TESTE GRILA EVALUARE ECONOMICA

1. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi se face pe baza:

B bilanţului economic

2. Care din următoarele categorii de factori fac necesară poziţionarea sistematică a întreprinderii pe piaţă:
A factori legaţi de existenţa preţurilor libere

3. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din ăntreprinderea supusă evaluării, pe bază de expertiză şi diagnostic:
C la preţurile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţiedin cea mai reventă perioadă

4. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară:

A cu cât riscul de ţară e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare

5. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare:

B invers proporţională

6. Estimarea de către experţi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaţie:
A o percepţie diferită despre riscuri

7. Insuficienţa de amortizarea imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptică este inferioară amortizării tehnico-
economice) influenţează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:
B majorării

8. Când se doreşte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmăreşte:

B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor

9. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată:

B sistematic, pt o bună gestiune a afacerii

10. Atunci când se determină fluxul de trezorerie, în vederea evaluării unei întreprinderi, profitul net se corectează cu:
B amortismentele, variaţia necesarului de fond de rulment şi investiţia de menţinere

11. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii, în sensul:
A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie

12. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ economic: imobilizări 60.000,
capital social 70.000, obligaţii 640.000, creanţe 400.000, stocuri 300.000, diferenţe de reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve
10.000, disponibilităţi 20.000:
A 140.000

13. Câte variante teoretice sunt pt determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveşte perioada de referinţă:
C4

14. Evaluările pot fi:

A evaluări contabile, evaluări administrative şi evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic

15. Obiectivul evaluării economice şi financiare îl reprezintă:

B determinarea valorii de piaţă a bunurilor şi întreprinderilor

16. Care este diferenţa dintre uzura scriptică şi uzura fizică a unei clădiri:
B uzura scriptică este durata de recuperare a investiţiei, iar cea fizică este durata de viaţă

17. La ce se foloseşte reevaluarea mijloacelor fixe:

B să reactualizeze valoarea patrimonială pt privatizare, asociere etc.

1
18. Care sunt metodele de piaţă de evaluare a terenurilor folosind chiria şi informaţiile de tranzacţionare:
A metoda rentei de bază şi a capitalizării rentei de bază

19. Capacitatea beneficiară se referă la:

B un beneficiu viitor

20. Activul net corectat prin metoda aditivă se determină după formula:
B capitaluri proprii +/- diferenţele din reevaluare

21. Activul net corectat, prin metoda substractivă, se determină după formula:
B activul reevaluat corijat – total datorii

22. Care dintre următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
A dobânda la împrumutul de stat

23. Rata de actualizare este:

A un element al pieţei financiare

24. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi sau a unui activ:
B activul net corijat (corectat)

25. Sinteza diagnosticelor funcţiilor întreprinderilor reprezintă:

C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcţiilor întreprinderii la un moment dat

26. Diagnosticul funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului urmăreşte examinarea:

A structurii întreprinderii

27. Obiectivul diagnosticului funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului are drept scop:
B analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a contribui la realizarea obiectivelor şi funcţiilor întreprinderii

28. Obiectivul diagnosticului organizării, conducerii şi gestionării personalului are drept scop:
B analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a-şi da concursul la realizarea activităţilor întreprinderii

29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic şi de exploatare, în cadrul evaluării întreprinderii, are drept scop:
C aprecierea în ce măsură mijloacele de producţie materiale răspund nevoilor actuale sau viitoarele ale întreprinderii sau ale
achizitorului (cumpărătorului) ei potenţial

30. Diagnosticul funcţiei comerciale se află în relaţie de interdependenţă cu diagnosticul:

C tuturor funcţiilor întreprinderii

31. Durata de decontare medie a încasării datoriilor clienţilor se face ca raport între:
A
Soldul la 31 decembrie al contului clienţi
Rulaj anual creditor al contului clienţi X 365 zile

32. Diagnosticul comercial urmăreşte detrminarea:

B pieţei şi a locului ocupat de întereprindere pe această piaţă
33. Goodwill-ul reprezintă:
B un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursă elementele intangibile ale acesteia

34. Evaluarea economică şi financiară a întrprinderii se face pe baza:

B unei expertize şi diagnostic

35. Elementele de calcul pt a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:

B capacitatea beneficiară, rata de actualizare şi perioada de referinţă

36. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseşte înregistrat în bilanţul întreprinderii la închiderea exerciţiului
B nu
2
37. Elementele intangibile influenţează valoarea întreprinderii:
B prin rentabilitate

38. Bilanţul contabil serveşte ca bază de date pt stabilirea:

A activului net contabil

39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere se face:
B după natura veniturilor şi cheltuielilor

40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilanţul contabil se face:

B în sumele nete atât în activ, cât şi în pasiv

41. Diagnosticul funcţiei contabile are ca obiectiv:

B aprecierea fiabilităţii conturilor anuale

42. Analiza structurii salariaţilor pe niveluri de pregătire, sexe şi vechime în întreprindere relevă anomalii în ceea ce priveşte:
A nivelul corespunzător de pregătire a personalului

43. Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în funcţie de:
C utilitatea exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor

44. Care este regula (formula) actualizării propriu-zise?

1
(1+i)n
B x=y

i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare

45. Care este de regulă (formula) capitalizării?

A x ( 1+i )n = y

46. Tehnicile pt realizarea actualizării sunt:

A capitalizarea şi actualizarea propriu-zisă

47. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilanţ, în vederea determinării capacităţii beneficiare a întreprinderii, este
inexactă?
C corecţii legate de politica de comercializare a întreprinderii

48. În ce constă ajustarea profitului din bilanţ în funcţie de politica de amortizare a întreprinderii:
A înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare

49. Următorii factori trebuie avuţi în vedere, atunci când se reevaluează bunurile dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
C modul de contabilizare a costurilor

50. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situaţie
patrimonială: capital social 3.000.000, imobilizări 8.000.000, stocuri 20.000.000, creanţe 15.000.000, rezerve 500.000, profit
1.000.000, diferenţe din reevaluare 14.000.000, disponibilităţi 500.000, obligaţii nefinancire 25.000.000, instalaţii luate cu
chirie 10.000.000:
B 18.500.000

