intr-o luna;
Exemplul
ilu5trativ
56 -------------.
O persoana fizica are in intretinere un parinte, iar acesta din

urma obtine lunar venituri din pensii de 200 lei ~i venituri din
indemnizatii de 230 lei.
Determinati din punctul de vedere al deduceriipersonaledaca
parintele poate fi consideratpersoanaaflata in intretinere.
Rezolvare:
Avand in vedere ea venitul lunar total (430 lei) depa~e~te valoarea de 250 lei, acesta
nu este considerat, din punctul de vedere al deducerii personale, o persoana aflata in
intretinere.
b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de ca~tiguri la jocuri de noroc,
premii la diverse competitii, dividende, dobanzi ~i altele asemenea, venitul lunar rea-
FISCALITATE
lizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului

realizat la numarul de luni ramase pana la sfar~itul anului, exclusiv luna de realizare a
venitului;
Exemplul
ilustrativ'37
O persoana ii are in intretinere pe fiul sau, care obtine in luna

februarie un ca~tig la jocuri de noroc de 4.000 lei.
Determinati din punctul de vedere al deducerii personale daca

fiul poate fi considerat persoana aflata in intretinere.
Rezolvare:
Conform Codului fiscal, venitul lunar pentru acesta ii vom afla prin impartirea cuantu-
mului venitului ocazional obtinut (4.000 lei) la numarul de luni ramase pana la finalul
anului (10 luni) ~i vom obtine o suma de 400 lei/luna. In aceasta situatie, fiul nu mai
este considerat in intretinere, iar persoana nu va beneficia de deducere personala
suplimentara in urma lui. Yncazul in care ca~tigul era de 2.000 lei, rezulta o suma de
200 lei/luna, ~i atunci fiul era considerat in intretinere.
c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat ~i aleatorii,
venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
Exemplul
ilustrativ'38 --------~
O persoana fizica are venituri din pensie de 150 lei/luna. Tnplus,

aceasta obtine venituri din dobanzi aferente depozitelor in suma
de 40 lei/luna.
Determinati din punctul de vedere al deducerii personale

daca persoana fizica poate fi considerata persoana aflata in
intretinere.
Rezolvare:
In acest caz, cuantumul veniturilor lunare este de 190 lei, mai mic de 250 lei, deci per-

soana va fi considerata in intretinere.
. Determlnareaimpozltuluipe venituldin salar/1

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza $i
se retine la sursa de platitorii de venituri.
Metodologia de determinare a impozitului pe venit este urmatoarea:
Venitul brut
- Contributiile obllgatoril aferente unei lunl:
contributla la asiguririle soclale (CAS) = Venltul brut x 10,5%
contrlbutia la aslguririle soclale de sinitate (CASS)= Venitul brut x 5,5%
contrlbutia la aslguririle pentru Jomaj (CAJS)= Venltul brut x 0,5%
- Deducerea personali acordati
- Cotlzatia sindicali (plititi in luna respectlvi)
- Contributiile la fondurile de pensii facultative (in limita echivalentului in lei a
400 euro/an)
- Deducerea speclali pentru credite
= Venitul net impozabil
Modul de calcul al lmpozitului pe salaril este prezentat in continuare:

lmpozitul din salarii = Venitul net lmpozabll x 16%
Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din
impozitul stabilit mai sus, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza $i
funqioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum $i pentru acordarea de burse
private, conform legii.
Tnceea ce prive$te plata impozitului pe profit, platitorii de salarii $i de venituri asimilate
salariilor au obligatia de a calcula $idea retine impozitul aferent veniturilor fiecarei Iuni
la data efectuarii platii acestor venituri, precum $i de a-I vira la bugetul de stat pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Exceptie fac platitorii de venituri din salarii $i venituri asimilate salariilor obligati sa vire-
ze impozitul pe venit pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru
care se datoreaza daca se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, persoane juridice, cu
exceptia institutiilor publice, care in anul anterior au avut un numar mediu de pana la
3 salariati exclusiv;
b) persoane juridice platitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au inregis-
trat venituri totale de pana la 100.000 euro $i au avut un nu mar mediu de pana la 3 sa-
lariati exclusiv;
c) persoane ju rid ice platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor care, in
anul anterior, au avut un numar mediu de pana la 3 salariati exclusiv;
d) persoane fizice autorizate $i intreprinderi individuale, precum. $i persoane fizice
care exercita profesii libere $i asocieri fara personalitate juridica constituite intre per-
FISCALITATE
soane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de
munca.
Exempleprivind determinarea impozitului pe venit
Exemplul
ilustrativ:39
O persoana i~i schimba locul de munca intr-o alta localitate decat

cea de domidliu, motiv pentru care beneficlaza de o indemnizatie
de instalare de 75% din salarlul de baza. Salarlul de baza brut
obtinut este de 2.000 lei. Aceasta persoana are in intretinere sotia
~i mama; prima nu obtine venituri, iar a doua obtine venituri de
200 lei din pensii ~i detine ~i un teren agricol de 25.000 m 2
Determinati contributiile salariale ~i impozitul pe veniturile din
salarii.
Rezolvare:
Pentru determinarea impozitului trebuie sa se determine venitul brut.

lndemnizatia de instalare nu este inclusa in venitul brut, aceasta acordandu-se o sin-
gura data ~i doar la schimbarea locului de munca intr-o alta localitate decat cea de
domiciliu.
Persoane in intretinere:
- sotia este persoana in intretinere pentru ea nu obtine niciun venit;
- mama nu poate fi considerata persoana aflata in intretinere pentru ea are terenuri
agricole peste limita prevazuta.
Determinarea impozitului se realizeaza astfel:
- CAS = 2.000 lei x 10,5% = 21 Olei
- CASS= 2.000 lei x 5,5% = 110 lei.
- CAJS= 2.000 lei x 0,5% = 10 lei
Venit net= 1.670 lei
- Deducerea persona la de baza = 350 x [1 - (2.000 lei - 1.000) I 2.000] = 175 lei, deci
180 lei
Venit impozabil = 1.490 lei
lmpozit = 1.490 lei x 16% = 238 lei
Salariul net obtinut (incasat) =2.000 lei - 210 lei - 110 lei - 10 lei - 238 lei = 1.432 lei
Cuantumul drepturilor salariale = 1.432 lei+ 2.000 lei x 75% = 2.932 lei
Ghidpentrupregatireacandida1ilor la examenu/deacces
Exemplul
ilu5trativ
40
O persoana fizica este salariat al unei companii producatoare de

produse alimentare, cu contract individual de munca. Aceasta
obtine urmatoarele venituri aferente unei luni:
- salariul de incadrare 1.300 lei;
- sporul de vechime 20% din salariul de incadrare;
- prime~te cadouri in valoare totala bruta de 400 lei pentru cei
doi copii minori pe care ii are in intretinere;
- prime~te 21 de tichete de masa in valoare de 9 lei/tichet;
- prime~te un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vita
evaluata la un pret unitar de vanzare de 15 lei/kg, fara TVA;
- folose~te autoturismul societatii in weekend in scop personal,
fiindu-i atribuit un avantaj in suma de 340 lei. Autoturismul nu
este folosit ~i in alte scopuri.
Salariatul este membru de sindicat ~i plate~te o cotizatie de 50 lei

lunar.
Determinaticontributiilesalariale~i impozitul pe veniturile din

salarii.
Rezolvare:
Se determina venitul brut impozabil, care cuprinde:

- salariul de incadrare 1.300 lei;
- sporul de 20% din salariul de incadrare, de 1.300 lei x 20% = 260 lei;
- cadourile care se asimileaza salariului sunt incluse ~i in baza de calcul al contribu-
tiilor daca contravaloarea acestora este peste limitc1 legala de 150 lei/persoana. in
acest caz, valoarea este de 400 lei pentru cei doi copii, deci 200 lei/copil, iar potrivit
Codului fiscal doar suma de 150 lei din aceasta este considerata venit neimpozabil.
Prin urmare, diferenta de 100 lei va fi asimilata salariului;
- valoarea tichetelor de masa nu se asimileaza salariului, deci nu este inclusa in baza
de impozitare pentru contributii, dar este supusa impozitului pe venit;
- avantajele in natura de genul stimulentului sunt evaluate la pretul de piata ~i sunt
asimilate salariului. Valoarea stimulentului se determina astfel:
1O kg x 15 lei/kg + 10 kg x 15 lei/kg x 24% = 186 lei;
- avantajele in suma de 340 lei sunt asimilate salariului ~i intra in baza de impozitare
pentru contributiile sociale.
Ill
FISCALITATE
Observatie:
Daca utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii se face in scopul deplasarii de la
domiciliu la locul de munca ~i invers, aceasta suma va fi considerata neimpozabila.
Venit brut = 1.300 lei + 260 lei + 100 lei + 186 lei + 340 lei = 2.186 lei
- CAS = 2.186 lei x 10,5% = 230 lei
- CASS= 2.186 lei x 5,5% = 120 lei
- CAJS= 2.186 lei x 0,5% = 11 lei
Venit net= 1.825 lei
- Deducerea personala de baza = 450 x [1 - (2.186 lei - 1.000) I 2.000] = 183 lei, deci
190 lei
+ Valoarea tichetelor de masa (21 tichete x 9 lei/tichet) = 189 lei
lmpozit pe venitul din salarii = 1.824 lei x 16% = 292 lei
Exemplul
ilustrativ41
Un angajat obtine lunar un salariu de baza brut de 2.400 lei.

Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectiva
desfa~oara o activitate dependenta, cu program redus, obtinand
un salariu IL1narde baza brut de 900 lei. Contribuabilul nu are
persoane in intretinere.
Determinati contributiilesalariale~i impozitul pe veniturile din
salarii.
Rezolvare:
Angajatul nu are persoane in intretinere, deci deducerea personala este de 250 lei.
Aceasta se va acorda doar la un singur loc de munca, iar pentru exemplul de fata,
acesta va fi eel unde desfa~oara activitate cu program intreg.
Loe de munca principal:

- CAS = 2.400 lei x 10,5% = 252 lei
- CASS= 2.400 lei x 5,5% = 132 lei
- CAJS= 2.400 lei x 0,5% = 12 lei
= Venit net = 2.004 lei
- Deducerea personala de baza =250 x [1 - (2.400 lei - 1.000) I 2.000] =75 lei
Ill

Salariul net obtinut (incasat) = 2.400 lei - 252 lei - 132 lei - 12 lei - 309 lei= 1.695 lei
Loe de munca secundar:
Venit brut = 900 lei

- CAS = 900 lei x 10,5% = 95 lei
- CASS= 900 lei x 5,5% = 50 lei
- CAJS= 900 lei x 0,5% = 5 lei
Venit net= 750 lei = Venit impozabil
lmpozit = 750 lei x 16% = 120 lei
Venit net incasat = 900 lei - 120 lei - 95 lei - 50 lei - 5 lei = 630 lei
:> lmpozitul pe veniturile din cedarea folosin1ei bunurilor

,,Venituriledin cedareafolosinfei bunurilor sunt veniturile,in bani ~i/sauin natura, prove-
nind din cedareafolosinfeibunurilor mobile~iimobi/e,obfinute de catreproprietor,uzufruc-
tuar sou aft definator legal,altele deccltvenituriledin activitafi independente."(art. 61-(1))
Comentariu:
Normele metodologice explica natura veniturilor care Intra in aceasta categorie, res-
pectiv:
- veniturile din inchirieri ~i subinchirieri de bunuri mobile ~i imobile;
- veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
Veniturileobfinute din inchirieri ~i subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea
folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor ~i altele asemenea, a caror
folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, aren-
dare ~i altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama,
afi~aj ~i publicitate.
Venitu/brut din cedareafolosinfei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veni-
turile din arendarea bunurilor agricole, reprezinta totalitatea sumelorin bani ~i/sau echi-
valentul in lei al veniturilor in natura stabilite potrivit contractului incheiat intre parti,
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii acestora.
Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale,
in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate
de cealalta parte contractanta.
Cheltuielile care trebuie efectuate de proprietar la imobile sunt cele legate de intre-
tinerea ~i repararea locuintei inchiriate, ea, de exemplu:
FISCALITATE
- intretinerea in bune conditli a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, ele-

mentelor de construqie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperi~, fatada, curtile ~i
gradinile, precum ~i spatii comune din interiorul cladirii, ea,de exemplu: casa scarii,
casa ascensorului ~i altele asemenea;
- intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascen-
sor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire
centrala ~i de preparare a apei calde, instalatii electrice ~i de gaze;
repararea ~i mentinerea in stare de siguranta in exploatare ~i de functionare a cla-
dirii pe toata durata inchirierii locuintei.
Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ea baza de calcul venitul anual
estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat I nor-
ma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declaratia privind venitul realizat
pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza co-
ta de impozit de 16%.
Calculul impozitului pe venit:

Venit brut = Venit din inchirierea bunulul + Cheltulell ce cad in sarcina proprle-
tarului
Cheltuiell forfetare = Venit brut x 25%
Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare
lmpozit pe venit =Venlt net x 16%
Din veniturile din cedarea folosintei bunurilor se retine ~i contributia la asigurarile so-
ciale de sanatate (5,5%), pe baza urmatoarei formule de calcul:
CASS= (Venit brut - Cheltuieli forfetare) x S,So/o
Bazade calcul:
~ un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia
se calculeaza contributia, ~i
s; 5 x ca~tigul salarial mediu brut.
Contribuabilii sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de
contributii de asigurari sociale de sanatate, stabilite de organul fiscal competent, prin
,,Decizia de impunere privind platile anticipate cu titlu de contributii de asigurari so-
ciale de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor" (formular 650),
pe baza declaratiei de venit estimat I norma de venit sau a declaratiei privind venitul
realizat.
,,Contributiilede asigurari sociale de sanatate prevazute la titlul IX.2Contributii sociale
obligatoriidatorate in cursulanului sededucdin veniturilerealizatedin categoriavenituri
din cedareafolosintei bunurilor numai de organul fiscalcompetentla stabilireaobligatiilor
fiscaleanuale."(art. 64 1-(2))
Altfel spus, contributia la asigurarile sociale de sanatate se deduce doar la calculul im-
pozitului anual. fn scopul determinarii impozitului pe venitul anual se aplica cota de
impozitare de 16% asupra unui venit net, stabilit pe baza urmatoarei formule de calcul:
Venit brut obtinut

- Cheltuiala forfetara deductibila (25%)
- Contributii sociale obligatorli platite
= Venitnet
Termene de plata
Platile anticipate in contul impozitului pe venit se efectueaza in patru rate egale, pana
la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trlmestru (25 martie, 25 iunie, 25 sep-
tembrie, 25 decembrie).
Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate se evidentiaza lunar, iar

plata se efectueaza trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru.
Exemplul
ilustrativ42
O persoana fizica obtine din inchirierea unui apartament un venit

lunar de 1.200 lei pentru tot anul calendaristic, incepand cu luna
ianuarie pana in luna decembrie. La sfar~itul anului se constata ea
persoanele aflate in chirie au efectuat cheltuieli ce cad in sarcina
proprietarului in suma de 2.000 lei.
Stabiliticuantumulobligatiilorfiscalesuportatede proprietar
in timpul anului ~i la sfar~itullui.
Rezolvare:
Determinarea platilor anticipate:
Venit brut = 1.200 lei/luna x 12 luni = 14.400 lei

Venit net= Venit brut - Cheltuieli forfetare = Venit brut - Venit brut x 25% = 14.400 lei
- 14.400 lei x 25% = 10.800 lei
lmpozit pe venit sub forma de plati anticipate= 10.800 lei x 16% = 1.728 lei
Plata anticipata cu titlu de impozit pe venit = 1.728 lei I 4 trimestre = 432 lei/trimestru
CASS= (14.400 lei -14.400 lei x 25%) x 5,5% = 594 lei
Plata anticipata cu titlu de CASS= 594 lei I 4 trimestre = 148,5 lei/trimestru
Ill
FISCALITATE
Determinarea impozitului la finalul anului:

Venit brut = 1.200 lei/luna x 12 luni + 2.000 lei= 16.400 lei
Cheltuieli forfetare = 16.400 lei x 25% = 4.100 lei
CASSrecalculata = (16.400 lei - 4.100 lei) x 5,5% = 677 lei
Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare - CASS= 16.400 lei - 4.100 lei - 677 lei =
11.623 lei
lmpozit pe venit final= 11.623 lei x 16% = 1.860 lei
Diferenie stabilite prin decizia de impunere finala:

Diferenta de impozit pe venit de plata = 1.860 lei - 1.728 lei= 132 lei s
Diferenta de CASSde plata = 677 lei - 594 lei= 83 lei
fn cazul veniturilor obtinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal,
venitul brut se stabile~te pe baza raportului juridic I contractului incheiat intre parti ~i
reprezinta totalitatea sumelor in bani incasate ~i/sau echivalentul in lei al veniturilor in
natura primite.
lmpozitul pe veniturile din arenda se calculeaza prin retinere la sursa de catre platitorii
de venit la momentul platii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net,
impozitul fiind final.
lmpozitul se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei in care a fost retinut.
Baza lunara de calcul al CASSpentru venituri din arendarea bunurilor agricole = Venit
brut - Cheltulala forfetara deductibila (Venit brut x 25%)
Baza lunara de calcul:
~ un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia
se calculeaza contributia, ~i
s 5 x Ca~tigul salarial mediu brut.
Obligatiile reprezentand contributiile individuale de asigurari sociale de sanatate se
retin ~i se vireaza de catre platitorul de venit pana la data de 25 inclusiv a lunii urma-
toare celei in care au fost platite veniturile.
Exemplul
ilustrativ
45 ---------~
O societate agricola are luata in arenda o suprafata de teren agricol

in schimbul unei sume lunare de 1.500 lei platite integral, insa dupa
recoltare (luna octombrie). Contractul de arenda a fost inregistrat
la autoritatea fiscala competenta la momentul semnarii lui.
Stabilitiobligatiilefiscalece trebuie suportatede arenda~in
cursulunui an.
Rezolvare:
Venit brut = 12 luni x 1.500 lei/luna = 18.000 lei

lmpozit pe venit = (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 16% = 2.160 lei
CASS= (18.000 lei - 18.000 lei x 25%) x 5,5% = 743 lei
Tn cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza pre-
turilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ~i,
respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucure~ti, ea urmare a propunerilor
direqiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii ~i Dezvoltarii Rurale
(MADR), hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se
transmit in cadrul aceluia~i termen direqiilor generale regionale ale finantelor publice,
pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
Tn cazul modificarii preturilor medii ale produselor agricole in cursul anului fiscal de
realizare a venitului, noile preturi pentru evaluarea in lei a veniturilor din arenda ex-
primate in natura, pentru determinarea bazei impozabile, se aplica incepand cu data
de 1 a lunii urmatoare comunicarii acestora catre direqiile generale regionale ale fi-
nantelor publice.
Exemplul
ilustrativ44 --------------.
O societate agricola folose~te in arenda suprafete de teren de la

persoane fizice. Tn luna septembrie, aceasta le distribuie produse
agricole proprietarilor. Cantitatea de produse distribuita in anul
curent este evaluata initial la inceputul anului la pretul de
12.000 lei. Ulterior, in luna acordarii produselor arendatorului,
pretul de piata comunicat ~i aplicabil este de 16.000 lei.
Determinati impozitul pe venitul din arenda ~i contributia la
asigurarile sociale de sanatate.
Rezolvare:

lmpozit pe venit = (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 16% = 1.920 lei
CASS= (16.000 lei - 16.000 lei x 25%) x 5,5% = 660 lei
Contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situa-
te in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una
~i 5 camere inclusiv, datoreaza un impozit pe venitul stabilit ea norma anuala de venit.
FISCALITATE
:> lmpozitul pe veniturile din investitii

,,Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) ca~tiguri din transferul titlurilor de valoare (...);
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumpiirare de valutii la termen, pe bazii de contract,
precum ~i orice a/te operatiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane ju rid ice."(art. 65-( 1))
Comentariu:
Dividendul reprezinta acea parte din profitul unei societati pe actiuni care i se da unui
aqionar in raport cu actiunile pe care acesta le are.
Veniturile din dividende se impuh cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia cal-
cularii ~i retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende le revine persoanelor
juridice, odata cu plata dividendelor catre aqionari sau asociati.
Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei in care se face plata. Yncazul dividendelor distribuite, dar care nu au fast platite
actionarilor sau asociatilor pana la sfar~itul anului in care s-au aprobat situatiile finan-
ciare anuale, impozitul pe dividende se plate~te pana la data de 25 ianuarie inclusiv a
anului urmator.
Normele metodologice completeaza art. 65 al in. (1) explicand care venituri nu sunt
considerate dividende, respectiv distributiile efectuate de la persoane juridice in le-
gatura cu excluderea, retragerea, dobandirea prin succesiune a titlurilor de valoare,
venituri care sunt caHficate drept ca~tiguri din transferul titlurilor de valoare, sau care
aplica regimul transparentei fiscale.
Exemplul
ilustrativ
45
O societate comerciala ii plate~te dividende in valoare de 10.000 lei

unui aqionar.
Determinati impozitul pe venitul din dividendedatorat.
Rezolvare:
Daca dividendele, in valoare bruta de 10.000 lei, sunt ridicate de aqionar in cursul anu-
lui in cares-au aprobat situatiile financiare, impozitul datorat de el este de 10.000 lei x
16% = 1.600 lei.
Ill
FISCALITATE
valorile mobiliare;
- titlurile de participare la fonduri deschise de investitii;
partile sociale.
Operatiuni Mod de calcul

Transferul titlurilor de Cittig/plerdere =Pret de vinzare - Pret de cumparare
valoare pe tipuri de tltluri de valori - Costurl aferente tranzactiei
Pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat
cu valoarea nominala a acestora in cazul tranzaqiilor cu
aqiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, in
cadrul Programului de privatizare in masa.
lmpozit pe venlt =16% x Cittig net anual
Se stabile~te de organul fiscal competent pe baza
declaratiei privind venitul realizat.
Tranzaqii cu aqiuni Cittlg =Pret de vinzare - Pret de cumparare
cumparate la pret preferential - Costuri aferente tranzactiei
preferential, in cadrul
sistemului stock
lmpozit pe venit =16% x Cittig net anual
options plan Se stabile~te ,de organul fiscal competent pe baza

Transferul dreptului Cittig =Pret de rascumparare - Pret de cumparare/
de proprietate asupra subscriere
titlurilor de participare Pretul de rascumparare este pretul care i .se cuvine
la fondurile deschise inve.stito.rului la retragerea din fond.
de investitii
Pretul di:! cumparare/subscriere este pretul platit de
investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de
participare.
lmpozit pe venit =16% x Ciftig net anual
Se stabile~te de organul fiscal competent pe baza
Transferul valorilor Cittig =Pret de vinzare - Valoare nominala I pret de
mobiliare, in cazul cumparare
societatilor inchise, ti incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi
transferul partilor inlocuita cu pretul de cumparare, care include ~i cheltuielile
sociale privind c'omisioanele, taxele aferente tranzaqiei ~i alte
cheltuieli similare justificate cu documente.
~
lmpozit pe venit =16% x Cittig net/tranzactie

Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului ii revine
dobanditorului, la momentul incheierii tranzactiei, pe baza
contractului incheiat intre parti.
Ill
Operatiuni de lmpozit pe venit =16% x ca,tig/tranzactie

vanzare-cumparare
lmpozitul retinut constituie plata anticipata in contul
de valuta la termen,
impozitului anual datorat.
pe baza de contract,
~i orice alte operatiuni Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului revine
de acest gen, intermediarilor sau altar platitori de venit.
altele decat cele cu
instrumente financiare
tranzaqionate pe
piete autorizate ~i
supravegheate de
Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare
(CNVM)
Venitul obtinut lmpozit pe venit =16% x Venlt impozabil
din lichidarea unei
lmpozitul este final.
persoane ju rid ice de
catre aqionari/asociati Obligatia calcularii, retinerii ~i virarii impozitului ii revine
persoane fizice persoanei juridice. lmpozitul calculat ~i retinut la sursa se
vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la
oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.
Pentru tranzactiile cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale ~i valorile mobi-
liare in cazul societatilor inchise, efectuate in cursul anului fiscal, fiecare intermediar,
societate de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare
la fondurile deschise de investitii sau alt platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele
obligatii:
a) calcularea ca~tigului/pierderii la fiecare tranzactie, efectuata pentru contribuabil;
b) calcularea totalului ca~tigurilor/pierderilor pentru tranzactiile efectuate in cursul
anului pentru fiecare contribuabil;
c) transmiterea in forma scrisa catre fiecare contribuabil a informatiilor privind totalul
ca~tigurilor/pierderilor, pentru tranzaqiile efectuate in cursul anului, pana in ul-
tima zi a lunii februarle a anului curent, pentru anul expirat;
d) depunerea la organul fiscal competent a declaratiei informative privind totalul ca~-
tigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, pana in ultima zi a lunii februarie a
anului curent, pentru anul expirat.
Ill
FISCALITATE
Exemplul
ilustrativ47 -----------,
O persoana fizica realizeaza urmatoarele operatiuni:

- Vinde, in luna aprilie, aqiuni pentru care incaseaza suma de
4.800 lei, pe care le-a achizitionat cu 3.400 lei; comision de
tranzactionare 120 lei;
- Vinde, in luna august, actiuni pentru care incaseaza suma de
3.200 lei, pe care le-a achizitionat cu 4.100 lei; comision de
tranzactionare 100 lei.
Determinati impozitul pe venitul din investitii.
Rezolvare:
Ca~tig/pierdere = (4.800 lei - 3.400 lei - 120 lei)+ (3.200 lei - 4.100 lei - 100 lei)= 280 lei
lmpozit pe venit = 280 lei x 16% = 45 lei
Declaratia privind venitul realizat se completeaza ~i se depune la organul fiscal com-

petent pentru fiecare an fiscal pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de
realizare a ca~tigului net anual I pierderii nete anuale, generat/generata de:
a) transferuri de titluri de valoare, altele decat partile sociale ~i valorile mobiliare, in
cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, ~i orice
alte operatiuni de acest gen.
:> lmpozitul pe veniturile din alte surse
Veniturile din pens/I

,,Venituriledin pensii reprezinta sumeprimite ea pensii de la fondurile fnfiinfate din contri-

bufiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale,inc/usiv cele din fon-
duri de pensii facultative ~;celefinarifate de la bugetul de stat." (art. 68)
Calculul impozitului pe venit:

lmpozit pe venit =Venit impozabil lunar din pensie x 16%
Venit impozabil lunar din pensie = Venit din pensie - 1.000 lei (sumi neimpoza-
bila lunar) - Contributii sociale obllgatorli calculate, retinute ti suportate de per-
soana fizici (CASS)- Reducerea speciali pentru credite
lmpozitul astfel calculat se retine la data efectuarii platii pensiei ~i se vireaza la bugetul
de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata
pensiei.
Contribuabilii sistemelor de asigurari sociale de sanatate sunt doar pensionarii cu ve-

nituri din pensii care depa~esc 740 lei. Cu alte cuvinte, daca veniturile din pensii nu
depa~esc aceasta valoare, contribuabilul nu va datora CASSpentru pensia respectiva.
Baza de calcul pentru CASS= Pensia bruta - 740 lei
Exemplul
ilustrativ
48
Se dau urmatoarele cazuri:

a) 0 pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei);
b) 0 pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei, dar mai mica
de 1.000 lei);
c) 0 pensie de 600 lei (pensie mai mica de 740 lei).
Determinatiimpozitulpe venit ~i pensianeta in celetrei situatii.
Rezolvare:
a) Baza de calcul CASS= 1.200 lei - 740 lei= 460 lei
CASS= 460 lei x 5,5% = 25 lei

Baza de calcul impozit = 1.200 lei - 1.000 lei - 25 lei = 175 lei
lmpozit pe venit datorat = 175 lei x 16% = 28 lei
Pensie neta = 1.200 lei - 28 lei - 25 lei= 1.147 lei
b) Baza de calcul CASS= 900 lei - 740 lei= 160 lei

CASS= 160 lei x 5,5% = 9 lei
Cum pensia este mai mica de 1.000 lei, suma considerata neimpozabila, nu se va da-
tora impozit.
Pensie neta = 900 lei - 9 lei= 891 lei
c) Cum pensia este mai mica de 740 lei, nu $e va calcula CASS.

