Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

 Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil. aprobarea. atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli). Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu.  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica). De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ.  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii. corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date. de regula un an. Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale. executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile. 8 .  Investitii guvernamentale.  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar). STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii. aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial).  Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala. fiind aprobat de Parlament.  Subventii (ajutoare) guvernamentale.  Transferuri.  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica.  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea. cu titlu gratuit (bunuri publice).  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege.  Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului.  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România.

în cadrul mecanismului bugetar. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala. dupa aparitia unei perturbatii în acest sens.Este egal cu 1.  Variatia cheltuielilor bugetare. MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate. Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. 9 . Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata. Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) . contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale. pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat.  Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului.Multiplicatorul investitiei autonome. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential). ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii. care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF . MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) . Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers.

 În: natură.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa. CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. În PRECAPITALISM. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat. salariul. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă.P. subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I. acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. biserică nobilime.prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C. În CAPITALISM.prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate. silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 . pot fi: o C. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe. de la contribuabil la stat. alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb. nerambursabile şi fără contraprestaţie.v. ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive. unitate de suprafaţă. muncă şi uneori sub formă bănească.  Pârghie financiară . în funcţie de realţia cu masa impozabilă.p. pe când în cazul I indirecte.  Social .P. venitul. D. unitate de greutate. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită. bunurile consumate. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe.

I sunt încasate de Guvern. I guvernamentale . 11 .  I pe clădiri.000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an.D. municipii. profesii libere.J.  I pe venit. c) I pe cheltuială . judeţe).000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200..se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente ..  Taxe de timbru şi înregistrare.F.sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator). 6.) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor.instituite cu singurul scop de a aduce V statului. a) b) c) După organul care administrează I I federale .sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii./P.  I.J. 5. care se reînnoiesc lunar.la care statul apelează numai în anumite situaţii.  Monopoluri fiscale.se menţin în practică. se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA).sarcina apasă asupra plătitorului:  I.  I pe K mobiliar.  Termenul I (I trebuie plătit până la data de. b) I pe avere .se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului. b) I de ordine .în cazul statelor federaţii. 3. fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane. După modul de aşezare a) I individuale . b) I globale .D.F/P. După materia impozabilă a) I pe venit ..Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200. b) I incidentale . personale  I pe avere (activ net). După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe . b) I indirecte . Clasificarea I 1. reale  I funciar.se aplică asupra patrimoniului unei P. pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V. pentru I/salar = o lună).I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. 4.  Taxe vamale. 2. I locale .  Penalităţilor.folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale. După scopul I a) I financiare . comercială.  I pe activitatea indistrială.se aplică asupra resurselor P.

asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii.I.  Diminuează venitul real.  În România. pământului. iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu).  Taxe vamale. XIX în SUA (Războiul de Secesiune). 12 . fabricii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1.  I pe transferul averii. În funcţie de modul de aşezare. s-au introdus în 1918 (după Titulescu). prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil.  Au apărut în sec. sub forma I pe circulaţia mărfii.accize. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor.  Afectează condumul → I pe cheltuială. pentru a şi asigura fondurile necesare redresării. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar. 2. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative. b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice. distingem mai multe forme:  I.  I pe activităţi economice.  Se diminuează V nominal.  I pe clădiri. generale.  Monopoluri fiscale.  I pe capitalul mobiliar. fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat.  I pe avere:  I imobiliar.  I pe capital. se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor.  V persoanelor juridice. magazinelor.  Taxe de cosumaţie . locuinţei. clădirii. capitalului bănesc.

pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă).  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun.  Statul trebuie să facă cât mai puţine C. mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor. politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii.  Cel mai productiv I este considerat I pe consum.  S încasărilor fiscale .„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie.I este o lege fiscală care este cu atât mai bună.. un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R. a. Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale.î. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime. cu cât rezistă mai mult în timp. 2. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive. pentru a fi productiv.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith . I pot promova politici sociale sau economice.mai mult I de la cei care realizează V crescute.  Progresivitatea în materie de impozit. c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni).  M economiei şi randamentul I. alcool). 3. P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil. P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa. stimula consumul/producţia. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat. Utilizate astfel. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli.  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat.  Cel mai elastic I este considerat I pe consum.  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I.  I este socotit E. la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală).  Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului. care promovează câştigurile nete . atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari. a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere. precum şi alte facilităţi fiscale.  M comodităţii. numărul membrilor familiei). P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal.  M de certitudine. această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală . ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi. a de consuma). omul şi nu statul este valoarea esenţială.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă. atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare.F. 13 . b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I). cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1.

f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare.F. I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte. astfel. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi). care să nu dea naştere niciunui arbitrariu. c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei. legea fiscală trebuie să fie echivocă.  14 . d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi.. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă.J. cât şi P. faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P. care jenează personalitatea umană). asumarea riscurilor). fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii. b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului. administrarea afacerilor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. să nu lase loc interpretărilor.