51. Care este valoarea substanţială brută a unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor, prezintă ur,mătoarea situaţie
patrimonială: capital social 3.000.000, imobilizări 8.000.000, stocuri 20.000.000, creanţe 15.000.000, rezerve 500.000, profit
1.000.000, diferenţe din reevaluare 14.000.000, disponibilităţi 500.000, obligaţii nefinanciare 25.000.000, instalaţii luate cu
chirie 10.000.000:
A 53.500.000
3
52. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil să fie folosită în cazul:
C întreprinderilor aflate în dificulatate, redresabile

53. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de următoarele informaţii:
capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000, imobilizări necorporale (cheltuieli de înfiinţare)
5.000.000:
A da, 23.000.000

54. O instalaţie dată cu chirie influenţează valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi?
B nu
55. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanţul contabil constituie:
B punct de pornire în determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii

56. Care din următoarele afirmaţii este inexactă:

C creşterea riscurilor legate de politica economică, vamală, fiscală contabilă micşorează rata de actualizare şi, ca atare,
micşorează valoarea întreprinderii

57. Metodele combinate de evaluare abordează:

B atât patrimoniul, cât şi rentabilitatea

58. Ce semnificaţie are relaţia ANC.i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care:
ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială a întreprinderii)
i = rata de capitalizare:
B prag de rentabilitate al întreprinderii

59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal:

B raţionamentul profesional al evaluatorului

60. Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea:

B cel puţin a doua metode

61. Evaluatorul în procesul de evaluare, estimează:

B valoarea

62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:

B constatările din diagnosticul de evaluare

63. Preţul pieţii pt bunurile care au utilitate pt întreprindere este egal cu:
B preţul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puţin deprecierea

64. Utilitatea bunului în întreprindere se determină în funcţie de:

A gradul de participare la realizarea profiturilor

65. Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu:

B preţul de vânzare posibil de obţinut, mai puţin datoriile care grevează bunul şi cheltuielile ocazionate de lichidare

66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreşte:

B modalitatea de manifestare a funcţiilor întreprinderii şi stabilirea concluziilor

67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ţine seama de:

A mediul economic exterior întreprinderii şi conduţiile asigurate de întreprindere mediului intern de manifestare a funcţiilor ei

68. Soldul clienţilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de 186.150. Care a fost
durata în zile a încasării clienţilor:
C 30 de zile

69. Se dau următoarele elemente de bilanţ:

4
- total activ = 425.000 mii lei
- cheltuieli constituire = 2.500 mii lei
- cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei
- brevete proprietate = 125.000 mii lei
Există un cumpărător pt o parte din brevete care oferă 75.000 mii lei
Stabilind bilanţul economic al întreprinderii, bilanţul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu:
B 143.000 mii lei

70. Bilanţul economic se prezintă cu un:

- activ net corijat de 23.000 mii lei
- pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de:
A 18.000 mii lei

71. Se constată că o hală industrială în valoare rămasă de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în
partea periferică a uzinei face posibilă vânzare terenului încă liber de orice sarcină.
Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul şi taxele materialelor nerecuperabile la suma de
35.000 mii lei.
Pt materialele recuperabile se estimează obţinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.
Stabilind bilanţul economic, cu ce sumă urmează a fi ajustat (corijat) în minus, bilanţul contabil:
C 220.000 mii lei

72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiară de 3.000 mii lei iar rata neutră de 20%.
Superprofitul va fi de:
B minus 1.400 mii lei.

73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închirit este de 105.000 mii lei iar valoarea bunurilor
întreprinderii închiriate la terţi este de 75.000 mii lei. Valoarea substanţială brută a întreprinderii va fi de:
A 455.000 mii lei

74. Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului
etse de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de:
C 26.667 mii lei.

75. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiară este de 1.000 mii lei, rata neutră
de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe GOODWILL
este de:
C 8.480 mii lei

76. O întreprindere neredresabilă, cu un activ net pozitiv, intră în lichidare având următoarele date estimative:
- active net contabil = 120.000 mii lei
- plus valoarea imobilizărilor = 5.000 mii lei
- minus valoarea imobilizărilor = 6.000 mii lei
(plusul şi minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor)
- cheltuieli de dezafectare şi funcţionare în timpul lichidării = 2.000 mii lei
Valoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de:
A 117.000 mii lei

77. În câte grupe se pot împărţii metodele de evaluare combinate?

B2

78. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiară est ede 1.000, rata neutră (i) este de
11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea globală a întreprinderii va fi de:
C 8.480

79. Reluând informaţiile de la întrebarea 72, precizaţi care este valoarea goodwill-ului aplicând o rată de actualizare de 30%:
5
A -4.666 lei

80. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii în sensul:
A reducerii

81. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară?

A direct proporţională

NOTA: Incepand cu nr. 82, intrebarile necesita analiza si judecata profesionala proprie
82. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi.
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si
intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. Necesitatea
evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in
marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop
patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate
in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile
juste

83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar – motorul tuturor
operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta
situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru
care s-a incheiat.

84. Explicati diferenţele dintre preţ si valoare

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in
cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune
sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se
situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de
echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care
influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective,
prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea
bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential.

85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice
initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Abordarea prin active (costuri);
Abordarea prin comparatie
Abordarea prin capitalizarea veniturilor.

6
86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?
Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de
evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in
stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la
sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii

M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus
De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii
valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare
combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.
Scopul evaluarii este stabilirea valorii de piata/altui tip de valoare cerut, iar metoda reprezinta un ansamblu de cwrinte/impusuri
prin care se ajunge la valoarea justa/alt tip de valoare.

88. Definiti valoarea de piata

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator
si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie
echilibrata dupa un marcheting adecvat.
Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si
un vamzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza,
prudent si fara constrangeri.

89. Definiti valoarea justa

Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de
cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta
de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

90.Definiti valoarea actuala a unui bun

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de
derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror pierderi cumulate din
depreciere.

91. Definiţi valoarea de origine

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru
achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
Valoare de origine = cost istoric

92. Definiţi valoarea de utilizare

Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii
de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.

Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se asteapta sa fie generate din
utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utile.