Cum pensia este mai mica de 1.000 lei, suma considerata neimpozabHa, nu se va datora
impozit.
Pensie neta = 600 lei
\
FISCALITATE
Venituriledin activitdfi agrlcole,silviculturdJi pisciculturd

,,Veniturile din activitafi agricole cuprind veniturile obfinute individual sau intr-o form(l de
asociere, fora personalitate juridica, din:
a) cultivarea prod use/or agricole vegetate;
b) exploatarea plantafiilor viticole, arbu~tilor fructiferi ~i alte/e asemenea;
c) cre~terea ~i exp/oatarea animate/or, inclusiv din valorificarea produselor de origine
animala, in stare naturala." (art. 71-(1))
,,Veniturile din silvicultura ~; piscicultura,reprezinta veniturile obfinute din recoltarea ~;
valorificarea produselor specifice fondu/ui forestier national, respectiv a produselor lem-
noase ~i nelemnoase, precum ~i cele obfinute din exploatarea amenajarilor piscicole."
(art. 71-(2))
Regulile de impunere specifice acestor venituri sunt prezentate in continuare:
Venlturi Regula de impunere

Venituri din valorificarea pe baza de norma de venit
produselor din activitati agricole Sunt venituri impozabile, indiferent daca se
facesau nu dovada va/orificdr/1produselor.
Venituri din valorificarea in slstem real, pe baza datelor din
produselor din activitati agricole contabilitatea in partlda simpla
pentru care nu au fost stabilite
norme de venit
Venituri obtinute din valorificarea in sistem real, pe baza datelor din
produselor din activitati agricole contabilitatea in partida simpla, potrivit
in alta modalitate decat in stare regulilor de impunere proprii veniturilor din
natural a activitati independente
Venituri din silvicultura ~i in slstem real, pe baza datelor din
piscicultura contabilitatea in partida simpla, potrivit
prevederilor cap.11,,Venituridin activitati
independente"
Venituri din silvicultura calificate se aplica prevederile cap. lX,,Venituri din alte
drept venituri din alte surse surse"
lmpozitul pe venit se calculeaza prin retinere
la sursa la momentul platii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de
16% asupra venitului brut, fiind impozit final.
Comentariu:
Normele metodologice precizeaza ea in situatia in care contribuabilii obtin doar ve-
nituri din activitati agricole pentru care au fost stabilite norme de venit, ace~tia nu au
obligatii contabile.
Ill
in cazul cheltuielilor efectuate in comun care sunt aferente veniturilor pentru care
exista regimuri fiscale diferite, respectiv determinare pe baza de norma de venit ~i ve-
nit net anual determinat pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cotele de
cheltuieli vor fi alocate proportional cu suprafetele de teren I numarul de capete de
animale I numarul de familii de albine detinute.
lmpozitul pe venitul din activitati agricole se calculeaza de organul fiscal competent

astfel:
lmpozit pe venit = 16% x Norma anuala de venlt I unitatea de suprafata (ha) I cap
de animal I familie de albine x (Total ha I capete de animal I familii de albine -
Limita neimpozabila)
lmpozitul este final.
Exemplul
ilustrativ49--------~
O persoana detine 3 ha de livada de meri ~i obtine venituri din

valorificarea ei. Primele 1,5 ha de livada nu se impoziteazi Pentru
restul suprafetei se aplica norma de venit de 4.709 lei/ha.
Stabillti impozitul pe venit datorat de persoanafizica.
Rezolvare:
Venit impozabil = 4.709 lei/ha x (3 ha - 1,5 ha)= 7.064 lel

Exemplul
ilustrativ
50 ----------.
O persoana fizica detine 15 vaci. Conform limitelor prevazute in

Codul fiscal, primele doua capete sunt neimpozabile. Pentru
restul animalelor se aplica norma de venit de 453 lei/cap de
animal.
Stabiliti impozitul pe venlt datorat de persoanafizica.
Rezolvare:
Venit impozabil = 453 lei/cap x (15 capete - 2 capete) = 5.889 lei

lmpozit pe venit = 5.889 lei x 16% = 942 lei
Ill
FISCALITATE
Exemplul
ilustrativ
51
Un apicultor, persoana fizica, detine peste 90 de familii de albine.

Norma de venit este de 40 lei/familie de albine, iar plafonul
neimpozabil este de 75 de familii de albine.
Stabilitiimpozitulpe venit datorat de persoanafizica.
Rezolvare:
Venit impozabil = 40 lei/familie de albine x (90 familii de albine - 75 familii de albine)

=600 lei
lmpozit pe venit = 600 lei x 16% =96 lei
Modificarea structurii suprafetelor destinate productiei agricole vegetale I numarului

de capete de animale I familiilor de albine, intervenite dupa data de 25 mai, nu con-
duce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
Organul fiscal competent stabile~te impozitul anual datorat ~i emite decizia de impu-
nere.
Plata impozitului an.ual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueaza
catre bugetul de stat in doua rate egale, astfel:
- 50% din impozit pana la data de 25 octombrie inclusiv;
- 50% din impozit pana la data de 15 decembrie inclusiv.
Venituriledin premii Ji dinjocuri de noroc

,,Venituriledin premii cuprind venituri/edin concursuri(...), precum ~iceledin promovarea
produselor/serviciilorea urmare a practici/or comerciale."(art. 75-(1))
,,Venituriledin jocuri de noroc cuprind toate sumeleincasate,bunurile ~iservicii/eprimite,
ea urmare a participarii la jocuri de noroc;indiferent de denumireavenitufui sau de forma
fn care se acorda, inclusiv ce/ede tip jack-pot, definite conform normelor metodologice."
(art. 75-(2))
Comentariu:
Normele metodologice aduc o lamurire suplimentara, mentionand ea in aceasta cate-
gorie se cuprind venituri in bani ~i/sau in natura, ea, de exemplu:
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, ~tiinta ~i
arta la gale, simpozioane, festivaluri, conc:ursuri nationale sau lnternationale, con-
cursuri pe meserii sau profesii;
Ill
venituri sub forma de premii in bani ~i/sau in natura acordate sportivilor, antre-
norilor, tehnicienilor ~i altor speciali~ti prevazuti in legislatia in materie, pentru re-
zultatele obtinute la competitii sportive interne ~i internationale, cu anumite ex-
cepW
Prin ca~tiguri de tip jack-pot se intelege ca~tigurile acordate aleatorlu, prin intermediul
ma~inilor mecanice sau electronice cu ca~tiguri, din sumele rezultate ea urmare a adi-
tionarii separate a unui anumit procent din sumele der!,Jlateea urmare a exploatarii
acestor mijloace de joc in scopul acordarii unor ca~tiguri suplimentare persoanelor
participante la joc in momentul respectiv.
Calculul impozitului pe venitul din premii:
Venit net= Venit din premii - Suma neimpozabila

lmpozit pe venit = Venit net realizat din fiecare premiu x 16%
Nu sunt impozabile veniturile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite de 600 lei,
pentru fiecare premiu.
Calculul impozitului pe venitul din jocuri de noroc:
lmpozitul pe venitul dinjocuri de noroc se stabile~te astfel:

- lei -
Tran,e de venit brut lmpozit
Pana la 66.750 inclusiv 1%
intre 66.750 ~i 445.000 inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depa~e~te
suma de 66.750 lei
Peste445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depa~e~te
suma de 445.000 lei
Platitorii de venituri din jpcuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat
sa poata determina ca~tigul realizat de fjecare persoana fizica ~i sa retina impozitul
datorat aferent acestuia.
Nu sunt impozabile veniturile obtinute in bani ~i/sau in natura ea urmare a participarii

la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines ~i
lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei inclusiv realizate de contribuabil
pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea incadrarii in plafonul neimpozabil se efectueaza la fiecare plata, indiferent

de tipul de joc din care a fost obtinut venitul respectiv.
in cazul in care venitul brut primit la fiecare plata depa~e~te plafonul neimpozabil de
66.750 lei inclusiv, impozitarea se efectueaza distinct de veniturile obtinute din par-
ticiparea la alte tipuri de jocuri de noroc.
FISCALITATE
Exceplie:
Pentru veniturile realizate de persoanele fizice ea urmare a participarii la jocuri de no
roc la distanta i festivaluri de poker, impozitul anual datorat se determina de organul
fiscal competent, pe baza baremului din tabelul de mai sus. Contribuabilii au obligatia
de a depune declaratia privind venitul realizat.
Fiecare organizator/platitor de venituri are urmatoarele obligatii:
a) sa transmita fiecarui contribuabil informatiile referitoare la fiecare venit brut primit
in cursul anului fiscal, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul
precedent, in forma scrisa;
b) sa depuna anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul
anterior, la organul fiscal competent o declaratie informativa referitoare la fiecare
venit brut, pentru fiecare contribuabil.
O persoana realizeaza urmatoarele venituri:

a) catiga de la un c:azinou venituri de 70.000 lei;
b). catiga un premiu in suma de 2.000 lei.
Determinali impozitul pe veniturile din jocuri de noroc i
premii.
Rezolvare:
Determinarea impozitului din jocuri de noroc:

Venit net cazinou = 70.000 lei
lmpozit = 667,5 lei+ (70.000 lei - 66.750 lei) x 16% = 1.187,5 lei
Determinarea impozitului din premii:

Venit net= 2.000 lei - 600 lei= 1.400 lei
Veniturile din transferul proprletafilor imobiliare din patrimoniul personal

,,La transferul dreptu/ui de proprietate i al dezmembriimintelor acestuia, prin acte juridice
intre vii asupra construcfiilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra
terenurilor de orice fe/ fora construcfii, contribuabi/ii datoreazii un impozit care se calcu
leazii astfel:
Ill
Ghid pentru pregatirea candidajilor la examenul de acces
a) pentru construcfiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru tere-
nurile de orice fel fiirii construcfii, dobdndite intr-un termen de panii la 3 ani inclusiv:
3% panii la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depiiete 200.000 lei in
clusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobdndite la o datii mai mare de 3 ani:
2% panii la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000 lei+ 1% calculat la valoarea ce depiiete 200.000 lei in
clusiv." (art. 77 1 -(l))
Comentariu:
Conform aceluiai articol, rezulta ea impozitul nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor i construqiilor de orice
fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude i afini pana
la gradul al Ill-lea inclusiv, precum i intre soti.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate i a dezmembramintelor acestuia cu
titlul de motenire nu se datoreaza impozitul daca succesiunea este dezbatuta i
finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. Tn cazul nefina
lizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, motenitorii datoreaza un
impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Exemplul ilustrativ 5:3 -----------,
O persoana detine in proprietate mai multe proprietati imobiliare,

iar in anul N vinde:
a) Un apartament, achizitionat in anul N-8, pentru care incaseaza
suma de 67.000 euro; cursul de schimb la data incheierii
tranzaqiei este de 4,5 lei/euro;
b) Un teren in suprafata de 1.000 m2, achizitionat in anul N-1;
pretul de vanzare este de 35 euro/m2; cursul de schimb la data
incheierii tranzaqiei este de 4,5 lei/euro.
Determinali impozitul din transferul proprieta1ilor imobiliare.
Rezolvare:
Determinarea impozitului platit pentru vanzarea apartamentului:

Pret vanzare = 67.000 euro x 4,5 lei/euro = 301.500 lei
lmpozit = 4.000 lei+ (301.500 lei - 200.000 lei) x 1 % = 5.015 lei
Ill
FISCALITATE
Determinarea impozitului platit pentru vanzarea terenului:

Pret vanzare = 1.000 m2 x 35 euro/m2 x 4,5 lei/euro = 157.500 lei
lmpozit = 157.500 lei x 3% = 4.725 lei
Declaratia privind venitul realizat

Au obligatia de a depune o declarafie privind venitul realizat (formularul 200) la organul
fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului ur
mator celui de realizare a venitului, contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o
forma de asociere:
- venituri din activitati independente;
- venituri din cedarea folosintei bunurilor;
- venituri din activitati agricole, silvicultura i piscicultura, determinate in sistem real;
- catig net anual I pierdere neta anuala, generat/generata de transferuri de titluri de
valoare, altele decat partile sociale i valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
- catig net anual I pierdere neta anuala, generat/generata de operatiuni de van
zare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, i orice alte operatiuni
de acest gen.
lmpozitul pe veniturile microintreprinderilor
Definirea microintreprinderilor
lmpozitul pe veniturile microintreprinderilor este introdus pentru a simplifica evidenta
asupra operatiunilor efectuate de anumiti agenti economici. Pentru a putea fi carac
terizata din punct de vedere fiscal ea microintreprindere, persoana juridica trebuie sa
indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:
- a realizat venituri, altele decat:
D cele din consultanta i management, in proportie de peste 80% din veniturile
totale;
D cele din activitati in domeniul bancar;
D cele din activitati in domeniile asigurarilor i reasigurarilor, al pietei de capital,
cu exceptia persoanelor juridice care desfaoara activitati de intermediere in
aceste domenii;
D cele obtinute in domeniul jocurilor de noroc;
- a realizat venituri care nu au depait echivalentul in lei a 65.000 euro;
- capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul i autorita-
tile locale;
- nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instan

tele judecatoreti, potrivit legii.
Ghid pentru pregatirea candida1ilor la exa':1enul de acces
Comentariu:
Unul dintre cele mai delicate aspecte ii constituie caracterizarea unor activitati drept
consultanta sau management. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal fac
precizarea ea incadrarea in categoria veniturilor din consultanta i management se
efectueaza prin analiza contractelor incheiate i a altor documente care justifica natura
veniturilor. Managementul consta in activitati in care decisiva este autoritatea de a da
ordine i de a conduce activitatea unei entitati. Trebuie facuta o distinctie clara intre
prestarea de servicii i con.sultanta. Dei continutul activitatii din punct de vedere
tehnic este consultanta, in acelai timp, din punct de vedere juridic (din perspectiva
contractului incheiat), poate fi considerat prestare de servicii. Consultanta se poate
caracteriza prin urmatoarele trasaturi:
activitatea intelectuala detine o pondere semnificativa;
necesita o inalta specializare i calificare pe domenii inguste ale vietii sociale;
este o activitate externalizata, nefiind niciodata integrata unei entitati de produqie.
Pentru incadrarea in conditiile privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent

(65.000 euro) se iau in calcul aceleai venituri care constituie baza impozabila, iar
cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este eel de la inchiderea
aceluiai exercitiu financiar.
O societate de panificatie platete impozit pe veniturile

microintreprinderilor. Situatia veniturilor inregistrate de societate
la data de 31.12.N este urmatoarea:
- Venituri din vanzarea produselor finite: 150.000 lei;
Venituri din vanzarea marfurilor: 100.000 lei;
- Venituri din subventii de exploatare: 40.000 lei;
- Venituri din provizioane i ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare: 16.000 lei;
- Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Stabilili daca socletatea continua sa aplice regimul

microintreprinderilor in anul N+ 1.
Rezolvare:
Societatea indeplinete criteriile privind domeniul de activitate, capitalul social i ve

niturile realizate.
Total venituri din orice sursa = 306.000 lei
- Venituri din subventii de exploatare = 40.000 lei
- Venituri din provizioane i ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare =
16.000 lei
Venituri realizate (lei) = 250.000 lei
Ill
FISCALITATE
Venituri realizate (euro) = 250.000 lei I 4,4639 lei/euro = 56.005 euro

In acest sens, societatea indeplinete criteriile i va fi obligata la plata impozitului pe
veniturile microintreprinderilor.
:> Determinarea impozitului pe veniturile micro,ntreprinderilor. Baza

impozabila
Baza impozabila se determina conform urmatoarei formule:
Venituri din orice sursa
- Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
- Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie
- Venituri din produqia de imobilizari corporale i necorporale
- Venituri din subventii
- Venituri din provizioane i ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
- Venituri rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi i/sau penalitati de in-
tarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil
- Venituri realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii
- Venituri din diferente de curs valutar
- Venituri financiare inregistrate ea urmare a decontarii creantelor i datoriilor in lei
in funqie de un curs valutar diferit de eel la care au fost inregistrate initial
- Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii
+ Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii
+ Diferenta favorabila, calculata in trimestrul IV, dintre veniturile din diferente de
curs valutar I veniturile financiare inregistrate ea urmare a decontarii creantelor i
datoriilor in lei in funqie de un curs valutar diferit de eel la care au fost inregistrate
initial i cheltuielile din diferente de curs valutar I cheltuielile financiare aferente,
inregistrate cumulat de la inceputul anului
- Valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna
punerii in funqiune, in cazul in care se achizitioneaza case de marcat
lmpozit pe veniturile microintreprinderilor = Baza de impozitare x 3%
Comentariu:
Pentru stabilirea bazei impozabile, legiuitorul a luat o masura de proteqie a microintre
prinderilor prin limitarea bazei impozabile doar la veniturile din vanzarea produselor,
prestarea de servicii i executarea de lucrari. Au fost eliminate din baza impozabila ve
niturile care nu genereaza incasari i veniturile care nu provin de la clienti.
Microintreprinderile care ii inceteaza existenta in urma unei operatiuni de reorganizare
sau de lichidare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de funqionare au fost i
Ill
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenul de acces
platitoare de impozit pe profit la calculul impozitului pe veniturile microintreprinde

rilor nu includ in baza impozabila:
a) rezervele constituite din profitul net;
b) rezervele constituite din diferen1e de curs favorabile aferente capitalului social in
devize sau disponibilului in devize;
c) sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ea surse
proprii de finan1are, potrivit legii, ce au fost constituite in perioada in care au fost
platitoare de impozit pe profit.
Tn schimb, acestea includ in baza impozabila i rezervele reprezentand surplusu/ realizat

din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la
calcu/u/ profitului impozabil i nu au fost impozitate in perioada in care au fost platitoare
de impozit pe profit.
:, Cota de impozitare
Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este de 3%.
Exemplul ilustrativ 55 -----------,
O persoana juridica platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor realizeaza urmatoarele venituri i cheltuieli,
conform balan1ei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.N
704. Venituri din servicii prestate: 1.500 lei
707. Venituri din vanzarea marfurilor: 1.000 lei

704. Venituri din servicii prestate: 1.500 li
705. Venituri din studii i cercetari: 3.000 lei


Ill
FISCALITATE

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
de inventar (casa de marcat pusa in functiune in luna
noiembrie): 1.OOO lei
Societatea nu realizeaza venituri nesupuse impozitului asupra
veniturilor microintreprinderilor.
Determinati impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N:
Venituri cumulate= 2.500 lei
Baza de impozitare= 2.500 lei
lmpozit pe veniturile microintreprinderilor= 2.500 lei x 3%= 75 lei
Scadenta plata: 25.04.N
Calcul la 30.06.N:
Baza de impozitare= 6.500 lei - 2.500 lei= 4.000 lei
Calcul la 30.09.N:
Baza de impozitare= 7.800 lei - 6.500 lei= 1.300 lei
Scadenta plata: 25. 1 O.N
Calcul la 31.12.N:
Baza de impozitare= 12.000 lei - 7.800 lei - 1.OOO lei (casa de marcat)= 3.200 lei
Scadenta plata: 25.01 .N+ 1
Observatie:
Se poate face calculul trimestrial al impozitului pe veniturile microintreprinderilor ti
nand cont de rulajele conturilor de venituri la nivel de trimestru.
Ill
:, leirea din sistemul de impunere pe veniturile microTntreprinderilor

,,Dacii 1n cursul unui an fiscal o microfntreprindere realizeazii venituri mai mari de 65.000 euro
sau ponderea veniturilor realizate din consultantii $i management 1n veniturile totale este
de peste 20% inclusiv, aceasta va pliiti impozit pe profit. Calculul $i plata impozitului pe
profit se efectueazii 1ncepand cu trimestrul 1n care s-a depii$it oricare dintre limitele pre
viizute 1n prezentul articol, luand 1n considerare veniturile $i cheltuielile realizate de la 1n
ceputul anului fiscal. lmpozitul pe profit datorat reprezintii diferenta dintre impozitul pe
profit calculat de la 1nceputul anului fiscal panii la sfdr$itu/ perioadei de raportare $i impo
zitul pe veniturile microfntreprinderilor datorat 1n cursul anului respectiv." (art. 1126)
Comentariu:
Tn situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai
mari de 65.000 euro, contribuabilul va comunica, in termen de 30 de zile de la data de
la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, organului fiscal iei
rea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor prin depunerea unei
declaratii de mentiuni, potrivit Codului de procedura fiscala.
Veniturile luate in calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor
realizate din consultanta i management in veniturile totale de peste 20% inclusiv sunt
aceleai cu cele care constituie baza impozabila prevazuta.

conform balantei de verificare:
607. Cheltuieli privind marfurile: 70.000 lei
605. Cheltuieli privind energia i apa: 10.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 lei
FISCALITATE

Societatea nu realizeaza venituri nesupuse impozitului asupra

veniturilor microintreprinderilor.
Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Determinati lmpozitul de plata.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N:
Venit cumulat = 150.000 lei
Baza de impozitare = 150.000 lei
lmpozit pe veniturile microintreprinderilor= 150.000 lei x 3%= 4.500 lei
Calcul la 30.06.N:
Plafon venituri realizate = 65.000 euro x 4,4639 lei/euro = 290.154 lei
Yn aceasta situatie se depaete plafonul de 65.000 euro.
Yncepand cu trimestrul II, societatea va plati impozit pe profit.
Profit impozabil = 450.000 lei - 300.000 lei= 150.000 lei
lmpozit pe profit= 150.000 lei x 16%= 24.000 lei
Prin urmare:
- Se anuleaza impozitul pe veniturile microintreprinderilor constituit;
- Se inregistreaza impozitul pe profit de plata avand scadenta de. plata la 25.07.N.
Se platete diferenta dintre impozitul pe profit de plata i impozitul pe veniturile
microintreprinderilor achitat (24.000 lei - 4.500 lei = 19.500 lei).
Exemplul ilustrativ 57-----------,

conform balantei de verificare:

Ill
707. Venituri din vanzarea marfurllor: 80.000 lei

641. Cheltuieli cu salariile pesonalului: 20.000 lei

704.1. Venituri din lucrari executate i servidi prestate: 65.000 lei
704.2. Venituri din consultanta: SS.OOO lei
Curs de schimb la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit I impozitul pe veniturile

microintreprinderilor de plata.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N:

Plafon venituri realizate = 65.000 euro x 4,4639 lei/euro = 290.154 lei
Baza de impozitare = 150.000 lei
lmpozit pe veniturile microintreprinderilor = 150.000 lei x 3% = 4.500 lei
Calcul la 30.06.N:
Venit cumulat= 250.000 lei < 290.154 lei (65.000 euro)

Pondere venituri din consultanta in total venituri = SS.OOO lei I 250.000 lei = 0,22 (22%)
Societatea obtine venituri din consultanta de peste 20% din total venituri i incepand
cu acest trimestru va plati impozit pe profit.
Venituri impozabile cumulate (ianuarie-iunie)= 250.000 lei
Cheltuieli deductibile cumulate (ianuarie-iunie) = 150.000 lei
Profit impozabil (aferent trimestrului II)= 250.000 lei - 150.000 lei= 100.000 lei
lmpozit pe profit= 100.000 lei x 16% = 16.000 lei
lmpozit pe profit de plata = 16.000 lei - 4.500 lei= 11.500 lei

Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces
Termenul de declarare este data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datoreaza
impozitul.
lmpozitul se achita in doua rate egale, in datele de 25 mai i, respectiv, 25 septembrie.

Acest impozit se datoreaza bugetului de stat i este in administrarea Agentiei Nationale
de Administrare Fiscala.
Atenlie!
Contribuabilii nou-infiintati datoreaza impozitul pe construqii incepand cu anul fiscal
urmator.
O sera este inregistrata in contabilitate la valoarea de 11.200 lei.
Stabilili daca aceasta construclie intra sub incidenla

impozitului pe construclii Ji in caz afirmativ determlnali
valoarea impozitului.
Rezolvare:
Ca urmare a faptului ea nu intra in sfera, de cuprindere a impozitului local pe cladiri,

constructiile de,natura serelor pentru depozitarea I conservarea cerealelor sunt su
puse impozitului pe constructii.
lmpozit pe constructii = 11.200 lei x 1% = 112 lei
Taxa pe valoarea adaugata
:> Aplicare teritoriala

,,ln sensu/ prezentului tit/u:
a) Comunitate i teritoriu comunitar inseamnii teritoriile state/or membre, astfel cum
sunt definite in prezentul art/col;
b) stat membru i teritoriul statului membru inseamnii teritoriu/ fiecarui stat membru
al Comunitafii pentru care se aplicii Tratatul de infiinfare a Comunitafii Europene, in
conformitate cu art. 299 din acesta, cu excepfia teritoriilor previizute la a/in. (2) i (3);
c) teritorii terfe sunt teritoriile previizute la a/in. (2) i (3);
d) fara terfii inseamna orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplica prevederile Trata
tu/ui de infiinfare a Comunitafii Europene." (art. 1252-(1))

FISCALITATE
lmpozitul pe construcfii
Persoanele juridice .romane, inclusiv cele care desfiloara activitati in domeniul agricol,
sunt obligate la plata impozitului pe constructii, stabilit conform titlului IX3 din Codul
fiscal, pentru toate construqiile regasite in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea i
duratele normale de funqionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004, cu
modificarile ulterioare, cum ar fi:
construqii industriale (centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice,
piste i platforme etc.);
constructii pentru transporturi pota i telecomunicatii (infrastructura i statii, retele
electrice de contact pentru traqiune electrica, piste, canale pentru navigatie etc.);
construqii hidrotehnice (baraje, diguri etc.);
construqii pentru afaceri, comert, depozitare (rampe de incarcare, camere de te
zaur, tancuri, rezervoare, bidoane i butoaie, silozuri etc.);
construqii de locuihte i social-culturale (imprejmuiri, constructii suport pentru pa
nouri de afiare i publicitate, construqii pentru turnuri de ceas, turnuri de paza etc.);
construqii .pentru transportul energiei electrice (retele de alimentare, de iluminat
i linii de transport etc.);
construqii pentru alimentare cu apa, canalizare i imbunatatiri funciare (puturi,
drenuri, captari, conducte, castele de apa etc.);
constructii pentru transportul i distributia petrolului, gazelor, lichidelor indus
triale, aerului comprimat i pentru termoficare (conducte magistrale, branamente,
conducte in canale, aeriene etc.);
construqii agricole (patule, sere, silozuri etc.).
Printre categoriile pentru care nu se datoreaza impozitul pe cladiri se afla urmatoarele:

cladirile pentru care se datoreaza impozit pe cladiri;
lucrarile de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la
construqii inchiriate, luate in administrare sau in folosinta;
lucrarile de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pen
tru constructiile aflate sau care urmeaza sa fie trecute in proprietatea statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale;
construqiile din subgrupa 1.2.9. ,,Terase pe teren arabil, plantatii pomicole i viti
cole" din catalog;
constructiile situate in afara frontierei de stat a Romaniei;
constructiile detinute e structurile sportive, definite potrivit legii etc.
Mod de calcul:
lmpozit pe constructii = 1 % x Valoarea contabili a constructiilor existente in pa
trimoniul contribuaJ>ililor la data de 31 decembrie a anului anterior (soldul debi
tor al conturilor corespunzatoare construqiilor, cu exceptiile mentionate mai sus)
FISCALITATE
Care este teritoriul de aplicare a TVA?
Raspuns:
Pana la 1 ianuarie 2007, teritoriul de aplicare a TVA era Romania. Dupa aceasta data,
teritoriul de aplicare a TVA este format din statele membre al' e Comunitatii Europene,
la care se adauga teritoriile terte incluse conform art. 125 2 alin. (4) i se exclud teritoriile
prevazute la art. 1252 alin. (2) i (3).
:> Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata

Conform titlului VI, cap. 4 din Codul fiscal, operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a
taxei sunt:
- livrarea de bunuri (art. 128);
- prestarea de servicii (art. 129);
- schimbul de bunuri sau servicii (art. 130);
- achizitiile intracomunitare de bunuri (art. 130 1 );
- importul de bunuri (art. 131 ).
Ce tipuri de opera1iuni intra in sfera de aplicare a TVA?
Raspuns:
Tn sfera de aplicare a TVA in Romania intra: livrarea de bunuri, prestarea de servicii,

schimbul de bunuri sau servicii, achizitiile intracomunitare de bunuri i importul de
bunuri.
Livrarea de bunuri
Livrarea de bunuri reprezinta transferul dreptului de dispue de bunuri ea i un pro
prietar.
Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, care sunt expediate sau trans
portate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana

catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana 1n contul acestora.
Livrarea intracomunitara de bunuri este o operatiune scutita de TVA cu drept de dedu

cere daca sunt respectate simultan urmatoarele conditii:
beneficiarul comunica un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de
autoritatile fiscale din alt stat rnembru;
bunurile sunt expediate sau transportate catre un stat membru, altul decat eel de
plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
Exemplul ilustrativ61 --------
SC Alfa SRL, o societate comerciala stabilita in Romania i

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, ii vinde societatii Beta,
stabilita i inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria, fructe, care
sunt transportate din Romania in Ungaria de catre Beta.
Ce operatiune realizeaza Alfa i care sunt conditiile pentru

ea Alfa sa poata considera operatiunea scutita cu drept de
deducere?
Raspuns:
SC Alfa SRL realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri. Cele doua conditii care tre
buie respectate sunt:
- cumparatorul ii comunica vanzatorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de
TVA dintr-un stat membru, altul decat Romania;
bunurile parasesc teritoriul Romaniei i au ea destinatie un teritoriu al altui stat
membru.
Pentru ea pe factura sa se mentioneze ,,scutit cu drept de deducere'; societatea Beta

trebuie sa comunice un cod valabil de TVA i trebuie sa existe dovada transportului.
Exemplul ilu5trativ 62 --------

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, ii vinde sqdetatii Beta,
stabilita i inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria, fructe, care
sunt transportate din Buzau, de la sediul societatii Alfa, in Oradea,
unde Beta are o sucursala.
Explicati ce fel de operatiunJ realizeaza Alfa i care este regimul

de TVA aplicabil.
Ill
FISCALITATE
Raspuns:
Societatea SC Alfa SRL efectueaza o livrare pe teritoriul Romaniei i aceasta va trebui

facturata cu TVA 24%.