în cazul I/salar angajaţilor săi).  Perceperea 1.  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit).procedee  M indiciară = pe baza indicilor.procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului . LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I. Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil. 2. ETAPELE IMPUNERII  Asieta. PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului. Metode: a) M indirecte .  Lichidarea. pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili. evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii).persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul.  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane . fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri. 3. determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile. c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . b) M directă . ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă.  Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii. statul stabileşte un anumit I.  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat.control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil.

consiliilor judetene si ale Primariei generale. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. raspunde de realizarea bugetului de stat. ca autoritati administrative autonome. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri. adica aplicarea legilor. dupa caz. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. dupa adoptarea lui de catre Parlament. pentru stabilirea.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen. Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. asigurand. Astfel. a municipiului Bucuresti. executia bugetului de stat. Potrivit legii. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor. bugetelor speciale si bugetelor locale. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE. Legea nr. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. in acest sens. in acest fel. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale. asigura administrarea finantelor comunelor. administratia publica are atributii pentru executarea. prin legea bugetara anuala. din care sa rezulte obligatiile de plata. 16 . Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. constatarea. prevazute de Legea nr. prevazute de lege. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire. republicata. sumele incasate si debitele ramase de incasat. In acest scop. prin incasarea veniturilor publice. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. Ca o atributie specifica si recenta. De altfel. controlul. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. In exercitarea atributiilor sale fiscale. in general. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor.27/1994. dupa adoptarea bugetului de stat. In acelasi timp. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. administratiilor financiare. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. inclusiv a majorarilor de intarziere. in organizarea stabilirii si incasarii publice. Legea nr. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. in vederea echilibrarii acestora. de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. In acelasi timp. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale.

formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. impozitele. Prin verificarile efectuate. In cadrul functiei jurisdictionale. au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. bugetului asigurarilor sociale. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. consiliile judetene si locale. taxele. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti). are largi si importante competente fiscale. inclusiv institutiile publice din subordine.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. scutiri si reduceri de impozite si taxe. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. cat si in timpul efectuarii acesteia. Acestea raspund de stabilirea impunerii. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. in conditiile legii. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. taxelor si a celorlalte venituri publice. In cadrul acestei functiuni. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. asigurarea finantarii. taxelor si a altor obligatii bugetare. Atributii importante in ce priveste stabilirea. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. din care sa rezulte obligatia de plata. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. bugetelor fondurilor speciale. In acelasi timp. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. ministerele. circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. De asemenea. Astfel. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale. cum sunt administratiile financiare. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. unitatilor administrativ-teritoriale. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. Astfel. pe plan local. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc. constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. la termenele stabilite. 17 . controlul si urmarirea incasarii impozitelor. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. In acest scop. administratiilor financiare. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. sumele incasate si debitele ramase de incasat. ci numai de mijloc de proba. celelalte organe centrale.

 Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala.  Astfel. avocati. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice. in baza actului de constituire.  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici. imputerniciti potrivit legii. dupa caz. ingineri. experti contabili. codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. asistenti medicali.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica. pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania. b) si c). In ce priveste contribuabilii persoane juridice.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor. a declaratiei speciale sau a declaratiei globale. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. filantropic ori religios.  De asemenea. In ce priveste persoanele fizice. dactilografe si alte asemenea profesii).  Alte persoane decat cele prevazute la lit. medici. civic. precum si cele care.a). cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala. care modifica Ordonanta Guvernului nr.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare. sindical. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii. Subiectii obligaţiei .93/2000. tehnicieni.  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica. contabili autorizati. in vederea inregistrarii.82/1998. autorizate. in functie de natura venitului obtinut. Astfel. potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. social.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine. obtinute din productia proprie. de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. asociatiile familiale si asociatiile civile. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic.  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. subingineri. profesori. din 18 . obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala. potrivit legii. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati.  Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite. Ordonanta Guvernului nr. politic. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision. de mandat. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura. asociatii sau organizatii de orice fel care. cultural. arhitecti. pe teritoriul Romaniei.  Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia.

agentii sau alte asemenea sedii.  Pentru comercianti. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni. in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul. in termen de 15 zile. 19 . se va depune o singura declaratie de mentiuni. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania. respectiv reprezentante. dupa caz. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. De asemenea. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. cum sunt. certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. ramasa definitiva. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. platitoare de TVA. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. respectiv act de proprietate. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. potrivit legii. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. certificata de Oficiul registrului comertului. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente. contract de inchiriere etc. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica.  Dovada detinerii sediului. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana. Pentru persoanele fizice. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. inclusiv inregistrarea fiscala. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. cu sediul sau domiciliul in Romania. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. cu exceptia cazurilor prevazute de lege.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. cu aceleasi cod fiscal.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. Inregistrarea. insotita de certificatul de inregistrare fiscala. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia.

trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. dupa caz. spre exemplu. cu amenda de la 1. in sensul ca bancile. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. In aceasta grupa se include. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false. accize. c). Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. carora le revin potrivit legii.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. prevede urmatoarele contravenţii: a.000 lei la 2. taxei pe valoarea adaugata. Declaraţia de impunere In prezent.000 lei. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. certificatul de inregistrare fiscala. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni.500. neconforme cu realitatea. oferte. Astfel. scrisori. b) si d) cu amenda de la 1. potrivit legii. spre exemplu impozitul pe venit.000 lei.000. persoane juridice sau fizice.11/2001. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent . c. in raport de evolutia ratei inflatiei. comenzi sau orice alte documente.000 lei la 1. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni. impozitul pe cladiri.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. impozitul pe teren. organele fiscale si alte institutii publice. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit. A).82/1998. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala. retine si varsa impozite si taxe. Textul se refera la unele impozite pe venit.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni. taxa asupra mijloacelor de transport. Ordonanta Guvernului nr. d.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. romane sau straine.000. Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal. b. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. Ordonanta Guvernului nr. daca se constata indeplinirea conditiilor legale. a impozitului pe profit. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi.500. in vederea anularii. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive. spre exemplu.  Cele de la lit. persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. Este cazul. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua.