93. Definiţi valoarea substantiala

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi
proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din
diverse cause (ex. inchiriate).

94. Prezentaţi 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea
- modificari in marimea si structura capitalului social
7
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
Fuziuni si schimburi de proprietati
Vanzarea/cumpararea unei proprietati
Garantarea inprumuturilor

95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei întreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta
valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au
determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea
intreprinderii trebuie ragandita;
- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul
netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau
aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurari.
Datorita schimbarii proprietarului

96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic

Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor
acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa
contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale
functiilor intreprinderii.
Obiectiv – estimarea riscurilor aferente situatiei juridice a intreprinderii.
Mijloace de realizare:
- dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul sedintelor CA, registrul actionarilor etc.);
- bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;
- rapoartele cenzorilor si auditorilor;
- avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente;
- dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru manageri si clauze speciale;
- drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada;
- dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor active/terenuri contaminate.

97.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial

Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta
piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute
in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice
ale functiilor intreprinderii.
Obiectiv – determinarea pozitiei intreprinderii analizate.
Mijloace de realizare:
- studiu asupra pietei produselor si serviciilor intreprinderii;
- studiu asupra pietei furnizorilor intreprinderii;
- cercetarea pietei;
- segmentarea pietei.

98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare

Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare
materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii,
prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist,
technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

99. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane

8
Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii,
prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist,
technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
Obiectiv – analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele ierarhice.
Mijloace de realizare:
- stabilirea potentialului functiunii de personal;
- calitatea organizarii si a managementului.

100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil

Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile
financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii,
[ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Obiectiv – utilizarea eficienta a resurselor financiare ale actionarilor si creditorilor.
Mijloace de realizare:
- abordarea bazata pe comparatie de piata;
- abordarea bazata pe venituri DFC;
- abordarea bazata pe active (costuri).

101.Aveţi următoarele informaţii despre întreprindere: cheltuieli de înfiinţare 5.000, licenţe 10.000, clădiri 50.000, echipamente
100.000, stocuri 200.000, creanţe 300.000, bănci 10.000, venituri în avans 80.000, capital social 125.000, rezerve 5.000,
furnizori 250.000, împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung), provizioane pt riscuri şi cheltuieli 65.000.
Elaboraţi bilanţul contabil în principalele sale mase, bilanţul financiar şi bilanţul funcţionalşi explicaţi rolul acestora în cadrul
diagnosticului de evaluare.

FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.

Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000
-chelt infiintare 5.000
- licente 10.000
Imobilizari corporale 150.000
- cladiri 50.000
- echipamente 100.000
Active circulante 510.000
- stocuri 200.000
- creante 300.000
- banci 10.000
Obligatii curente 325.000
- furnizori 250.000
- imprum. bcare 75.000
Activ net curent 185.000
Obligatii pe t.l. 75.000
Venituri in avans 80.000
Provizioane 65.000
Activ net 130.000
Cap soc. 125.000
Rezerve 5.000
Cap proprii 130.000

Bilantul functional
9
Activ Pasiv
Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig externa
Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig. interna
Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin)
270.000 270.000

Bilantul financiar
ACTIV PASIV
I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000
II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000
NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare

Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si
rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii
functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.

104. Pasii in determinarea ANC sunt:

1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare
intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.

105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:

activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile

106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun,
exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Mijloace fixe in exploatare in ipoteza ca intreprinderea va continua sa functioneze;
Mijloace fixe in afara exploatarii, aflate in stare de functionare si care beneficiaza de o piata secundara dezvoltata;
Mijloace fixe in afara exploatarii, care nu mai sunt in stare de functionare sau care nu beneficiaza de o piata activa.

107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea monetara,
modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu
ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de
circulatie.
Active in exploatare
Active redundante (in afara exploatarii)

108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva

Metoda identificarii
Metoda asimilarii sau similitudinii
Metoda corelarii
Metoda indicilor de actualizare

10
109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor
actualizate.
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date privind tranzactii
recente.

110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor
patrimoniale.
Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzactionate recent pe piata se face pe baza parametrilor
sai principali de functionare.

111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.
Activ Net Corijat ANC = Active Totale corijate ATC – Datorii Totale Corijate DTC
Activul net corijat da valoare intreprinderii in abordarea prin metoda pe baza de costuri.

112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara
acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment
dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

113. Met aditiva

Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000

Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000

Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000

ANC 150.000

114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui
varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o intreprindere.

115. Tehnicile de actualizare

- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de
actualizare X = Y * 1/(1+i)n
- rd (rata deflatata) = (i-f ) / (1+f)n

- rata neutra de plasament 1

I _ __1___
An= 1 (1+t)n
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor.
11
 VN = VO X (1+K)n , unde (1+K)n este factorul de actualizare.

116. Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de
risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie

Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare).

118. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de
actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul
capitalurilor va fi :
KCPR = DIV/S + (1-d)*π /CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;
CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.

119 idem 118

120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare

Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor
prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot
reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de
risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si
riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au
fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe
care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului
echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.

121. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de
punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

122. Explicati
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea
intreprinderii va fi mai mica.

123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt

Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marketing si al
titlurilor de participatie ale entitatii
12
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor
intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 – duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat

125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in
acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activl net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORIi
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii

126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii
de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut
loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:

- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare

128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie
legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele
si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si
sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod
systematic in viitor

129.
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie
legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate

130.
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele
si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;

131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea
algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

132. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea
algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
13
133. Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a
profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta;

135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii
ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I
permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale,
injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.

136. Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice
afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
intreprinderii evaluate.

137. Invers proportionala.

138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666

139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat
de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de
unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V=
CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat

140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea

141. 140.Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite actionarilor de-a
lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea
intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.

141. Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete previzionate a fi obtinute de
intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada.
De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de
concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata contractului.

142.

143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii
de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut
loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.

14
144.
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere
dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea
dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie

145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, cand se
apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileste cvaloarea
reziduala a activului sau a intreprinderii

146. Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit
intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in
general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul
intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash
flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in
valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei
sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare,
licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

149. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun.
Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care
dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-
ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.