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, ii vinde societatii Beta,
stabilita in Ungaria i inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria,
fructe, care sunttransportate din Romania fri Franta. Beta ii
comunica societatii Alfa un cod valabil de TVA emis de autoritatile
din Ungaria, SC Alfa SRL detinand i documente de transport care
atesta transportul bunurilor din Romania in Ungaria. SC Alfa SRL
factureaza aceasta operatiune cu TVA 24%, conform cotei din
Romania, argumentand ea nu poate aplica scutirea de TVA pentru
livrarile intracomunitare deoarece Beta nu i-a furnizat un cod
valabil de TVA emis de autoritatile din Franta, locul unde ajung
bunurile.
Este coret? Argumentati,
Raspuns:
Solutia aleasa de SC Alfa SRL nu este corecta, deoarece ambele societati sunt inregis
trate in scopuri de TVA, iar transportul bunurilor se face intre doua state membre, aa
incat operatiunea va trebui facturata fara TVA (taxare inversa).
Prestarea de servicii
Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
Ca i in cazul livrarilor de bunuri, sunt asimilate prestarilor de servicii urmatoarele:
utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impoza
bile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse
la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altar persoane, daca taxa pentru
bunurile respective a fast dedusa total sau partial;
serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate
in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altar persoane.
Achiziiia intracomunitara de bunuri

Achizitia intracomunitara de bunuri reprezinta obtinerea dreptului de a dispune, ea
i un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia
Ill
indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta per
soana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat
eel de plecare a transport'ului sau de expediere a bunurilor.
Se cumpara marfuri de la un furnizor inregistrat in scopuri de TVA

in Italia.. Marfurile sunt transportate de la unul dintre depozitele
furnizorului italian aflat la Budapesta la.sediul din Bucureti
al cumparatorului, care este persoana juridica impozabila
inregistrata in scopuri de TVA in Romania.
Stabilifi tratamentul fiscal de TVA aplicabil.
Raspuns:
Atat conditia ea beneficiarul sa fie inregistrat in scopuri de TVA intr-un stat membru,
cat i cea ea bunurile sa paraseasca teritoriul unui stat membru {Ungaria) i sa aiba ea
destinatie un teritoriu al altui stat membru {Romania) sunt indeplinite. Tranzaqia este
o achizitie intracomunitara de bunuri, fiind supusa regimului taxarii inverse.
:, Locul operatlunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adaugata
Tn principiu, regulile generale sunt grupate in tabelul urmator:
Operafiune Locul operafiunii

Livrarea de bunuri locul unde se gasesc bunurile in momentu/ cdnd incepe
expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt
expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau
de un tert
locul unde se efectueazii instalarea sau montaju/, de catre
furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului
locul unde se giisesc bunurile atunci cand sunt puse la
dispozitia cumparatorului
locu/ de plecare a transportu/ui de pasageri, in cazul in care
livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor,
avion sau tren
FISCALITATE
Operatiune Locul operatiunii
in cazul livrarii de gaz, al livrarii de energie electrica ori al

livrarii de energie termica sau agent frigorific prin intermediul
retelelor de incalzire ori de racire:
locu/ in care comerciantul persoana impozabila ii are sediul
activitafii economice I un sediu fix pentru care se livreaza
bunurile I domiciliu/ stabil sau reedinta sa obinuita, daca
livrarea se face catre un comerciant persoana impozabila
locu/ in care cumpc'irc'itorul utilizeaza ; consumc'i efectiv
bunurile, daca livrarea se face catre alte persoane decat
comercianti
Prestarea de servicii locul unde beneficiarul este stabi/it, in relatia persoana
impozabila catre persoana impozabila (B2B)
locul unde prestatorul este stabilit, in relatia persoana
impozabila catre persoana neimpozabila (B2C)
Achizitia locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie

intracomunitara expedierea sau transportu/ bunurilor
de bunuri
lmportul de bunuri pe teritoriul statului membru in care se aflc'i bunurile cand
intra pe teritoriul comunitar
Societatea A din Romania cumpara marfuri in valoare de

15.000 euro de la B, o societate canadiana. Societatea A,
inregistrata normal pentru scopuri de TVA, pune bunurile in
circulatie libera i aqioneaza ea importator din punct de vedere
al TVA.
Care este locul importului i cine este persoana obligata la plata
taxei?
Raspuns:
Persoana impozabila este importatorul A.

Operatiunea intra in sfera TVA - import de bunuri.
Locul importului este in Romania, unde se afla bunurile la introducerea lor in Comu
nitate.
Ill
FISCALITATE
Raspuns:
Faptul generator intervine la data de 25.06.N, cand are loc livrarea utilajului. Exigibi
litatea TVA intervine la data incasarii avansului, respectiv 03.05.N.
Exemplul ilustrativ 6 7
O societate comerciala achizitioneaza in luna martie marfuri in

valoare de 40.000 lei fara TVA, pe care le achita in proportie de
60% in martie i de 40% in aprilie. Factura de achizitie este emisa
in luna martie. Tot in luna martie, societatea factureaza catre
clienti marfuri in valoare de SO.OOO lei, pret fara TVA, pentru care
va primi contravaloarea integral in luna aprilie.
Determinati TVA de plata sau de recuperat aferenta lunilor
martie $i aprilie, tiind ea toate operatiunile au loc in Romania,
intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania.
Raspuns:
TVA aferenta achizitiilor este exigibila in luna martie, iarTVA aferenta livrarilor este exi
gibila tot in luna martie.
TVA colectata = SO.OOO lei x 24% = 12.000 lei
TVA deductibila = 40.000 lei x 24% = 9.600 lei
TVA de plata {luna martie) = 12.000 lei - 9.600 lei= 2.400 lei
Pentru luna aprilie, societatea nu are TVA de platit sau de recuperat, intrucat nu a des
faurat operatiuni impozabile cu exigibilitate in luna aprilie.
Sistemul TVA la incasare

Prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data incasarii contravalorii integrale sau
partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, in cazul persoanelor impozabile
care opteaza in acest sens, denumite in continuare persoane care aplica sistemul TVA
la incasare.
Sunt eligibile pentru aplicarea sistemuluiTVA la incasare:
a) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul
fiscal care:
au sediul activitatii economice in Romania conform art. 1251 alin. (2) din acelai
act normativ;
au realizat o cifra de afaceri in anul calendaristic precedent ce nu a depait pla

fonul de 2.250.000 lei;
b) persoanele impozabile ce au sediul activitatii economice in Romania care se inre

gistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal in cursul anului i care
opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare incepand cu data inregistrarii
in scopuri de TVA.
Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:
a) persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic;
b) persoanele impozabile care nu sunt stabilite in Romania;
c) persoanele impozabile care in anul precedent au depait plafonul de 2.250.000 lei;
d) persoanele impozabile care se inregistreaza in scopuri de TVA in c:ursul anului i
care au depait plafonul de 2.250.000 lei in anul precedent sau in anul calendaristic
in curs, calculat in funqie de operatiunile realizate in perioada in care respectiva
persoana a avut un cod valabil de TVA.
Persoana impozabila care in anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la incasare, dar a
carei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioara plafonului de 2.250.000 lei, i
care opteaza pentru aplicarea istemului TVA la incasare aplica sistemul TVA la incasare
incepand cu prima zi a celei de-a doua periode fiscale din anul urmator celui in care
nu a depait plafonul, cu conditia ea la data exercitarii optiunii sa nu fi depait plafonul
pentru anul in curs.
Optiunea privind intrarea in sau ieirea din sistem se manifesta prin depunerea noti
ficarii 097.
Exemplul ilustrativ 68 --------------.
O persoana impozabila nu a aplicat sistemul TVA la incasare in

anul tocmai incheiat N. Ca urmare a faptului ea cifra de afaceri
realizata este sub plafonul de 2.250.000 lei, ea hotarate' sa opteze
pentru aplicarea sistemului TVA la incasare in anul N+ l,
exprimandu-i optiunea prin depunerea la organele fiscale
competente a notificarii 097 pana la data de 25 ianuarie. Perioada
fiscala este: a) luna; b) trlmestrul.
Stabilili care este data de la care sodetatea va aplica sistemul

TVA la incasare.
Raspuns:
Persoana impozabila va aplica sistemul TVA la incasare incepand cu prima zi a celei de-a
doua perioade fiscale din anul urmator celui in care nu a depait plafonul, respectiv:
a) 01.02.N+ 1;
b) 01.04.N+ 1.
FISCALITATE
Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, persoanele impozabile

care la data de 1 ianuarie N aplica sistemul TVA la incasare au urmatoarele optiuni:
1. pot continua aplicarea sistemului TVA la incasare, fara depunerea vreunei notificari,
daca sunt eligibile pentru aplicarea acestui sistem, caz in care se considera ea au
optat pentru continuarea aplicarii sistemului;
2. pot solicita oricand in cursul anului sa fie radiate din Registrul persoanelor impo
zabile care aplica sistemul TVA la incasare prin depunerea unei notificari la organele
fiscale competente, chiar daca sunt eligibile pentru aplicarea sistemlui. Organele
fiscale competente opereaza radierea din Registrul persoanelor impozabile care
aplica sistemul TVA la incasare incepand cu data de 1 a perioadei fiscale urmatoare
celei in care a fost depusa notificarea. Pana la data radierii, persoanele impozabile
trebuie sa aplice sistemul TVA la incasare;
Atentie!
Aceste prevederi nu se aplica in situatia persoanelor impozabile care se inregistreaza
in scopuri de TVA in cursul anului N i care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la
incasare, care sunt obligate sa aplice sistemul respectiv eel putin pana la finele anului N,
cu exceptia cazului in care depaesc plafonul de 2.250.000 lei.
3. au obligatia sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 ianua

rie N, o notificare in situatia in care au depait plafonul de 2.250.000 lei, in ultima pe
rioada fiscala a anului N-1, in vederea radierii din Registrul persoanelor care aplica
sistemul TVA la incasare.
Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituita din valoarea
totala a livrarilor de bunuri i a prestarilor de servicii realizate in cursul anului calen
daristic:
- taxabile;
scutite de TVA cu drept de deducere;
scutite de TVA fara drept de deducere;
rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ea
fiind in strainatate, conform art. 132 i 133.
O societate comerciala care aplica sistemul TVA la incasare i

dorete continuarea aplicarii acestuia in anul N+ 1 realizeaza in
cursul anului N urmatoarele operatiuni:
- livrari de bunuri taxabile 920.000 lei;
- prestari de servicii scutite cu drept de deducere 450.000 lei;
- prestari de servicii scutite fara drept de deducere 310.000 lei.

Ce sistem va aplica societatea in anul urmator?
Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenu/ de acces
Raspuns:
Cifra de afaceri calculata pentru depairea plafonului = 920.000 lei + 450.000 lei +
310.000 lei = 1.680.000 lei
Societatea comerciala va aplica in continuare regimul de TVA la incasare pentru anul
N+1.
Operatiuni excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare

Reprezinta operatiuni excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare urmatoarele:
livrarile de bunuri I prestarile de servicii pentru care beneficiarul este persoana
obligata la plata TVA;
livrarile pentru care sunt aplicabile masurile de simplificare;
livrarile de bunuri I prestarile de servicii scutite de TVA;
operatiunile supuse regimurilor speciale pentru agentiile de turism, pentru bunu
rile second-hand, operele de arta, obiectele de coleqie i antichitati i pentru aurul
de investitii;
livrarile de bunuri I prestarile de servicii pentru care beneficiarul este o persoana
afiliata furnizorului/prestatorului.
Exemplul ilustrativ 70 -----------.
Societatea A, persoana impozabila stabilita in Romania, aplica

sistemul TVA la incasare in anul curent N. Tn data de 01.1O.N,
societatea emite facturi catre clientii sai, persoane fizice sau
juridice, pentru urmatoarele operatiuni:
a) livrarea unui autoturism catre o persoana impozabila;
b) inchirierea unei cladiri catre o persoana impozabila,
operatiune pentru care nu s-a optat pentru taxare;
c) vanzarea de produse lemnoase catre o persoana impozabila;
d) inregistrarea dobanzii pentru intarzierea la plata facturata unui
client persoana impozabila;
e) prestarea catre o persoana juridica a unor servicii de montaj,
incasate in numerar la data facturii.
Cand .intervine exigibilitatea TVA aferente fiecarei opera1iuni
efectuate?
Raspuns:
a) Se aplica. sistemul TVA la incasare, prin urmare exigibilitatea intervine la data inca
sarii clientului.
b) Operatiunea de inchiriere a cladirii este scutita de TVA fara drept de deducere.
Ill
FISCALITATE
c) Vanzarea de produse lemnoase catre persoane impozabile inregistrate in scopuri

de TVA este o operatiune pentru care se aplica masurile de simplificare, prin urmare
nu se aplica regulile sistemului TVA la incasare, exigibilitatea taxei intervenind la
data facturii.
d) Dobanzile de intarziere nu intra in baza impozabila a TVA.
e) Exigibilitatea taxei intervine la data incasarii facturii.
Regulile principale de aplicare a sistemului TVA la incasare

Persoanele obligate sa aplice sistemul:
- vor colecta TVA la incasarea facturilor;
nu vor deduce TVA pentru toate achizitiile efectuate decat atunci cand ii vor plati
furnizorii (indiferent daca furnizorii sunt sau nu in sistemul TVA la incasare).
Beneficiarii (indiferent daca sunt sau nu in sistemul TVA la incasare) vor deduce TVA
pentru achizitiile efectuate de la contribuabilii care aplica TVA la incasare .numai la mo
mentul achitarii acestor facturi.
O societate persoana impozabila stabilita in Romania (prestator)

aplica sistemul TVA la incasare in anul in curs N. Tn data de
25.05.N, societatea emite o factura catre o alta societate, persoana
impozabilastabilita in Romania (beneficiar), pentru servicii
prestate in cursul aceleiai luni.
a) Cand intervine exigibilitatea TVA, daca factura este achitata
in data de 25.06.N?
b) Cand intervine exigibilitatea TVA, daca factura este emisa in
data de 01.05.N ii achitata in data de 01.07.N?
c) Cand intervine exigibilitatea TVA, daca contravaloarea
serviciilor este incasata integral in data de 25.05.N ii factura
este emisa in data de 01.06.N?
Rezolvare:
Tn conditiile aplicarii sistemului TVA la incasare, exigibilitatea taxei intervine la data

incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii.
Prin urmare:
- in situatia a), exigibilitatea taxei intervine la data incasarii contravalorii serviciilor
prestate, respectiv la data de 25.06.N;
- in situatia b), exigibilitatea taxei intervine la data incasarii contravalorii serviciilor
prestate, respectiv la data de 01.07.N;
Ill
Ghid pentru pregatirea candida1ilor la examenul de acces
- in situaia c), exigibilitatea taxei intervine la data incasarii contravalorii serviciilor

prestate, respectiv la data de 01.06.N.
leJirea din sistemul TVA la incasare

leirea din sistemul TVA la incasare se poate face:
prin opliune: contribuabilul poate renunla la aplicarea sistemului oricand in cursul
anului, prin depunerea unei notificari la organul fiscal competent intre datele de 1 i
25 ale lunii, cu exceptia primulul an in care a optat pentru aplicarea sistemului;
- ea urmare a depairii plafonului in cursul anului calendaristic: daca in cursul anului
calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile depaete plafonul,
acestea au obligatia sa depuna la organele fisc;ale competente, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare perioadei fiscale in care au depait plafonul, o notificare
--
din care sa rezulte cifra de afaceri realizata, in vederea schimbarii sistemului aplicat.
Sistemul se aplica pana la sfaritul perioadei fiscale urmatoare celei in care a fost
depait plafonul; ,,__
- ea urmare a radierii din oficiu din registru a persoanei: sistemul se aplica pana la
data inscrisa in decizia de radiere din registru.
O persoana juridica aplica sistemul TVA la incasare din data de

01.01.N, cu perioada fiscala trimestrul. Tn trimestrul al II-lea al
anului N depaete plafonul de 2.250.000 lei.
Ce obligatii are aceasta?
Raspuns:
Persoana juridica are obligatia sa depuna pana la data de 25.07.N o notificare pentru
leirea din sistem i nu va mai aplica sistemul TVA la incasare din prima zi a celei de-a
doua perioade fiscale urmatoare celei in care a depait plafonul - 01.1O.N.
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania

i inregistrata in scopuri de TVA in Romania aplica sistemul TVA
la incasare in anul in curs N. La 30.05.N depaete plafonul de
2.250.000 lei. Perioada fiscala este luna.
Stabiliti care este data de la care societatea nu va mai aplica
sistemul TVA la incasare.
Ill
FISCALITATE
Raspuns:
Tn acest caz este necesara ieirea din sistem prin depunerea notificarii 097 la organele
fiscale competente pana la data de 25.06.N. Data ieirii din sistem este 01.07.N.
Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea totala a livrarii/prestarii

emlse inalnte de intrarea in sistemul TVA la incasare
Nu se aplica sistemul in cazul facturilor pentru contravaloarea totala a livrarii/prestarii emi
se inainte de data intrarii in sistem, indiferent daca acestea sunt sau nu incasate, pentru
care faptul generator de taxa intervine dupa intrarea persoanei impozabile in sistem.

la incasare incepand cu data de 01.09.N. Tn data de 26.08.N a fost
emisa o factura pentru o livrare de bunuri ce are loc ulterior, in
11.09.N. Data incasarii facturii este 25.09.N.
Precizati care este regimul de TVA aplicabil facturii emise.
Raspuns:
Se aplica regimul normal de taxa pentru factura emisa in data de 26.08.N, TVA fiind
deja colectata in luna august, cand societatea nu aplica inca sistemul TVA la incasare.
Reguli aplicablle facturilor pentru contravaloarea partiala a livrarii/prestarii

emise inainte de intrarea in sistemul TVA la incasare
Se aplica sistemul pentru diferentele care vor fi facturate dupa data intrarii in sistem
in cazul facturilor pentru contravaloarea par tiala a livrarii/prestarii emise inainte de
data intrarii in sistem, care au fost sau nu incasate, pentru care faptul generator de taxa
intervine dupa data intrarii persoanei impozabile in sistem.

la incasare incepand cu data de 01.09.N. Tn 16.08.N a fost emisa o
factura de avans in suma de 2.000 lei, TVA 24%, pentru o livrare de
bunuri ce va avea loc ulterior, in 11.09.N. Factura pentru valoarea
totala de 8.000 lei, TVA 24%, este emisa la momentul livrarii
bunurilor, la data de 10.09.N. Data incasarii facturii este 25.1O.N.
Precizati care este regimul de TVA aplicabil in situatia prezentata.
Raspuns:
Se aplica regimul normal de taxa pentru factura de avans, TVA fiind colectata la data pri
mirii acestuia, in luna august, cand societatea nu apllca inca sistemul TVA la incasare.
TVA colectata = 2.000 lei x 24% = 480 lei
La momentul emiterii facturii pentru valoarea integrala, societatea apllca sistemul TVA
la incasare, TVA fiind colectata ulterior, in luna octombrie (25.10.N).
TVA neexigibila (10.09.N) = (8.000 lei - 2.000 lei) x 24% = 1.440 lei
Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea totala a livrarii/prestarii

emise inainte de ieJirea din sistemul TVA la incasare
Se continua aplicarea sistemului TVA la incasare, indiferent daca facturile sunt sau nu
incasate, pentru operatiunile la care faptul generator de taxa intervine dupa ieirea
persoanei impozabile din sistem.
\
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in

Romania i inregistrata in scopuri de TVA in Romania, avand
ea perioada fiscala luna, ce aplica sistemul TVA la incasare,
depaete plafonul in data de 31.07.N. La data de 16.08.N emite
o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 6.000 lei,
TVA 24%. Livrarea va avea loc in data de 10.09.N, iar incasarea se
va face la 20.09.N.
Precizali care este regimul de TVA aplicabil in situa1ia
prezentata.
Raspuns:
16.08.N: societatea aplica sistemul, prin urmare inregistreaza TVA neexigibila

1.440 lei (se aplica in continuare sistemul);
25.08.N: se depune notificarea;
01.09.N: societatea iese din sistemul TVA la incasare;
20.09.N: taxa neexigibila este colectata (1.440 lei) la incasarea clientului.
Reguli aplicabile facturilor pentru contravaloarea partiala a livrarii/prestarii

emise inainte de ieJirea din slstemul TVA la incasare
Se continua aplicarea sistemului TVA la incasare numai pentru contravaloarea partiala
facturata inainte de ieirea din sistem, pentru care faptul generator de taxa intervine
dupa data ieirii persoanei impozabile din sistem.
Ill
FISCALITATE

i inregistrata in scopuri de TVA in Romania, cu perioada fiscala
luna, care aplica sistemul TVA la incasare depaete plafonul
in data de 31.07.N. La data de 16.08.N emite o factura pentru o
livrare de bunuri in valoare de 6.000 lei, TVA 24%, reprezentand
60% din totalul unei livrari de bunuri. Livrarea va avea loc in data
de 10.09.N, cand se emite i factura pentru diferenta de 40%,
respectiv 4.000 lei, TVA 24%. lncasarea se va face in 20.09.N.
Precizati care este regimul de TVA aplicabil in situatia
prezentata.
Raspuns:
16.08.N: societatea aplica sistemul TVA la incasare, prin urmare inregistreaza ea

taxa neexigibila suma de 1.440 lei (se aplica in continuare sistemul);
25.08.N: se depune notificarea;
01.09.N: societatea iese din sistemul TVA la incasare;
10.09.N: se inregistreaza TVA colectata aferenta diferentei facturate (4.000 lei x
24% = 960 lei);
20.09.N: taxa neexigibila aferenta avansului devine colectata (1.440 lei) la incasarea
clientului.
Pentru determinarea taxei aferente incasarii contravalorii integrale sau partiale a livra
rii de bunuri ori a prestarii de servicii, care devine exigibila, fiecare incasare totala sau
partiala se considera ea include i taxa aferenta, aplicandu-se urmatorul mecanism de
calcul pentru determinarea sumei taxei respective:
24 x 100 I 124, in cazul cotei standard;
9 x 100 I 109 sau 5 x 100 I 1 OS, in cazul cotelor reduse.
Persoana impozabila care incaseaza/platete partial o factura cuprinzand contravaloa

rea unor livrari de bunuri I prestari de servicii care contin mai multe cote de TVA i/sau
mai multe regimuri de impozitare are dreptul sa aleaga bunurile/serviciile care con
sidera ea au fost incasate/platite partial pentru a determina suma taxei incasate/platite
in functie de cote, respectiv regimul aplicabil.
Exigibilitatea pentru livrilri intracomunitare de bunuri, scutite de taxi,


,,Prin excepfie de la prevederile art. 1342, in cazu/ unei /ivrari intracomunitare de bunuri,
scutite de taxa conform art. 743 a/in. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii
facturii prevazute la art. 155 a/in. (14) sau, dupa caz, la emiterea autofacturii prevazute
la art. 155 a/in. (8) ori in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul
generator, daca nu a fost emisa nicio factura/autofactura pdna la data respectiva."
(art. 1343-(1))
Cand devine exigibila taxa pe valoarea adaugata in cazul livrarii

intracomunitare de bunuri?
Raspuns: .
Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii
urmatoare faptului generator (livrarea bunurilor).
O societate romaneasca inregistrata in scopuri de TVA livreaza

marfuri catre un client inregistrat in scopuri de TVA in Italia. Marfa
este livrata in luna septembrie, dar factura este emisa ulterior, in
22 octombrie.
Cand intervin faptul generator i exigibilitatea TVA in cazul
acestei livrari intracomunitare?
Raspuns:
Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor, respectiv in luna septembrie.