lichidare sau transformare.  Incetarea obligatiei de a calcula. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. retine si vira impozite si taxe. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului.8 al Ordonantei Guvernului nr. precum si termenul de depunere al acestuia. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art.  Modificari intervenite in baza de impozitare. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. domiciliul sau sediul. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. spre exemplu. codul numeric personal sau codul fiscal. dupa caz. precum si ori de cate ori este necesar. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. inscriind clar.  Semnaturile autorizate si stampila. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. dupa caz. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. deci la organul fiscal competent. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. 68/1997.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. sau unde este luat in evidenta fiscala. dupa caz. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. conform prevederilor legale. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. dupa caz. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. Astfel. republicata.68/1997. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe.  Cu 500. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. cum sunt. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. de catre cei care.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. republicata. daca este cazul.11/2001). dupa caz. dupa caz.  Baza de impozitare. dupa caz. numele si prenumele sau denumirea. conform legii. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. Astfel.  Incetarea activitatii.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.  Reorganizare prin divizare. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. reprezentand TVA si accize. 21 . care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe.

lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. constituie titluri de creante fiscale. potrivit legii. prevazandu-se ca este “actul prin care. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.8 din Ordonanta Guvernului nr. republicata). ca fiind creantele constand in impozite. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat. titlurile de creanta fiscala. si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. investite cu solutionarea unor cai de atac. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a.  Neprezentarea la organul fiscal.Elementele impozitului şi Subiectul 6 . persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele. contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice.  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale. cum este cazul la impozitul pe profit. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice. In acelasi timp.  De asemenea. contributii. in sensul de a inscrie clar.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. taxa pe valoarea adaugata.000. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . in termenul stabilit de acesta. potrivit legii. pentru efectuarea corecturilor (art. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat). Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. bugetele locale. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. taxele si alte plati datorate bugetului public.  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public. In acest sens. Ca atare.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 .  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele.000 lei si 1. In functie de specificul intocmirii lor. impozitul pe venit. taxe. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”. cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. accizele. intr-o anumita suma. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani. impozitul pe profit.  Reprezinta un titlu executoriu.68/1997. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. hotararile instantelor judecatoresti de drept comun.  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. taxele si veniturile publice contestate de contribuabili.000 lei.

prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea. concomitent cu stabilirea unor plati. iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. b. calculate. incasarea. Jurisdicţia fiscal . pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale.Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). organele vamale etc. notariatele publice.. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. pentru anumite venituri publice. stabilesc taxele de timbru. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru. individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. alte impozite pe venit etc. drepturile banesti de ajutor etc. De asemenea. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. 23 .. taxelor. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece. urmarirea impozitelor. deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. care constata diferente in minus. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti.

spre exemplu. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. domiciliul sau sediul. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. taxa asupra mijloacelor de transport. persoane juridice sau fizice.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent. cum sunt. impozitul pe teren. precum si ori de cate ori este necesar. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii.11/2001.  Baza de impozitare. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva.  Modificari intervenite in baza de impozitare. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. accize. retine si vira impozite si taxe. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. spre exemplu. spre exemplu. dupa caz. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. numele si prenumele sau denumirea. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. deci la organul fiscal competent. dupa caz. daca este cazul. sau unde este luat in evidenta fiscala. impozitul pe cladiri.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. Textul se refera la unele impozite pe venit.  Semnaturile autorizate si stampila. In aceasta grupa se include. dupa caz. conform legii. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. dupa caz. carora le revin potrivit legii. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua.  Reorganizare prin divizare.  Incetarea obligatiei de a calcula. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. Astfel. potrivit legii. Este cazul. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. Ordonanta Guvernului nr. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. romane sau straine. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. codul numeric personal sau codul fiscal. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. precum si termenul de depunere al acestuia. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. lichidare sau transformare.  Incetarea activitatii. a impozitului pe profit. conform prevederilor legale. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. dupa caz. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. taxei pe valoarea adaugata. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. 24 . retine si varsa impozite si taxe. spre exemplu impozitul pe venit.

daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. dupa caz. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. pentru efectuarea corecturilor (art. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. in sensul de a inscrie clar.000 lei. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. republicata. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. dupa caz. de catre cei care.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.000 lei si 1. republicata.68/1997.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit.8 al Ordonantei Guvernului nr.000. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. dupa caz. Constituie CONTRAVENŢII. 68/1997.8 din Ordonanta Guvernului nr. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.  Cu 500. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. inscriind clar. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. 25 . daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit.68/1997. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat.  Neprezentarea la organul fiscal. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. Astfel. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.11/2001). reprezentand TVA si accize. republicata). precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. in termenul stabilit de acesta. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.

intemeindu-se. cu ajutorul constrangerii de stat. Desi de regula.  Urmarirea fructelor prinse de radacini. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare. Directa sau în natură. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. 26 . b. pe principiul legalitatii. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza. in tara noastra. conform legislatiei. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei. comercializare si ridicare).  Urmarirea bunurilor nemiscatoare.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului. executarea silite poate avea mai multe forme.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice. daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului. Indirecta sau prin echivalent. constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei. Executarea silita poate fi: a. Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor. fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. evacuarea dintr-o locuinta et. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta. demolarea unei constructii. o importanta garantie a infaptuirii justitiei. in toate fazele ei. Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale. tinîndu-se cont de prevederile. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve.

nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal.00. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. facînd pe ea mentiunea despre lipsa.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila. totala sau partiala. în ziua primirii. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal. ordinul incaso. în modul stabilit de prezentul cod. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. a mijloacelor. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti. obligatia fiscala. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei. dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator. între orele 6. executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii. în modul prevazut de prezentul cod.  Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. 27 . total sau partial. dupa caz.00 si 22. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat. complet sau partial. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita.  Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute. o efectueaza organul fiscal. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. în limita acestor mijloace.