151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi
generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.

15
152. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun.
Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care
dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.

153.Este acelasi lucru.

154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea
intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
154. Metodele combinate presupun abordarea financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii
intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- Tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- Tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai mute elemente intangibile.

155. Metoda practicienilor

Prin aplicarea metodei practicienilor de evaluare valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei
valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB/i):

156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus
valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate
in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii activitatii, la care se
adauga valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care se scade valoarea bunurilor care,
desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.).

157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct
de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile
de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.
Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu capitalurile
necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.

158.Ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt:
- Continuitatea activitatii;
- Luarea in considerare a bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietatea acestora;
- Bunurile care, desi sunt in patrimoniul societatii dar nu sunt folosite (inchiriate etc.), nu sunt incluse in valoarea
intreprinderii.

Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si
prevalenta economicului asupra juridicului.

159.
ACTIV PASIV
IC 29.000 CP 50.000
FC 1.000 DR 25.000
S 20.000 ON 25.000
C 50.000 IB 5.000
DB 5.000
TA 105.000 105.000
Rvsb-15%;
CB - 1.000/an
16
Ra – 12%
Vgw=?
ANC = 105.000 – 30.000 = 75.000
P = ANC x I = 75.000 * 0,12 = 9.000
Sp = 1.000 -9.000 = -8.000
GW = -8000 / 0,15 = - 53.333
V = 75.000 – 53.333 = 21.667

160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a
investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a
investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.

161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de
aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a
produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de
desfacere cuprinse in acestea.
Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar si semifabricate din afara, dupa
separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, se evalueaza la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea
mai recenta perioada.
Stocurile de productie neterminata si semifabricate din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu
gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de
desfacere cuprinse in acestea.

162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la
raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea
scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua respectiva.
Disponibilitatile banesti intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la valoarea scriptica; cele in valuta fiind actualizate
la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi
sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Imobilizarile necorporale inregistrate in bilantul contabil nu se iau in calculul valorii activului net corectat, cu exceptia
cheltuielilor de cercetare si dezvoltare care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu valoarea
scriptica.

165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind
regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in
cazul evaluarilor in alte scopuri.
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate
pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarii
in alte scopuri.
Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica.

166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii posibile:

a) poate fi redresata;
17
b) dispune de un patrimoniu care, dupa lichidare prezinta inca un activ net pozitiv;
c) urmeaza sa fi lichidata.

167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru
estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel,
pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale Âşi
circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de
lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului,
penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si
50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forĂžate a activelor ĂŽntreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintĂŁ suma ce poate fi obĂžinutĂŁ ĂŽn mod rezonabil de
vânzarea unei proprietãÞi Într+un interval de timp prea mic pentru a Îndeplini condiÞiile din definiÞia valorii de
piaĂža.
DacĂŁ ĂŽnsĂŁ lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preĂžuri corespunzĂŁtoare unor tranzacĂžii normale
echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaĂžie este ĂŽntalnita in cazul lichidarii voite a ĂŽntreprinderii cf.
Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezintĂŁ cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va
realiza ĂŽn perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe
actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de
redresare a activitĂŁĂžii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la
nivelul riscurilor aferente realizĂŁrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiĂžii de
exploatare ale ĂŽntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor
primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
In special pentru intreprinderile cu pierderi, valoarea actuala a activelor care ar rezulta din lichidarea intregii intreprinderi poate
fi mai mare decat valoarea care se obtine din supozitia continuitatii activitatii.
Valoarea de lichidare se bazeaza pe valoarea actuala a veniturilor nete, care deriva din vanzarea activelor minus pasivele si
costurile cu lichidarea.

168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:

- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile
proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea
valorii la termen
Metoda valorii la termen se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile. Valoarea la termen se calculeaza pornind de la
activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabile. Asupra valorii la termen astfel obtinute se aplica
o decontare pentru a tine seama de:
- Capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresarii;
- Riscul specific de „ne succes” al redresarii sperate, si;
- Actualizarea valorii la termen.

169.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmĂŁtoarele metode: metoda
patrimonialĂŁ sau metoda activului net, metoda bursierĂŁ, metoda bazatĂŁ pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de
randament, valoarea de supraprofit), metode mixte Âşi metoda bazatĂŁ pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societĂŁĂžii stabilitĂŁ printr-una dintre metodele menĂžionate reprezintĂŁ valoarea aportului de fuziune
al fiecĂŁrei societĂŁĂži intrate ĂŽn fuziune. Pe baza acestei valori se stabileÂşte raportul de schimb.
Valorea activului net este egalĂŁ cu valoarea aportului net numai ĂŽn cazul ĂŽn care s-a folosit metoda patrimonialĂŁ de
evaluare globalĂŁ a societĂŁĂžii. In cazul ĂŽn care cele douĂŁ valori nu sunt egale, la societatea absorbitĂŁ sau intratĂŁ
În contopire, diferenÞele sunt recunoscute ca elemente de câºtiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dacã valoarea
aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenÞa este recunoscutã ca profit. In situaÞia inversã
diferenĂža este recunoscutĂŁ ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al acĂžiunilor sau al pĂŁrĂžilor sociale pentru a acoperi capitalul societĂŁĂžilor
comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueazĂŁ:
a) determinarea valorii contabile a acĂžiunilor sau pĂŁrĂžilor sociale ale societĂŁĂžilor comerciale care fuzioneazĂŁ, prin
raportarea aportului net la numĂŁrul de acĂžiuni sau de pĂŁrĂži sociale emise.