Exigibilitatea TVA intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit
faptul generator. Prin exceptie, exigibilitatea TVA intervine la data emiterii autofacturii,
daca aceasta a fost emisa anterior datei de 15 a lunii urmatoare celei in care a intervenit
faptul generator.
Tn cazul de fata, exigibilitatea intervine la 15 octombrie.
Faptul generator Ji exigibilitatea taxei pentru achlzifii lntracomunitare de

bunurl
,,in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se
face achizitia." (art. 135-(1))
Ill
FISCALITATE
,,In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data
emiterii facturii prevazute in legislafia altui stat membru la articolul echivalent art. 155
a/in. (14) sou, dupa caz, la data emiterii autofacturii prevazute la art. 155 a/in. (BJ ori in
cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator, daca nu a fost
emisa nicio factura/autofactura pdna la data respectiva." (art. 135-(2))
Cand devine exigibila taxa pe valoarea adaugata in cazul

achizitiilor intracomunitare?
Raspuns:
Exigibilitatea intervine la data emiterii facturii, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii
urmatoare faptului generator.
O societate inregistrata in scopuri de TVA in Romania realizeaza

in luna octombrie o achizitie intracomunitara de marfuri de
la un furnizor francez. Bunurile au fost receptionate in aceeai
luna in care s-a facut i expedierea lor de la furnizor, factura fiind
emisa in data de 12 a lunii urmatoare celei in care au fost
livrate/receptionate bunurile (noiembrie).
a) Cand intervin exigibilitatea TVA i faptul generator?
b) Cand este recunoscuta operatiunea in decontul de TVA i in
declaratia recapitulativa?
Raspuns:
a) Faptul generator intervine la data la <:are intervine exigibilitatea pentru livrarea

bunurilor, respectiv in luna octombrie, cand se receptioneaza marfurile.
b) Operatiunea va fi recunoscuta in decontul de TVA la data livrarii bunurilor, respectiv
in decontul lunii octombrie.
Operatiunea va fi recunoscuta in declaratia recapitulativa a lunii noiembrie, atunci
cand este emisa factura de catre furnizor.
Faptu/ generator Ji exlglbilltatea taxei pentru lmportu/ de bunuri

,,in cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau a/tor
taxe comunitare similare, stabilite ea urmare a unei politici comune, faptu/ generator i
exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptu/ generator
i exigibilitatea respective/or taxe comunitare." (art. 136-(1))
,,fn cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la a/in. (7),
faptu/ generator i exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar in
terveni faptul generator i exigibilitatea ace/or taxe comunitare daca bunurile importate
ar fi fost supuse unor astfe/ de taxe." (art. 136-(2))
,,in cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la
art. 744 a/in. (7) lit. a) i d), faptul generator i exigibilitatea taxei intervin la data la care
acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim." (art. 136-(3))
O societate achizitioneaza materii prime de la un furnizor chinez

in urmatoarele conditii: pretul de cumparare a bunurilor din
factura externa este de 42.000 dolari, taxa vamala 10%, TVA 24%,
cursul de schimb utilizat 3,5 lei/dolar.
a) Cand intervin faptul generator ii exigibilitatea TVA in cazul

opera1iunii de import?
b) Determinali costul de achizilie a materiilor prime ii valoarea
TVA in vama.
Raspuns:
a) Faptul generator i exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul genera
tor i exigibilitatea pentru taxele vamale.
b) Pret de cumparare (42.000 dolari x 3,5 lei/dolar) 147.000 lei

Taxe vamale (147.000 lei x 10%) 14.700 lei
'
Cost de achizilie 161.700 lei

TVA deductibila (datorata in vama) 38.808 lei
Ill
FISCALITATE
Baza de impozitare
,,Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri i prestari de servicii (...), din tot ceea ce constituie contra
partida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea
cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pre
tul acestor operatiuni; (...)
c) pentru operatiunile (...), pentru transferul (...) ; pentru achizitiile intracomunitare con
siderate ea fiind cu plata (...}, pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor
bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, sta
bilit la data livrarii. In cazul in care bunurile reprezinta active corporate fixe, baza de
impozitare se stabilete conform procedurii stabilite prin norme; (...)
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o per
soana afiliata furnizorului/prestatorului (...), baza de impozitare este considerata va
loarea de piata in urmatoarele situatii:
1. atunci cdnd contrapartida este mai mica decat va/oarea de piata, iar beneficiarul
livrarii sau al prestarii nu are drept comp/et de deducere (...);
2. atunci cdnd contrapartida este mai mica decdt valoarea de piata, iar furnizorul
sau prestatorul nu are un drept comp/et de deducere (...) i livrarea sau prestarea
este scutita (...);
3. atunci cdnd contrapartida este mai mare decdt valoarea de piata, iar furnizorul
sau prestatorul nu are drept comp/et de deducere (...)." (art. 137-(1))
Comentarlu:
Valoarea de piata inseamna suma totala pe care, pentru obtinerea bunurilor sau servi
ciilor in cauza la momentul respectiv, un client aflat in aceeai etapa de comercializare
la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui sa o plateasca in con
ditii de concurenta loiala unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului
membru in care livrarea sau prestarea este supusa taxei. Atunci cand nu poate fi stabilita
o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabila, valoarea de piata inseamna:
1. pentru bunuri, o suma care nu este mai mica decat pretul de cumparare al bunurilor
sau al unor bunuri similare ori, in absenta unui pret de cumparare, pretul de cost,
stabilit la momentul livrarii;
2. pentru servicii, o suma care nu este mai mica decat costurile complete ale persoanei
impozabile pentru prestarea serviciului.
Nu intra in baza de impozitare:
rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pret, acordate de furni
zori direct ciientilor la data exigibilitatii taxei;
..
dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
- valoarea ambalajelor care circula intre furnizorli de marfa i clienti, prin schimb,
fara facturare etc.
Exemplul ilustrativ 8:3 -----------,
Un furnizor ii acorda clientului sau in momentul facturarii

marfurilor reduceri comerciale.
Se cunosc urmatoarele informatii:
- pret de vanzare 2.000 lei;
- rabat 10% i remiza 5% acordate pentru marfurile vandute.
Sa se calculeze TVA aferenta marfurilor vandute de furnizor.
Rezolvare:
Valoare bruta 2.000 lei

Rabat 10% (2.000 lei x 10%) 200 lei
- Remiza 5% ((2.000 lei - 200 lei) x 5%) 90 lei
= Baza de impozitare a TVA 1.710 lei
TVA= 1.710 lei x 24% = 410,4 lei
Se vinde un stoc de marfa la pretul de vanzare de 74.000 lei,

TVA 24%. Pe factura ete inscrisa valoarea ambalajelor, de 8.000 lei.
Costul marfurilor vandute este de SO.OOO lei. Dupa o saptamana,
clientul restituie ambalaje in valoare de 6.000 lei: Restul
ambalajelor sunt retinute de client, iar furnizorul le factureaza.
Care este regimul de TVA aplicabil in conditiile in care ambalajele
sunt gestionate prin utilizarea sistemului de restituire?
Rezolvare:
La data vanzarii stocului de marfuri:

Baza de impozitare a TVA = 74.000 lei (contravaloarea ambalajelor care circula intre
furnizorii de marfa i clienti prin schimb nu intra in baza de impozitare)
TVA colectata = 74.000 lei x 24% = 17.760 lei
Facturarea ambalajelor nerestituite de catre client:

Baza de impozitare a TVA= 2.000 lei
TVA colectata = 2.000 lei x 24% = 480 lei
1111
FISCALITATE
Exemplul llu5trativ 85 --------
O societate comerciala platitoare de taxa pe valoarea adaugata a

achizitlonat materii prime de SOO.OOO lei. Ambalajele in care a fast
livrata materia prima sunt in valoare de 20.000 lei, Juate la schimb.
fntreprinderea a livrat marfa de 900.000 lei i a prestat servicii in
valoare de 100.000 lei. Operatiunile nu includ TVA.
Determinati TVA de plata sau de recuperat.
Rezolvare:
TVA colectata (livrari de bunuri i prestari de servicii de catr intreprindere) = Baza de

impozitare x Cota TVA= (900.000 lei + 100.000 lei) x 24% = 240.000 lei
TVA deductibila (achiziJii debunuri i prestari de servicii de catre intreprindere) = Baza
de impozitare x Cota TVA= SOO.OOO lei x 24% = 120.000 lei
Nota: Ambalajele nu intra in baza lmpozabila, fiind luate la schimb.
TVA colectata > TVA deductibila
TVA de plata = TVA colectata - TVA deductibila = 240.000 lei - 120.000 lei = 120.000 lei
Baza de impozitare se redu!=e in urmatoarele situaJii:

- in cazul desfiinJarii totale sau parJiale .a contractului pentru livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii, inainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fast emise
facturi in avans;
- in cazul refuzurilor totale sau parJiale privind cantitatea, calitatea ori preJurile bu-
nurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
- in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele i celelalte reduceri de pret sunt
acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
- in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circula prin facturare etc.
:> Cotele de impozitare

,,Cota standard este de 24% ; se aplica asupra bazei de impozitare pentru operafiunile im
pozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cote/or reduse." (art. 140-(1))
,,Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de
servicii i/sau livrari de bunuri:
Ell
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monu

mente istorice, monumente de arhitectura i arheologice, gradini zoologice i bota
nice, targuri, expozitii i evenimente culturale, cinematografe, altele decat ce/e scutite
conform art. 141 a/in. (1) lit. m);
b) /ivrarea de manuale co/are, ciirti, ziare i reviste, cu excepfia celor destinate exclusiv
sau in principal publicitiifii;
c) livrarea de proteze i accesorii ale acestora, cu excepfia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman i veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similarii, inclusiv in
chirierea terenurilor amenajate pentru camping;
g) livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv bauturi, cu excepfia biiuturilor a/co
o/ice, destinate consumului uman i animal, animale i pasiiri vii din specii domestice,
seminte, plante i ingrediente utilizate in prepararea allmentelor, produse utilizate
pentru a completa sau in/ocui alimentele. Prin normele metodo/ogice se stabilesc co
durile NC din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliu/ui din 23 iu/ie 1987
privind Nomenclatura tarifarii i statisticii ; Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost
modificatii prin Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din
16 octombrie 2014, corespunziitoare acestor bunuri;
h) serviciile de restaurant i de catering, cu excepfia bauturilor a/coo/ice." (art. 140-(2))
Comentariu:
Cota redusa de taxa de 9% se aplica pentru tipurile de cazare in structuri.le de pri
mire turistica avand funqiune de cazare, prevazute la art. 2 1 din OG nr. 58/1998 privind
organizarea i desfaurarea activitatii de turism in Romania, cu modificarile i com
pletarile ulterioare.
Tn cazul cazarii cu demipensiune, cu pensiune completa sau cu all inclusive, cota redusa
de TVA se aplica asupra pretului total al cazarii, care poate include i bauturi alcoolice.
Selectati dintre operatiunile prezentate mai jos acele operatiuni

pentru care este aplicata cota redusa de TVA de 9%:
a) prestarile de servicii medicale;
b) livrarile de produse ortopedice;
c) livrarile de organe, de sange i de lapte de provenienta umana;
d) livrarea de manuale colare;
e) activitatea de invatamant;
f) dreptul de intrare la muzee;
g) cazarea in cadrul sectorului hotelier.
Ill
FISCALITATE
Raspuns:
Opera\iunile pentru care este aplicata cota redusa de 9% sunt: b), d), f), g).
O fabrica" de paine livreaza o cantitate de paine, pre\ul de vanzare

din factura fiind de 6.250 lei.
Sa se precizeze care este cota de TVA aplicabila in acest caz ii sa
se determine valoarea taxei colectate.
Raspuns:
CotaTVA=9%
TVA colectata = 6.250 lei x 9% = 562,5 lei

,,Cota redusQ de 5% se ap/icQ asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinfelor ea
parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este
construitQ locuinfa include $i amprenta la sol a loculnfei. Tn sensu/ prezentu/ui titlu, prin
locuinfQ livratQ ea parte a po/iticii sociale se infelege:
a) livrarea de c/Qdiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept CQmine de bdtrani $i de pensionari;
b) livrarea de c/Qdiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept case de copii $i centre de recuperare $i reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinfe care au o suprafafQ uti/Q de maximum 7 20 m2, exclusiv anexele
gospodQre$ti, a CQror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depQ
$$te suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adQugatQ, achizifionate de orice
persoanQ necQSQtoritQ sou fami/ie. (...) Cota redusQ se ap/icQ numai in cazul locuintelor
care in momentul vanzQrii pot fi locuite ea atare $i dacQ terenul pe care este construitQ
locuinfa nu depQ$$te suprafafa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinfei, in cazul
case/or de locuit individuate. Tn cazul imobilelor care au mai mutt de douQ locuinfe,
cota indivizQ a terenului aferent fiecQrei locuinte nu poate depQ$i suprafafa de 250 m2,
inclusiv amprenta la sol aferentQ fiecQrei /ocuinfe. Orice persoanQ necasQtoritQ sau
familie poate achizifiona o singurQ locuinfQ cu cota redusQ de 5%, respectiv:
7. in cazul persoanelor necQSQtorite, SQ nu fi definut $i SQ nu definQ nicio locuinfQ in
proprietate pe care au achizifionato cu cota de 5%;
2. in cazu/ familiilor, sofu/ sau sofia SQ nu fi definut $i sQ nu definQ, fiecare sau im
preunQ, nicio locuinfQ in proprietate pe care a/au achizifionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clddiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, CQtre primQrii tn vederea
atribuirii de CQtre acestea cu chirie subvenfionatQ unor persoane sau familii a cQror
Ill
situafie economicii nu le permite accesul la o locuintii in proprietate sau inchirierea \

unei locuinte in condifiile piefei." (art. 140-(21 ))
Exemplul ilustrativ 88 ----------.
Dati trei exemple de operatiuni pentru care este aplicata cota

redusa de TVA de 5%.
Raspuns:
Din categoria operaiiunilor pentru care este aplicata cota redusa de TVA de 5% fac
parte urmatoarele:
1. Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in ve
derea atribuirii de catre acestea cu chirie subveniionata unor persoane sau familii
a caror situaiie economica nu le permite accesul la o locuinla in proprietate sau
inchirierea unei locuinle in conditiile pietei;
2. Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept camine de batrani i de pensionari;
3. Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept case de copii i centre de recuperare i reabilitare pentru minori cu handicap.
'\
Care sunt cote le de TVA in Romania?
Raspuns:
Cotele de TVA in Romania sunt 24%, 9% i 5%.
Comentariu:
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cota aplicabila pentru ajus
tarea bazei de impozitare este cota operatiunii de baza care a generat aceste eveni
mente.
Yn cazul operatiunilor a caror baza impozabila este determinata in valuta, cursul de

schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelai ea al opera
liunii de baza care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar
utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru
operaiiunea de baza. Totui, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de
Ill
FISCALITATE
baza care a generat aceste evenimente, va fi aplicata cota de TVA in vigoare la data
la care a intervenit evenimentul i, corespunzator, i cursul de schimb valutar de la
aceasta data, in cazul operatiunilor pentru care baza de impozitare este determinata
in valuta.
:, Operatiunile scutite de taxa pe valoarea adaugata

Operatiunile scutite de taxa cu drept de deducere sunt cele pentru care nu se da
toreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Aceste operatiuni sunt enumerate in cadrul art. 143-144 1 din Codul fiscal. Yn aceasta
categorie se afla:
- exporturile;
- prestarile de servicii legate direct de exportul de bunuri;
- prestarile de servicii direct legate de importul de bunuri;
- prestarile de servicii efectuate in Romania asupra bunurilor mobile achizitionate
sau importate in vederea prelucrarii in Romania i care ulterior sunt transportate in
afara Comunitatii;
- transportul international de persoane;
- livrarile intracomunitare; i
- transportul international i intracomunitar de bunuri.
Exemplul ilu5trativ 90 -----------.
O societate ii livreaza bunuri unui cumparator din Turcia. 0 parte

din bunuri au fost cumparate de la un furnizor italian (achizitie
intracomunitara), iar restul, de la un furnizor intern (achizitie
locala cu TVA 24%). Bunurile sunt transportate la Constanta, acolo
unde vor fi preluate de un alt transportator pentru a fi livrate
la destinatie (in Turcia). Pentru acest serviciu, societatea achita
contravaloarea transportului plus TVA 24%.
Precizati care este tratamentul fiscal al operatiunii de export.
Raspuns:
Pentru ea realizeaza o operatiune scutita de TVA cu drept de deducere, societatea va

emite o factura fara TVA (exportul de bunuri este o operatiune scutita), dar in acelai
timp va avea drept de deducere pentru achizitiile efectuate, respectiv pentru taxarea
inversa aferenta achizitiei intracomunitare, TVA platita furnizorului intern de bunuri $i
TVA platita prestatorului serviciului de transport.
Operatiunile scutite de taxi fara drept de deducere sunt cele pentru care nu se da
toreaza taxa $i nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Operatiunile sunt enumerate in cadrul art. 141 din Codul fiscal:
spitalizarea, ingrijirile medicale $i operatiunile strans legate de acestea;
prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi $i teh
nicieni dentari, precum $i livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi $i
de tehnicieni dentari;
prestarile de ingrijire $i supraveghere efectuate de personal medical $i parame
dical;
- transportul bolnavilor $i al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate
in acest scop, de catre entitati autorizate;
activitatile de invatamant, precum $i prestarile de servicii $i livrarile de bunuri strans
legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati au
torizate;
prestarile de servicii de natura financiar-bancara (numai anumite servicii);
operatiunile de asigurare $i/sau de reasigurare, precum $i prestarile de servicii in
legatura cu acestea;
arendarea, concesionarea, inchirierea $i leasingul de bunuri imobile, acordarea
unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct $i super
ficia;
livrarea de construqii I parti de construqii $i a terenurilor pe care sunt construite,
precum $i a oricaror altar terenuri.
Exemplul ilu5trativ 91 --------
O societate inchiriaza o cladire de birouri $i, odata cu aceasta,

locurile de parcare.
Precizali care este tratamentul fiscal al acestor opera1iuni.
Rezolvare:
Potrivit regulii de baza, operatiunea de inchiriere a unei cladiri este o operatiune scu
tita fara drept de deducere, iar operatiunea de inchiriere a locurilor de parcare este
operatiune impozabila $i se aplica taxa pe valoarea adaugata.
Ill.
FISCALITATE
:> Regimul deducerilor

,,Dreptul de deducere ia natere la momentul exigibilitofii taxei.'' (art. 145-(1 ))
,,Dreptul de deducere a TVA aferente achizifiilor efectuate de o persoano impozabilo de
la o persoano impozabilo care aplico sistemul TVA la incasare (...) este amanat pano la
data la care. taxa aferento bunurilor ; serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost platito
furnizorului/prestatorului sou." (art. 145-(1 1 ))
Dreptul de deducere a TVA aferente achizifiilor efectuate de o persoano impozabilo care
"
aplico sistemul TVA la incasare (...) este amanat pano in momentul in care taxa aferento
bunurilor ; serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plotito furnizorului/prestatorului
sou, chiar daco o parte din operaflanile realizate de persoana impozabilo sunt excluse de
la apllcarea sistemului TVA la incasare." (art. 145-(12))
Limitari speciale ale dreptului de deducere

Se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, achizitiei intra
comunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate i a
taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta
persoanei impozabile, in cazul in care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii economice.
Limitarea se aplica vehicl.llelor 'l'utiere motorizate avand o masa totala maxima auto
rizata sub 3.500 kg sau nu mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul oferului.
Exemplul ilustrativ 92 -------------,
Se achizitioneaza un autoturism de la un furnizor intern, care va

fi folosit partial in scop economic. Costul de achizitie este de
52.000 lei, TVA 24%.
Determinali valoarea TVA acceptata la deducere.
Rezolvare:

TVA de dedus = 12.480 lei x 50% = 6.240 lei
Diferenta neacceptata la dedu.cere va ft inregistrata in costul de achizitie al autoturis
mului.
Ill
:, Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt

i persoana par1ial impozabila
,,Persoana impozabilii care realizeazii sau urmeazii sii rea/izeze atat operafiuni care dau
drept de deducere, cat $i operafluni care nu dau drept de deducere este denumitii in conti
nuare persoanii impozabilii cu regIm mixt. Persoana care realizeazii atat operafiuni pentru
care nu are calitatea de persoana impozabilii(.), cat $i operafiuni pentru care are calitatea
de persoanii impozabila este denumita persoana partial impozabila." (art. 147(1))
,,(... ) Persoana parfial impozabilii nu are drept de deducere pentru achizifille destinate ac
tivitafii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana parfial im
pozabi/a desfii$oara activitafi in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat
operafiuni cu drept de deducere, cat $1 operafiuni fara drept de deducere, este considerata
persoana impozabilii mixtii pentru respectivele activitafi (...). In condifii/e stabilite prin
norme, persoana parfial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale in si
tuafia in care nu poate fine evidenfe separate pentru activitatea desfii$uratii in calitate de
persoana impozabilii $i pentru activitatea pentru care nu are calitatea depersoana impo
zabilii." (art. 147-(2))
,,Achizifii/e destinate exclusiv realizarii de operafiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investifii destinate realiziirii de astfel de operafiuni, se inscriu intr-o
coloanii distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se
deduce integral." (art. 147-(3))
,,Achizifiile destinate exclusiv realizarii de operafiuni care nu dau drept de deducere, precum
$i de investifii care sunt destinate realizarii de astfel de operafiuni se inscriu intr-o coloana
distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operafiuni, iar taxa deductibila
aferenta acestora nu se deduce." (art. 147-(4))
,,Achizifiile pentru care nu se cunoa$te destinafia, respectiv daca vor fi utilizate pentru rea
lizarea de operafiuni care dau drept de deducere sau pentru operafiuni care nu dau drept
de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporfia in care sunt sau vor fi utilizate
pentru operafiuni care dau drept de deducere $1 operafiuni care nu dau drept de deducere
se evidenfiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila
aferenta acestor achizifii se deduce pe baza de pro-rata." (art. 147-(5))
Pro-rata se determina ea raport intre:
Suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunllor constand in
livrarl de bunuri i prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere
Suma totala, fara taxa, a operatiunilor constand in livrari de bunuri i prestari de servicii care permit
exercitarea dreptului de deducere I a operatiunilor constand in livrari de bunurl i prestari de servlcil
care nu permit exercitarea dreptulul de deducere
Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operaliunile
pentru care exigibilitatea taxei ia natere in timpul anului calendaristic respectiv.
Urmatoarele elemente sunt excluse din calculul pro-rata:
FISCALITATE
valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana im

pozabila in activitatea sa economica;
valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de
persoana impozabila;
- valoarea operatiunilor precum prestarile anumitor servicii de natura financiar-ban
cara, operatiunile de asigurare i/sau de reasigurare, prestarile de servicii in lega
tura cu operatiunile de asigurare i/sau de reasigurare efectuate de persoanele
impozabile care intermediaza astfel de operatiuni i a operatiunilor imobiliare, in
masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale.
Pro-rata definitiva se determina procentual i se rotunjete pana la cifra unitatilor ime
diat urmatoare.
Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, determinata pentru
anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi realizate in
anul calendaristic curent, in cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea ope
ratiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata
de anul precedent.
fn cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este
pro-rata estimata pe baza operatiunilor preconizate a fi realizate in timpul anului calen
daristic curent, care trebuie comunicata eel mai tarziu pana la data la care persoana
impozabila trebuie sa depuna primul sau decant de taxa.
Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul
fiecarui an fiscal, eel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie
care va fi aplicata in anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia.
Exemplul ilustrativ 95 ----------,
O societate comerciala realizeaza urmatoarele operatiuni:

- Achizitioneaza materii prime de la intern in valoare de 450.000 lei
(operatiune taxabila);
- Produce i livreaza produse finite la intern in valoare de
430.000 lei (operatiune taxabila);
- Produce i livreaza produse finite la intern in valoare de
120.000 lei (operatiune scutita fara drept de deducere);
- lmporta marfuri in valoare de 40.000 euro, taxa vamala 10%
(operatiune taxabila);
- Vinde importul de marfuri aplicand un comision de 9%
(operatiune taxabila).
Cursul de schimb valutar este de 4,5 lei/euro.
Determinali TVA de plata sau de recuperat.
Ill
Rezolvare:
a) Determinarea TVA deductibile (operatiunile de achizitie):

Vom determina TVA deductibila pentru achizitia de materii prime de la intern i pentru
import.
fn baza de impozitare a TVA deductibile vor intra:
- valoarea materiilor prime, de 450.000 lei;
importul de marfuri in valoare de 40.000 euro, cu o taxa vamala de 10%.
Pentru importul de marfuri, baza de calcul trebuie exprimata in lei i trebuie sa includa
toate taxele datorate:
Valoarea in vama = 40.000 euro x 4,5 lei/euro = 180.000 lei
Taxa vamala = Valoarea in vama x Cota = 180.000 lei x 10% = 18.000 lei
Deci valoarea luata in considerare pentru calculul TVA deductibile aferente importu lui
de marfuri este: Valoarea in vama + Taxa vamala = 180.000 lei+ 18.000 lei = 198.000 lei.
Baza de impozitare pentru TVA deductibila = 450.000 lei + 198.000 lei = 648.000 lei
b) Determinarea pro-rata i a TVA de dedus efectiv:

Pro-rata = Livrarile supuse TVA /Totalul livrarilor = (Veniturile din vanzarea produselor
finite livrate la intern in valoare de 430.000 lei + Veniturile din vanzarea produselor
importate, aplicand un comision de 9%) I (Veniturile din vanzarea prod'uselor finite
livrate la intern in valoare de 430.000 lei + Veniturile din vanzarea produselor finite
livrate la intern fara drept de deducere in valoare de 120.000 lei + Veniturile din van
zarea produselor importate, aplicand un comision de 9%)
Valoarea vanzarilor aferente productiei importate care intra in calculul pro-rata =
Valoarea in vama + Taxa vamala+ Comisionul
Valoarea vanzarii bunurilor importate = 180.000 lei + 18.000 lei + 198.000 lei x 9% =
215.820 lei
Pro-rata TVA = (430.000 lei + 215.820 lei) I (430.000 lei + 120.000 lei + 215.820 lei) =
84,33%:::::85%
Prin urmare, TVA de dedus = TVA deductibila x 85% = 155.520 lei x 85% = 132.192 lei
c) Determinarea TVA colectate (livrarile realizate de contribuabil):

TVA colectata este cea aferenta tuturor livrarilor realizate de contribuabil i care nu
-
sunt scutite de la plata acestei taxe.
Baza de calcul = Produsele finite livrate la intern in valoare de 430.000 lei + Vanzarea
produselor importate, aplicand un comision de 9%
FISCALITATE
TVA colectata = (430.000 lei + 215.820 lei) x 24% = 154.997 lei

TVA colectata > TVA de dedus --+ avem TVA de plata
TVA colectata - TVA de dedus = 154.997 lei - 132.192 lei = 22.805 lei
:> Perioada fiscala

,,Perioada fiscalii este tuna calendaristicii." (art. 156 1 -(1))
,,Prin excepfie de la prevederile a/in. (7 ), perioada fiscalii este trimestrul calendaristic pen
tru persoana impozabilii care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifrii de
afaceri din operafiuni taxabile $ilsau scutite cu drept de deducere $ilsau neimpozabile in
Romania conform art. 132 $i 133, dar care dau drept de deducere conform art. 145 a/in. (2)
lit. b), care nu a depii$it plafonul de 100.000 euro al ciirui echivalentin lei se calculeazii con
form normelor, cu excepfia situafiei in care persoana impozabilii a efectuat in cursul
anului calendaristic precedent una sau mai multe achizifii intracomunitare de bunuri."
(art. 1561 -(2))
,,Dacii cifra de afaceri efectiv obfinutii in anul inregistriirii, recalculatii in baza activitiifii
corespunziitoare unui an calendaristic intreg, depii$e$te plafonul previizut la a/in. (2), in
anul urmiitor perioada fiscalii va fi tuna calendaristicii, conform a/in. (1). Dacii aceastii
cifrii de afaceri efectivii nu depii$e$te plafonul previizut la a/in. (2), persoana impozabilii
va utiliza trimestrul calendaristic ea perioadii fiscalii cu excepfia situafiei in care persoana
impozabilii a efectuat in cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achizifii
intracomunitare de bunuri." (art. 1561 -(5))
Comentariu:
Perioada fiscala pentru declararea i plata TVA este luna calendaristica. Pentru societa
tile a caror cifra de afaceri nu depaete 100.000 euro in anul fiscal anterior, perioada
pentru declararea i plata TVA este trimestrul calendaristic.
Daca un contribuabil platitor de TVA depaete plafonul de 100.000 euro aferent cifrei
de afaceri i nu a efectuat achizitii intracomunitare in anul calendaristic anterior, va uti
liza ea perioada fiscala pentru anul fiscal urmator luna calendaristica.
:> Masuri de simplificare

,,Operafiunile pentru care se aplicii taxarea inversa sunt:
a) /ivrarea urmiitoarelor categorii de bunuri:
-
1. livrarea (le de$euri feroase $i neferoase, de rebuturi feroase $i neferoase, inclusiv
livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea
....
acestora;
2. livrarea de reziduuri $i alte materiale reciclabile a/ciituite din metale feroase $i ne

feroase, aliajele acestora, zgurii, cenu$ii $i reziduuri industriale ce confin metale
sau aliajele /or;
3. livrarea de de$euri de materiale reciclabile $i materiale reciclabile uzate constcind
in hdrtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlii $i sticlii;
4. livrarea materialelor previizute la pet. 1-3 dupii prelucrarea/transformarea aces
tora prin operafiuni de curiitare, polizare, selecfie, tiiiere, fragmentare, presare
sau turnare in lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obfinerea
ciirora s-au adiiugat alte elemente de aliere;
b) livrarea de masii lemnoasii $i materiale lemnoase(...);
c) livrarea de cereale $i plante tehnice menfionate in continuare(...): grciu dur; alac (Tri
ticum spelta), destinat insiimcintiirii; grciu comun destinat insiimcintiirii; secarii; orz;
porumb; boabe de soia, chiar sfiircimate; seminte de rapifii sau de rapifii siilbaticii,
chiar sfiircimate; seminte de floarea-soarelui; sfeclii de zahiir;
d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de serii(...), precum $i transferul a/tor
unitiiti care pot fi utilizate de operator/ in conformitate cu aceea$i directiva;
e) livrarea de energie electricii ciitre un comerciant persoanii impozabilii, stabilit in Ro
mania(...);
f) transferul de certificate verzi(... )." (art. 160-(2))
Comentariu:
Se aplica taxarea inversa pentru operatiunile care intra sub incidenta prevederilor
art. 160 din Codul fiscal. Astfel, pentru aceste operatiuni beneficiarul va inregistra va
loarea taxei aferente atat ea TVA colectata, cat i ea TVA deductibila.
O societate comerciala inregistrata in scopuri de TVA realizeaza in

luna mai urmatoarele operatiuni:
- Achizitioneaza 1.000 kg de deeuri de metale neferoase la
pretul de 1,50 lei/kg, fara TVA;
- Achizitioneaza 2.000 kg de fructe la pretul de 2,00 lei/kg, fara
TVA;
- Livreaza 1.500 kg de fructe la pretul de 2,50 lei/kg, fara TVA.
Toate achizitiile/livrarile se fac pe plan intern de la I catre persoane
inregistrate in scopuri de TVA.
Sa se determine TVA de plata sau de recuperat aferenta lunii mai.
Ill
FISCALITATE
Rezolvare:
Deeurile de metale neferoase se supun regimului de taxare inversa (4426 = 4427).