inclusiv în valuta straina. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti. iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. precum si sechestrarea lor. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei. În calitate de reprezentant al contribuabilului. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. a persoanei lui cu functie de raspundere. În astfel de cazuri. aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. în încaperea izolata a casei. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile. precum si reteaua lui comerciala. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale. organul fiscal va intenta o actiune în justitie. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile. Actele se întocmesc în doua exemplare. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). precum si în reteaua lui comerciala. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. daca legislatia nu prevede altfel. 28 .  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului. functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul.  În cazul în care. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act.  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile. în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata. indiferent de locul aflarii lor. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane. Pîna la sosirea acestora din urma. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii. organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. În cazul cînd persoanele care. o Alte bunuri care. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. o Informatii despre bunurile gajate. emitentul. La valorile mobiliare se indica numarul. cantitatea. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile. conform legislatiei. în doua exemplare. se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. se întocmeste. Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. conform unei liste aprobate de Guvern. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. platina si de metale din grupa platinei. în scris sau oral. specialisti în domeniu. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. contribuabilul nu va plati restantele. lista bunurilor sechestrate. conform legislatiei de procedura civila. în doua exemplare. sînt neurmaribile. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. contribuabilului (reprezentantului acestuia). Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. argint. Actul de sechestru contine somatia ca daca. functionarul fiscal întocmeste. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. dupa caz. Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. Contribuabilul (reprezentantul acestuia).           29 . persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. care este obligat sa le primeasca. semnele individuale si valoarea bunurilor. conform legislatiei. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. Bijuteriile si alte obiecte de aur. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea. bunurile sechestrate se vor comercializa. nu sînt urmaribile. precum si reziduurile din astfel de materiale. În cel de al doilea caz. o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia). Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia). La decizia functionarului fiscal. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). pietrele pretioase si perlele. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate. sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. În cazul sechestrarii bunurilor. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. o Bunurile personale ale persoanei fizice care.

dupa caz. o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal. Acestia vor consemna în registrul respectiv. În cazul absentei acestora. de închiriere. suportate sau eventuale. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. de arenda. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui). a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc. la locul aflarii lor. solicitate pe piata. o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". conform legislatiei. de pastrare etc. nu se va mai face. Concomitent. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. în cadrul unor controale. acestea nu se restituie. în vederea urgentarii platii restantelor. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. totale sau partiale. Bunurile sînt examinate. sechestrarea valorilor mobiliare.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. se va întocmi o lista a acelor bunuri. RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii. sînt sechestrabile. a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. functionarul fiscal întocmeste un act de carenta. 30 . se va întocmi un act de sechestru.  Daca.  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. Dupa semnarea actului de sechestru. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. totale sau partiale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. Dupa identificarea bunurilor. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. imediat dupa primirea copiei. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia).  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. o Stingerii. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. fara acordul organului fiscal. Din acest moment. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare.

comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. instalatii si alte obiective. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. Expertiza. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. Excedentul se ramburseaza contribuabilului. a imobilului. se efectueaza în conformitate cu legislatia. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. înstrainarea. Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. 31             . Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. în modul stabilit de prezentul cod. constructii. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. tainuirea. organul fiscal. fara plata acontului. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. a valorilor mobiliare.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. evaluare. organul fiscal. substituirea. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei. Modul de ridicare. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. deteriorarea. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. va anunta o licitatie cu reducere. va anunta o licitatie repetata. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. Pentru contribuabil. de beneficiar – bugetul respectiv. plata restantelor la bugetele respective. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. cu referinta la prezentul cod. a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. predare. iar la destinatia platii se indica. încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. conform actului de sechestru. cladiri. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei.

Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare. al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. rezultatele licitatiei sînt. de persoana sa cu functie de raspundere.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor. ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. contra semnatura. dupa ridicarea bunurilor. ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor.  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante. În astfel de situatii. Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor. prezentate de contribuabil. În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini. bunurile sechestrate nu se vor ridica.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile. cumparatorul înregistreaza la organele de resort. exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). Al treilea exemplar se remite.  Pentru urmarirea datoriei debitoare. La cererea organului fiscal. semnata de el (de reprezentantul sau). a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri.  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. datele din lista sînt confirmate documentar. În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. al doilea exemplar – cumparatorului. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate. organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare. bunurile ridicate. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. Daca. a persoanei lui cu functie de raspundere.  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi. contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor. în cazurile prevazute de legislatie. contribuabilul (reprezentantul acestuia).  Daca se constata lipsa. În cazul în care dreptul de a 32 . în 3 exemplare. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. contribuabilului (reprezentantului acestuia).  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor.  În baza datelor furnizate de contribuabil.  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. persoanei lui cu functie de raspundere.

aceasta are dreptul sa aplice debitorului. actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie. procesulverbal privind rezultatele licitatiei. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. la data primirii ei. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit. sa confirme sau sa infirme. 33 . precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. nu i s-a raspuns organului fiscal. actul de sechestru. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. alte documente referitoare la caz. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal. pîna la expirarea termenului de prescriptie. precum si daca. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Daca datoria este infirmata. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor. organul fiscal remite debitorului somatia ca. la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei. contractul de vînzare-cumparare. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. în modul corespunzator. ordinele incaso. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. în termen de 10 zile lucratoare.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. Persoana care a primit somatia este obligata ca. în modul stabilit de Guvern. partial ori total. tinute manual sau computerizat.