18
Valoarea contabilĂŁ a unei acĂžiuni-pĂŁrĂži sociale se poate obĂžine Âşi prin raportarea activului net contabil la numĂŁrul
de acĂžiuni-pĂŁrĂži sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al acĂžiunilor sau al pĂŁrĂžilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acĂžiuni ori
pĂŁrĂži sociale a societĂŁĂžii absorbite la valoarea contabilĂŁ a unei acĂžinui sau pĂŁrĂži sociale a societĂŁĂžii
absorbate, raport verificat Âşi aprobat de experĂži.
Determinarea numĂŁrului de acĂžiuni sau de pĂŁrĂži sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de acĂžiuni sau de pĂŁrĂži sociale ce trebui emise de societatea comercialĂŁ care absoarbe fie prin
raportarea capitalui propriu (activului net= al societĂŁĂžilor comerciale absorbite la valoare contabilĂŁ a unei acĂžiuni sau
pĂŁrĂži sociale a societĂŁĂžii comerciale absorbante, fie prin ĂŽnmulĂžirea nr. de acĂžinui-pĂŁrĂži sociale ale
societĂŁĂžii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercialĂŁ care absoarbe, prin ĂŽnmulĂžirea nr. de acĂžiuni/pĂŁrĂži sociale
care trebuie emise de societatea comercialĂŁ care absoarbe cu valoarea nominalĂŁ a unei acĂžiuni sau a unei pĂŁrĂži sociale
de la aceastĂŁ societate comercialĂŁ;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenÞã Între valoarea contabilã a acÞiunilor sau a pãrÞilor sociale ºi
valoarea nominalĂŁ a acestora.
169Evaluarea activelor si pasivelor in starea in care se afla la data fuziunii si divizarii se face la valoarea justa a acestora (IFRS
3).
Este necesar ca expertul evaluator de intreprinderi sa ceara administratorilor intreprinderilor sa delimiteze activele necesare
exploatarii de cele care nu mai sunt necesare exploatarii, pentru a putea determina valoarea justa sau de piata, iar pe baza
acestora sa elaboreze bilantul economic.

170. Structura standard a unui raport de evaluare

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite,
ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari
intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii
respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de
inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal,
daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt
actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza
regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea
evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii
inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract,
statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si
obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de
fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor
42.2. Constatari
19
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al
activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in
cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de
promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale
intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp,
stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare –
dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de
materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire,
grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii
evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat
pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in
conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor
patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
20
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare
diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor)
si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al
intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul
incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de
evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf
grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina
valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea
evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
Structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii este:
- Descrierea intreprinderii de evaluat si a evaluatorului;
- Descrierea misiunii de evaluare;
- Descrierea procedrurilor si metodelor de evaluare utilizate;
- Descrierea ipotezelor si scenariilor de evaluare estimate;
- Concluzii.

171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:

- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea intreprinderii creste, iar cand se
valorizeaza (scade raportul de schimb) valoarea intreprinderii scade.

172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:

- rata ed actualizare este influentata cu riscul de pr&ecirc;t;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei
Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile scad valoarea intreprinderii creste. De aceea,
evaluarile de intreprinderi sunt valabile numai la o anumita data, dupa care ele trebuie sa fie din nou evaluate.

173.
R ra = 10%;
Vp = 10.000;
CB = 1.500
Sp = ?
P = Vp x I = 10.000 x 0,1 = 1.000
Sp = 1.500 – 1.000 = 500
21
174
CB = 10.000
Cc = 15%
Vcb = ?
Vcb = CB / c = 10.000 / 0,15 = 66.667

175.
TA – 150.000, din care
Ca – 10.000
TD – 75.000
Dr – 50.000
Cp – 25.000
ANCc = ?
ANCc = 150.000 – 10.000 -75.000 = 65.000, sau
ANCc = 25.000 + 50.000 – 10.000 = 65.000

176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.

Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:
- ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;
- este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o întreprindere; reprezinta patrimoniul, rentabilitatea
intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare;
- reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.

177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si
in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare
relizabila, etc.
Evaluarea are rolul de a aduce toate posturile din bilantul unei intreprinderi, din punct de vedere valoric, la o valoare curenta/de
piata.

178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:

- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a
intreprinderii
- satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate
in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda
liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-
economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o
micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda
sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o
valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile
de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii
la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-
economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o
micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea
acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului
intreprinderii.

Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane
conduce la micsorarea valorii intreprinderii.

180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
22
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net
contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul
exigibil).

181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este
mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.

182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de
intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Spre exemplu, cand se aplica metoda remunerarii valorii substantiale brute la valoarea activului net reevaluat se adauga
valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietatea acestora (inregistrate in afara bilantului), si din care se scade
valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.). In
acelasi mod se procedeaza si cu girurile, garantiile primite respectiv redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate.

183.Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor

- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de piaţă – 5 valoare contabilă)
- plusvalori brute pentru titlurile necotate 15
- plusvalori brute pentru titlurile cotate 18
Total plusvalori brute 39
Impozit pe plusvalori (28%) (11)
Total plusvalori nete de impozit 28
Observaţie: În practica internaţională a evaluării plusvalorile aferente activelor imobilizate se impozitează cu o cotă diminaută
avându-se În vedere realizarea lor pe termen lung sau incertitudinea realizării imediate.
Determinarea economiei de impozit pe profit indusă de pierderi:
- IC reevaluate - 18
- IF – necotate 88 + plusvalori potentiale brute 15
- cotate 50
Total 138 + 15 potential
- Pirederi 15 (3 annual)

- Ip = 40%

- Iplusval 28%

- Rcp – 10%.

Plusvalorile nete aferente activelor ?

Plusvaloare - I corporale = 11-5 = 6 (rezulta net 6 x 0,78 = 4,68)
Plusvaloare I financiare (88 + 50) – 120 = 18 ( net 18 x 0,78 = 14,04)

184.Se presupune că pierderea poate fi recuperată în următorii 5 ani dacă se ţine seama de plusvalorile potenţiale pe care le
degajă participaţiile. Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evaluării) la o rată de 10% dată în enunţ.
Pierderi reportate = de unde o economie de impozit pe profit de: (15 / 5) x 0,4 = 1,2 anual

185. Determinarea activului net contabil corectat = 145

ANC 112
Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de impozit pierderi 5
ANCc = TAc – Dc
TAc = 11 +(88+50) + 12 – 25 = 136

186.Participaţii în societatea A: valoarea de piaţă a acesteia poate fi estimata prin metode comparative:
- rezultatul exploatării:
valoarea afacerii sau a entităţii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane
valoarea acţiunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entităţii – datorii = 90 – 18 = 72 milioane
- rezultatul net:
23
valoarea acĂžiunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dupĂŁ impozitare cu 40% = 5,4;
dacã se Þine seama de existenÞa cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)= 75
milioane
Se poate accepta o valoare a participaĂžiilor ĂŽn societatea A de 75 milioane de unde rezultĂŁ o plusvaloare de 25 milioane
(75 valoare de piaÞã – 50 valoare netĂŁ contabilĂŁ).
ParticipaÞii În societatea B: valoarea acesteia se stabileºte pe baza capitalizãrii bursiere care, Þinând seama de partea
deÞinutã de grup, este de 71,5 milioane (130 mil x 55%), rezultând o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5
valoare de piaÞã – 35 valoare netĂŁ contabilĂŁ)
ParticipaĂžii ĂŽn societatea C: fiind finanĂžata doar din capitaluri proprii, valoarea societĂŁĂžii C este egalĂŁ cu valoarea
acĂžiunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane, de unde rezultĂŁ o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de
piaÞã – (110 –50-35 ) valoare netĂŁ contabilĂŁ]
Valoarea actuala participatii A B C = ?
Pentru A:
- Val neta contabila 50

- Profit exploatare 9 milioane

- Coef multiplicare 10 pt profit exploatare si 15 pt rezultat net.

Valoare A = 9 x 10 = 90
Pentru B:
- Val neta contabila 35 (55%)

- Capit bursiera 130

Valoare B = 130 x 0,55 = 71,5

Pentru C:
Val = 32

187.a)CorecĂžii ĂŽn vederea determinĂŁrii activului net contabil corectat al grupului:

- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori Âşi se eliminĂŁ
- imobilizarea care reprezintĂŁ sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare de piaÞã – 10 valoare contabilĂŁ)
- ĂŽmprumut de 12 milioane: partenerul prezintĂŁ un risc de faliment ridicat care conduce la provizionarea integralĂŁ a
ĂŽmprumutului (anularea activului de 12 milioane)
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂžiei ĂŽn A: 25 milioane
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂžiei ĂŽn B: 37 milioane
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂžiei ĂŽn C: 7 milioane
b)Determinarea activului net contabil
corectat: 109 milioane
ANC (143 - 80) 63
Anularea cheltuielilor de
constituire - 1
Provizionarea ĂŽmprumutului -12
Economie de impozit aferentĂŁ cheltuielilor
de constituire Âşi ĂŽmprumutului anulat
[(12+1) x 0,4] 5
Plusvalori pentru imobilizĂŁrile
corporale 6
Plusvalori pentru participaĂžiile
A, B, C 69
Impozit pe plusvalori
[(6+69)x 0,28] -21
ANCc = TAc – Dc = (4-1) + 16 + [(90+71,5+32)-12]+7 – 80 = 127,5

188.Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%
- costul datoriilor dupĂŁ impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
- CMPC =
24
unde 225 reprezintã valoarea actualã a capitalurilor proprii (capitalizarea bursierã a societãÞii) faÞã de valoarea
contabilĂŁ de 100; mai relevantĂŁ este prima sumĂŁ
Cmpc = ?
CP = 100
DF = 200
I profit 40%(sau 0,4)
Rfr = 4%
P risc (Rm – Rf) = 5%
Beta = 1,3
d = 7%
1. Rentabilitatea capital propriu:

Ri = Rf + B(Rm-Rf) + B(1 – Ip)(DF/CP)(Rm-Rf)

Ri = 4% +1,3x5% + 1,3x(1-0,4)x(200/100)x5%=10,5% + 7,8% = 18,3%
2. Costul datoriei = d(1-Ip)

Cd = 7%x(1-0,4) = 4,2%
Rentabilitatea capitalurilor proprii:
In totalul capitalului (CP + DF) ponderea CP este de 33% si a capit imprumutat de 66%, rezulta:
Cmpc = 18,3% x 0,33 + 4,2% x 0,66= 6,03 + 2,77 = 8,8%

189.Calculul cash-flow-ului disponibil (CFD)

= Profit operational net + Amortizare Âşi alte cheltuieli noncash – VariaĂžia nevoii de fond de rulment operaĂžionale
(capitalului de lucru) – InvestiĂžii ĂŽn active imobilizate
CFD = 50 x 0,6 + 45 – 10 – 50 = 15
357 mil
Se obÞine apoi valoarea capitalurilor investite atât În afacere (357 milioane) cât ºi În titluri (participaÞia Într-o
altĂŁ societate) a cĂŁror valoare actualĂŁ este de 35 milioane. RezultĂŁ o valoare a capitalurilor totale investite = 357 + 35 =
392 milioane UM
În final, pentru a obĂžine valoarea capitalurilor proprii, se scade valoarea datoriilor = 392 – 200 = 192 milioane UM
CF disponibil = ?
CF = incasari – plati
CF = (Rex –Iprofit) + Amortizare + variatia NFR –Investitii
CF = 30 + 45 -10 -50 = 15

190. Calculul valorii economice adĂŁugate (VEA)

unde
POnet – profit operaĂžional (rezultat din exploatare)
net de impozit
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI – capitaluri investite
ROIC – rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determinĂŁ astfel:
- costul capitalurilor proprii:
unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)
KF – rentabilitatea pieĂžei fĂŁrĂŁ risc
KM – rentabilitatea pieĂžei (cu risc)
de volatilitate al j – coeficientul acĂžiunii j

Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%

- costul datoriilor financiare

= 0,07 x (1-0,4)=4,2%

0,105 + 300/750 x- =450/750 x 8% 0,042

Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4

Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670
25
191.ComparaĂžii bursiere
1) PER
De obicei PER se aplicĂŁ rezultatului curent net.
Rezultatul curent net al grupului Z se determinĂŁ:
Rezultat net 115
+Amortizarea plusvalorii 10
-Rezultat extraordinar 25
+Impozit pe rezultatul extraordinar 10
Rezultat net curent 110
PER 18
Valoare de piaÞã a actiunilor 1980
2) Rezultatul exploatarii (RE)
RE 200
Multiplu observat 10
Valoare de piaÞã a capitalurilor investite
(capitaluri proprii Âşi datorii ĂŽn total) 2000
-Datorii financiare 300
Valoare de piaÞã a acÞiunilor 1700
Obs: se face distincĂžie ĂŽntre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru acĂžionari), respectiv valorile aferente tuturor
capitalurilor investite atât de acþionari cât ºi de creditori (a entitãþii). În cazul în care se doreºte o valoare a
capitalurilor proprii (În aceastã problemã) ºi se obÞine mai Întâi o valoare a capitalurilor investite, aceasta se
transformĂŁ ĂŽntr-o valoare a capitalurilor proprii prin deducerea datoriilor financiare.
192. Calculul cash-flow-ului disponibil obĂžinut ĂŽn ultimul exerciĂžiu
Rezultatul exploatarii 200
- Impozit aferent 80
+ Amortizare 50
= Cash-flow de exploatare 170
+ Nevoia de fond de rulment la
sfârºitul exerciÞiului precedent 150
- Nevoia de fond de rulment la
sfârºitul exerciÞiului curent 170
- InvestiĂžii de efectuat 60
= Cash-flow disponibil 90
Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de creºtere din enunÞ rezultând o valoare a tuturor capitalurilor investite
(VCI) sau a entitĂŁĂžii de:
2753 milioane UM
Obs. ultimul termen al formulei desemneazĂŁ valoarea rezidualĂŁ actualizatĂŁ Âşi determinatĂŁ dupĂŁ formula:
unde CFn+1 – cash-flow-ul anului 4
g - rata de creºtere a cash-flow-ului pânã la infinit
Valoarea acĂžiunilor (capitalurilor proprii) = VCI – Datorii financiare = 2753 – 300 = 2453 milioane UM

193.Modelul Gordon Shapiro conduce la formula:

unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de creÂştere la infinit a dividendului global.
Formula se poate scrie: unde r1 este randamentul oferit de dividende, ĂŽn acest exemplu = 3%
Se obĂžine astfel 0,1 = 0,03 + g deci g = 7% (inflaĂžie inclusĂŁ)

194. Se utilizeazĂŁ modelul Gordon Shapiro ĂŽn trei secvenĂže cĂŁrora le corespunde o anumitĂŁ ratĂŁ de creÂştere a
dividendelor.
Ultimul termen calculat pentru sfârºitul anului 5 este dat de .

195.Se aplicĂŁ formula lui Gordon Shapiro: de unde r = 15%

196. Întreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzãtor surplusului de rentabilitate obþinut în
raport cu rentabilitatea cerutĂŁ de piaÞã (10 –7,5 = 2,5). În aceste condiĂžii, se determinĂŁ o rentabilitate constantĂŁ de
10%, adicã 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de piaÞã de:
100 / 7,5% = 1333 mil UM
26
Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 – 1000 = 333 mil UM
O altĂŁ variantĂŁ de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superprofitului este:
unde superprofitul Sp se determinĂŁ:
1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25,
iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM

197 Superprofitul va fi degajat doar ĂŽn urmĂŁtorii 10 ani Âşi se va majora anual cu 5%:
Superprofitul este de 25 milioane Âşi va creÂşte cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizĂŁrii pe un orizont finit de timp (10
ani) a unei valori aflate ĂŽntr-o creÂştere geometricĂŁ.
sau
GW =
GW = 210 milioane UM

198. Se aplicĂŁ formula de determinare a VEA (valoare economica adaugatĂŁ)

În acest caz creºterea VEA este legatã de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mult de 5% faþã de obiective ºi se
poate calcula astfel:
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
POnet = 5% x 1,2 mil = VEA = 60000 UM

199. Se aplicĂŁ formula valorii economice adĂŁugate.

În acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuãri a capitalurilor investite (CI) de întreprindere în
exploatare. Economia Âşi deci suplimentul de VEA care rezultĂŁ se poate calcula astfel:
CI =Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10/360 = 29200 UMVEA = CMPC x CMPC x
(stocurile si celelalte componente ale NFR se exprimĂŁ ĂŽn zile de cifrĂŁ de afaceri prin formulele duratelor de rotaĂžie:
Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaÂşterea CA previzionate, ĂŽn valori absolute)

200. Se aplicĂŁ PER rezultatului net curent aÂşteptat pentru N+1

Rezultat net partea grupului 96,4
- Rezultat extraordinar -20
+ Economie de impozit pentru
rezultatul extraordinar 8
(20 x 0,4)
Rezultat net curent partea grupului 84,4
Valoarea de piaÞã a acÞiunilor 1772
(84,4 x 21)

201. Se utilizează multiplul rezultatului exploatării.

Valoarea de piaÞã a tuturor acÞiunilor = 150 x 13 = 1950
Valoarea de piaÞã a acÞiunilor deÞinut

202

203Activele considerate nenecesare exploatarii se evalueaza la valoarea realizabila neta.

204Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in
perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de întreprindere. In acest caz, numai
valorile activului net constituie o referinta.
205Principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice,
fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora, sunt:
- Principiul permanenţei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat
valoarea acestora sa fie cea de piata);
- Principiul prudenţei (spre exemplu prin politica de provizioane);
- Principiul independenţei exerciţiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat).

206Raspuns:
- Promovarea produselor intreprinderii (comercial);
- Posibilitati de imbunatatire a cailor de acces si a utilitatilor (tehnic, tehnologic si de exploatare).

27
207Raspuns:
- Dependenta managerilor de banci sau actionarii majoritari;
- Calificarea medie a personalului de executie.

208Superprofitul este scos in evidenta dupa trecerea pragului de rentabilitate, adica:

Poate fi definit astfel: „suplimentul de rentabilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala”.

209Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinita) in timp este:
factorul fondului de reducere.

210Exemple de coeficienti multiplicatori utilizati in practica evaluarii:

- Durata de recuperare a investitiei ;
- Numarul de anuitati (an) ;
- Price Earnings Ratio (PER)

211Formula de calcul a valorii unei afaceri daca se capitalizeaza beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognoza
nedeterminat si se considera ca acest beneficiu este constant poate fi scrisa in doua moduri:
- si;
-

212Valoarea reziduala a unei afaceri, inclusa in calculele de actualizare a cash – flow – urilor, reprezinta valoarea pe care
afacerea o mai are la sfarsitul anului „n” de prognoza a fluxurilor de lichiditati, cand se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si
reconsidere modul de abordare a afaceri sale.

213Premisele aplicarii metodei rentei goodwill – ului sunt:

- Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este
insuficienta;
- Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune
gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale
care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.);
- Goodwill – ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea prospectiva.

214Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt:

- Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de întreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata
(financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC).
- Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala.

215Price Earnings Ratio (PER) reprezinta cursul bursier al unei actiuni raportat la suma dintre dividendul platit si profitul
nerepartizat.

216Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de
la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).

217Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda
este influentata de rata inflatiei viitoare).

218Rata de evaluare reprezinta un factor in care o valoare sau un pret servesc ca numarator iar datele finaniare, de functionare
sau fizice, servesc ca numitor.
Exemplu:
Intr-o perioada relativ recenta au avut loc in zona 3 tranzactii asemanatoare cu cea pe care o evaluam (sa presupunem un teren
industrial). Rata de evaluare va fi calculata prin raportarea valorii fiecarei tranzactii la valoarea contabila a terenului de evaluat.

219Goodwill – ul este definit ca excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care
il compun.

28
220Estimarea valorii terenului neconstruit se face, de regula, printr-o expertiza. De asemenea, se mai pot folosi si urmatoarele
metode:
- Practicarea unei abateri forfetare de 15 – 30% din valoarea proprietatii imobiliare (teren inclus);
- Comparatia de piata (pretul pe metru patrat de teren).

221Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat sunt:
- Metodele patrimoniale (bazate pe valori de inlocuire);
- Metodele bazate pe randament (pornind de la chirii pentru constructiile de locuit sau de la profiturile obtinute pentru
constructiile industriale sau comerciale);
- Metodele combinate.

222Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat sunt:
- Metode comparative (bazate pe preturi comparative de piata);
- Aplicarea succesiva asupra valorilor de inregistrare a unor coeficienti de reevaluare (amortizare, preturi, utilitate,
depreciere monetara etc.) si de invechire.
Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii
- met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni
- Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,

Pc – prêt de cump
1+k factde actualizare
Dr durata reziduala de functionare
Dt – durata de viata totala
- met de amortizare liniara
- Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,
Da durata de amortizare
Du –durata de functionare utilizata

- met val reziduale a inverstitiei anuale

Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D

Inv – suma investita in ecghipament

D - durata de viata normativa
V.inv – varsta investitiei

223Valoarea de piata a datoriei se obtine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie catre furnizorii de datorii.
In cadrul formulei de calcul se presupune ca nu se va plati nici o dobanda pentru datoria de la terti, protectia fiscala care deriva
din deducerea dobanzii pe datoria de la terti se va deduce din castigurile inregistrate in anul respectiv.
La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru determinarea costului capitalurilor
imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din profitul impozabil.
Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este
Kdat fin = Rd(1-π) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar π= cota impozitului pe profit.

224Estimarea deprecierii se face tinand seama de urmatoarele categorii de factori:

- Deprecierea fizica;
- Invechirea functionala;
- Invechirea economica.
- Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul met costului de
inlocuire net (CIN), sunt:
- - uzura economica;
- - uzura functionala;
- - uzura strategica;
- - uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.
29
-
- 225.Care este formula de calcul a ratei de catualizare deflatate?
-
- Rata delfatata = i-f/(1+f) f – rata inflatiei

226.Criteriul de clasificare a elem. Din bilantul functional este cel al principalelor functii ale intreprinderii> de investitii,
exploatare, si trezorerie – in activ si de finantare – in pasiv.

227. – nr. de personal cu vechime mai mare de 5 ani/nr. mediu scriptic de personal

228. Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor celor mai
lichide sub un an
L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an

229. Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea
datelorcontabile sunt:
Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.

230.Carei optici ii corespund val patrimoniale functionale (ex val substantiala)?

Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val
tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii.
Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat,
putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
231. Carei optici ii corespund val patrimoniale matematice (ex. ANC)
Val patrim matematica aree la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate.

232.Ce reprez rata de actualiz a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,

- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului mediu al val comparabile la bursa.
- rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala.

233. Sit. in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor, sunt:
- cand activele trebuie prezentate la valori juste, de exemplu:
- la intrarea de active cu titlu gratuit, aport in natura si cu ocazia reevaluarilor
- la intocmirea situatiilor financiare consolidate cand activele si dat se eval la val justa cf. IFRS 3
- cu ocazia fuziunilor si divizarilor

234. Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:

235.Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera
supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care
concura la desfasurarea activitatii sale.

236. FR = FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.

Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an

237.Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare
individuale ci numai in cele consolidate.

238. Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere) sunt:
- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalula acesteia) , fie numai o parte a
capitalurilor

30
239.Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de
circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.

240. Metoda capitalizarii rezultatelor

241.Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se recalculeaza.

242. in cazul in care fluxul fianc este expr in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament – dobanda la
obligatiunile de stat
243. Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,
= rezultat net/capitaluri proprii

244.
Profit/pierdere
+ dob la datoria de la terti
- economia la impozitul aferent intrepr datorata deductibilitatii dobanzii pt datoria la terti
+ impozitul pe venit care poate fi compensat
+ deprecierea/amortizarea si alte chelt care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuielile de capital
+/- Δ NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriile
Flux de trezorerie

Sau

Profit din activ de exploatare (EBIT)

- Plati din impozite pe exploatare
Profit net dupa ajustari fiscale
+ Amortizare
Cash flow brut
- Δ NFR
+ Incasari din vz activelor corporale
- Cheltuieli de capital___________
CASH FLOW DIN ACTIVIT CURENTA
+ Cash flow din alte investitii in afara celor operationale
CASH FLOW DISPONIBIL PT INVESTITORI
+ Credite bancare si alte dat assimilate contractate de intreprindere
- Ratele achitate pt rambursarea creditelor si sumelor platite pt rascumpararea obligatiunilor
- Dividende preferentiale achitate
CASH FLOW DIN ACTIVIT FINANCIARA

245. Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar.

246. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective
zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de
echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care
influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective,
prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea
bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

247. Cap perman. necesare exploatarii = activele imobilizate + NFR

31
32