TVA deductibila = 1.000 kg x 1,50 lei/kg x 24% + 2.000 kg x 2,00 lei/kg x 24% = 1.320 lei
TVA colectata = 1.000 kg x 1,50 lei/kg x 24% + 1.500 kg x 2,50 lei/kg x 24% = 1.260 lei
TVA deductibila > TVA colectata -+ TVA de recuperat = 1.320 lei - 1.260 lei = 60 lei
O persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA care activeaza

in domeniul produqiei de mobilier realizeaza in luna iunie
urmatoarele operatiuni:
- Achizitioneaza masa lemnoasa pe picior utilizata ea materie
prima in valoare de 850.000 lei, pret fara TVA;
- Achizitioneaza materiale consumabile in valoare de 250.000 lei,
pret fara TVA;
- fnregistreaza facturi pentru cazarea personalului trimis in
delegatie in suma de 25.000 lei, pret fara TVA;
- Achizitioneaza produse alcoolice i din tutun destinate
activitatii de protocol in valoare de 15.000 lei, pret fara TVA;
- Livreaza produse finite (mobilier) in valoare de 1.450.000 lei,
pret CU TVA.
Toate operatiunile se desfaoara in Romania, furnizorii i clientii
fiind persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania.
a) DeterminatiTVA aferenta lunii iunie;
b) tiind ea la sfaritul lunii mai societatea a raportatTVA
de recuperat in suma de 2.500 lei, determinati care este
valoareaTVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul
statului la sfaritul lunii iunie.
Rezolvare:
a) TVA aferenta lunii iunie:

Achizitiile de masa lemnoasa pe picior genereaza TVA deductibila i TVA colectata in
valoare de 850.000 lei x 24% = 204.000 lei.
Pentru achizitionarea produselor alcoolice i din tutun destinate activitatii de protocol,
..
in valoare de 15.000 lei, TVA este nedeductibila.
TVA pentru serviciile de turism este de 9%.
TVA deductibila = 850.000 lei x 24% + 250.000 lei x 24% + 25.000 lei x 9% = 266.250 lei
TVA colectata= 850.000 lei x 24% + 1.450.000 lei x 24 I 124= 484.645 lei
TVA de plata = 484.645 lei - 266.250 lei= 218.395 lei
b) Suma de plata la bugetul statului = 218.395 lei - 2.500 lei = 215.895 lei
:> Tnregistrarea 1n scopuri de taxa pe valoarea adaugata

Orice persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania i realizea
za sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxa
bile, scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere i/sau operatiuni re
zultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ea fiind
in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost
realizate in Romania, are obligatia inregistrarii in scopuri de TVA astfel:
a) inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, in urmatoarele cazuri:
1. daca declara ea urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depaete
plafonul de scutire de 65.000 euro (220.000 lei);
2. daca declara ea urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de
scutire, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
b) daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaete plafonul de scutire, in
termen de 10 zile de la sfaritul lunii in care a atins sau a depait acest plafon;
c) daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara plafo
nului de scutire, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
d) daca efectueaza operatiuni scutite de taxa i opteaza pentru taxarea acestora.
Cifra de afaceri care servete drept referinta este constit\.lita din valoarea totala, exclu
siv taxa, a:
livrarilor de bunuri i a prestarilor de servicii efectuate in cursul unui an calenda
ristic, taxabile sau, dupa caz, care ar fi taxabile daca nu ar frdesfaurate de o mica
intreprindere;
operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii
se considera ea fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste
operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
operatiunilor scutite cu drept de deducere; i
operatiunilor scutite fara drept de deducere, respectiv:
o prestarile anumitor servicii de natura financiar-bancara;
-
o operatiunile de asigurare i/sau de reasigurare, precum i prestarile de servicii
in legatura cu operatiunile de asigurare i/sau de reasigurare efectuate de per
soanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni;
FISCAL\TATE
o arendarea, concesionarea, inchirierea i leasingul de bunuri imobile, acordarea

unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct i su
perficia, cu plata, pe o anumita perioada;
o livrarea de constructii I parti de construqii i a terenurilor pe care sunt con
struite, precum i a oricaror altar terenuri.
Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici

Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau
realizata, este inferioara plafonului de 65.000 euro, al carui echivalent in lei se stabilete
la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii i se
rotunjete la urmatoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxa,
denumita in continuare regim special de scutire.
lnregistrarea speciala in scopuri de TVA

Persoanele impozabile care au sedlul activitatii economice in Romania i care nu sunt
inregistrate ea platitori de. taxa pe valoarea adaugata i nici nu au obligatia sa se in
registreze ea platitori pentru niciunul dintre cazurile prevazute mai sus trebuie sa se
inregistreze in scopuri de TVA:
inainte de efectuarea unei achizitii intracomunitare de bunuri, daca valoarea achi
zitiei intracomunitare respective depaete plafonul pentru achizitii intracomuni
tare in anul calendaristic in care are loc achizitia intracomunitara (10.000 euro);
inainte de prestarea unui serviciu care are locul in alt stat membru, pentru care be
neficiarul serviciului este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata in
statul membru respectiv;
inaintea primirii de servicii de la un prestator, persoana impozabila stabilita in alt
stat membru, servicii pentru care este obligata la plata taxei pe valoarea adaugata
in Romania.
O societate impozabila neinregistrata in scopuri de TVA

realizeaza achizitii intracomunitare din Italia. Pana la sfaritul lunii
iulie, valoarea achizitiilor facute este de 8.590 euro. Tn august
intentioneaza sa efectueze o noua achizitie, in suma de 2.850 euro.
Are societatea obligatii de inregistrare in scopuri de TVA?
Raspuns:

Valoarea totala a achizitiilor = 8.590 euro + 2.850 euro = 11.440 euro
Ca urmare a depairii plafonului pentru achizitii intracomunitare, inainte sa realizeze

aceasta ultima achizitie intracomunitara, persoana impozabila romana trebuie sa se
inregistreze in scopuri de TVA in Romania.
Tnregistrarea este una speciala, numai pentru achizitii intracomunitare.
:> Documente i declaratii specifice. Obligatii de plata

Factura
Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, in urmatoarele
situatii:
./ pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;
./ pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o;
./ pentru livrarile intracomunitare de bunuri efectuate;
./ pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate mai sus.
Sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport de hartie ori in format
electronic, daca acestea indeplinesc conditille stabilite in Codul fiscal.
Autofactura
Tn anumite situatii, cum ar fi operatiunile taxabile de livrare de bunuri sau prestare de
servicii catre sine, trebuie emisa o autofactura numai in scopul taxei.
..._
Decontul de taxi (formularul 300)
Persoanele inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa depuna la organele fiscale com
petente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv
a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala respectiva.
Decontul special de taxi (formularul 301) se dep1,me la organele fiscale competente

de catre persoanele care nu sunt inregistrate i care nu trebuie sa se inregistreze in
mod normal in scopuri de TVA, dar care s-au inregistrat in scop special potrivit art. 153 1
Decontul special de taxa trebuie depus numai pentru perioadele in care ia natere exi
gibilitatea taxei, cu anumite exceptii.
Declaratla recapitulatlvi privind livririle/achizitlile/prestirile lntracomunitare

(formularul 390 VIES) se depune lunar, pana la.data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
unei Iuni calendaristice, de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA
atat in mod normal, cat i special.
-
Declaratia lnformativi privlnd livrirlle/prestirile ti achizitiile efectuate pe teri
toriul national (formularul 394) se depune trimestrial de catre:
',
FISCALITATE
persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania pentru operatiuni

impozabile in Romania i taxabile cu cota prevazuta de lege. Declara1ia se depune
pentru orice opera1iune taxabila pentru care este emisa o factura, inclusiv pentru
avansuri, precum i pentru operatiunile la care se aplica sistemul TVA la incasare.
persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania conform art. 153
din Codul fiscal, care realizeaza in Romania, de la persoanele impozabile inregis
trate in scopuri de TVA in Romania, achizitii de bunuri sau servicii taxabile cu cota
prevazuta de lege.
Declara1ia trebuie sa contina toate facturile care au fost emise/primite in perioada de
raportare, inclusiv cele care au inscrisa men1iunea ,,taxare inversa" sau ,,TVA la incasare".
Tn declara1ie nu se inscriu facturile emise prin autofacturare i bonurile fiscale care
indeplinesc condi1iile unei facturi simplificate.
Plata taxei la buget

Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are
obliga1ia depunerii decontului de TVA.
Taxa pentru importuri de bunuri, cu excep1ia importurilor scutite de taxa, se platete
la organul vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor
de import.
Accizele
:> Sfera de aplicare

,,Accizele armonizate, denumite in continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct
sou indirect asupra consumului urmatoarelor produse:
a) a/cool $i bauturi a/coo/ice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice $i electricitate." (art. 2062)
Comentariu:
Accizele armonizate se datoreaza pentru produsele accizabile din produqia interna
sau din import. Sunt supuse accizarii toate produsele din categoriile urmatoare:
alcool i bauturi alcoolice {bere, vinuri, bauturi fernientate, altele decat bere i vi
nuri, produse intermediare, alcool etilic);
- tutun prelucrat {tigarete, tigari i 1igari de foi, tutun de fumat);
produse energetice i electricitate {benzina cu plumb, benzina fara plumb, mo
torina, kerosen, pacura, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, carbune, cocs, energie
electrica).
Faptul generator
,,Produsele accizabi/e sunt supuse accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inc/usiv, acolo unde este cazul, la momentul extractiei acestora,
pe teritoriul Comunitiifii;
b) importului acestora pe teritoriul Comunitiitii." (art. 2065)
Comentariu:
Faptul generator reprezinta orice actiune care ger:iereaza supunerea produselor regi
mului accizelor i intervine la momentul producerii, extraqiei sau importului produse
lor accizabile pe teritoriul comunitar. Produqia de produse accizabile reprezinta orice
operatiune prin care acestea sunt fabricate sau procesate, in cadrul unui antrepozit
fiscal, de catre un antrepozitar autorizat.
Antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea com
petenta sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca sau sa expedieze produse
accizabile in regim suspensiv de accize intr-un loc autorizat, numit antrepozit fiscal.
Produqia sau deplasarea acestora se face in regim suspensiv, acesta reprezentand un
regim fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii,
transformarii, detinerii i deplasarii produselor.
Trebuie mentionat ea un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea
i/sau depozitarea de produse accizabile, fiind exclus ea acesta sa fie folosit pentru
vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
Sunt exceptate de la regimul suspensiv urmatoarele produse:
1. bere, vinuri, bauturi fermentate, produse in gospodarii individuale pentru consum
propriu (obligatia fiind doar cea a inregistrarii);
2. energie electrica, gaz natural, carbune, cocs.
In orice alta situatie, producerea de produse accizabile in afara regimului suspensiv
este interzisa.
:, Eliberarea spre consum

,,(... ) e/iberarea pentru consum reprezintii:
a) ieirea produselor accizabi/e, inclusiv neregulamentarii, dintr-un regim suspensiv de
accize;
b) definerea de produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize pentru care
accizele nu au fost percepute (... );
Ill
FISCALITATE
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentara, in afara unui regim sus

pensiv de accize;
d) importu/ de produse accizabile, chiar i neregulamentar, cu excepfia cazului in care
produsele accizabile sunt plasate, imediat dupa import, in regim suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal a/tfel decat ea ma
terie prima." (art. 2067-(1))
Comentariu:
ln acest caz, importul reprezinta orice intrare de prod use accizabile din afara teritoriului
comunitar, daca acestea nu sunt plasate in regim vamal suspensiv in Romania, in zone
libere, porturi libere sau antrepozite libere sau nu fac obiectul distrugerii sub suprave
gherea autoritatii vamale. Reprezinta importuri i urmatoarele:
scoaterea produselor accizabile din regim vamal suspensiv (daca produsul ramane
in Romania);
utilizarea in scop personal, in Romania, in cadrul regimului suspensiv.
Pe langa cele enumerate, se considera ea reprezinta eliberare pentru consum, conform
Codului fiscal, i detinerea in scopuri comerciale de catre un comerciant de produse
accizabile, produse care au fost eliberate in consum in alt stat membru ori au fost im
portate in alt stat membru i pentru care accizele nu au fost percepute in Romania.
Pentru a completa cele prezentate, Codul fiscal vine cu o lamurire privind situatiile in
care produsele accizabile nu sunt considerate ea eliberate pentru consum, i anume in
cazul micarii produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre:
,,a) un aft antrepozit fiscal in Romania sau in aft stat membru;
b) un destinatar inregistrat din aft stat membru;
c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar." (art. 2067-(4))
Totodata, nu se considera eliberare pentru consum distrugerea totala sau pierderea ire
mediabila de produse accizabile, daca acestea intervin in timpul in care se afla tntr-un
regim suspensiv de accize i daca:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in Romania din cauza varsarii, spar
gerii, incendierii, contaminarii, inundatiilor sau altar cazuri de forta majora;
b) produsul nu este d,isponibil pentru a fi folosit in Romania din cauza evaporarii sau
altar cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii, detinerii sau deplasarii
produsului;
c) distrugerea este autorizata de autoritatea competenta.
Pentru ea in cazul produselor accizabile aflate in una dintre situatiile de mai sus sa nu
se datoreze accize, trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii:
a) sa se prezinte imediat autoritatii vamale teritoriale dovezi suficiente despre eveni
mentul produs i cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita;
b) inregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile sa poata fi dovedita prin
procese-verbale;
Ill
c) se incadreaza, acolo unde este cazul, in limitele prevazute in normele tehnice ale
utilajelor i instalatiilor sau in coeficientii maximi de pierderi specifice activitatilor
de depozitare, manipulare, distributie i transport prevazuti in studiile realizate la
solicitarea antrepozitarului; i
d) sunt evidentiate i inregistrate in contabilitate.
:, Exigibilitatea
,,Accizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum ; in statul membru in care
se face eliberarea pentru consum." (art. 2066-(1))
,,Condifiile de exigibilitate ; nivelul accizelor care urmeaza sa fie aplicate sunt cele in vi
goare la data la care accizele devin exigibile in statu/ membru in care are foe eliberarea
pentru consum."(art. 2066-(2))
Comentariu:
Exigibilitatea reprezinta data la care statul este indreptatit sa solicite incasarea accizei,
iar momentul exigibilitatii accizei este:
data eliberarii pentru consum in Romania;
data constatarii pierderii care nu se incadreaza in limitele specificate in normele
tehnologice sau a lipsei produselor accizabile;
data schimbarii destinatiei initiale, pentru produsele accizabile scutite de la plata
taxei.
Termenul de plata a accizelor este:
data de 25 a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila;
- ziua urmatoare receptiei produselor accizabile, pentru destinatarii inregistrati;
momentul inregistrarii declaratiei vamale de import, pentru importul de produse
accizabile care nu sunt plasate in regimuri suspensive.
Conditiile de exigibilitate i nivelul accizelor care urmeaza sa fie aplicate sunt cele in
vigoare la data la care accizele devin exigibile in statul membru in care are loc elibera
rea pentru consum.
:> Depunerea declaratiilor de accize

Orice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea competenta
o declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna
respectiva.
FISCALITATE
:> Exemplificare privind calculul accizelor

Accizele se impart in:
specifice: euro/unitatea de masura;
ad valorem: procent din baza de calcul.
Nivelul accizelor armonizate se actualizeaza anual cu creterea preturilor de consum

din ultimele 12 luni, calculata in luna septembrie a anului anterior celui de aplicare,
comunicata oficial de lnstitutul National de Statistica pana la data de 15 octombrie.
Nivelul accizelor actualizat se publica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice pana
eel mai tarziu pe data de 20 octombrie a fiecarui an.
Tutun 11 flgarete
,,fn infelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezinta:

a) figarete;
b) figari $i figari de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in figarete;
2. alte tutunuri de fumat." (art. 206 15-(1))
,,Se considera figarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ea atare $i care nu sunt figari sou figari de foi, in
sensul a/in. (3);
b) rulourile de tutun care se pot introduce intr-un tub de hdrtie de figarete, prin simpla
manuire neindustriala;
c) rulourile de tutun care se pot infii$ura in hdrtie de figarete, prin simpla manuire
neindustriala;
d) orice produs care confine total sou partial alte substante decat tutunul, dar care
respecta criteriile prevazute la lit. a), b) sou c)." (art. 20615-(2))
,,Se considera figari sou figari de foi, daca, avand in vedere proprietafile acestora $i O$tep
tarile obi$nuite ale clienfilor, pot $i au rolul exclusiv de a fi fumate ea atare, dupa cum ur
meaza:
a) rulourile de tutun cu un invell$ exterior din tutun natural;
b) rulourile de tutun cu umplutura mixta marunfita $i cu inveli$ exterior de culoarea obi$
nuita a unei figari de foi (...)." (art. 20615-(3))
Comentariu:
Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica i acciza ad va
lorem. Acciza nu poate fi mai mica decat nivelul accizei minime exprimate in lei/1.000
Ill
de tigarete, care este de 97% din nivelul accizei totale (412,02 lei/1.000 de tigarete -
nivelul valabil in perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2016 inclusiv).
Acciza specifica exprimata in echivalent lei/1.000 de tigarete se determina anual, pe baza

pretului mediu ponderat de vanzare cu amanuntul, a procentului legal aferent accizei
ad valorem i a accizei totale (314,68 lei/1.000 de tigarete).
Pretul mediu ponderat de vanzare cu amanuntul se calculeaza in funqie de valoarea

totala a tuturor tigaretelor eliberate pentru consum, pe baza pretului de vanzare cu
amanuntul incluzand toate taxele, impartit la cantitatea totala de tigarete eliberate
pentru consum. Acest pret mediu ponderat se stabilete pana la data de 1 martie in fie
care an, pe baza datelor privind cantitatile totale de tigarete eliberate pentru consum
in cursul anului calendaristic precedent
Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal asupra pretului de

vanzare cu amanuntul al tigaretelor eliberate pentru consum (procentul prevazut
este de 14%).
Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altar
persoane decat comerciantii i care include toate taxele i impozitele. Pretul maxim de
vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabilete de persoana care
produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele i este adus la cunotinta
publica in conformitate cu cerintele prevazute de norme.
Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru care nu s-au sta
bilit i declarat preturi maxime de vanzare cu amanuntul. De asemenea, este interzisa
vanzarea de tigarete, de catre orice persoana, la un pret ce depaete pretul maxim de
vanzare cu amanuntul declarat.
De exemplu, pentru anul 2015, acciza pentru tigarete este de 412,02 lei/1.000 de tiga
rete + 14%, acciza pentru tigari i tigari de foi este de 303,23 lei/1.000 de tigarete, iar
pentru tutun de fumat, de 383,78 lei/kg.
Un agent economic produce 20.000 de pachete a 20 de tigarete

fiecare. Pretul maxim cu amanuntul declarat de agentul economic
este de 14 lei/pachet. Acciza unitara este de 314,68 lei/1.000 de
tigarete, acciza ad valorem este de 14%, iar acciza minima este de
412,02 lei/1.000 de tigarete.
Determinati acciza totala.
Rezolvare:
Acciza totala = A 1 + A2,
Ill
FISCALITATE
uncle:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza ad valorem.
A1=K1xQ1
A2=K2 xPAxQ2,
unde:
K1 = nivelul accizei specifice stc1bilit potrivit prevederilor art. 177 alin. (3) din Codul
fiscal;
K2 = procentul legal care se aplica asupra pretului de vanzare cu amanuntul declarat;
PA= pretul de vanzare cu amanuntul declarat;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigarete;
Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1.
A1=K1xQ1,
unde:
K1 = 314,68 lei/1.000 tigarete;
Q1 = (20.000 pachete x 20 buc./pachet) I 1.000 buc.= 400 unitati de 1.000 buc. tigarete;
A1 = 314,68 lei/1.000 tigarete x 400 unitati de 1.000 buc. tigarete = 125.872 lei.
A2=K2xPAxQ2,
unde:
K2 = 14%;
PA = 14 lei/pachet;
Q2 = 20.000 pachete;
A2 = 14% x 14 lei/pachet x 20.000 pachete = 39.200 lei.
Acciza totala = 125.872 lei + 39.200 lei = 165.072 lei

Acciza minima= 97% x 412,02 lei/1.000 buc. tigarete x (20.000 pachete x 20 buc./pachet)
I 1.000 buc. tigarete = 159.864 lei
Un agent economic importa 500 kg de tutun destinat fumatului i

4.000 buc. de tigari de foi. Acciza unitara pentru tigari de foi este
de 303,23 lei/1.000 buc., iar acciza unitara pentru tutun de fumat
este de 383,78 lei/kg.
Determinali acciza totala pentru ligari de foi i pentru tutun de
fumat.
Ill
Rezolvare:
Acclza pentru tigari de fol:

A=QxK,
unde:
A= cuantumul accizei;
Q= cantitatea exprimata in unitati de 1.000 buc. tigari;
K= acciza unitara prevazuta la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
Acciza pentru tigari de foi= 4.000 buc. I 1.000 buc. x 303,23 lei= 1.213 lei
Acclza pentru tutun de fumat:

A=QxK,
unde:
Q= cantitatea exprimata in kg;
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 8 i 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
Acciza pentru tutun de fumat= 500 kg x 383,78 lei/kg= 191.890 lei
A/cool
A. Bere
Este supusa accizarii berea ce are o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in velum.
Pentru berea produsa de micii producatori independenti, cu o produqie ce nu depa

ete 200.000 hi/an, se aplica accize specifice reduse. Acelai regim se aplica i pentru
berea provenita de la micii producatori independenti din alte state membre.
Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti operatorii economici mici producatori care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
sunt operatori economici producatori de bere care, din punct de vedere juridic i
economic, sunt independenti de orice alt operator economic producator de bere;
utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altar fabrici de bere;
- folosesc spatii de produqie diferite de cele ale oricarui alt operator economic pro
ducator de bere;
nu funqioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator de
bere.
Este exceptata de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica i consumata de

aceasta i de membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vanduta.
FISCALITATE
Acciza specifica pentru bere este de 3,90 lei/hi grad Plato i de 2,24 lei/hi grad Plato
pentru producatorii independenti cu o productie anuala ce nu depaete 200.000 hi.
Un agent economic importa o cantitate de 500 de butoaie de bere

a 500 I fiecare. Concentratia alcoolica a berii este de 5,6 grade, iar
numarul de grade Plato este 3.
Determinati acciza de plata, tiind ea acciza unitara este de
3,90 lei/hi grad Plato.
Rezolvare:
A=CxKxQ,
unde:
C= numarul de grade Plato (3);
K = acciza unitara, in funqie de produqia anuala (3,90 lei/hl/1 grad Plato x 1 );
Q = cantitatea exprimata in hi de bere sau cantitatea exprimata in hi de baza de bere
din amestecul cu bauturi nealcoolice (500 butoaie x 500 1/butoi I 100 I/hi).
Acciza pentru bere = 3 grade Plato x 3,90 lei/hl/1 grad Plato x (SOO butoaie x 500 1/butoi
I 100 I/hi) = 29.250 lei
Comentariu:
Gradul Plato reprezinta greutatea de zaharuri exprimata in grame continuta in 100 g
de extract primar. Prin extract primar se intelege solutia masurata la origine la tem
peratura de 20/4 C aferenta berii, respectiv bazei de bere din amestecul cu bauturi
nealcoolice.
B. Vin
,,(...) vinurile sunt:
a) vinuri linitite (... ) care:
7. au o concentrajie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaete
75% in volum, $i la care alcoolul conjinut in produsul finit rezu/ta fn fntregime din
fermentare; sau
2. au o concentrafie alcoolicii mai mare de 15% in volum, dar care nu depiiete

18% in volum, au fost obtinute fiirii nicio imbogiifire i la care alcoolul continut in
produsul finit rezultii in intregime din fermentare;
b) vinuri spumoase (...) care:
1. sunt prezentate in sticle inchise, cu un dop tip ((ciuperca, fixat cu ajutorul legii
turilor, sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon in solufie egalii
sau mai mare de 3 bari; i
2. au o concentratie alcoolicii care depiiete 1,2% in volum, dar care nu depiiete
15% in volum, i la care alcoolul continut in produsul finit rezultii in intregime din
fermentare." (art. 20611 -(1))
Sunt exceptate de la plata accizelor bauturile fabricate de persoana fizica i consu
mate de aceasta i de membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute. Acciza uni
tara (specifica) este de O lei pentru vinurile linitite i de 161,33 lei/hi pentru cele spu
moase.
Un agent economic produce 60.000 de sticle de vin linitit i

10.000 de sticle de vin spumos, la 0,71 fiecare, pentru
comercializare. Concentratia alcoolica a vinului este de 12%.
Acciza unitara este 161,33 lei/hi.
Determinati acciza de plata.
Rezolvare:
Acciza pentru vin linitit = 0 lei
Acciza pentru vin spumos = K x Q,

unde:
K = acciza unitara (161,33 lei/hi);
Q = cantitatea exprimata in hi (10.000 sticle x 0,7 1/sticla I 100 I/hi).
Acciza pentru vin spumos= 161,33 lei/hi x (10.000 sticle x 0,71/sticla I 100 I/hi)= 11.293 lei
C. Biuturi fermentate \.
,,(...) biiuturile fermentate, altele decat bere i vinuri, reprezintii:

\.
Ill
FISCALITATE
a) bauturi fermentate lini$tite (... ) avdnd:

7. o concentrafie alcoolica ce depa$e$te 1,2% in volum, dar nu depa$e$te 7 0% in vo
lum; sau
2. o concentrafie alcoolica ce depa$e$te 10% in volum, dar nu depa$e$te 15% in
volum, $i la care alcoo/u/ confinut in produsul finit rezulta 7n intregime din fer
mentare;
b) bauturi fermentate spumoase (...) care sunt prezentate in stic/e inchise, cu un dop tip
ciuperca, fixat cu ajutorul /egaturilor, sau care sunt sub presiune datorata dioxidu/ui
de carbon in solufie egala sau mai mare de 3 bari $i care:
1. au o concentrafie alcoolica care depa$e$te 1,2% in volum, dar nu depa$e$te 13%
in volum; sau
2. au o concentrafie alcoolica care depa$e$te 13% in volum, dar nu depa$e$te 15%
in volum, $i la care alcoo/u/ confinut in produsul finit rezulta in intregime din fer
mentare." (art. 20612-(1))
Acciza unitara {specifica) este de 47,38 lei/hi pentru bauturile fermentate linitite i de
213,21 lei/hi pentru cele spumoase. Calculul este asemanator celui de la vinul spumos.
Acciza pentru bauturi fermentate spumoase i produse intermediare se determina cu

ajutorul formulei:
A=KxQ,
unde:
K = acciza unitara;
Q = cantitatea exprimata in hi.
D. Alcool etilic
,,(...) a/cool etific reprezinta:

a) toate produsele care au o concentrafie alcoolica ce depa$e$te 1,2% in vo/um $i care
sunt incadrate la coduri/e NC 2207 $i 2208, chiar atunci cdnd aceste produse fac parte
dintr-un produs incadrat la alt capitol al nomenc/aturii comblnate;
b) produsele care au o concentrafie alcoolica ce depa$e$te 22% in volum $i care sunt cu-
prinse Tn codurile NC 2204, 2205 $i 2206 00;
c) fuica $i rachiuri de fructe;
d) bauturi spirtoase potabile care confin produse, Tn solufie sau nu." (art. 20614-(1))
Prin urmare, este supus accizelor doar alcoolul etilic ce are o concentraie alcoolica mai
mare de 1,2%.
Ill
Tuica i rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale,

in limita unei cantitati echivalente de eel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gos
podarie individuala/an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum, se accizeaza prin
aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu
conditia sa nu fie vandute, potrivit prevederilor din norme.
Pentru alcoolul etilic produs in micile distilerii, a caror productie nu depaete 1O hi al

cool pur/an, se aplica accize specifice reduse. Beneficiaza de nivelul redus al accizelor
micile distilerii care sunt independente din pun et de vedere juridic i economic de orice
alta distilerie, nu funqioneaza sub licenta de produs a unei alte distilerii i indeplinesc
conditiile prevazute de norme. Acciza unitara este stabilita la 4.738,01 lei/hi alcool pur.
Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hi.