= convenţii între state cu privire la:  Salarii. = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C.presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate.  V din dobânzi.F. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D. îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D.I.sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie.J.  C.F. competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere..  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă. .  Naţionalitatea . cât şi pentru cele obţinute de P..presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă. atât pentru V obţinute de P. rezidenţei:  P.  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă. chirii.presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă.  Scutirea progresivă .).  Premii. rente. Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie.  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale.. suveranitatea fiscală a fiecărui stat. unde a avut loc spectacolul.  Creditarea obişnuită .rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state).rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu. . temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D.I.I. perioadă care trebuie să fie aceeaşi. MĂSURI ÎMPOTRIVA D. ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate. o Tantiene (I primite de membrii C. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv.I.se impun la sursă.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D.  Scutirea totală . rezidenţa va fi domiciliul în care P. ! 34 .  C.  V din: dividende. care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii).  P. în cazul în care P.I. deţine mai multe domicilii.  V din spectacole .F. în ţara de origine.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate.A. redevenţe .  Cetăţenia.J.  Creditarea totală . pe baza Declaraţiilor contribuabilului.A. la teritoriul statului. îşi petrece cel mai mult timp.I.F.  V din practica profesiunilor libere . atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord.dacă cetăţeanul este apatrid. ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D. spaţial = spaţiul naţional.I.sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă.  C.

PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală. FORME. dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie. este reglementată în România de Legea 241/2005). ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum).F. R. neoficială . EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public. FORMELE R. concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I.  Forme: o Întocmirea de declaraţii false. Hawai. nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută.  Nu se realizează cu încălcarea legii. FORMELE E.F. o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană). Irlanda. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune.caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. o Alcătuirea registrelor contabile nereale. Cipru.F.F.F. încât să permită interpretarea).  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute .F.  E.F. dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V.  R.  Evaziunea fiscală. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale.apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată.F. asupra antreprenorului). altul fictiv.  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă . 2.apare în cazul I indirecte.  R.F. o Întocmirea de documente de plăţi fictive. când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori. o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta. cu serii diferite.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT.F.F. REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ. o Falsificarea Bilanţului contabil. în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală. o Nedeclararea masei impozabile.F.  Forme: 35 . la CĂILE DE REALIZARE A R. 1. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real. OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R. când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii). oficială .  E. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii.apare în cazul I directe.I este repercutat de mai multe ori.F. simplă . Lichtenstein).F.  Se realizează cu încălcarea legii.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător. în trepte .  E. aspru pedepsită de lege (E.  R.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d. reclamă şi publicitate. Scăderea din V impozabil a C de protocol. Asocierile de familie .v. indiferent dacă au avut loc/nu.F. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere.F. statul pierde. economic. doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 .impunerea separată a acestora.p. statul nu pierde. în cazul R. Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice. indiferent dacă au fost efectuate sau nu. micşorând astfel V impozabil. repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale. o ! Dacă în cazul E.

contribuţia pentru asigurările sociale.). printre care: o Rata fiscalităţii consolidate.  În practică. deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică. în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici.I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB.  La nivelul agentului economic. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a. frânarea creşterii economice. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată. pe de o parte. pe de altă parte. cererea de mărfuri şi servicii. investiţiile. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P. b.. impozitul pe teren.B. stimulează creşterea economică. contribuţia pentru şomaj.  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. În sens restrâns. taxa asupra mijloacelor de transport etc. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie. şi P.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. În sens larg. o Rata fiscalităţii nete. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice.B.I. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale. reducerea cererii de mărfuri şi servicii. Dimpotrivă. 37 .

impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 .Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale. V din investiţii. pentru fiecare tip de V în parte. 38 . pentru V obţinute în ţară şi străinătate. separată = impunerea se realizează distinct.F. Modalităţile de impunere 1.Impozitare combinată. În funcţie de subiectul impunerii a) I.Impozitarea separată (modelul sovietic). V din activităţi agricole. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului.  1997 .  1934-1939 .Art. modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V). 39  P. 9. 4. b) I. 5. individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V.F.  După 1990 . 3. În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.Impozitare progresivă pe tranşe. b) I.Impozitare progresivă (progresivitate simplă).I proporţional pe salarii. V din pensii. 41 1. 2.Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal . ISTORIC .  După 1 ianuarie 2005 . 7. globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv .Legea 571/2003).Impozitare supracotă. V din alte surse.  1923-1934 . cheltuieli.Art.  P. nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România. 2. combinată = impunerea este separată în timpul anului. familială = impunerea per total a V căminului fiscal. V din activităţi independente. V din salarii. rezidente. urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V.  După Război-1990 . cotă parte V. V din premii şi jocuri de noroc. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii). Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut . 6.În România.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE. Contribuabili . c) I. Sferă cuprindere .  În prezent. 8.

A. pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB . 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P. o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) . o Contabil autorizat .  Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din .F.Art. în condiţiile legii .  Veniturile din profesii libere .Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent. o Auditor financiar .  Să respecte regulile privind amortizarea. o Procedee tehnice . o Mărci de fabrică şi de comerţ . 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări. care obţin primele 2 categorii de V. V.Art.F.A pot fi evaluate:  În sistem real. o Drepturi de autor .CDF VNI = VB .Art.F. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire . o Know-how . ale P. autorizate. o Venituri din practicarea unei meserii.I.F.F. o Desene şi modele . care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1.Art. o Arhitect . o Mostre . o Alte profesii reglementate. justificate prin documente .CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate. în timp ce P. 39 . 46-(4) o Brevete de invenţie . 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor . o Expert contabil . ! P.Art. a) Evaluarea în sistem real . o Notar . o Consultant fiscal . 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V. sunt P. 46-(3): o Profesii medicale .Art.  Pe bază de norme de V. o Avocat . ci al simplei înregistrări) . o Drepturi conexe dreptului de autor . dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse . o Consultant de plasament în valori mobiliare .  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite . ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi.