Concentratia alcoolica a coniacului este de 35%. Acciza unltara
este de 4.738,01 lei/hi.
Determinaii acciza de plata.
Rezolvare:
Acciza pentru alcool etilic:
=CxKxQ
A ,
100
unde:
C= concentratia alcoolica exprimata in procente de volum (35%);
K = acciza specifica, in funqie de capacitatea de produqie anuala;
Q = cantitatea exprimata in hi (150 hi).
Acciza pentru alcool etilic = 35% x 4.738,01 lei/hi x 150 hi = 248.746 lei
Cafea
Cafeaua este inclusa in categoria altor produse accizabile. Aceasta are acelai regim din
punctul de vedere al platitorului de accize, al exigibilitatii i al termenelor de plata ea
i celelalte produse prezentate mai sus. Acciza specifica este de 724,92 lei/tona pen
tru cafeaua verde, de 1.066,05 lei/tona pentru cafeaua prajita i de 4.264,21 lei/tona
pentru cafeaua solubila.
FISCALITATE
Un agent economic produce 500 kg de cafea verde i o tona de

cafea prajita. Acciza unitara pentru cafea verde este de 724,92 lei/t,
iar acciza unitara pentru cafea prajita este de 1.066,05 lei/t.
Determinati acciza de plata.
Rezolvare:
Acciza pentru cafea verde I cafea prajita:

A=AuxQ,
unde:
Au = acciza unitara (lei/t);
Q = cantitatea exprimata in tone (0,5 t cafea verde I 1 t cafea prajita).
Acciza pentru cafea verde = 724,92 lei/t x 0,5 t = 362 lei

Acciza pentru cafea prajita = 1.066,05 lei/t x 1 t = 1.066 lei
Produse energetice
A=QxK,
unde:
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimata in tone, 1.000 litri sau gigajo.yJi;
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 1017 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face in confor

mitate cu Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzaqionate
angro, aprobat prin decizia preedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Do
meniul Energiei.
Electricitate
A=QxK,
unde:
Q = cantitatea de energie electrica activa exprimata in MWh;
K = acciza unitara prevazuta la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
lmpozitele Ji taxele locale

,,lmpozitele i taxele locale sunt dupa cum urmeaza:

a) impozitul pe cladiri;
b) impozitu/ pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificate/or, avizelor i autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reefama i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale." (art. 248)
:> lmpozitul pe cladiri

,,Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anua/
impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care in prezentul titlu se prevede diferit."
(art. 249-(1))
,,Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-te
ritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in fofosinta, dupa caz, persoa
nelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabilete taxa pe cladiri, care reprezinta
sarcina fiscala a concesionari/or, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de
folosinta, dupa caz, in condifii similare impozitului pe cladiri." (art. 249-(3))
Comentariu:
Conform definitiei date de Codul fiscal, cladirea este orice constructie situata deasupra
solulul i/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, i
care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale,
obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente i altele asemenea, iar elementele
structurale de baza ale acesteia sunt peretii i acoperiul, indiferent de materialele din
care sunt construite. incaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.
,,ln cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane,
fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spafiile situate in
FISCALITATE
partea din cladire aflata 1n proprietatea sa. in cazul 1n care nu se pot stabili parfile indivi
duale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar rn comun datoreazii o parte egalii din
impozitul pentru cliidirea respectivii." (art. 249-(4))
Comentariu:
Codul fiscal mentioneaza expres care sunt cladirile pentru care nu se datoreaza im
pozit. fn enumerarea de mai jos am inclus cele mai importante categorii, lista completa
fiind stipulata in art. 250 din Codul fiscal.
Cladirile scutite de la plata impozitului sunt:
1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror
institutii publice;
2. cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ea monumente istorice, de arhitectura sau
arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de pro
prietate sau de administrare;
3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacauri de cult, apartinand cultelor religi
oase recunoscute oficial in Romania i componentelor locale ale acestora;
4. cladirile care constituie patrimoniul unitatilor i institutiilor de invatamant de stat,
confesional sau particular, autorizate sa funqioneze provizoriu ori acreditate;
5. cladirile unitatilor sanitare publice;
6. cladirile aflate in domeniul privat al statului concesionate, inchiriate, date in admi
nistrare ori in folosinta, dupa caz, institutiilor publice cu finantare de la bugetul de
stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora etc.
Sunt exceptate de la scutire incaperile apartindnd categoriilor enumerate mai sus
care sunt folosite pentru activitati economice.
lmpozitul pe cladiri pentru persoane fizlce

fn categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice se cu
prind:
a) construqiile utilizate ea locuinta, respectiv unitatile construite formate din una
sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelai nivel sau la
niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevazute, dupa caz, cu depen
dinte i/sau alte spatii de deservire;
b) construqiile mentionate la lit. a), dezafectate i utilizate pentru desfaurarea de
profesii libere;
c) constructiile-anexe situate in afara corpului principal de cladire, cum sunt: bucata
riile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele i altele asemenea;
d) construqiile gospodareti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, urele,

fanariile, remizele, oproanele i altele asemenea;
e) orice alte construqii proprietatea contribuabililor, neprevazute la lit. a)-d), care au

elementele constitutive ale cladirii.
lmpozitul pe cladlri = Cota de lmpozitare de O, 1 o/o x Valoarea lmpozablla a cla

dirii
Valoarea lmpozabila a cladirii = Suprafata construita x lmpozitul unitar (lel/m2) x

Coeficlentul de corectie
Valoarea impozabila unitara difera de la o cladire la alta in funqie de materialele folo

site la constructia peretilor cladirii (de exemplu, cladire cu cadre din beton armat sau
cu pereti exteriori din caramida arsa, cladire cu pereti exteriori din lemn, din piatra na
turala, din caramida nearsa etc.) i daca este dotata sau nu cu instalatii (cu instalatii de
apa, de canalizare, electrice i de incalzire). Aceste valori sunt stabilite expres in Codul
fiscal i sunt actualizate prin hotarari de guvern.
Pentru mansarde, demisoluri i subsoluri locuibile, valoarea impozabila unitara este

0,75 din cea a cladirii din care fac parte. Pentru mansarde, demisoluri i subsoluri ne
locuibile, valoarea impozabila unitara este 0,5 din cea a cladirii din care fac parte.
. Exemplul ilustrativ 10:3
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are un parter cu

o suprafata construita desfaurata de 100 m2, o mansarda locuibila
cu o suprafata construita desfaurata de 20 m2 i o pivnita,
utilizata pentru a stoca diferite materiale, cu o suprafata construita
desfaurata de 10 m2
Determinati impozitul pe cladire.
Rezolvare:
Valoarea impozabila parter= 806 lei/m2 x 100 m2 = 80.600 lei

Valoarea impozabila mansarda= 806 lei/m2 x 20 m2 x 0,75 = 12.090 lei
Valoarea impozabila pivnita = 806 lei/m2 x 10 m2 x 0,50= 4.030 lei
Valoarea impozabila totala= 80.600 lei + 12.090 lei + 4.030 lei= 96.720 lei
Tn cazul in care nu se poate masura cu precizie suprafata desfaurata a cladirii, se poate

folosi in calcul suprafata utila a acesteia. Suprafata desfaurata se determina prin in
multirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Ill
FISCALITATE
O cladire are o suprafata utila de 100 m 2

Care este suprafata desfaurata?
Rezolvare:
Suprafata desfaurata = 100 m 2 x 1,20 = 120 m2
Suprafata construita desfaurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor

seqiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor si
tuate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ea locuinta i
suprafetele scarilor i teraselor neacoperite.
O casa are o suprafata desfaurata la nivelul parterului de 100 m2,

iar la nivelul etajului, de 80 m2
Determinati suprafata impozabila.
Rezolvare:
Suprafata impozabila = 100 m2 + 80 m2 = 180 m 2
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii i de zona in care

este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii impozabile cu un coeficient de coreqie.
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are o suprafata

construita desfaurata de 100 m2 i se situeaza in zona Ba unei
localitati de rang I - coeficient de coreqie 2,40.
Determinati valoarea impozabila.
Rezolvare:

Valoarea impozabila = 806 lei/m2 x 100 m2 x 2,40 = 193.440 lei
In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri i 8 aparta
mente, coeficientul de corectie se reduce cu 0, 10.
Exemplul iluatrativ 107
Un apartament aflat intr-un bloc cu 5 etaje i 20 de apartamente

se situeaza in zona B a unei localitati de rang I - coeficient de
coreqie 2,40.
Determinati coeficientul de corectie.
Rezolvare:
In acest caz, coeficientul de coreqie folosit va fi de 2,40 - 0, 10 = 2,30.
Valoarea impozabila a cladirii se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa

cum urmeaza:
a) cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie
a anului fiscal de referinta;
b) cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani i 50 de ani,
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, moder

nizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actuali
zeaza, astfel ea acesta se considera ea fiind eel in care au fost terminate aceste ultime
lucrari.
Exemplul iluatrativ 108 ----------,

construita desfaurata de 100 m2 Cladirea este construita in
anul 1955 i nu a mai fost modernizata ulterior.
Determinati valoarea impozabila.
Rezolvare:
Valoarea impozabila = 806 lei/m2 x 100 m2 - 806 lei/m2 x 100 m2 x 20% = 64.480 lei
FISCALITATE
Tn cazul cladirii utilizate ea locuinta a carei suprafata construita depaete 150 m2, va
loarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 m2 sau fraqiune
din acetia.

construita desfaurata de 220 m2
Determinali valoarea impozabila.
Rezolvare:
Valoarea impozabila = 806 lei/m2 x 150 m2 + 806 lei/m2 x 50 m2 x 1,05 + 806 lei/m 2 x
20 m2 x 1,1 = 180.947 lei
Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un im
pozit pe cladiri majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire i urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
Nu intra sub incidenta persoanele fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin
succesiune legala.
O persoana fizica detine in proprietate la inceputul anului 2015

urmatoarele:
a) Un apartament, locuinta de domiciliu, cu o suprafata utila
de 60 m2, situat intr-un bloc construit in anul 1975 (valoarea
impozabila unitara 806 lei/m2). Blocul are 1o apartamente i
4 etaje i se atla situat in zona C a unei localitati de rang I -
coeficient de coreqie 2,30;
b) 0 cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) ce are un
parter cu o suprafata construita desfaurata de 100 m2 i o
mansarda locuibila cu o suprafata utila de 15 m2 Casa a fast
construita in anul 2000 i se atla in zona D a aceleiai localitati
- coeficient de coreqie 2,20.

Determina1i impozitul pe cladiri datorat de persoana fizica.
Rezolvare:
a) Apartament:
1. Se determina valoarea impozabila:
Valoarea impozabila = 60 m2 x 1,20 x 806 lei/m2= 58.032 lei (se transforma suprafata
utila in suprafata desfaurata)
2. Se majoreaza valoarea impozabila cu coeficientul de coreqie:

Valoarea impozabila = 58.032 lei x (2,30 - 0,10)= 127.670 lei
3. Se corecteaza valoarea impozabila cu vechimea imobilului:

Valoarea impozabila= 127.670 lei x 90%= 114.903 lei
4. Se determina impozitul anual:

lmpozitul anual= 114.903 lei x 0,10%= 115 lei
b) Casa:
1. Se determina valorile impozabile:
Valoarea impozabila parter= 806 lei/m2 x 100 m2= 80.600 lei
Valoarea impozabila mansarda = 806 lei/m2 x 15 m2 x 1,20 x 0,75 = 10.881 lei (se
transforma suprafata utila in suprafata desfaurata)
Valoarea impozabila totala = 80.600 lei + 10.881 lei= 91.481 lei
2. Se majoreaza valoarea impozabila cu coeficientul de coreqie:

Valoarea impozabila = 91.481 lei x 2,20= 201.258 lei
3. Se corecteaza valoarea impozabila cu vechimea imobilului:

Fiind construit cu mai pu\in de 30 de ani in urma, valoarea impozabila nu se reduce.
4. Se determina impozitul anual:

lmpozitul anual = 201.258 lei x 0,10% = 201 lei
lmpozitul majorat = 201 lei+ 201 lei x 65% = 332 lei (pentru prima locuinta in afara
celei de domiciliu)
lmpozitul pe clddirl pentru persoane jurldlce

lmpozitul pe clidirl = Cota de impozitare x Valoarea de inventar
Cota de impozit se stabilete prin hotarare a consiliului local i poate fi cuprinsa intre
0,25% i 1,50% inclusiv.
Conform definitiei prevazute in Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, va

loarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata
in contabilitatea proprietarului cladirii. Valoarea de intrare poate fi:
a) costul de achizitie, pentru cladirlle dobandite cu titlu oneros;
Ill
FISCALJTATE
b) costul de produqie, pentru cladirile construite de persoana juridica;

c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinandu-se seama de valoarea
cladirilor cu caracteristici tehnice i economice similare sau apropiate, pentru cla
dirile obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport, pentru cladirile intrate in patrimoniu in cazul asocierii/fuziunii,
determinata prin expertiza, potrivit legii;
e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dis-
pozitii legale.
Tn cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, moderni
zare, modificare sau extindere de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are
obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate, pentru depunerea
unei noi declaratii fiscale, in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor res
pective.
Tn cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoa
rea impozabila se reduce cu 15%.
Tn cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor cantabile, valoarea
impozabila a cladirii este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata
ea atare in contabilitatea proprietarului - persoana juridica.
Tn cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabilete de
consiliul local I Consiliul General al Municipiului Bucureti, astfel:
a) intre 10% i 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori
anului fiscal de referinta;
b) intre 30% i 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori
anului fiscal de referinta.
Prin hotararea consiliului local al unei localitati s-a stabilit o cota

de impozit de 1% pe cladirile achizitionate in ultimii 3 ani de
persoanele juridice, de 10% in cazul imobilelor care nu au fost
reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta i
de 30% in cazul celor care nu au fost reevaluate in ultlmii 5 ani
anteriori anului fiscal de referinta.
O societate comerciala detine un imobil achizitionat in anul 2004
cu valoarea de inventar de 120.000 lei, imobllul nefiind reevaluat
din anul 2007, i un imobil cu valoarea de inventar de 140.000 lei,
achizitionat in anul 2012.
Determinati impozitul pe cladiri datorat bugetului local.
Rezolvare:
Consideram cota de impozit stabilita de consiliul local pentru cladirile care nu au fost
reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta ea fiind de 10%.
lmpozitul pe dadiri datorat in 2014 = 120.000 lei x 30% + 140.000 lei x 1% = 37.400 lei
Plata impozitului pe c/adirl

lmpozitul i taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al comunei/oraului/mu
nicipiului/sectorului {in cazul municipiului Bucureti) in care este amplasata cladirea.
lmpozitul/taxa pe cladiri se platete anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie
i 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri datorat pentru intregul an de catre
contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inculsiv, se acorda o boni
ficatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
lmpozitul anual pe cladiri, datorat aceluiai buget local de catre contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se platete integral pana la 31 martie.
Pentru cladirile dobandite in cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de la data
de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite i pana la sfaritul
anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plata ramase, iar ratele scadente se
determina pentru impozitul anual, proportional cu numarul de luni pentru care se
datoreaza impozitul pe cladiri.
Un contribuabil datoreaza un impozit pe un imobil achizitionat in

cursul anului, in data de 20.04.N. lmpozitul anual este de 2.400 lei.
a) Sa se determine impozitul datorat in anul achiziliei;
b) Sa se prezinte modalitatea de plata a impozitului pe cladiri.
Rezolvare:
a) lmpozitul lunar= 2.400 lei I 12 luni = 200 lei/luna

in cazul in care contribuabilul a achizitionat imobilul la 20.04.N, se datoreaza impozit
pe cladiri incepand cu luna mai a anului N.
lmpozitul pe cladiri aferent anului N= 200 lei/luna x 8 luni = 1.600 lei
b) Conform Codului fiscal, impozitul pe cladiri se platete in doua rate egale, astfel:
rata I, pana la data de 31 martie - 1.200 lei;
rata a II-a, pana la data de 30 septembrie inclusiv - 1.200 lei.

FISCALITATE
Yn acest caz, impozitul aferent celor 8 luni (mai-decembrie) trebuie achitat pana la
30.09.N.
:, lmpozitul i taxa pe teren

,,Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un
impozit anua/, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel." (art. 256-(1))
,,Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitiifilor administrativ-te
ritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinfii, se stabilete taxa
pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului
de administrare sau de folosinfa, dupa caz, in condifii similare impozitului pe teren."
(art. 256-(3))
,,ln cazu/ terenului care este definut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare
proprietor datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. ln cazul in
care nu se pot stabili parfile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietor in
comun datoreaza o parte egala din impozitu/ pentru terenul respectiv." (art. 256-(4))
Comentariu:
Codul fiscal mentioneaza expres care sunt terenurile pentru care nu se datoreaza im
pozit. Yn enumerarea de mai jos am inclus cele mai importante categorii, lista completa
fiind stipulata in art. 257 din Codul fiscal.
Terenurile scutite de la plata impozitului sunt:

a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cla
dire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege i al unei unitati locale a acestuia,
cu personalitate juridica;
c) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar i universitar, autorizata
provizoriu sau acreditata;
d) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul
autoritatilor locale;
e) orice teren detinut, administrat sau folosit de o institutie publica, cu exceptia su
prafetelor folosite pentru activitati economice;
f) terenurile care prin natura lor, i nu prin destinatia data, sunt improprii pentru agri
cultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare
sau cai navigabile etc.

lmpozitul pe teren se stabilete luand in calcul numarul de metri patrati de teren, ran
gul localitatii in care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosinta a tere
nului, conform incadrarii facute de consiliul local.
Pentru terenurile aflate in intravilan inregistrate in registrul agricol la categoria de folo

sinta terenuri cu construqii, impozitul se calculeaza astfel:
lmpozitul pe teren = Suprafata terenului (ha) x lmpozitul unitar (lei/ha)
Pentru terenurile aflate in intravilan inregistrate in registrul agricol la alta categorie de

folosinta decat cea de terenuri cu construqii, sau aflate in extravilanul localitatii, im
pozitul se calculeaza astfel:
lmpozitul pe teren = Suprafata terenului (ha) x lmpozitul unitar (lei/ha) x Coefi
cientul de corectle
lmpozitul unitar difera in funqie de zona din cadrul localitatii unde este amplasat te
renul i de categoria de folosinta a terenului respectiv (teren arabil, paune, faneata,
livada etc.).
Tnregistrarea in registrul agricol a datelor privind cladirile i terenurile, a.titularului drep
tului de proprietate asupra acestora, precum i schimbarea categoriei de folosinta se
pot face numai pe baza de documente, anexate la declaratia facuta sub semnatura pro
prie a capului de gospodarie sau, in lipsa acestuia, a unui membru major al gospodariei.
Exemplul ilustrativ 11 B -----------,
O persoana fizica detine un teren de 700 m2 pe care este

construita o casa a carei amprenta la sol este de 100 m2, terenul
fiind amplasat in intravilan, in zona Ba unei localitati de rang I, i
inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu
construqii (impozitul unitar este de 5.600 lei/ha).
Sa se determine impozitul pe teren datorat.
Rezolvare:
1 ha= 10.000 m2
Conform art. 257 din Codul fiscal, terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren
care este acoperita de o cladire, este scutit de la plata impozitului.
lmpozitul pe teren= [(700 m2 - 100 m2) I 10.000 m2] ha x 5.600 lei/ha= 336 lei
FISCALITATE
O persoana fizica detine un teren de 1.200 m2, acesta fiind amplasat

in extravilanul unei localitati de rang I, in zona B, $i inregistrat in
registrul agricol la categoria de folosinta pa$une {impozitul unitar
este de 22 lei/ha, coeficientul de corectie este 5).
Sa se determine impozitul pe teren datorat.
Rezolvare:
1 ha= 10.000 m2
lmpozitul pe teren = (1.200 m2 I 10.000 m2) ha x 22 lei/ha x 5= 13 lei
Plata impozltului pe teren

lmpozitul $i taxa pe teren se dijtoreaza catre bugetul local al comunei/ora$ului/munici
piului/sectorului (in cazul mvnicipiului Bucure$ti) in care este amplasat terenul.
lmpozitul/taxa pe teren se plate$te anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 mar
tie $i 30.septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren datorat pentru intregul an de catre

contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv, se acorda o boni
ficatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe teren se dato
reaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit. Pentru
orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui an ce are ea efect
transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora
impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat
transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
Taxa asupra mijloacelor de transport

,,Orice persoana care are inproprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat/in
registrat in Romdnia datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepfia
cazurilor in care in prezentul capitol se prevede altfel." (art. 261-(1))
Ill
Comentariu:
Tn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de lo
catar. Tn cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la sca
denta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:

a) autoturismele, motocicletele cu ata i mototriciclurile care apartin persoanelor cu
handicap locomotor i care suntadaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile i luntrile folosite pentru transportul persoane
lor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, lnsula Mare a Brailei i lnsula Balta lalomitei;
c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate p.entru servicii
de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul
de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii
de transport public;
e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale in vigoare.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de

transport. Tn cazul vehiculelor cu masa mai mica de 12 tone, impozitul pe mijlocul de
transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea
fiecarei grupe de 200 cm3 sau fraqiune din aceasta cu un impozit unitar. lmpozitul este
CU atat mai mare CU cat capacitatea cilindrica este mai mare, CU mentiunea Ca auto
buzele, autocarele, microbuzele intra intr-o categorie separata.
Exemplul ilu5trativ 115
O persoana fizica detine un autoturism cu capacitatea cilindrica

de 2.400 cm3 (taxa unitara fiind de 72 lei I 200 cm3 sau fractiune
din aceasta) i un microbuz cu capacitatea cilindrica de 2.500 cm3
(taxa unitara fiind de 24 lei I 200 cm3 sau fraqiune din aceasta).
Determinati taxa asupra mijloacelor de transport datorata de

persoana fizica.
Rezolvare:
Se determina numarul de fraqiuni a 200 cm3. In acest scop, capacitatea cilindrica a

mijlocului de transport se imparte la 200 cm3, dupa care se determina taxa prin inmul
tirea numarului de fraqluni cu taxa unitara.
II
FISCALITATE
a) Autoturism
2.400 cm3 I 200 cm3= 12 fraqiuni
Taxa asupra mijlocului de transport= 12 x 72 lei= 864 lei
b) Microbuz
2.500 cm3 I 200 cm3= 12,5 fraqiuni
Codul fiscal considera fraqiunea de 0,5 din 200 cm3 la nivel de unitate, deci rezulta
13 fraqiuni.
Taxa asupra mijlocului de transport= 13 x 24 lei= 312 lei
Tn cazul unui ata, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motoci
cletele, motoretele i scuterele respective.
Tn cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata egala cu sau
mai mare de 12 tone, taxa pe mijloacele de transport difera in funqie de numarul de
axe i de greutatea bruta incarcata maxima admisa, precum i in funqie de faptul daca
are sistem de suspensie pneuniatica sau alte sisteme de suspensie.
"0 persoana fizica detine un autocamion cu doua axe ce are o

greutate maxima intre 13 i 14 tone i un sistem de suspensie
pneumatica.
Determinati taxa asupra mijlocului de transport datorata de
persoana fizica.
Rezolvare:
Tn acest caz, taxa este stipulata in Codul fiscal, valoarea acesteia nefiind influentata de
capacitatea cilindrica.
Taxa asupra mijlocului de transport= 133 lei
Plata taxei asupra m/Jloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport se platete la bugetul local al unitatii administra
tiv-teritoriale unde persoana ii are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.
lmpozitul pe mijlocul de transport se platete anual, in doua rate egale, pana la datele

de 31 martie i 30 septembrie inclusiv.
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenu/ de acces
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport datorat pentru intre

gul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se
acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara
a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral,
la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii
urmatoare celei in care se inmatriculeaza mijlocul de transport i pana la sfaritul anu
lui fiscal respectiv.
Tn cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, taxa asupra
mijlocului de transport se datoreaza de aceasta de la data de intai a lunii urmatoare
celei in care mijlocul de transport a fost dobandit.
Ca o regula generala pentru toate impozitele i taxele locale, sunt scutite de la plata ur
matoarele categorii de persoane (enumerare cu caracter exemplificativ, lista completa
fiind stipulata in art. 284 din Codul fiscal):
a) veteranul de razboi;
b) persoana fizica, cetatean roman, care in perioada regimurilor instaurate cu ince
pere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din
motive etnice sau politice;
c) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati in timpul de
tentiei, internati abuziv in spitale de psihiatrie, stramutati, deportati in strainatate
sau prizonieri, daca ulterior nu s-a recasatorit;
d) sotul/sotia celui decedat dupa ielrea din inchisoare, din spitalul de psihiatrie, du
pa intoarcerea din stramutare, din deportare sau din prizonierat, daca ulterior nu
s-a recasatorit.
2.2. Cerinte suplimentare pentru categoria experti contabili
lmpozitul pe veniturile nerezidenfilor
= Veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti

Persoanele fizice nerezidente care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia
de a plati impozit pe acestea.
Conform Codului fiscal, urmatoarele venituri sunt considerate impozabile daca sunt
obtinute din Romania, indiferent daca sunt primite in Romania sau in strainatate:
a) dividende de la un rezident;
II
FISCALITATE
b) dobanzi de la un rezident sau de la un nerezident care are un sediu permanent in

Romania;
c) redevente de la un rezident sau de la un nerezident care are un sediu permanent
in Romania;
d) comisioane de la un rezident sau de la un nerezident care are un sediu permanent
in Romania;
e) venituri din activitati sportive i de divertisment desfaurate in Romania;
f) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti c e au calitatea de ad
ministrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane
juridice romane;
g) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania i venituri obti
nute la jocurile de noroc practicate in Romania, pentru toate sumele incasate de
un participant de la un organizator de jocuri de noroc;
h) venituri din servicii prestate 1n Romania de orice natura i 1n afara Romaniei de na
tura serviciilor de management, de consultanta in orice domeniu, de marketing,
de asistenta tehnica, de cercetare i proiectare in orice domeniu, de reclama i pu
blicitate indiferent de forma in care sunt realizate i celor prestate de avocati, ingi
neri, arhiteqi, notari publici, contabili, auditori;
i) venituri din profesii independente desfaurate in Romania - doctor, avocat, inginer,
dentist, arhitect, auditor i alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in
alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau
1n mai multe perioade care nu depaesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui
interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;
j) venituri realizate de nerezidenti din lichidarea unei persoane juridice romane etc.
Enumerarea de mai sus este una cu caracter exemplificativ. Lista completa se regasete
la art. 115 din Codul fiscal, completat cu normele metodologice de aplicare a acestuia.
Dati trei exemple de venituri considerate impozabile daca sunt

obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite 1n
Romania sau in strainatate.
Raspuns:
1. Venituri din dividende obtinute de la un rezident;

2. Venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de ad
ministrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane
juridice romane;
II
3. Venituri din dobanzi de la un rezident sau de la un nerezident care are un sediu

permanent in Romania.
:> Scutiri de la plata impozitului pe veniturile obtinute de nerezidenti

Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoa
rele venituri:
premiile unei persoane fizlce nerezidente obtinute din Romania, ea urmare a parti
ciparii la festivalurlle nationale i internationale artistice, culturale i sportive finan
tate din fonduri publice;
premiile acordate elevilor i studentilor nerezidenti la concursurile finantate din
fonduri publice;
veniturile persoanelor juridice stralne care desfaoara in Romania activitati de con
sultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita;
dividendele platite de o persoanajuridica romana sau de o persoana juridica avand
sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, unei persoane
juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu per
manent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat in
tr-un alt stat membru al Uniunii Europene, daca beneficiarul intrunete cumulativ
urmatoarele conditii:
1. are una dintre formele de organizare prevazute la art. 20 1 alin. (4) din Codul
fiscal;
2. este considerata a fi rezidenta a statului respectiv i, in temeiul unei conventii
privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se c;onsidera ea
este rezident in scopul impunerii in afara Uniunii Europene;
3. platete impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fara poslbilitatea
unei optiuni sau exceptari;
4. detine minimum 10% din capitalul social al intreprinderii persoana juridica ro
mana pe o perioada neintrerupta de eel putin 1 an, care se incheie la data platii
dividendului.
La randul ei, persoana juridica romana care platete dividendul trebuie sa indepli
neasca cumulativ urmatoarele cnditii:
1. este o societate infiintata in baza legii romane i are una dintre urmatoarele
forme de organizare:,,societate pe aqiuni';,,societate in comandita pe aqiuni';
,,societate cu raspundere limitata";
2. platete impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, fara
posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
dobanzile i/sau dividendele platite catre fonduri de pensii, astfel cum sunt ele
definite in legislatia statului membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele
Asociatiei Europene a Liberului Schimb;
veniturile obtinute de persoane fizice nerezidente ea urmare a participarii in alt
stat la un joc de noroc, ale carui fonduri de catiguri provin i din Romania etc.
II
FISCALITATE
Enumerarea de mai sus este una cu caracter exemplificativ. Lista completa se regasete
la art. 117 din Codul fiscal, completat cu normele metodologice de aplicare a acestuia.
Dali trei exemple de venituri scutite de impozitul pe veniturile

obtinute din Romania de nerezidenti.
Raspuns:
1. Premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ea urmare a parti
ciparii la festivalurile nationale i internationale artistice, culturale i sportive finan
tate din fonduri publice;
2. Premiile acordate elevilor i studentilor nerezidenti la concursurile finantate din
fonduri publice;
3. Veniturile persoanelor juridice straine care desfaoara in Romania activitati de con
sultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita.
:> Cotele de impozitare

lmpozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
Venlturi Cota de
lmpunere
Venituri impozabile obtinute din Romania, aa cum sunt enumerate la art. 115 16%
din Codul fiscal, altele decat cele de mai jos
Venituri obtinute din jocuri de noroc in bani i/sau in natura ilCOrdate 1%
participantilor de catre orice persoana juridica romana, autorizata sa
organizeze i sa exploateze jocuri de no roe
Excep1ie
Nu sunt impozabile la sursa venituri_le realizate de catre persoanele fizice ea
urmare a participarii la jocuri de noroc la distanta (on-line), slot-machine,
lozuri i fe.stivaluri de poker.
Venituri platite intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument 50%
juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, in situatia in care
sunt platite ea urmare a unor tranzaqii calificate ea fiind artificiale
:> Conventiile de evitare a dublei impuneri

Ill
,,(...) daca un contribuab/1 este rezident al unei tiiri cu care Romania a incheiat o con
ventie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplica venitului impozabil
obtinut de catre ace/ contribuabil din Romania nu poate depii$i cota de impozit prevazuta
in conventie care se aplica asupra acelui venit. fn situatia in care sunt cote diferite de impo
zitare in legislatia interna sau in conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de
impozitare mai favorabile. Daca un contribuabil este rezident al unei tiiri din Uniunea Eu
ropeana, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de ace/ contribuabil din
Romania este cota mai favorabila prevazuta in legislatia interna, legislatia Uniunii Europene
sau in conventiile de evitare a dublei lmpuneri. Legislatia Uniunii Europene se aplica in relatia
Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu statele cu care Uniunea Eu
ropeana are incheiate acorduri de stabilire a unor masuri echivalente." (art. 118-(1 ))
Comentariu:
Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri i a legislatiei
Uniunii Europene, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in mo
mentul realizarii venitului:
certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea competenta din statul sau
de rezidenta i
o declaratle pe propria raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de be
neficiar 1n situatia aplicarii legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.
Pentru a putea beneficia de prevederile mai favorabile ale conventiilor pentru evitarea
dublei impuneri, certificatul de rezidenta fiscala trebuie sa fie dlsponibil:
la momentul efectuarii platii catre beneficiarul nerezident;
- 1n primele 60 de zile ale anului urmator, cu exceptia situatiei 1n care se schimba
conditiile de rezidenta;
ulterior, 1n limita termenului legal de prescriptie de 5 ani, caz 1n care nerezidentul
poate solicita prin intermediul societatii din Romania rambursarea impozitului
pe veniturile nerezidentilor platit 1n exces fata de cota prevazuta de conventia de
evitare a dublei impuneri.
Tn cazul 1n care certificatul de rezidenta fiscala nu este disponibil la data obtinerii ve

nitului, acesta din urma va fi impozitat 1n conformitate cu legislatia romana, prin apli
carea cotei aferente.
Tn cazul 1n care s-au facut retineri de impozit ce depaesc cotele din conventiile de
evitare a dublei impuneri, respectiv din legislatia Uniunii Europene, suma impozitului
retinut 1n plus poate fi restituita la cererea beneficiarului de venlt, respectiv a persoanei
nerezidente.
Care este cota de impozit ce se aplica venitului impozabil

obtinut de un nerezident care este rezident al unei tari din
Uniunea Europeana?
FISCALITATE
Raspuns:
Daca un contribuabil este rezident al unei tari din Uniunea Europeana, cota de impozit
care se aplica venitului impozabil obtinut de acel contribuabil din Romania este cota
mai favorabila prevazuta in legislatia interna, in legislatia Uniunii Europene sau in con
ventiile de evitare a dublei impuneri.
Caz particular:
./ lmpozltarea veniturllor din dividende distribuite nerezidentilor
1n cazul dividendelor distribuite nerezidentilor, cota de impozit aplicabila este:
--
Actionar/asoclat Cota de impozlt pe dividende
Persoana juridica 16%
nerezidenta cota mai favorabila din conventia de evitare a dublei
impuneri
- 0% (venlt scutit conform art. 117 lit. h) din Codul fiscal
Persoana fizica - 16%
nerezidenta - cota mai favorabila din conventia de evitare a dublei
impuneri
Adunarea generala a aqionarilor intrunita in luna martie N

decide distribuirea unei parti din profitul realizat in anul incheiat
N-1 sub forma de dividende actionarilor sai, persoane fizice
nerezidente in Romania, cu rezidenta in Spania. Suma acordata
este de 40.000 euro $i se achita in luna septembrie N. Cota de
impunere in Romania este de 16%. Cota de impunere a acestor
venituri prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri dintre
Romania i Spania este de 1. 0%.
Stabiliti cota de impunere aplicabila i suma dividendelor
platite actionarilor, tinand cont defaptul ea la momentul platii
acetia nu au adus certificat de rezidenta fiscala.
Rezolvare:
Nefiind indeplinita conditia de a aduce certificat de rezidenta fiscala la data platii divi
dendelor, nu se poate aplica prevederea mai favorabila a conventiei de evitare a dublei
impuneri. Prin urmare, cota aplicabila este de 16%.
lmpozit pe dividende = 40.000 euro x 16% = 6.400 euro (echivalent in lei)

Dividende nete acordate = 40.000 euro - 6.400 euro = 33.600 euro
Adunarea generala a actionarilor intrunita in luna martie N

decide distribuirea unei parti din profitul realizat in anul incheiat
N-1 sub forma de dividende aqionarilor sai, persoane fizice
nerezidente in Romania, cu rezidenta in Spanla. Suma acordata
este de 40.000 euro i se achita in luna septembrie N. Cota de
impunere in Romania este de 16%. Cota de impunere a acestor
venituri prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri dintre
Romania i Spania este de 10%.
Stabilili cota de impunere aplicabila Ji suma dividendelor
platite actionarilor, tinand cont de faptul ea la momentul platii
acetia au adus certificat de rezidenta fiscala.
Rezolvare:
Fiind indeplinita conditia de a aduce certificat de rezidenta fiscala la data platii divi
dendelor, se poate aplica prevederea mai favorabila a convntiei de evitare a dublei
impuneri. Prin urmare, cota aplicabila este de 10%.
lmpozit pe dividende = 40.000 euro x 10% = 4.000 euro (echivalent in lei)
Dividende nete acordate = 40.000 euro - 4.000 euro = 36.000 euro
O societate romaneasca le platete actionarilor persoane

nerezidente suma neta a dividendelor, retinand I virand in
mod corespunzator impozitul pe venitul nerezidentilor. Exista o
conventie de evitare a dublei impuneri, dar unui dintre asociati
nu aduce certificatul de rezidenta fiscala la momentul platii
dividendelor i nici in termenul de 60 de zile de la inceputul anului
urmator celui in care s-a obtinut profitul distribuibil. Certificatul
va fi adus ulterior momentului calculului, declararii i platii
impozitului, in timpul perioadei de 5 ani.
Care este efectul aducerii in acest termen a certificatului de
rezidenta fiscala?
FISCALITATE
Raspuns:
Certificatul de rezidenta fiscala poate fi depus ulterior, in limita termenului legal de

prescriptie de 5 ani, caz in care nerezidentul poate solicita prin intermediul societatii
din Romania rambursarea impozitului pe veniturile nerezidentilor platit in exces fata
de cota prevazuta de conventia de evitare a dublei impuneri.
Restituirea impozitului platit in plus faJa de sarcina fiscala rezultata din aplicarea pre
vederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu legislatia interna,
dupa caz, se efectueaza independent de situatia obligatiilor fiscale ale contribuabilului
rezident roman, obligat potrivit legii sa faca stopajul la sursa.
Restituirea impozitului catre persoana nerezidenta se va face prin intermediul reziden
tului roman platitor al venitului, netinandu-se cont de situatia obligatiilor fiscale ale
acestuia.
Exemplul ilustrativ 12:3
O societate comerciala le platete dividende din profitul

anului N tocmai incheiat celor doi asociati ai sai, persoane juridice
nerezidente. Asociatul A este rezident turc i detine 40% din
capitalul social al intreprinderii persoana juridica romana din
anul N-3, in timp ce asociatul Beste rezident italian i detine 60%
din capitalul social al intreprinderii persoana juridica romana din
anul N-5. Asociatii aduc certificate de rezidenta fiscala.
Determinali cotele de impozit pe venitul nereziden1ilor
aplicabile.
Rezolvare:
Cota aplicabila in cazul asociatului turc A este de 10%, cota prevazuta in conventia de
evitare a dublei impuneri. El nu beneficiaza de scutire, deoarece nu este persoana ju
ridica rezidenta intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori sediu permanent al unei
intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat intr-un alt stat membru
al Uniunii Europene, chiar daca indeplinete conditiile de detinere a minimum 10% din
capitalul social al intreprinderii persoana juridica romana pe o perioada neintrerupta
de eel putin 1 an, care se incheie la data platii dividendului.
Asociatul italian B beneficiaza de scu!ire, deoarece este persoana juridica rezidenta
intr-un alt stat n1embru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei intre
prinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat intr-un alt stat membru al

Uniunii Europene. ln plus, indeplinete conditiile de detinere a minimum 10% din
capitalul social al intreprinderii persoana juridica romana pe o perioada neintrerupta

de eel putin 1 an, care se incheie la data platii dividendului.
:, Obligatii declarative $i de plata

lmpozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impo:zabile obtinute din Romania
se calculeaza, se retine i se platete la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.
lmpozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului i se platete la
bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit ve
nitul. lmpozitul se calculeaza, se retine i se platete, in lei, la bugetul de stat, la cursul
de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua
retinerii impozitului pentru nerezidenti. fn cazul dividendelor distribuite, dar care nu
au fast platite actionarilor sau asociatilor pana la sfaritul anului in care s-au aprobat si
tuatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara i se platete pana la data
de 25 ianuarie a anului urmator.
Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor, cu exceptia platitorilor
de venituri din salarii, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea i retinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana in
ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
Nofiuni generale de tisca/ifate
:, Principii $i reguli bugetare

Legea bugetara anuala prevede i autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile i chel
tuielile bugetare, precum i reglementari specifice exercitiului bugetar.
Veniturile i cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc veni
turile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, dupa consolidare,
prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului finan
ciar public pe anul respectlv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.
fn cadrul legilor bugetare anuale se includ urmatoarele:
a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;
b) legea bugetului asigurarilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigu
rarilor sociale de stat.
Legile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rec
tificare, elaborate eel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie, pe baza de proceduri, ea
i legile bugetare anuale initiale, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.
'
FISCALITATE
Enumerati i explicati principiile bugetare in viziunea

legiuitorului roman.
Raspuns:
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile i completarile ulterioare,

prevede urmatoarele principii bugetare:
Prlnciplul unlversalititll
Veniturile i cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bu
getare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor
i sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.
Principlul publlcitatil
Sistemul bugetar este deschis i transparent, acestea realizandu-se prin:
a) dezbaterea publica a proiectelor de buget i a conturilor generale anuale de exe
cutie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora;
b) publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de apro
bare a bugetelor I conturilor anuale de executie a acestora;
c) mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului
bugetului, exceptand informatiile i documentele nepublicabile, prevazute de lege.
Principiul unltitll
Veniturile i cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asi-
gura utilizarea eficienta i monitorizarea fondurilor publice.
Este interzisa elaborarea de acte normative prin care se creeaza cadrul legal pentru
constituirea de venituri care pot fi utilizate in sistem extrabugetar, cu anumite exceptii.
Principiul anualltitii
Veniturile i cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care
corespunde exercitiului bugetar.
Toate operatiunile de incasari i plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui
buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.
Principlul speciallziril bugetare

Venlturile i cheltuielile bugetare se inscriu i se aproba in buget pe surse de prove
nienta i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica i
destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.
Principiul unititii monetare

Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.
Reguli privind cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetare au destinatie precisa i limitata i sunt determinate de autorizarile
continute in legi specifice i in legile bugetare anuale.
Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget i nici angajata i efectuata din aceste
bugete daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta i platita daca nu
este aprobata potrivit legii i nu are prevederi bugetare.
:> Principiile dreptului fiscal definite de Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal
Enumerati i explicati principiile fiscalitatii in viziunea

legiuitorului roman.
Raspuns:

,,/mpozitele $i taxele reglementate de prezentu/ cod se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale fn raport cu diferitele categorii de investitori $i ca
pitaluri, cu forma de proprietate, asigurand condifii egale investitorilor, capitalului
roman i strain;
b) certitudlnea impunerll, prin elaborarea de norme juridice dare, care so nu conduca
la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plata so fie precis sta
bilite pentru fiecare platitor, respectiv ace$tia so poata urmari $i fnfelege sarcina fiscala
ce le revine, precum i sa poata determina influenta deciziilor for de management fi
nanciar asupra sarcinii for fiscale;
c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, fn
funcfie de marimea acestora;
d) eficienfa impuneril prin asigurarea stabilitafii pe termen iung a prevederilor Codu
lui fiscal, astfel fncat aceste prevederi so nu conduca la efecte retroactive defavorabile
pentru persoane fizice $i juridice, fn raport cu impozitarea fn vigoare la data adoptarii
de catre acestea a unor decizii investifionale majore." (art. 3)
FISCALITATE
Neutralitatea masurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscala i eficienta im

punerii reprezinta principii de baza ale fiscalitatii unei economii libere. Acestora Ii se
mai poate adauga un principiu formulat de mai multi teoreticieni, care are in vedere
contributia fiecaruia la sistemul fiscal proportional cu capacitatea sa contributiva. Prin
aceasta se propune ideea de egalitate prin impunere, preferabila principiului egalitatii
in fata impunerii. in acest sens, este normal ea un contribuabil care are o avere mai
mare sa participe intr-o masura superioara la constituirea fondurilor generale ale so
cietatii decat un contribuabil care are o capacitate contributiva inferioara.
:> Clasificarea impozitelor

Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii, intrucat acelai impozit
poate avea diferite implicatii asupra contribuabilului.
Asemenea criterii de clasificare sunt:
a) trasaturile de fond i de forma;
b) neutralitatea fata de contribuabil;
c) obiectul impozabil;
d) scopul introducerii impozitului;
e) frecventa perceperii;
f) locul in care impozitul se face venit.
a) Dupa trasaturile de fond i de forma:

lmpozite directe - au caracteristic faptul ea se stabilesc nominal in sarcina
unor persoane fizice i juridice, in functie de venituri sau avere, pe baza cotelor
de impozit prevazute de lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitu
lui, la anumite termene dinainte stabilite. in cazul acestor impozite, subiectul i
suportatorul impozitului sunt in intentia legiuitorului una i aceeai persoana,
dei practic uneori acestea nu coincid;
impozite indirecte- nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii
de bunuri sau prestarilor de servicii i lucrari. in cadrul impozitelor indirecte,
suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma su
portatorul fiind consumatorul final.
b) in funqie de neutralitatea fata de contribuabil:
impozite reale- se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile (tere
nuri, cladiri etc.), facand abstractie de situatia personala a platitorului; acestea
mai sunt numite i impozite obiective sau pe produs;
impozite personale - sunt cele care tin cont .de situatia contribuabilului i
sunt reprezentate in special de impozitele pe venit; acestea mai sunt numite i
impozite subiective.
c) Dupa obiectul impunerii:
impozite pe venit;
impozite pe avere;
impozite pe cheltuieli (pe consum).
d) Dupa scopul introducerii impozitului:
lmpozlte cu caracter fiscal - urmaresc sa produca venituri pentru buget i se
vlzeaza randamentul lor;
impozite cu caracter de ordine - au scopul de a asigura ordinea intr-un anu
mit sector (spre exemplu, taxa pe divort),
e) In funqie de frecventa perceperii:
impozite permanente (marea majoritate);
impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi).
f ) In functie de locul i n care impozitul se face venit:
impozite federale;
impozite ale statelor;
impozite ale colectivitatilor locale.
Exemplul ilustrativ 126 ----------.
Grupati impozitele de mai jos in directe i indirecte:

a) impozitul pe profit;
b) taxa pe valoarea adaugata;
c) accizele;
d) taxele vamale;
e) impozitul pe dividende de la societatile comerciale;
f) impozitul pe venit;
g) impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
Raspuns:
lmpozite directe: a), e), f), g).

lmpozite indirecte: b), c), d).
Exemplul ilustrativ 12 7 -- ---------,
Clasificati impozitele dupa fond i dupa forma. Dezvoltatl pe

scurt categoriile identificate.
FISCALITATE
Raspuns:
Dupa trasaturile de fond i de forma, impozitele se clasifica in impozite directe i im

pozite indirecte.
lmpozitele directe au caracteristic faptul ea se stabilesc nominal in sarcina unor per
soane fizice i juridice, in funqie de venituri sau avere, pe baza cotelor de impozit
prevazute de lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului, la anumite ter
mene dinainte stabilite. Tn cazul acestor impozite, subiectul i suportatorul impozitului
sunt in intentia legiuitorului una i aceeai persoana, dei practic uneori acestea nu
coincid.
lmpozitele indirecte nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii de bu
nuri sau prestarilor de servicii i lucrari. Tn cadrul impozitelor indirecte, suportatorul
este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma suportatorul fiind consu
matorul final.
Clasificati impozitele in funciie de neutralitatea faia de

contribuabil.
Raspuns:
Tn functie de neutralitatea fata de contrlbuabil, impozitele se clasifica in impozite reale

i impozite personale:
lmpozitele reale se stabilesc in funqie de marimea materiei impozabile (terenuri, cla
diri etc.), facand abstraqie de situatia personala a platitorului.
lmpozitele personale sunt cele care tin cont de situatia contribuabilului i sunt repre
zentate in special de impozitele pe venit; acestea mai sunt numite i impozite subiec
tive.
Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?
Raspuns:
lmpozitele reale se caracterizeaza prin faptul ea se stabilesc in legatura cu anumite

obiecte materiale (de exemplu, terenuri, cladiri, fabrici, magazine etc.), facandu-se
Ill
abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite impo
zite obiective sau pe produs, deoarece se aaza asupra produsului sau venitului brut al
obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului impozabil.
Exemplul ilustrativ 1 BO
Ce semnifica impozitele personale?
Raspuns:
lmpozitele personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului im

pozabil, motiv pentru care se mai numesc i impozite subiective.
Exemplul ilustrativ 1 B1 --------
Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii.
Raspuns:
Clasificarea impozitelor dupa obiectul impunerii este urmatoarea:

- impozite pe venit;
- impozite pe avere;
- impozite pe cheltuieli.
Exemplul ilustrativ 1 B2 --------
Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?
Raspuns:
Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ea acesta este stabilit prin
lege, fiind o sursa de venit pentru satisfacerea nevoilor publice. Plata acestuia catre
bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa i imediata in favoarea contri
buabilului.
FISCALITATE
Ion Ionescu este un contribuabil persoana fizica, platind impozit

pe venitul din salarii. Nemultumit de calitatea serviciilor publice
oferite de stat, el solicita rambursarea impozitului platit in anul
N-2, considerand ea suma platita nu este echivalenta cu serviciile
publice de care a beneficiat.
Este aceasta solicitare intemeiata? Argumentali.
Raspuns:
In cazul impozitelor, statul nu este dator sa ii presteze un echivalent direct i imediat

platitorului. De asemenea, nu exista un echivalent intre volumul impozitelor platite de
o persoana catre stat i calitatea serviciilor oferite. Aceasta caracteristica deosebete
impozitul de taxa, in cazul acesteia din urma statul fiind obligat sa presteze un serviciu
direct i imediat i, bineinteles, de calitate corespunzatoare. Solicitarea lui Ion Ionescu
nu este intemeiata, neavand temei legal.
...:, Prezentarea elementelor impozitului

Elementele impozitului sunt:
a) subiectul impozabil;
b) suportatorul impozitului;
c) obiectul impozabil;
d) sursa impozitului;
e) unitatea de impunere;
f) cota de impunere;
g) termenul de plata;
h) asieta (modul de aezare a impozitului).
a) Subiectul impozabil este numit platitor sau contribuabil i este persoana fizica
sau juridica obligata la plata unui impozit.
..
Ghid pentru pregatirea candidafilor la examenu/ de acces
Exemplul ilustrativ 1 :34 --------
Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie N suma de

420 lei reprezentand impozitul pe veniturile din salarii pentru
salariata sa, Andreea Andreescu.
ldentlfica1i subiectul i obiectul impozitului pe venlturile din
salarii in acest caz.
Raspuns:
Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata prin
lege la plata impozitului. fn cazul impozitului pe salarii, subiectul impunerii desem
neaza persoana care obtine venitul sub forma de salariu, in speta salariata Andreea
Andreescu.
Obiectul impunerii sau materia impozabila este venitul din salarii realizat de Andreea
Andreescu.
b) Suportatorul impozitului este contribuabilul care suporta efectiv impozitul din

veniturile sale. La impozitele indirecte, precum TVA, suportatorul difera de platitor i
acesta din urma transmite presiunea fiscala, fenomen cunoscut sub denumirea de re
percusiune a impozitelor. De regula, la impozitele directe, platitorul i suportatorul
sunt aceeai persoana (vezi impozitul pe avere).
c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii i poate fi: veniturile,

averea, profitul etc. Evaluarea materiei impozabile poate fi destul de dificila i, de re
gula, se face pe baza declaratiei fiscale a contribuabilului. Sunt i situatii in care materia
supusa impozitului se evalueaza conform unor norme fixate de autoritatea publica.
d) Sursa lmpozitului este reprezentata de venit, dar i de avere (sau de venitul pro
curat de avere).
e) Unitatea de impunere este unitatea de masura a materiei impozabile, exprimata

fie in unitati monetare, fie in unitati naturale. Spre exemplu, la profit, unitatea de
impunere este unitatea monetara (leu), la impozitul pe avere avem metri patrati pentru
terenuri, capacitatea cilindrica pentru automobile etc.
f ) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei

impozabile.
Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi:
progresive;
Ill
FISCALITATE
- progresive in trane;
- proportionale (la impozitul pe profit).
Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi
mai mica sau mai mare decat cea aparenta, ea urmare a unui sistem de scutiri sau pe
nalizari).
Exemplul ilustrativ 1 :35
Se dau urmatoarele cote progresive simple:
TranJa de venit(lei) Cota(%)

Pana la 1.500 10
1.501-2.500 15
2.501-4.000 25
Peste4.000 30
Pe baza cotelor progreslve simple de mai sus construiti tabelul

cotelor progresive compuse.
Rezolvare:
TranJa de venlt(lei) Cota(%) Cotele progresive compuse

Pana la 1.soo 10 10%
1.501-2.500 15 150 lei*+ 15% din ce depaete 1.500 lei
2.501-4.000 25 300 lei**+25% din ce depaete2.500 lei
Peste4.000 30 675 lei***+ 30% din ce depaete4.000 lei
* 1.500 lei x 10%= 1 SO lei

** 1.500 lei x 10% + (2.500 lei - 1.500 lei) x 15% = 150 lei + 150 lei = 300 lei
*** 1.500 lei x 10% + (2.500 lei - 1.500 lei) x 15% + (4.000 lei - 2.500 lei) x 25%= 150 lei + 150 lei
+ 375 lei= 675 lei
Exemplul ilustrativ 1 :36 ----------,
lmpozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16%

asupra profitului impozabil.
Ce tip de cota de impunere este aceasta?
Ill
Raspuns:
Aceasta este o cota de impunere procentuala proportionala care exprima ponderea

marimii impozitului fata de o unitate de impunere, cand una i aceeai cota se aplica
intregii mase impozabile, indiferent de marimea acesteia.
g) Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la
salarii - lunar/trimestrial, la venituri din chirli - trimestrial etc.).
h) Asieta (modul de aezare a impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin in

termediul carora se definete in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului i
modul in care se aaza. Aezarea unui impozit presupune:
constatarea i evaluarea materiei impozabile;
stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;
perceperea/incasarea impozitului.
Rata fiscalitdfii
Rata fiscalitatii se calculeaza ea raport intre totalul veniturilor fiscale i produsul intern
brut, astfel:
Rf= (Vf I PIB) x 100,

unde:
Rf = rata fiscalitatii, care ne arata cat la suta din produsul intern brut este concentrat
la dispozitia statului cu ajutorul impozitelor, taxelor i contributiilor;
Vf = totalul veniturilor fiscale, respectiv totalul incasarilor realizate intr-un an din im
pozite, taxe i contributii;
PIB = produsul intern brut realizat la nivelul unui an.
Exemplul ilustrativ 1 '37-----------,
Se cunosc urmatoarele informatii referitoare la bugetul de stat al

unei tari pentru doi ani consecutivi:
- mil. lei-
lndicatori AnulN AnulN+1
1. Venituri curente, din care: 42.761,50 55.496,30
a) venituri fiscale 40.486,60 52.185,90
Ill
FISCALITATE
lndicatori AnulN AnulN+1

b) contributii de asigurari 271,00 352,00
c) venituri nefiscale 2.003,90 2.958,40
2. Venituri din capital 56,10 74,30
3. Tncasari din rambursarea 5,00 4,90
imprumuturilor acordate
PIB 344.535,50 404.708,80
Pe baza informa1iilor de mai sus, determinali rata fiscalitalii in

fiecare dintre cei doi ani.
Rezolvare:
Rata fiscalitatii se determina ea un raport intre veniturile fiscale i PIB.
Rata fiscalitatiiN = 40.486,60 mil. lei I 344.535,50 mil. lei x 100 = 11,75%
Rata fiscalitatiiN+i = 52.185,90 mil. lei I 404.708,80 mil. lei x 100 = 12,89%
Procedura fiscala
:> Procedura inregistrarii fiscale

Codul de procedura fiscala prevede:
,,Orice persoana sau entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se inregistreaza
fiscal primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala este:
a) pentru persoanele juridice, precum $i pentru asocieri $i alte entitafi fora personalitate
juridica, cu excepfia celor prevazute la lit. b), codul de inregistrare fiscala atribuit de
organul fiscal;
b) pentru comercianfi, persoane fizice $i juridice, precum $i pentru alte entitafi care se
inregistreaza potrivit legii speclale la registrul comerfului, codul unic de inregistrare
atribuit potrivit legii speclale;
c) pentru persoanele fizice care desfii$oara activitafi economice in mod independent sau
exerclta profesii libere, cu excepfia celor prevazute la lit. b), codul de inregistrare fiscala
atribuit de organul fiscal;
d) pentru persoanele fizice, altele decat cele prevazute la lit. c), codul numeric personal
atribuit potrivit legii speclale;
e) pentru persoanele fizice care nu defin cod numeric personal, numarul de identificare

fiscala atribuit de organul fiscal." (art. 72-(1))
Exemplul llustrativ 158
Ce persoane sau entitati au obligatia de inregistrare fiscala i

care este codul de identificare fiscala pentru persoanele fizice
care exercita profesii libere?
Raspuns:
Orice persoana sau entitate care este subiect intr-un raport fiscal se inregistreaza fiscal,
primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala pentru persoanele fi
zice care exercita profesii libere este codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal.
:> Termenul de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala

,,Declarafia de inregistrare fiscalii se depune in termen de 30 de zile de la:
a) data infiinfiirii potrivit legii, in cazul persoanelor juridice, asocierilor ; al a/tor entitiifi
fiirii personalitate juridicii;
b) data eliberiirii actu/ui legal de funcfionare, data inceperii activitiifii, data obfinerii pri
mului venit sau dobdndirii calitiifii de angajator, dupii caz, in cazul persoanelor fizice."
(art. 72-(7))
Care este termenul de depunere a declaratlei de inregistrare

fiscala pentru o societate nou-infiintata?
Raspuns:
Conform art. 72-(7) din Codul de procedura fiscala, declaratia de inregistrare se depune
in termen de 30 de zile de la data infiintarii.
:> Declararea filialelor i sediilor secundare

,,Contribuabilii au obligafia de a declara organului fiscal competent din subordinea Agen
fiei Nafionale de Administrare Fiscalii, in termen de 30 de zile, infiinfarea de sedii secun
dare." (art. 74-(1))

FISCALITATE
,,Contribuabilii cu domici/iu/ fiscal in Romania au obligatia de a declara in termen de 30 de

zile infiintarea de filiale i sedii secundare in striiiniitate." (art. 74-(2))
,,ln sensul prezentului articol, prin sediu secundar se intelege un foe prin care se desfiioarii
integral sau partial activitatea contribuabilu/ui, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit
i altele asemenea." (art. 74-(3))
,,Prin sediu secundar se intelege i un antier de construefii, un proiect de constructie, an
samblu sau montaj ori activitiiti de supervizare legate de acestea, numai dacii antierul,
proiectul sau activitiitile dureazii mai mult de 6 /uni." (art. 74-(4))
,,Contribuabilii care inregistreazii sediile secundare ea pliititoare de salarii i de venituri
asimilate salariilor (...) nu au obligatia declariirii acestor sedii potrivit prezentului articol."
(art. 74-(5))
Este obligatorie declararea in Romania a sediilor secundare din

strainatate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal in Romania?
Daca da, in ce termen?
Raspuns:
Contribuabilul are obligatia de a declara infiintarea de filiale sau a unui sediu secundar
in strainatate in termen de 30 de zile.
:> Modificari ulterioare Tnregistrarii fiscale

,,Modificiirile ulterioare ale date/or din declaratia de inregistrare fiscalii trebuie aduse la
cunotintii organului fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare
Fisea/ii, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea i depune
rea declaratiei de mentiuni." (art. 77-(1))
,,La incetarea conditiilor care au generat inregistrarea fiscalii, contribuabilii au obligatia de
a preda organelor fiscale, in vederea anuliirii, certificatu/ de inregistrare fisca/ii, odatii cu
depunerea declaratiei de mentiuni." (art. 77-(2))
,,ln cazul modificiirilor intervenite in datele dee/orate initial ; inscrise in certificatul de in
registrare fiscalii, contribuabilii depun, odatii cu declaratia de mentiuni, i certificatu/ de
inregistrare fiscalii, in vederea anuliirii acestuia ; eliberiirii unui nou certificat." (art. 77-(3))
Ill
,,Declaratia de mentiuni este insofitc'i de documente care atestc'i modificc'irile intervenite."

(art. 77-(4))
Comentariu:
In cazul comerciantilor, modificarile intervenite in datele declarate initial de acetia i
inscrise in certificatul de inregistrare, inclusiv cele privitoare la inregistrarea/scoaterea
din evidenta ea platitori de TVA, se fac prin completarea i depunerea cererii de inre
gistrare a mentiunilor I cererii de preschimbare a certificatului de inregistrare, potrivit
dispozitiilor legale privind inregistrarea comerciantilor. Modificarile intervenite in da
tele declarate initial in vectorul fiscal vor fi aduse la cunotinta organului fiscal com
petent.
Exemplul ilu5trativ 141 ----------.
Societatea comerciala X SRL angajeaza primul salariat in data de

01.01.N.
Care este termenul in care trebuie depusa declaratia de

mentiuni cu privire la modificarea vectorului fiscal?
Raspuns:
Angajarea salariatului trebuie adusa la cunotinta organului fiscal in termen de 30 de

zile de la angajare, prin completarea i depunerea declaratiei de mentiuni.
:> Forma i continutul declaratiei fiscale

,,Declarafia fiscalc'i se intocmejte prin completarea unui formular pus la dispozifie gratuit
de organul fiscal." (art. 82-(1))
,,ln declarafia fiscalc'i contribuabilul trebuie sc'i calculeze cuantumul obligafiel fiscale, dacc'i
acest /ucru este prevc'izut de lege." (art. 82-(2))
,,Contribuabilu/ are obligafia de a completa declaratiile fiscale inscriind corect, comp/et
ji cu bunc'i-credintc'i informatiile prevc'izute de formular, corespunzc'itoare situatiei sale
fiscale. Declaratia fiscal<'i se semneaz<'i de c<'itre contribuabil sou de cc'itre imputernicit."
(art. 82-(3))
,,Obligafia de semnare a declaratiei fiscale se considerc'i a fi indeplinltc'i ji in urmc'itoarele

situatii:
FISCALITATE
a) in cazul transmiterii declarafiilor fiscale prin sistemul electronic de plafi. Data depune
rii declarafiei se considera a fi data debitiirii contului platitorului in baza acesteia;
b) in cazul transmiterii declarafiilor fiscale prin sisteme electronice de transmitere la dis
tanta in condifiile art. 83 a/in. (1 )." (art. 82-(4))
,,Declarafia fiscala trebuie insofita de documentafia ceruta de prevederile legale." (art.
82-(5))
,,Pentru anumite categorii de obligafii fiscale, stabilite prin ordin al ministrului economiei
$i finanfelor, organul fiscal poate transmite contribuabililor formularele de declarare a
impozitelor, taxelor, contribufiilor $i a a/tor sume datorate bugetului general consolidat,
instrucfiunile de completare a acestora, alte informatii utile, precum $i p/icurile prea
dresate. ln acest caz, contravaloarea corespondenfei se suporta de catre organul fiscal."
(art. 82-(6))
Care sunt forma i continutul declaratiei fiscale?
Raspuns:
Declaratia fiscala se intocmete prin completarea unui formular pus la dispozitie gratuit
de organul fiscal. Tn declaratia fiscala contribuabilul trebuie sa calculeze cuantumul
obligatiei fiscale, daca acest lucru este prevazut de lege. De asemenea, contribuabilul
are obligatia de a completa declaratiile fiscale inscriind corect, complet i cu buna-cre
dinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei sale fiscale. Decla
ratia fiscala se semneaza de contribuabil sau de imputernicit.
:> Depunerea declara1iilor fiscale

,,Declarafia fiscala se depune la registratura organului fiscal competent sau se comunica

prin PO$ta cu confirmare de primire. Declarafia fiscala poate fi transmisa prin mijloace
electronice sau prin sisteme de transmitere la distanfa. ln cazul impozitelor, taxelor $i
al contribufiilor administrate de Agenfia Nafionala de Administrare Fiscala, procedura
privind transmiterea declaratiilor prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere
la distanfa se stabile$te prin ordin al pre$edintelui Agenfiei Nafionale de Administrare
Fiscala." (art. 83-(1))
Cum se depun declara1iile fiscale?
Raspuns:
Declaratia fiscala se depune la registratura organului fiscal competent sau se comunica

prin pota cu confirmare de primire. De asemenea, declaratia fiscala poate fi transmisa
prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanta stabilite prin ordin
al preedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
:, Corectarea declaratiilor fiscale

,,Declarafiile fiscale pot fi corectate de catre contribuabi/, din proprie inifiativa, pe peri
oada termenului de prescripfie a dreptu/ui de a stabili obligafii fiscale." (art. 84-(1))
,,Declarafiile fiscale pot fi corectate ori de cdte ori contribuabilul constata erori in decla
rafia inifiala, prin depunerea unei declarafii rectificative." (art. 84-(2))
,,in cazul taxei pe valoarea adaugata, corectarea erorilor din deconturile de taxa se reali
zeaza potrivit prevederilor Codu/ui fiscal. Erorile materia/e din decontul de taxa pe valoa
rea adaugata se corecteaza potrivit procedurii aprobate prin ordin al preedintelui Agen
fiei Nafionale de Administrare Fisca/a." (art. 84-(3))
,,Declarafiile fiscale nu pot fi depuse ; nu pot fi corectate dupa anularea rezervei verifi
carii ulterioare, cu excepfia situafiilor in care coreefia se datoreaza indeplinirii sou neinde
plinirii unei condifii prevazute de lege care impune corectarea bazei de impunere i/sau a
impozitului aferent." (art. 84-(4))
,,Prin erori, in sensul prezentului articol, se infelege erori cu privire la cuantumul impozite
lor, taxelor ; contribufiilor, bunurile ; veniturile impozabile, precum i alte elemente ale
bazei de impunere." (art. 84-(5))
,,in situafia in care in timpul inspecfiei fiscale contribuabilul depune sou corecteaza de
clarafiile fiscale aferente perioadelor ; impozitelor, taxelor, contribufiilor i a/tor venituri
ce foe obiectu/ inspecfiei fiscale, acestea nu vor fi luate in considerare de organul fiscal."
(art. 84-(6))
FISCALITATE
Ciind se poate efectua corectarea declaratiilor fiscale?
Raspuns:
Declaratiile fiscale pot fi corectate ori de cate ori contribuabilul constata erori in decla
ratia initiala, prin depunerea unei declaratii rectificative.
:> Prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale

,,Dreptu/ organului fiscal de a stabili obligafii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu ex

cepfia cazului in care legea dispune altfel." (art. 91-(1))
,,Termenul de prescripfie a dreptului previizut la a/in. (1) incepe sa curgii de la data de 1 ia

nuarie a anului urmiitor celui in care s-a niiscut creanta fiscalii potrivit art. 23, dacii legea
nu dispune a/tfe/." (art. 91-(2))
,,Dreptul de a stabili obligafii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea
rezultii din siivdrirea unei fapte prevazute de legea penalii." (art. 91-(3))
,,Termenul prevazut la a/in. (3) curge de la data savdririi faptei ce constituie infracfiune
sancfionatii ea atare printr-o hotardrejudeciitoreascii definitiva." (art. 91-(4))
Care este termenul de prescrlptie a dreptului organului fiscal de

a stabili obligatii fiscale?
Raspuns:
Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale este de

5 ani. Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care
acestea rezulta din savarirea unei fapte prevazute de legea penala .

De cand incepe sa curga termenul de prescriplie a dreptului

organului fiscal de a stabili obligalii fiscale in cazul in care
acestea nu rezulta din savrirea unei fapte prevazute de legea
penala?
Raspuns:
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui

in care s-a nascut creanta fiscala.
:> Ordinea stingerii datoriilor

,,Oaca un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contribufii i alte sume
reprezentand creanfe fisca/e prevazute la art. 21 a/in. (2) lit. a), iar sumo platita nu este
suficienta pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de
creanfa fiscala principala pe care o stabilete contribuabilul sou care este distribuita, po
trivit prevederilor art. 114, de catre organul fiscal competent, dupa caz, stingerea efectu
andu-se, de drept, in urmatoarea ordine:
a) sumele datorate in contu/ ratei din tuna curenta din graficul de plata a ob/igafiei fis
cale pentru care s-a aprobat o ealonare la p/ata, precum i dobanda sou majorarea
de intarziere, dupa caz, datorata in tuna curenta din grafic sou sumo amanata la
plata, impreuna cu dobanda sou majorarea de intarziere, dupa caz, datorata pe pe
rioada amanarii, in cazuf in care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se
implinete in tuna curenta, precum i obligafii/e fiscafe curente de a caror plata de
pinde menfinerea valabilitafii infesnirii acordate;
b) toate obligafiile fiscale principale, ,n ordinea vechimii, i apoi obligafiile fiscale acce
sorii, in ordinea vechimii. Tn cazu/ stingerii creanfelor fiscale prin dare in plata, se aplica
prevederile art. 175 a/in. (4 1 );
c) sumele datorate in contu/ urmatoarelor rate din graficu/ de plata a obligafiei fiscale
pentru care s-a aprobat ealonarea, pana la concurenfa cu sumo ealonata la plata
sou pana la concurenfa cu sumo achitata, dupa caz, precum i sumo amanata la plata
irnpreuna cu dobanda sou majorarea de intarziere datorata pe perioada amanarii,
dupa caz;
d) obligafiile cu scadenfe viitoare, la solicitarea contribuabilului." (art. 115-(1))
FISCALITATE
Exemplul ilustrativ 14 7 --------
Societatea comerciala Alfa SA datoreaza urmatoarele sume catre

bugetul de stat:
- impozit pe profit, de 500 lei;
- dobanzi aferente impozitului pe profit, de 80 lei;
- sume datorate in contul ratei din luna curenta .din graficul de
plata a obligaJiei fiscale pentru care s-a aprobat o ealonare la
plata, de 1.000 lei;
- dobanzi aferente contului ratei din luna curenta din graficul de
plata a obligaJiei fiscale pentru care s-a aprobat o ealonare la
plata, de 300 lei.
Societatea vireaza catre bugetul de stat suma de 1.860 lei.
Precizati ordinea de stingere a creantelor, precum i datoriile

restante la bugetul de stat.
Raspuns:
Conform art. 115 din Codul de procedura fiscala, ordinea de stingere a creanJelor este
urmatoarea:
- sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligaJiei
fiscale, de 1.000 lei;
- dobanzile aferente contului ratei din luna curenta din graficul de plata a obliga\iei
fiscale, de 300 lei;
- impozitul pe profit, de 500 lei;
- dobanzile aferente impozitului pe profit, din care se achita 60 lei, restul de 20 lei
reprezentand datorie restanta la bugetul de stat.
:> Dobanzi, penalitati de 7ntarziere sau majorari de 1ntarziere

,,Dobanzile reprezinta echivalentul prejudiciului creat titularului creantei fiscale ea urmare

a neachitarii de catre debitor a obligafiilor de plata la scadenta ; se calculeaza pentru
fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta ;
pana la data stingerii sumei datorate inclusiv." (art. 120-(1))
,,Pentru diferentele suplimentare de.creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau

modificarea unei decizii de impunere, dobanzi/e se datoreaza incepand cu ziua imediat
FISCALITATE
,,Nivelul penalitatii de intarziere este de 0,02% pentru fiecare zi de intdrziere." (art. 1201 -(2))
,,Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobdnzilor." (art. 120 1 -(3))
Contribuabilul Ion Ionescu, persoana fizica independenta, a primit

in data de 05.03.N decizia de plati anticipate pentru anul fiscal N,
in care organul fiscal a stabilit urmatoarele sume de plata:
- 26.03.N: 1.000 lei;
- 25.06.N: 1.000 lei;
- 25.09.N: 1.000 lei;
- 27.12.N: 1.000 lei.
Contribuabilul platete prima rata in data de 28.04.N.
Care este suma dobanzilor i penalita1ilor pe care acesta trebuie
sa le achite pentru intarzierea plalii?
Rezolvare:
Tn perioada 27.03.N-28.04.N, contribuabilul a intarziat 33 de zile. Pentru fiecare zi de

intarziere se percepe o dobanda de 0,03%, iar pentru depairea termenului de plata se
percepe o penalitate de 0,02%.
Dobanda = 1.000 lei x 33 zile x 0,03% = 9,90 lei
Penalitate = 1.000 lei x 33 zile x 0,02% = 6,60 lei
Total penalizarl de intarziere = 16,5 lei
Contribuabilul Ion Ionescu, persoana fizica independenta, a primit

in data de 05.03.N decizia de plati anticipate pentru anul fiscal N,
in care organul fiscal a stabilit urmatoarele sume de plata:
- 26.03.N: 1.000 lei;
- 25.06.N: 1.000 lei;
- 25.09.N: 1.000 lei;
- 27.12.N: 1.000 lei.
Contribuabilul platete primele doua rate in data de 20.08.N.
Care este suma dobanzllor i penalita1ilor pe care acesta trebuie

sa le achite pentru intarzierea plalii?
Rezolvare:
Pentru prima rata, in perioada 27.03.N-20.08.N, contribuabilul a intarziat 147 de zile.

Pentru fiecare zi de intarziere se percepe o dobanda de 0,03%, iar pentru depairea la
plata se percepe o penalitate de 0,02%.
Dobanda = 1.000 lei x 147 zile x 0,03%= 44,1o lei
Penalitate = 1.000 lei x 147 zile x 0,02%= 29,40 lei
Total accesorii aferente primei rate = 73,50 lei
Pentru a doua rata, in perioada 26.06.N-20.08.N, contribuabilul a intarziat 56 de zile.

Pentru fiecare zi de intarziere se percepe o dobanda de 0,03%, iar pentru depairea la
plata se percepe o penalitate de 0,02%.
Dobanda = 1.000 lei x 56 zile x 0,03%= 16,80 lei
Penalitate= 1.000 lei x 56 zile x 0,02%= 11,20 lei
Total accesorii aferente celei de-a doua rate= 28,00 lei
Total accesorii aferente primelor doua rate= 73,50 lei + 28,00 lei = 101,50 lei
:, Modalitati de decontare - masuri specifice
Dobdnzlle Ji penalitdfile de tntdrziere tn cazul pldfilor efectuate prin

decontare bancard
Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general conso
lidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, nu ii exo
nereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective i atrage pentru acesta
dobanzi i penalitati de intarziere dupa termenul de 3 zile.
Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului i nedecontate de unitatile bancare,

precum i a dobanzilor i penalitatilor de intarziere, platitorul se poate indrepta impo
triva unitatii bancare respective.
Dobdnzile Ji penalitdflle de intdrziere in cazu/ compensarii

Tn cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobanzile i penalitatile de intarziere
sau majorarile de intarziere se calculeaza pentru perioada cuprinsa intre data scadenta
i data stingerii, inclusiv.
Daca legea nu prevede altfel, compensarea opereaza de drept la data la care creantele
exista deodata, fiind deopotriva certe, lichide $i exigibile.
FISCALITATE
Dobdnzile Ji penalitdfile de intdrziere in cazul deschideril procedurii

lnsolvenfei
Pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insol
ventei se datoreaza dobanzi i penalitati de intarziere potrivit legii care reglementeaza
aceasta procedura.
Tn cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare i a

insolventei, dupa caz, nu se m.ai datoreaza i nu se mai calculeaza obligatii fiscale ac
cesorii pentru creantele inscrise la masa credala i pentru cele rezultate din activitatea
curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
Dobdnzile Ji penalitdfile de intdrzlere in cazul contrlbuabililor pentru care

s-a pronunfat o hotdrdre de dizolvare
Pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei inregistrarii hotararii de di
zolvare a contribuabilului la registrul comertului, incepand cu aceasta data nu se mai
datoreaza i nu se calculeaza dobanzi i penalitati de intarziere.
Tn cazul in care prin hotarare judecatoreasca irevocabila a fost desfiintat actul care a
stat la baza inregistrarii dizolvarii, se calculeaza dobanzi i penalitati de intarziere intre
data inregistrarii la registrul comertului a actelor de dizolvare i data ramanerii ire
vocabile a hotararii de desfiintare.
Dobdnzile in cazul inlesnirllor la platd

Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante se
datoreaza dobanzi pentru obligatiile fiscale ce fac obiectul inlesnirii la plata.
:, Majorari de 7ntarziere 7n cazul creantelor datorate bugetelor locale

,,Prin excepfie (...), pentru neachitarea /a termenul de scadenta de catre debitor a ob/i
gafiilor de plata datorate bugetelor locale, se datoreaza dupa acest termen majorari de
intarziere." (art. 124 1 -(1))
,,Nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul ob/igafiilor fiscale principale ne
achitate in termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua
imediat urmatoare termenului de scadenta ; pana la data stingerii sumei datorate inclu
siv." (art. 124 1 -(2))
,,Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datoreaza dobanda. Nivelul ; modul de

ea/cul al dobanzii sunt cele prevazute la a/in. (2).'' (art. 124 1 -(4))
Societatea comerciala X SA are de achitat in anul N suma de

5.000 lei pentru impozitul pe cladiri, astfel:
,...
- 31.03.N: 2.500 lei;
- 30.09.N: 2.500 lei.
Societatea platete prima rata in data de 20.04.N.
Care este suma majorarilor de intarziere pe care aceasta trebuie
sa le achite pentru intarzierea platii?
Rezolvare:
Tn perioada 01.04.N-20.04.N, societatea a intarziat 20 de zile, fara a depai o luna.

Majorarile de intarziere = 2.500 lei x 2% = 50 lei
Exemplul ilustrativ 15:3 ------- ----,
Societatea comerciala X SA are de achitat in anul N suma de

5.000 lei pentru impozitul pe cladiri, astfel:
- 31.03.N: 2.500 lei;
- 30.09.N: 2.500 lei.
Societatea platete prima rata in data de 03.05.N.
Care este suma majorarilor de intarziere pe care aceasta trebuie ;
sa le achite pentru intarzierea platii?
Rezolvare:
Tn perioada 01.04.N-03.05.N, societatea a intarziat o luna i 3 zile.

Majorarile de intarziere = 2 x (2.500 lei x 2%) = 100 lei
:> Termenul de depunere a contestatiei

,,Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comuniciirii actului adminis
trativ fiscal, sub sanctiunea deciiderii." (art. 207-(1))

FISCALITATE
,,In cazul in care competenfa de solufionare nu aparfine organului emitent al actului ad

ministrativ fiscal atacat, contestafia va fi inaintata de catre acesta, in termen de 5 zile de la
inregistrare, organului de solufionare competent." (art. 207-(2))
,,Tn cazul in care contestafia este depusa la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi
inaintata, in termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului admi
nistrativ atacat." (art. 207-(3))
,,Daca actul administrativ fiscal nu confine elementele prevazute la art. 43 a/in. (2) lit. i),
contestafia poate fi depusa, in termen de 3 luni de la data comunicarli actului administrativ
fiscal, la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat." (art. 207-(4))
Comentariu:
Elementele prevazute la art. 43 alin. (2) lit. i) din Codul de procedura fiscala se refera la
posibilitatea actului administrativ fiscal de a fi contestat, termenul de depunere a con
testatiei i organul fiscal la care se depune contestatia.
Care este termenul de depunere a contestatiei impotriva actului

administrativ fiscal?
Raspuns:
Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului admi

nistrativ fiscal.
Codul de procedura fiscala prevede un termen special pentru

depunerea contestatiei.
Care este acest termen I in ce situatii se aplica?
... Raspuns:
Termenul general este de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal.
Termenul special este de 3 I uni de la data comunicarii actului administrativ fiscal, daca
actul administrativ fiscal nu contine elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprin

da potrivit legii.
:, Retragerea contestatiei
,,Contestafia poate fi retrasa de contestator pana la solufionarea acesteia. Organul de so
lufionare competeryt va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunfarea
la contestafie." (art. 208-(1))
\
,,Prin retragerea contestafiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestafie in inte
riorul termenului genera? de depunere a acesteia." (art. 208-(2))
Exemplul ilustrativ 156 '\
Societatea comerciala Alfa SRL face obiectul unei inspec!ii fiscale

in urma careia au fost stabilite obliga!ii suplimentare de plata.
Societatea formuleaza i depune o contestatie impotriva deciziei
de stabilire a obligatiilor suplimentare de plata, dar pe care o
retrage dupa doua zile. Ulterior, societatea apreciaza ea exista
premise pentru solu!ionarea favorabila a contestatiei i dorete sa
depuna contestatia reformulata.
Mai are societatea dreptul de a mai depune contestatia dupa ce
aceasta a fost retrasa?
Raspuns:
Societatea comerciala Alfa SRL mai poate depune contesta!ie impotriva actului adminis
trativ fiscal (proces-verbal de control). Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de
a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia.
:, Forma i continutul contestatiei

,,Contestafia se formuleaza in scris ; va cuprinde:
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestafiei;
c) motivele de fapt i de drept;
d) dovezile pe care se intemelaza;
e) semnatura contestatorului-sau a imputernicitului acestuia, precum ; tampila in ca
zul persoanelor juridice. Dovada calitafii de imputernicit al contestatorului, persoana
fizica sau juridica, se face potrivit legii." (art. 206-(1))
FISCALITATE
,,Obiectu/ contestafiei f/ constituie numai sumele i masurile stabi/ite i fnscrise de organul

fiscal in tit/u/ de creanta sau in actul administrativ fiscal atacat, cu excepfia contestafiei
impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal." (art. 206-(2))
,,Contestafia se depun la organul fiscal, respectiv vama/, al carui act administrativ este
atacat i nu este supusa taxelor de timbru." (art. 206-(3))
Care sunt elementele principale pe care trebuie sa le cuprinda o

contestatie formulata impotriva unui act administrativ fiscal?
Raspuns:
Elementele principale pe care trebuie sa le cuprinda o contestatie sunt:

a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestatiei;
c) motivele de fapt i de drept;
d) dovezile pe care se intemeiaza;
e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum i tampila in
cazul persoanelor juridice.
:, Suspendarea executarii actului administrativ fiscal

,,lntroducerea contestafiei pe ea/ea administrativa de atac nu suspenda executarea actului

administrativ fiscal." (art. 215-(1))
,,Dispozitiile prezentu/ui articol nu aduc atingere dreptu/ui contribuabilu/ui de a cere sus
pendarea executarii actului administrativ fiscal, in temeiul Legii contenciosului adminis
trativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. lnstanta competenta poate suspenda exe
cutarea, daca se depune o caufiune de pana la 20% din cuantumul sumei contestate, iar
in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pana la 2.000 lei."
(art. 215-(2))
,,ln cazul suspendarii executarii actu/ui administrativ fiscal, dispusa de instantele de jude
cata in baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile i comp/etarile ulterioare, toate
efectele actu/ui administrativ fiscal sunt suspendate pana la incetarea acesteia." (art. 215-(3))
Exemplul ilustratlv 158--------
ln ce conditil este posibila suspendarea executarii unui act

administrativ fiscal?
Raspuns:
In situatia in care s-a cerut suspendarea executarii unui act administrativ fiscal, in te
meiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, instanta competenta poate
suspenda executarea, daca se depune o cautiune de pana la 20% din cuantumul sumei
contestate, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de
pana la 2.000 lei.

Fiscalitate Examen Acces 2015 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiscalitate Examen Acces 2015 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.1.

Cerinte comune pentru categoriile experti contabili

:> Sfera de cuprindere a impozitului. Contribuabilii $i baza de impozitare

Contrlbuabill Baza de lmpozltare

Persoanele juridice romane Profitul impozabil obtinut din orice sursa,

Persoanele juridice straine care desfaoara Profitul impozabil atribuibil sediului

Persoanele juridice straine i persoanele Partea din profitul impozabil al asocierii

Persoanele fizice rezidente asociate cu Partea din profitul impozabll al asocierii

:> Peri(?ada impozabil

Exemplul ilustrativ 1 ---------

Care este prima raportare a impozitului pe profit pentru o

Cnd un contribuabil se nfiineaz n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este

Care este data depunerii declaraiei de impozit pe profit pentru

financiare la registrul comerului, respectiv pn la data ncheierii perioadei impoza

Care este primul an fiscal n cazul unui contribuabil, filial

Contribuabilii care au optat, n conformitate cu legislaia contabil n vigoare, pentru

Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de

O societate comercial pltitoare de impozit pe profit realizeaz

Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte

Calculul Impozitului pe profitul rezultat din celelalte activiti

Impozit total= 5.280 lei+ 1.440 lei= 6.720 lei

Codul fiscal prevede:

financiare la registrul comerului, respectiv pn la data ncheierii perioadei impoza

Exemplul ilustrativ 5 ------------,

Care este primul an fiscal n cazul unui contribuabil, filial

Contribuabilii care au optat, n conformitate cu legislaia contabil n vigoare, pentru

:> Cotele de impunere

Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la

O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri n cursul

Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:

Cursul de schimb este de4,4 lei/euro.

Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:

8.000 lei x (8.400 lei/ 15.000 lei)= 4.480 lei

:> Determinarea profitului impozabil

La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i

:> Veniturile neimpozabile

Dividendele primite de la o persoan Juridic romdn ori de la o persoan

mentri/or contabile, pe o perioad nentrerupt de 7 an, minimum 7 0% din capitalul

Dividendele primite din statele membre ale Uniunii Europene

dublei impuneri ncheiate cu un stat ter, nu se consider c are sediul fiscal n

Veniturile din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o

Diferenele favorabile de valoare a titluri/or de participare, inreg/strate ca

titlurile de participare, respectiv investiiile financiare au avut-o nainte de nregistrarea

Exemplul Ilustrativ 6 -----------,

Societatea X deine 5.000 aciuni x 1O lei/aciune valoarea

Suma de 5.000 lei este un venit neimpozabil la calculul impozitului pe profit.

Veniturile din anularea cheltuieli/or pentru care nu s-a acordat deducere,

Venituri din provizioane pentru litigii

a fost constituit un provizion pentru un litigiu cu clientul A n

Precizai regimul cheltuielilor cu provizioanele i al veniturilor

Valoarea creanei= 20.000 lei/ 80% = 25.000 lei

La 31.12.N, cheltuiala aferent provizionului constituit este deductibil n procent de

n prezent, ca urmare a pierderii procesului, provizionul aflat n sold ia 31.12.N, n

Veniturile neimpozabile, prevzute expres in acorduri i memorandumuri

:> Cheltuielile cu deductibilitate limitat la calculul impozitului pe profit

Cheltule/1/e de protocol in /Imita unei cote de 2% apllcate asupra diferenei

n cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil se includ i cheltuielile

Situaia la 31.12.N la o societate comercial se prezint astfel:

Achiziiile care au condus la nregistrarea cheltuielilor de protocol

Determinai rezultatul impozabil.

Cheltuieli de protocol deductibile= (Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri ne

Cheltuieli de protocol nedeductibile= Cheltuieli de protocol - Cheltuieli de protocol

Rezultatul impozabil= Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile (Divi