0.  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative.  Sumele/valoarea bunurilor confiscate. pe baza unei declaraţii anticipate.5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P. VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS .DF .N.Art.(2) .F. ale P.  C privind tichetele de masă acordate de angajatori . în baza unui Contract individual de muncă. Baza de impozitare . b) Evaluarea pe bază de norme de V .  Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul.  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile.  2 persoane în întreţinere = 450 lei . 55-(1).Art. ce desfăşoară o activitate. 49(2).  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate . prime sau indemnizaţii obţinute de o P. C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul .(2). în altă localitate/ţară/străinătate. care realizeză BR lunar din salarii de până la 1. inclusiv: sporuri. dobânzi.  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici. penalităţi de întârziere .000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei .V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.F. respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.  1 persoană în întreţinere = 350 lei . în limita a echivalentului de 250€/persoană anual . mecenat.  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual .Presupune elaborarea normelor de V. iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art.5.  3 persoane în întreţinere = 550 lei .5% . 57(2a): VNI = VB . 48(5):  C de sponsorizare.Art.5% . de către Ministerul Finanţelor Publice.  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei .Art. toate V în bani şi/sau în natură. până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2.I.  Rate aferente creditelor angajate . în limita a echivalentului de 400€/persoană anual .(3) . confiscări. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”. Termen de plată .10.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat . V. 50(1).Sunt considerate V din salarii. în limita a de 2.Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire .  Prima de asigurare voluntară de sănătate.DP VNI = Venit net impozabil.  Amenzi.  Donaţii de orice fel .  C cu prime de asigurare . 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale .5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice .  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul .Art. → I plată la sfârşit de an = I final datorat . CNF . CASS . Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme. 40 . CFS . care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB.  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie .F.

3.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata . 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .Art. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V. de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat.  Venituri impozabile din dobânzi . Termen de plată . 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală .Art. iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! .  Obligaţia calculării. 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) . odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. altele decât V din activităţi independente.000 lei. C = Câştiguri înregistrate în cursul anului .Art.V cedarea folosinţei bunurilor sunt V.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării.Art. în bani şi/sau natură. 65-(1) .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut.F. V sub formă de dobânzi .Art. Veniturile din dividende . Baza de impozitare .Art.000 lei inclusiv.Art. P = Pierderi înregistrate în cursul anului .V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare.I reprezintă plată anticipată. 01 .  Pentru P.Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende . DF este degresivă :  Pentru P. întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale. Câştig net = VB . uzufructar/alt deţinător legal. Câştiguri din transferul titlurilor de valoare .  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ. care realizeză BR lunar din salarii între 1. 62(2): VNI = VB . care realizeză BR lunar din salarii de peste 3.  Venituri din lichidarea unei persoane juridice. reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor.Art.(2). urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”. 2. pe baza unei declaraţii anticipate. 3.  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal). IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%. Baza de impozitare . IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire .P CNA = Câştig net anual . 59(1). 61 .  Să nu aibă V de peste 250 lei . → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an.CD (25% din VB) Termen de plată . 66-(5): CNA = C . provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile. 58 . DF = 0 lei.Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula. obţinute de către proprietar.Art.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V.000.VNI . Cotă de impunere şi termen de plată 1. 16%) Definire .F.  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare . 41 .

de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă.SN (1.Art.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) .Termenul de virare I (se reţin la sursă .Art.000 lei.  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. legumelor şi zarzavaturilor. urmând a fi regularizate de organul fiscal competent. Venituri din lichidarea unei persoane juridice . Normele de V se stabilesc.Art.Art. avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea . 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) . Termen de plată .Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire . b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă . se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat.000 lei) VI = Venit impozabil . pe bază de contract.Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.  Obligaţia calculării. 70(3) . VP = Venituri din pensii .I reprezintă plată anticipată.  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare.Art. plantelor decorative şi ciupercilor. precum şi altele asemenea .Art. reţinerii şi virării I revine intermediarilor.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. pentru utilizare ca atare. Baza de impozitare . Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. 42 .Art. Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V . ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial.Art. care va emite o decizie de impunere anuală.I final. b) În cazul în care V se determină în sistem real . unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. 73(1). reţinerii şi virării I revine PJ . 72(1) . 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent. 69: VI = VP . astfel : Art.  Obligaţia calculării.Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii.  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor. 68 . SN = Sumă neimpozabilă. actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire . Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) . în stare naturală.Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1. către unităţi specializate pentru colectare. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii.  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului. 71 . până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal . 5. precum şi orice alte operaţiuni similare .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4.Art.

000 lei inclusiv . cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200. 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10. inclusiv cele de tip jack-pot.Art.000 lei inclusiv. b) Art . 771(1) . VN = Venit neimpozabil.000 lei inclusiv. 75(2). 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind .000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.Art. dobândite la o dată mai mare de 3 ani. 77(1). VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc .Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. Baza de impozitare . o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10. dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv. precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii.000 lei. Termenul de plată . Baza de impozitare .Art. 771(6) .000 lei . antrenorilor. Cota de impozitare a) Art . Termen de plată . 771(4) .  6. b) Veniturile din jocuri de noroc .Art. Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200. pentru valori de peste 200.000 lei inclusiv. pentru valori de peste 200.  4.000 lei inclusiv .000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale.Art.771(1a) . precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii. prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora.VN VNI = Venit net impozabil. primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. definite conform normelor metodologice .Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii. 77(6) . în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă). tehnicienilor şi altor specialişti. potrivit legii.  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc. 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.Art.000 lei.  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. 43 .Art.Art. 76: VNI = VPJN .Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.771(1b) . IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire .Art. 20%.

potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale .Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă .Art. altele decât veniturile impozabile din activităţi independente. 44 .  Venituri primite de persoanele fizice pensionari. Baza impozabilă .Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire . 84 . foşti salariaţi.  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile. ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare .Art. servicii şi alte drepturi. încheiate potrivit Codului Civil.Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. 79(3) . în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri. Termenul de plată .Art.  Câştiguri primite de la societăţile de asigurări.  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial . 78(1) .

 C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% .Art. Scutiri       Trezoreria statului.000€. 22(1b).  C cu amenzi. cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% .  PF rezidente asociate cu PJ române. Fondul de compensare a investitorilor . 21(3). 16(1). Fondurile de garantare a depozitelor bancare . 21(3).Art.  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ .Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili .Art. pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică.Art. 21(3). b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile.  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2. Fundaţiile şi cultele religioase .Art.Art.Art. 15(1). Organizaţiile non-profit. 15(1).Art. sindicale. dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat .Art. penalităţi.Art.21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat. 15(1). RNC = Rezultat net contabil = V .  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale .DF PI = Profit anual impozabil. în limita unei sume echivalente cu 400€ . patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15.  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat. 21(3). BNR.Art. 15(1). DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks .  C cu amortismentul peste limita legală .Art. altele decât cele imputabile/asigurate. Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% . în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3.Art.Art. 15(1).Art. Bază de impozitare . 22(1a).3). b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte. 21(3). 45 . Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor . 13  PJ rezidente . 21(3).  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate. dar nu mai mult de 10% din restul V .  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România.  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română. 18(1).C = Sold final creditor cont 121 CNF . cluburile de noapte.Art.Art.Art. 19(1): PI = RNC + CNF .  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală . discotecilor.  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri.  C cu amortizarea. instituţiile publice .  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică. 21(3). 15(2.5 ori plafonul acordat instituţiilor publice .Art.

 V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale. 109(1) . altele decât cele din consultanţă şi management.Astfel. următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V.Art. pot plăti I. se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune.V. prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj.Art.  P.5% în 2008.Art.Art.M.Art.I. 103 începând cu anul fiscal următor . care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.M. 46 . pariurilor sportive.  PJ române care . se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării. 104(1). Cota de impozitare pe V. 103 .(3) . 104(4).M. din variaţia stocurilor. din care se scad:  V. de la societăţi de asigurare. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art. până la data de 31 ianuarie inclusiv.Art.M.V.M.Art.. o constituie V din orice sursă.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului.V. 105 . română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V. începând cu anul fiscal următor.O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. Procedura de declarare a opţiunii . 106(1). 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii . dacă condiţiile prevăzute la Art.. Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1. al pieţei de K.  V realizate din despăgubiri.Art. este . autorităţile locale şi instituţiile publice. 108 (1) . începând cu primul an fiscal.M.M. I pe V. în proporţie de 50% din VT.Art.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat.  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor. Baza impozabilă . 108(2) .M. iar condiţia prevăzută la Art. reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor. cazinourilor.  2. dacă îndeplinesc condiţiile Art. pentru pagubele produse la activele corporale proprii.:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V.(2). cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii. d) Ks al PJ este deţinut de persoane. 107:  2% în 2007.  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi. la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V. Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic .M.000€.Baza impozabilă a I.V.  3% în 2009. este opţional .PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal. Deduceri fiscale . c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.  V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat.  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc. valoarea de achiziţie a acestora.Art. asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. 2. Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V.J. altele decât statul. Aria de cuprindere .M.  V din exploatare.  V din provizioane.

M.PJ plătitoare de I/V. 112 .M.Art. Declaraţia de I/V. sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare. până la termenul de plată al I. 110  Calculul şi plata I/V.  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune. 47 .Art. se efectuează trimestrial. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale . Prevederi fiscale referitoare la amortizare .

249(1). 48 .  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România.Art. animale. b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri .  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale. 253(1). 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. TERENURI.Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice. se stabileşte taxa pe clădire.Art. 249(3). inclusiv. Pentru PJ . datorează anual I/clădire. 255(1).1% la valoarea impozabilă a clădirii .(2).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI.Art. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.25% 1. Plata I . titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . date în administrare sau folosinţă. iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul.  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. până la 31 martie a anului respectiv. Scutiri .  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. locatarilor. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni.  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.50%. Calculul I 1. în 2 rate egale.  Clădirile unităţilor sanitare publice. termo-electrice şi nuclearo-electrice. 250 . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. 251(1). cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri .  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România. indiferent de materialele din care sunt construite .  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. 2.Art.(2).  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular.(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual. către Bugetul local . instalaţii.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.Art. MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia. produse.Art.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. 249(5).  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0.Aplicarea cotei de impozitare de 0.Art. materiale.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice.(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. se acordă o bonificaţie de până la 10%. închiriate. echipamente şi altele asemenea.Art. obiecte.

(4).  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare. locatarilor. motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor). Scutiri . în momentul încetării contractului de leasing financiar.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual.  Orice teren al unei unităţi sanitare publice.Art. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . 49 . pe întreaga durată a acestuia. 261(3).  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. 258(1) . aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari. Scutiri . I se datorează de locatar. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă .I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. 262 . IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România. 256(1). cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice. până la 31 martie a anului respectiv. închiriate. se acordă o bonificaţie de până la 10%. 257 .  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular.  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu.Art. I este datorat de locator .Art. Plata I . până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. drumuri naţionale.Art.  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. 261(1).Art.  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar. conform încadrării făcute de Consiliul local.Art. Calculul I . Calculul I . se stabileşte taxa pe teren.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual.(2). date în administrare sau folosinţă.  Navele fluviale de pasageri. Insula Mare a Brăilei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România. datorează anual I/mijloc de transport. către Bugetul local . 265(1).  Terenurile ocupate de autostrăzi. 260(1).I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.Art. rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul.Art. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. către Bugetul local . Insula Balta Ialomiţei. în 2 rate egale.(2).Art. categoria de folosinţă a terenului. în 2 rate egale.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice. datorează anual I/ teren. 263(1) . 256(3). se acordă o bonificaţie de până la 10%.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren. până la 31 martie a anului respectiv. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. drumuri europene.  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România. Plata I .Art.

contribuţoo.  Suportatorii sunt consumatorii finali. CALCUL. la preţul de facturare. amortisment) şi impozitarea acestora.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor. prestează servicii sau execută lucrări. 50 . Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată . PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată . Prestare de servicii. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal. Schimb de bunuri sau servicii.  M. VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M.presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri. globală . 4. brevetelor.  Lipsa de gestiune. licenţelor. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată . LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată .  Executarea silită.  Casarea mijloacelor fixe. 5. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare.Art. 2. analitică .  Stocuri degradate calitativ. cu excepţia contractelor de leasing.Art.  Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision. 2.  Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive.Art. 3. Import de bunuri. 1. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate. datorat la bugetul statului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC.presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate. care nu mai pot fi valorificate. dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.v.  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. Livrare de bunuri.  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari.Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat. OPERAŢIUNI IMPOZABILE.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii. know-how-urilor. 129(3):  Închirieri de bunuri.p.Art. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale. pe care o colectează de la clienţi.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA.  Perisabilităţi în limite legale. Operaţiuni impozabile . care d. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii. 128(4):  Plata în rate.  Intermedierea efectuată de comisionari. Achiziţie intracomunitară de bunuri. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă.  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing.

 Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate. b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă. este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii. 1301(1) . precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia.  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică. Este constituită din .Art.  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul. b) Cheltuieli accesorii: comisioane.  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor. 137(2): a) Impozitele şi taxele. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate. că tre un stat membru al UE.  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie. sponsorizare sau mecenat. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată . 130 . desfăşurate de unităţi autorizate. 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol. 4. în contul furnizorului/cumpărătorului.Obţinerea dreptului de a dispune.Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea. 51 .Art. bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică. e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată .  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice.Art. 2.Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii. f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor. Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată .  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă. în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop.  Serviciile publice poştale. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII . de la cumpărător/beneficiar. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate. Baza de impozitare 1.Art. 3.Art. îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor. 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile.  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. 141(1) . cu excepţia TVA. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. Cuprinde .Art. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. Scutiri .  Activitatea de învăţământ. ca şi proprietar. bunurile date gratuit. Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată .  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale.Art.

trebuie să depună la organele fiscale competente. risturnurile. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă .Art. opere de artă. târguri. Plata taxei la buget . un decont de taxă. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile .Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA.S.S. centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă. prin schimb.Art. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor. case memoriale. monumente istorice. obiecte de colecţie şi antichităţi . pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100. Regimuri speciale  R.  R. pentru aurul de investiţii . Atunci când TVA deductibilă > TVA plată. pentru plăţi cu întârziere. inclusiv a terenului pe care sunt construite. inclusiv a terenului pe care sunt construite.  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. monumente de arhitectură şi arheologie. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari.Art. Nu cuprinde . sconturile şi alte reduceri de preţ. 2. Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1.  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. zire şi reviste.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. 157 .  R.  Livrarea de clădiri. muzee. inclusiv a terenului pe care sunt construite. pentru persoanele impozabile nestabilite. grădini zoologice şi botanice. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării. agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA.000€ în anul calendaristic precedent).000 lei.S.Art. achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie. Livrarea de clădiri. cărţi. 1524. remizele.Art.  Livrarea de clădiri. destinate utilizării drept case de copii. inclusiv a terenului pe care sunt construite. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri. care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380. pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse. b) Sume reprezentând daune-interes.000€/an) .  Livrarea de manuale şcolare. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele. 1523. Declararea (Decontul de taxă) . 1521. 52 . pentru agenţiile de turism . expoziţii şi evenimente culturale.Art. cinematografe. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor. pentru bunurile second-hand. către primării.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3. 1522. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi. fără fac turare.S. inclusiv a terenului pe care sunt construite.Art.  R. de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35.  Livrarea de produse ortopedice.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară.Art. 1562 (1) . 137(3): a) Rabaturile.  R. 152.S.

alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii.  Produse intermediare. d) Altele:  Alcool etilic.  400€/1 tonă benzină fără plumb. cu excepţia Forţelor Armate Române. TIPURI DE COTE. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile . COTE PROCENTUALE . băuturi fermentate.98€/1.  Cristale.  Energie nucleară. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE.  Băuturi fermentate. COTE FIXE .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE. Scutiri la plata accizelor .  Arme de vânătoare. MODALITĂŢI DE CALCUL. 162 . care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1. 199(1) . altele decât bere şi vin.Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum.ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare).  Vin.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 .000 bucăţi ţigarete. atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice. care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere.  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto. b) Produse considerate de lux:  Blănuri.Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor. Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere. produse intermediare.  9.  Produse energetice. vin. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural).  Tutun prelucrat.Art.  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO.accize specifice:  345€/1 tonă benzină.Art. 2. Tipuri de cote 1.

F. 194(4). 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente.Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă.Art. deţinute. transformate. BĂUTURI FERMANTATE. 193(1) . până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia . 54 .  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize. judeţene pentru cazanele cu ţuică. Pentru BERE 2. Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize.Art. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat.G.92€/1. 194(1).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL . unde produsele accizabile sunt: produse. Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D. Pentru ALCOOL ETILIC 4.Art. PRODUSE INTERMEDIARE 3. Pentru VINURI SPUMOASE. Plata .P. Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful