Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ. cu titlu gratuit (bunuri publice).  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar. STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica). atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli).  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal. de regula un an. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege.  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii.  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice.  Investitii guvernamentale. aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial). fiind aprobat de Parlament. corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea.  Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil.  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate. Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala.  Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului.  Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar). Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.  Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale.  Subventii (ajutoare) guvernamentale.  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România. De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica.  Transferuri. aprobarea. 8 .

care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF . pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala. Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care. contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential). MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) . Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. 9 .Este egal cu 1. realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului.Multiplicatorul investitiei autonome.  Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii. ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale. dupa aparitia unei perturbatii în acest sens.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . în cadrul mecanismului bugetar. Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential.  Variatia cheltuielilor bugetare. MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate. Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat.

Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă. pot fi: o C. acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. venitul. pe când în cazul I indirecte. salariul. muncă şi uneori sub formă bănească. D. În CAPITALISM. în funcţie de realţia cu masa impozabilă. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică. nerambursabile şi fără contraprestaţie. subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea. bunurile consumate. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe.prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice. CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. unitate de greutate. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 . silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului.  Pârghie financiară .P. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb.P. unitate de suprafaţă. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.  Social .p.prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate. de la contribuabil la stat.  În: natură. În PRECAPITALISM. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat.v. biserică nobilime. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită.

folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale.J. fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane.  Termenul I (I trebuie plătit până la data de.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200.D. După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe .  Penalităţilor.se menţin în practică.. b) I incidentale . b) I de ordine .F/P. judeţe). care se reînnoiesc lunar./P.la care statul apelează numai în anumite situaţii. reale  I funciar. 3. 2.J. După scopul I a) I financiare .) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor. a) b) c) După organul care administrează I I federale . pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V. comercială.se aplică asupra patrimoniului unei P.în cazul statelor federaţii. După modul de aşezare a) I individuale .  I pe K mobiliar.se aplică asupra resurselor P.  I pe clădiri. b) I indirecte . I locale .  Monopoluri fiscale. 5. profesii libere.I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. personale  I pe avere (activ net)..sarcina apasă asupra plătitorului:  I.sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator). După materia impozabilă a) I pe venit .se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală.instituite cu singurul scop de a aduce V statului.F.000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an.  Taxe de timbru şi înregistrare. I guvernamentale .  I pe venit. 4.  Taxe vamale. c) I pe cheltuială .000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200. b) I globale . municipii. pentru I/salar = o lună).. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente .se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului.D. 11 . se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA). b) I pe avere .I sunt încasate de Guvern.sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii. Clasificarea I 1. 6.  I.  I pe activitatea indistrială.

sub forma I pe circulaţia mărfii.  În România. locuinţei.accize.  I pe capitalul mobiliar. b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor. clădirii.  I pe activităţi economice.  Taxe vamale. generale.  V persoanelor juridice. capitalului bănesc.  Se diminuează V nominal.  Diminuează venitul real.  Afectează condumul → I pe cheltuială.  Taxe de cosumaţie . prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil. s-au introdus în 1918 (după Titulescu).  Monopoluri fiscale. fabricii. asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii. 12 . În funcţie de modul de aşezare. pământului. iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu). se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor.  I pe avere:  I imobiliar. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat.  Au apărut în sec.  I pe transferul averii. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative. magazinelor. pentru a şi asigura fondurile necesare redresării.  I pe capital.I. 2. XIX în SUA (Războiul de Secesiune).  I pe clădiri. fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul. distingem mai multe forme:  I.

mai mult I de la cei care realizează V crescute. b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil.F. atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere. care promovează câştigurile nete .  S încasărilor fiscale . c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni).  I este socotit E.  Statul trebuie să facă cât mai puţine C.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I). atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare. alcool). P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal. omul şi nu statul este valoarea esenţială. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime. un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului. cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1. a de consuma). Utilizate astfel. cu cât rezistă mai mult în timp.  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun.  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat.I este o lege fiscală care este cu atât mai bună. a. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului. să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă. P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată.. 13 . politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii. P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa.î. precum şi alte facilităţi fiscale.  Cel mai elastic I este considerat I pe consum. I pot promova politici sociale sau economice.  M comodităţii. numărul membrilor familiei). această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală .„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie. pentru a fi productiv.  Cel mai productiv I este considerat I pe consum. mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor. ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi.  Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere. 3. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli. 2.  Progresivitatea în materie de impozit. Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale.  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I. la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală). pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă). stimula consumul/producţia.  M de certitudine.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith .  M economiei şi randamentul I. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat.

care să nu dea naştere niciunui arbitrariu. I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte. b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi). f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare. asumarea riscurilor). d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă.  14 . cât şi P. c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei.F. administrarea afacerilor.J. astfel. să nu lase loc interpretărilor. faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P. care jenează personalitatea umană).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. legea fiscală trebuie să fie echivocă.. fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii.

PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului. determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I. ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă. fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit). statul stabileşte un anumit I. LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I.control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă. ETAPELE IMPUNERII  Asieta. b) M directă .procedee  M indiciară = pe baza indicilor. Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil.  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat.  Perceperea 1. c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . 2.  Lichidarea. 3. Metode: a) M indirecte .  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane .procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului . pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili.  Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile. evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii).  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal. în cazul I/salar angajaţilor săi).persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul.

Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. In acest scop. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse. De altfel. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. in organizarea stabilirii si incasarii publice. in vederea echilibrarii acestora. Legea nr. In acelasi timp. 16 . SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. pentru stabilirea. Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. bugetelor speciale si bugetelor locale. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. in acest fel. prin incasarea veniturilor publice. adica aplicarea legilor. raspunde de realizarea bugetului de stat. executia bugetului de stat. inclusiv a majorarilor de intarziere.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri. in general. din care sa rezulte obligatiile de plata. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. Ca o atributie specifica si recenta. dupa adoptarea lui de catre Parlament. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. prevazute de Legea nr. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. administratiilor financiare. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen. controlul. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. Potrivit legii. constatarea. republicata. dupa adoptarea bugetului de stat. dupa caz. prevazute de lege.27/1994.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. asigurand. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. asigura administrarea finantelor comunelor. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. Legea nr. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. In exercitarea atributiilor sale fiscale. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. In acelasi timp. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. in acest sens. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor. sumele incasate si debitele ramase de incasat. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. administratia publica are atributii pentru executarea. ca autoritati administrative autonome. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE. prin legea bugetara anuala. Astfel. consiliilor judetene si ale Primariei generale. de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. a municipiului Bucuresti. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale.

Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. unitatilor administrativ-teritoriale. scutiri si reduceri de impozite si taxe. taxele. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. Atributii importante in ce priveste stabilirea. cat si in timpul efectuarii acesteia. bugetelor fondurilor speciale. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. in conditiile legii. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. are largi si importante competente fiscale. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc. controlul si urmarirea incasarii impozitelor. administratiilor financiare. Acestea raspund de stabilirea impunerii. ci numai de mijloc de proba. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale. In acest scop. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti). inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. consiliile judetene si locale. sumele incasate si debitele ramase de incasat. din care sa rezulte obligatia de plata. circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. Astfel. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. pe plan local. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. ministerele. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. la termenele stabilite. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. celelalte organe centrale. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. Astfel. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. Prin verificarile efectuate. inclusiv institutiile publice din subordine. bugetului asigurarilor sociale. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. 17 .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. In cadrul functiei jurisdictionale. formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. asigurarea finantarii. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. De asemenea. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. impozitele. taxelor si a altor obligatii bugetare. In acelasi timp. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. In cadrul acestei functiuni. cum sunt administratiile financiare. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. taxelor si a celorlalte venituri publice.

 Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala. care modifica Ordonanta Guvernului nr. pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania.  Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine.  De asemenea.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura. asociatiile familiale si asociatiile civile. filantropic ori religios. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati. Astfel.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor. politic.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare.  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici. arhitecti. Ordonanta Guvernului nr. In ce priveste contribuabilii persoane juridice.82/1998. social. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. pe teritoriul Romaniei. obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert. sindical. avocati. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision. codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne.  Astfel. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ.  Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent.a). experti contabili.  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice.  Alte persoane decat cele prevazute la lit.93/2000. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. In ce priveste persoanele fizice. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic. b) si c). de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. autorizate. in baza actului de constituire. in vederea inregistrarii. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala. subingineri. contabili autorizati. cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala. de mandat. medici. dupa caz. asociatii sau organizatii de orice fel care. cultural. dactilografe si alte asemenea profesii).  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. civic. ingineri. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. profesori.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. precum si cele care. asistenti medicali. potrivit legii. obtinute din productia proprie. tehnicieni. imputerniciti potrivit legii. Subiectii obligaţiei . a declaratiei speciale sau a declaratiei globale. din 18 . potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica. in functie de natura venitului obtinut.

certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. se va depune o singura declaratie de mentiuni. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. contract de inchiriere etc. platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. Inregistrarea. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. agentii sau alte asemenea sedii. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. platitoare de TVA. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. cu sediul sau domiciliul in Romania. ramasa definitiva. dupa caz. cum sunt. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. De asemenea. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”.  Pentru comercianti. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. inclusiv inregistrarea fiscala. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii. Pentru persoanele fizice. certificata de Oficiul registrului comertului. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. in termen de 15 zile. 19 . in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul. insotita de certificatul de inregistrare fiscala. respectiv reprezentante. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. cu aceleasi cod fiscal. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana. potrivit legii. respectiv act de proprietate. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala.  Dovada detinerii sediului. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala.

000 lei la 1. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. Este cazul. anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent .000 lei la 2. c). In aceasta grupa se include. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. spre exemplu. persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. dupa caz.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. b) si d) cu amenda de la 1. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului. neconforme cu realitatea. impozitul pe teren. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. Ordonanta Guvernului nr. comenzi sau orice alte documente. cu amenda de la 1. carora le revin potrivit legii. Astfel. in raport de evolutia ratei inflatiei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni.000 lei. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive. A). OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. certificatul de inregistrare fiscala. b.000. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni.000 lei. daca se constata indeplinirea conditiilor legale.500.82/1998. retine si varsa impozite si taxe. c. d. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. spre exemplu impozitul pe venit. Ordonanta Guvernului nr. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. romane sau straine. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. impozitul pe cladiri. scrisori. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi.  Cele de la lit. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . organele fiscale si alte institutii publice. Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal. in vederea anularii.500. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. Textul se refera la unele impozite pe venit. Declaraţia de impunere In prezent. accize.000. spre exemplu. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. prevede urmatoarele contravenţii: a. oferte. persoane juridice sau fizice. a impozitului pe profit.11/2001. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. in sensul ca bancile. taxa asupra mijloacelor de transport. potrivit legii. taxei pe valoarea adaugata.

 Cu 500. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. spre exemplu.  Incetarea obligatiei de a calcula. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului.  Semnaturile autorizate si stampila. conform legii. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. deci la organul fiscal competent.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. daca este cazul.  Baza de impozitare.  Modificari intervenite in baza de impozitare. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. conform prevederilor legale. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe.8 al Ordonantei Guvernului nr. inscriind clar. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. dupa caz. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. domiciliul sau sediul.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor.11/2001).68/1997. de catre cei care. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale.  Incetarea activitatii. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. dupa caz. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. 21 . sau unde este luat in evidenta fiscala. republicata.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. precum si termenul de depunere al acestuia. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. lichidare sau transformare. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. dupa caz. dupa caz. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. 68/1997. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. cum sunt. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. dupa caz. precum si ori de cate ori este necesar. dupa caz. retine si vira impozite si taxe. republicata. Astfel. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. reprezentand TVA si accize. numele si prenumele sau denumirea. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. Astfel. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. codul numeric personal sau codul fiscal. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. dupa caz.  Reorganizare prin divizare.

contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice. intr-o anumita suma. impozitul pe profit. taxa pe valoarea adaugata. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite. ca fiind creantele constand in impozite.  Reprezinta un titlu executoriu. republicata). hotararile instantelor judecatoresti de drept comun. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice. taxe. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani.  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . prevazandu-se ca este “actul prin care. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice.000.68/1997. In functie de specificul intocmirii lor. Ca atare. cum este cazul la impozitul pe profit. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”. si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie. In acelasi timp. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare.  De asemenea.  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. impozitul pe venit. taxele si alte plati datorate bugetului public. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie.Elementele impozitului şi Subiectul 6 .  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public. taxele si veniturile publice contestate de contribuabili. contributii. constituie titluri de creante fiscale.000 lei. bugetele locale.  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. investite cu solutionarea unor cai de atac. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare. In acest sens. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. pentru efectuarea corecturilor (art. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. accizele. persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat).  Neprezentarea la organul fiscal. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. titlurile de creanta fiscala. cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. in termenul stabilit de acesta. potrivit legii. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”. actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 . urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe.000 lei si 1. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita.8 din Ordonanta Guvernului nr. potrivit legii. in sensul de a inscrie clar.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale. organele vamale etc. notariatele publice. De asemenea.. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care. alte impozite pe venit etc. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. b. incasarea. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. urmarirea impozitelor.. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. concomitent cu stabilirea unor plati. individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii.Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). pentru anumite venituri publice. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti. Jurisdicţia fiscal . drepturile banesti de ajutor etc. pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. calculate. stabilesc taxele de timbru. care constata diferente in minus. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. 23 . deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru. taxelor.

68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. conform prevederilor legale. carora le revin potrivit legii.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. deci la organul fiscal competent. Astfel. taxei pe valoarea adaugata. dupa caz. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.  Incetarea activitatii. sau unde este luat in evidenta fiscala.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. Textul se refera la unele impozite pe venit. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. dupa caz. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. 24 . DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. retine si varsa impozite si taxe. spre exemplu. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. Este cazul. dupa caz. dupa caz. taxa asupra mijloacelor de transport. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. a impozitului pe profit. daca este cazul.  Modificari intervenite in baza de impozitare.  Reorganizare prin divizare. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. dupa caz. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. romane sau straine.  Incetarea obligatiei de a calcula.  Semnaturile autorizate si stampila. precum si termenul de depunere al acestuia. impozitul pe teren.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor.  Baza de impozitare. cum sunt.11/2001. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. spre exemplu impozitul pe venit. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. In aceasta grupa se include. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. domiciliul sau sediul. conform legii. spre exemplu. persoane juridice sau fizice. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. impozitul pe cladiri. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. Ordonanta Guvernului nr. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. accize. numele si prenumele sau denumirea. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. lichidare sau transformare. codul numeric personal sau codul fiscal. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. potrivit legii. precum si ori de cate ori este necesar. spre exemplu. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. retine si vira impozite si taxe. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii.

8 al Ordonantei Guvernului nr. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. Constituie CONTRAVENŢII. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. inscriind clar. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. 68/1997. dupa caz. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. republicata. 25 . precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art.  Cu 500. dupa caz. republicata.000 lei si 1. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.000 lei. reprezentand TVA si accize. republicata). Astfel. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. pentru efectuarea corecturilor (art. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. de catre cei care.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. in sensul de a inscrie clar.11/2001). daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit.000. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit.  Neprezentarea la organul fiscal. in termenul stabilit de acesta. dupa caz.68/1997. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata.8 din Ordonanta Guvernului nr.68/1997.

intemeindu-se. conform legislatiei. tinîndu-se cont de prevederile. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului. Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta. Indirecta sau prin echivalent. de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii. executarea silite poate avea mai multe forme. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului. in toate fazele ei.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod. in tara noastra. fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare.  Urmarirea fructelor prinse de radacini.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei. comercializare si ridicare). daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. demolarea unei constructii. drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. cu ajutorul constrangerii de stat.  Urmarirea bunurilor nemiscatoare. evacuarea dintr-o locuinta et. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. o importanta garantie a infaptuirii justitiei. Desi de regula.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza. pe principiul legalitatii. b. 26 . constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire. Directa sau în natură. Executarea silita poate fi: a.

 Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute. nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. complet sau partial. în limita acestor mijloace.00 si 22. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita. totala sau partiala. în modul stabilit de prezentul cod.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati. în ziua primirii.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare.00. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii. ordinul incaso.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. a mijloacelor.  Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale. între orele 6. 27 . institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal. o efectueaza organul fiscal.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge. obligatia fiscala. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste. în modul prevazut de prezentul cod. total sau partial.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat. facînd pe ea mentiunea despre lipsa. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. dupa caz. dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita.

organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. inclusiv în valuta straina. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act. 28 .  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile.  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. a persoanei lui cu functie de raspundere. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. Actele se întocmesc în doua exemplare. În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare. indiferent de locul aflarii lor. Pîna la sosirea acestora din urma. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). daca legislatia nu prevede altfel. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare. precum si sechestrarea lor. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale. precum si în reteaua lui comerciala. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul. În astfel de cazuri. în încaperea izolata a casei. În calitate de reprezentant al contribuabilului. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime. aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. precum si reteaua lui comerciala.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor.  În cazul în care. functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul. organul fiscal va intenta o actiune în justitie.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile.

În cazul sechestrarii bunurilor. o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. conform legislatiei. contribuabilul nu va plati restantele. pietrele pretioase si perlele. În cel de al doilea caz. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. bunurile sechestrate se vor comercializa. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. nu sînt urmaribile. care este obligat sa le primeasca. Actul de sechestru contine somatia ca daca. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia). o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. În cazul cînd persoanele care. La valorile mobiliare se indica numarul. sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. Bijuteriile si alte obiecte de aur. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. emitentul. semnele individuale si valoarea bunurilor. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. conform unei liste aprobate de Guvern. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. cantitatea. o Bunurile personale ale persoanei fizice care. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. precum si reziduurile din astfel de materiale. dupa caz. Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. în doua exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia). sînt neurmaribile. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. argint. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. platina si de metale din grupa platinei. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. specialisti în domeniu. functionarul fiscal întocmeste. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. în scris sau oral. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea. persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. în doua exemplare. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. o Informatii despre bunurile gajate. conform legislatiei. Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. La decizia functionarului fiscal. contribuabilului (reprezentantului acestuia). în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. o Alte bunuri care. Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate. conform legislatiei de procedura civila.           29 . lista bunurilor sechestrate. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. se întocmeste. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal.

fara acordul organului fiscal. sînt sechestrabile. o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. în vederea urgentarii platii restantelor. în cadrul unor controale. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui). la locul aflarii lor. o Stingerii. În cazul absentei acestora. o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. suportate sau eventuale.  Daca. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. Concomitent. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului. Dupa semnarea actului de sechestru. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. sechestrarea valorilor mobiliare. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". acestea nu se restituie. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. de arenda. Acestia vor consemna în registrul respectiv. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru. se va întocmi o lista a acelor bunuri. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. de pastrare etc. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal.  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. functionarul fiscal întocmeste un act de carenta. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. dupa caz. totale sau partiale. a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. 30 . totale sau partiale. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia).  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri. o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. Bunurile sînt examinate. nu se va mai face. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior. conform legislatiei. Din acest moment. se va întocmi un act de sechestru. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. solicitate pe piata. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. imediat dupa primirea copiei. Dupa identificarea bunurilor. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. de închiriere.

În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. iar la destinatia platii se indica. cu referinta la prezentul cod. Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. tainuirea. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. organul fiscal. evaluare. în modul stabilit de prezentul cod. comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. Modul de ridicare. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei. care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. Pentru contribuabil. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. a valorilor mobiliare. organul fiscal. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. de beneficiar – bugetul respectiv. a imobilului. Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. cladiri. comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. instalatii si alte obiective. va anunta o licitatie cu reducere. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. plata restantelor la bugetele respective. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. deteriorarea. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. va anunta o licitatie repetata. 31             . Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. constructii. fara plata acontului. conform actului de sechestru. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. înstrainarea. se efectueaza în conformitate cu legislatia. predare. substituirea. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. Expertiza. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. Excedentul se ramburseaza contribuabilului.

În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate. La cererea organului fiscal. Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. contribuabilul (reprezentantul acestuia). Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. al doilea exemplar – cumparatorului. prezentate de contribuabil. În cazul în care dreptul de a 32 . substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. bunurile ridicate. sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. de persoana sa cu functie de raspundere. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. În astfel de situatii.  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare. dupa ridicarea bunurilor. organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. contribuabilului (reprezentantului acestuia). contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor.  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. a persoanei lui cu functie de raspundere. al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor. cumparatorul înregistreaza la organele de resort.  Daca se constata lipsa. persoanei lui cu functie de raspundere.  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare. în cazurile prevazute de legislatie. organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor.  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi. În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. bunurile sechestrate nu se vor ridica. în 3 exemplare.  Pentru urmarirea datoriei debitoare.  În baza datelor furnizate de contribuabil. Al treilea exemplar se remite. semnata de el (de reprezentantul sau).  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante. rezultatele licitatiei sînt. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare. iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile. ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare. cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri. a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). datele din lista sînt confirmate documentar.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. Daca. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). contra semnatura.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate.

la data primirii ei. precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala. în termen de 10 zile lucratoare. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. 33 . Persoana care a primit somatia este obligata ca. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita. nu i s-a raspuns organului fiscal. Daca datoria este infirmata. alte documente referitoare la caz. organul fiscal remite debitorului somatia ca. ordinele incaso. în modul stabilit de Guvern. actul de sechestru. partial ori total. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. pîna la expirarea termenului de prescriptie. tinute manual sau computerizat. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. contractul de vînzare-cumparare. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale. procesulverbal privind rezultatele licitatiei. în modul corespunzator. la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei. aceasta are dreptul sa aplice debitorului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. precum si daca. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal. sa confirme sau sa infirme.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor. actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale.

I. = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state). perioadă care trebuie să fie aceeaşi.J.F.  C. chirii.  Scutirea progresivă .presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate..rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC. spaţial = spaţiul naţional.presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă. deţine mai multe domicilii.  Naţionalitatea . ! 34 . îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D. ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern.dacă cetăţeanul este apatrid.  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă. MĂSURI ÎMPOTRIVA D.I.I. = convenţii între state cu privire la:  Salarii.A. atât pentru V obţinute de P..se impun la sursă.  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale. la teritoriul statului.J. unde a avut loc spectacolul.F.F.  P.  V din spectacole . CRITERIILE PENTRU EVITAREA D.). ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate.  Cetăţenia.rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu. pe baza Declaraţiilor contribuabilului.  C. în ţara de origine.  C. în cazul în care P.  V din: dividende.. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv.  V din dobânzi. îşi petrece cel mai mult timp.  Scutirea totală .sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie. . care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii).F.  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei. rezidenţa va fi domiciliul în care P. rezidenţei:  P. o Tantiene (I primite de membrii C.A.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C. rente. suveranitatea fiscală a fiecărui stat. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă.  Premii.I. atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord.  V din practica profesiunilor libere .sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă. competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate.I.  Creditarea totală . redevenţe .presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă.I.I. cât şi pentru cele obţinute de P. Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie. temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D. .  Creditarea obişnuită .

 Nu se realizează cu încălcarea legii. Cipru.  R.apare în cazul I indirecte. nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale. neoficială . ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum).  Forme: o Întocmirea de declaraţii false.F.  E. simplă . 1. cu serii diferite.  E. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real. o Falsificarea Bilanţului contabil. o Întocmirea de documente de plăţi fictive. REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ.  R.apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată.F. oficială .F. o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană). OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT. EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public.  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă . FORMELE R. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I. altul fictiv. la CĂILE DE REALIZARE A R. încât să permită interpretarea).  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute . când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii).F. Irlanda. FORME. 2.  Forme: 35 .F.  Se realizează cu încălcarea legii.F. dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco.F. o Alcătuirea registrelor contabile nereale. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. R. când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori.apare în cazul I directe.caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător. Lichtenstein).F. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii. dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie. PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală.F.F.F. asupra antreprenorului). aspru pedepsită de lege (E.F. este reglementată în România de Legea 241/2005). în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală. o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta.F.  E. concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune.F. în trepte .  R.I este repercutat de mai multe ori. Hawai.  Evaziunea fiscală. o Nedeclararea masei impozabile. FORMELE E.

indiferent dacă au avut loc/nu. micşorând astfel V impozabil. doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 . Scăderea din V impozabil a C de protocol. indiferent dacă au fost efectuate sau nu. statul pierde.v. reclamă şi publicitate.impunerea separată a acestora. economic. statul nu pierde.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d.F. Asocierile de familie . Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere.F. repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale.p. o ! Dacă în cazul E. în cazul R.

în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii. pe de altă parte. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate. b. o Rata fiscalităţii nete.  La nivelul agentului economic.  În practică.). Dimpotrivă.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale.I. frânarea creşterii economice.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. şi P. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P. pe de o parte. contribuţia pentru asigurările sociale. cererea de mărfuri şi servicii.  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. reducerea cererii de mărfuri şi servicii.B. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice.. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată. În sens larg. taxa asupra mijloacelor de transport etc. deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică. printre care: o Rata fiscalităţii consolidate. impozitul pe teren.B. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB. În sens restrâns. contribuţia pentru şomaj.I. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie. 37 . investiţiile. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici. stimulează creşterea economică.

2.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE.În România. 6.Impozitare combinată. cheltuieli. pentru fiecare tip de V în parte.  P. urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V.  După Război-1990 . 41 1.Art. Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut . cotă parte V.  În prezent. 3. combinată = impunerea este separată în timpul anului. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului.  1934-1939 . b) I. ISTORIC . modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V). V din premii şi jocuri de noroc. c) I. 5. V din activităţi independente.Impozitare progresivă pe tranşe. Contribuabili .  1923-1934 . V din investiţii. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii). 38 . nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România.  După 1990 .I proporţional pe salarii. pentru V obţinute în ţară şi străinătate. V din activităţi agricole.Legea 571/2003). familială = impunerea per total a V căminului fiscal.F. 7. b) I. impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 .Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal . În funcţie de subiectul impunerii a) I.Impozitare progresivă (progresivitate simplă). V din salarii. În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I. Modalităţile de impunere 1. individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V. V din pensii.Impozitarea separată (modelul sovietic). separată = impunerea se realizează distinct. 4.  1997 . V din alte surse. 2. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.  După 1 ianuarie 2005 .Impozitare supracotă. globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv . 39  P. 8. 9. Sferă cuprindere .F.Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale. rezidente.Art.

 Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din . ! P. ale P.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P. o Know-how .  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite . în condiţiile legii . în timp ce P. o Mărci de fabrică şi de comerţ . o Notar .Art. 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din .  Veniturile din profesii libere . a) Evaluarea în sistem real .Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent.I. o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) . justificate prin documente . o Contabil autorizat .  Să respecte regulile privind amortizarea.CDF VNI = VB .Art. 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor . pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB . o Expert contabil . sunt P.CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate.Art. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire .  Pe bază de norme de V.Art. 39 . ci al simplei înregistrări) . o Avocat . 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V.F. 46-(4) o Brevete de invenţie . ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi. 46-(3): o Profesii medicale . o Venituri din practicarea unei meserii. o Consultant de plasament în valori mobiliare . o Drepturi de autor . V. dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse . o Consultant fiscal . o Arhitect . 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări. o Drepturi conexe dreptului de autor . o Alte profesii reglementate.F.F. care obţin primele 2 categorii de V.Art. autorizate. o Auditor financiar .F. o Mostre .A.F.A pot fi evaluate:  În sistem real. care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1. o Desene şi modele . o Procedee tehnice .

ale P.Sunt considerate V din salarii. VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS . de către Ministerul Finanţelor Publice. penalităţi de întârziere .  2 persoane în întreţinere = 450 lei . respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.  Sumele/valoarea bunurilor confiscate.  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate . pe baza unei declaraţii anticipate.  1 persoană în întreţinere = 350 lei . care realizeză BR lunar din salarii de până la 1. Termen de plată . 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale . în baza unui Contract individual de muncă. confiscări. 55-(1).F. iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art. 57(2a): VNI = VB .F.000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei .  Prima de asigurare voluntară de sănătate.Art.Art.5% .  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat . în altă localitate/ţară/străinătate.  Rate aferente creditelor angajate . până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2.Presupune elaborarea normelor de V. toate V în bani şi/sau în natură.  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative. → I plată la sfârşit de an = I final datorat . Baza de impozitare . în limita a echivalentului de 250€/persoană anual . CASS .  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici. prime sau indemnizaţii obţinute de o P.  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie . 49(2).F.I. care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”.(2) . mecenat.  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile.Art.  C cu prime de asigurare . în limita a de 2.(3) . dobânzi.  Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul.Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire . ce desfăşoară o activitate.Art. 40 .  Donaţii de orice fel .DP VNI = Venit net impozabil. C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul . inclusiv: sporuri. 50(1).Art. 48(5):  C de sponsorizare. V. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme.5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P. CNF .V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei .  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual .  Amenzi.10.N. în limita a echivalentului de 400€/persoană anual . b) Evaluarea pe bază de norme de V . CFS .5.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice .0.5% .(2).  C privind tichetele de masă acordate de angajatori .  3 persoane în întreţinere = 550 lei .DF .

în bani şi/sau natură.Art.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata . 01 .  Să nu aibă V de peste 250 lei . pe baza unei declaraţii anticipate. uzufructar/alt deţinător legal. 41 .  Obligaţia calculării.  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V. 58 .Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula.Art. Câştiguri din transferul titlurilor de valoare . DF este degresivă :  Pentru P. care realizeză BR lunar din salarii între 1. Cotă de impunere şi termen de plată 1. odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. Baza de impozitare . 59(1). Termen de plată . Veniturile din dividende . 2. 16%) Definire .Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende . care realizeză BR lunar din salarii de peste 3. 61 .Art.  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare . iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! .(2). DF = 0 lei.Art.F.  Pentru P. C = Câştiguri înregistrate în cursul anului . 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală . Câştig net = VB . întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează.I reprezintă plată anticipată. de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat.CD (25% din VB) Termen de plată . 65-(1) .  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal).  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ.Art.  Venituri impozabile din dobânzi . Baza de impozitare . obţinute de către proprietar.Art. altele decât V din activităţi independente. IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire .000.3.F. reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor.VNI . → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an. 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării. P = Pierderi înregistrate în cursul anului .V cedarea folosinţei bunurilor sunt V.P CNA = Câştig net anual . 66-(5): CNA = C . 62(2): VNI = VB .Art.000 lei.Art. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”. IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%.V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V. 3. V sub formă de dobânzi .Art.000 lei inclusiv.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale. provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile.  Venituri din lichidarea unei persoane juridice. 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .

 Obligaţia calculării.Art.  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor. b) În cazul în care V se determină în sistem real . de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V. reţinerii şi virării I revine PJ . se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP. b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă . unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) .000 lei.000 lei) VI = Venit impozabil .Art. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat. precum şi orice alte operaţiuni similare .I final. care va emite o decizie de impunere anuală. 69: VI = VP .Art.  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. 72(1) . VP = Venituri din pensii .Art.Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii.I reprezintă plată anticipată. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire . 68 .Art. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata. urmând a fi regularizate de organul fiscal competent.Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor. reţinerii şi virării I revine intermediarilor.  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare.SN (1.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent.Art. legumelor şi zarzavaturilor.Art. în stare naturală.  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat. SN = Sumă neimpozabilă. către unităţi specializate pentru colectare. Normele de V se stabilesc.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4.Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea . 5. plantelor decorative şi ciupercilor. pe bază de contract. actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire . Venituri din lichidarea unei persoane juridice . Baza de impozitare . 73(1). 70(3) . Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) . precum şi altele asemenea . ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial.Art.Termenul de virare I (se reţin la sursă . Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V . 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) . până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal . 42 . astfel : Art.Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1.Art. Termen de plată . 71 .  Obligaţia calculării. pentru utilizare ca atare.

Art. Baza de impozitare .Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu .000 lei .000 lei inclusiv .Art.Art. b) Veniturile din jocuri de noroc . Cota de impozitare a) Art .000 lei inclusiv. tehnicienilor şi altor specialişti. primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. 771(6) . potrivit legii. în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă). VN = Venit neimpozabil. dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv.Art. Baza de impozitare . precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii.771(1b) . Termenul de plată . b) Art .Art.Art. VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc .000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%. 77(6) . 771(1) .771(1a) . antrenorilor. prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora.  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc.  6. 77(1). cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200.000 lei.000 lei.  4. 76: VNI = VPJN . pentru valori de peste 200.Art.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind .Art. pentru valori de peste 200. 771(4) . 43 .000 lei inclusiv .000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10.000 lei inclusiv.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.Art. precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii. precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii. dobândite la o dată mai mare de 3 ani.000 lei inclusiv. 75(2). definite conform normelor metodologice . inclusiv cele de tip jack-pot. Termen de plată . 20%.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora.VN VNI = Venit net impozabil.Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200. IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire .Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat. altele decât veniturile impozabile din activităţi independente. 84 .  Câştiguri primite de la societăţile de asigurări. Baza impozabilă .Art. sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri.Art. potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale . 79(3) .  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire .  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile.Art. Termenul de plată . 78(1) . ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare . foşti salariaţi.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . încheiate potrivit Codului Civil. servicii şi alte drepturi.Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă . 44 .  Venituri primite de persoanele fizice pensionari.Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate.

15(2. discotecilor.  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română.  C cu amortizarea. 13  PJ rezidente .Art. 19(1): PI = RNC + CNF .  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate.  C cu amenzi.Art. cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% .Art. 22(1a).5 ori plafonul acordat instituţiilor publice . Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% .Art. 15(1). 45 .Art.  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale .Art. penalităţi.Art. Scutiri       Trezoreria statului. Bază de impozitare . cluburile de noapte. 21(3).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili .Art.  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2. 21(3). 21(3). 21(3). Organizaţiile non-profit.DF PI = Profit anual impozabil.Art. RNC = Rezultat net contabil = V .  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală .  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat. 18(1). în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3.C = Sold final creditor cont 121 CNF .  PF rezidente asociate cu PJ române.Art.  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri.Art.Art. 15(1).  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ . sindicale.000€. Fondurile de garantare a depozitelor bancare .Art. Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor . 15(1).  C cu amortismentul peste limita legală . 21(3). pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică.Art.Art. instituţiile publice . 22(1b). DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks . BNR.  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. altele decât cele imputabile/asigurate. 16(1).Art. patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15.  C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% .Art. Fundaţiile şi cultele religioase .Art. în limita unei sume echivalente cu 400€ . 15(1).  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică.21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat.Art. Fondul de compensare a investitorilor .Art. dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat . b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile. 15(1). 21(3). 21(3). dar nu mai mult de 10% din restul V . b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte.3).

 2.  V din provizioane.M. 103 începând cu anul fiscal următor . 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar. 106(1). 108 (1) . Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V. Baza impozabilă . 104(1). la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V.Art. d) Ks al PJ este deţinut de persoane.(3) . autorităţile locale şi instituţiile publice.Art.5% în 2008. Procedura de declarare a opţiunii . 107:  2% în 2007.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii . se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă.M.  PJ române care .M.  3% în 2009. se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune.M.V. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. 105 . din care se scad:  V. română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V. altele decât statul. Aria de cuprindere . c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.M.M..  V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale.Art.  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc. dacă condiţiile prevăzute la Art.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat. în proporţie de 50% din VT. al pieţei de K. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art. 46 . Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic . pariurilor sportive.Art.Art. I pe V.M.M.(2). 2. 108(2) . 103 .M. Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1.V.Astfel.O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii.:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V.Baza impozabilă a I. până la data de 31 ianuarie inclusiv. pot plăti I.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului.  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor. următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I.Art. asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică.Art.  V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat.V. 109(1) .  P. este opţional . altele decât cele din consultanţă şi management.  V realizate din despăgubiri. dacă îndeplinesc condiţiile Art.  V din exploatare. iar condiţia prevăzută la Art.000€. cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii.V. începând cu anul fiscal următor.Art.Art. din variaţia stocurilor. cazinourilor.J. valoarea de achiziţie a acestora.  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi. care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării. Deduceri fiscale .M. pentru pagubele produse la activele corporale proprii.PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal. 104(4).I. este . reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V. o constituie V din orice sursă..Art. prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj. începând cu primul an fiscal. Cota de impozitare pe V. de la societăţi de asigurare.

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I. Declaraţia de I/V. se efectuează trimestrial.PJ plătitoare de I/V.Art. până la termenul de plată al I. Prevederi fiscale referitoare la amortizare . sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare.  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune. 47 . 112 .Art.M. 110  Calculul şi plata I/V.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale .M.

datorează anual I/clădire. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. locatarilor. b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri .  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. 249(5). 251(1).  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România.  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.Art.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. 249(3). termo-electrice şi nuclearo-electrice. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice. 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. 255(1). cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art.Art.Art. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni.  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale.  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular. până la 31 martie a anului respectiv.25% 1. Calculul I 1. 249(1).Art. instalaţii. Plata I . se acordă o bonificaţie de până la 10%. materiale.(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual. iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul.Art.(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. se stabileşte taxa pe clădire. inclusiv.Art. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. Scutiri . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.(2).50%. Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri . 250 . către Bugetul local .  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0. închiriate. în 2 rate egale.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. echipamente şi altele asemenea. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . produse. MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. Pentru PJ . obiecte. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Aplicarea cotei de impozitare de 0. 2.  Clădirile unităţilor sanitare publice.Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii.  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului. 48 . date în administrare sau folosinţă.1% la valoarea impozabilă a clădirii . animale. indiferent de materialele din care sunt construite . TERENURI. 253(1).(2).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI.

date în administrare sau folosinţă. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România.  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular.  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România. către Bugetul local .  Orice teren al unei unităţi sanitare publice. 258(1) . 49 . IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. în 2 rate egale. Plata I . cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice.Art.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren. 261(1). se stabileşte taxa pe teren. se acordă o bonificaţie de până la 10%.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. în momentul încetării contractului de leasing financiar. datorează anual I/mijloc de transport. 256(1). Insula Mare a Brăilei. categoria de folosinţă a terenului.  Navele fluviale de pasageri. rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. I este datorat de locator . conform încadrării făcute de Consiliul local.Art. Calculul I .(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. până la 31 martie a anului respectiv.  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice.Art.Art. 262 .I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.Art. datorează anual I/ teren. până la 31 martie a anului respectiv.  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar. Calculul I . către Bugetul local .Art.(2).  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.Art.Art. Scutiri . pe întreaga durată a acestuia. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . 260(1). 257 . 261(3). aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor). locatarilor. 256(3).(2). 265(1).  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. drumuri naţionale. în 2 rate egale. închiriate. se acordă o bonificaţie de până la 10%. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării.  Terenurile ocupate de autostrăzi. Insula Balta Ialomiţei. Scutiri . I se datorează de locatar.Art. Plata I .Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.Art. 263(1) .I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme.(4). drumuri europene.

datorat la bugetul statului.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat.  Intermedierea efectuată de comisionari. contribuţoo. 128(4):  Plata în rate. care nu mai pot fi valorificate. pe care o colectează de la clienţi. 50 .  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari. prestează servicii sau execută lucrări. globală . dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA. amortisment) şi impozitarea acestora. OPERAŢIUNI IMPOZABILE.  Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor. la preţul de facturare.  Lipsa de gestiune.  M. licenţelor.v. LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată .Art. Achiziţie intracomunitară de bunuri.p. CALCUL. Operaţiuni impozabile . Import de bunuri. 129(3):  Închirieri de bunuri. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC.presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană. 1.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision.  Perisabilităţi în limite legale.  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată .Art.  Executarea silită. 2.presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal.  Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate.Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1. VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M. cu excepţia contractelor de leasing. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale. 5. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii. 2. 3. 4. know-how-urilor.Art.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii. analitică . Prestare de servicii. brevetelor. Schimb de bunuri sau servicii. care d.Art.  Suportatorii sunt consumatorii finali.  Stocuri degradate calitativ. Livrare de bunuri. Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată . PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată .  Casarea mijloacelor fixe.  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA.

Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată . în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate.  Serviciile publice poştale. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor. cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. 51 . în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.Art. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. 141(1) . f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile. în contul furnizorului/cumpărătorului.  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate. Scutiri .Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor.  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor.Obţinerea dreptului de a dispune. c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia. 137(2): a) Impozitele şi taxele.  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII . e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile. Este constituită din .Art.  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari.  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică.Art. ca şi proprietar.  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale. b) Cheltuieli accesorii: comisioane. Cuprinde . de la cumpărător/beneficiar.  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul. 130 . sponsorizare sau mecenat. 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol. b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă. Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată . bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată .Art. bunurile date gratuit. cu excepţia TVA.  Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate.Art.  Activitatea de învăţământ. îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. 3. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile.Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii. că tre un stat membru al UE.  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă. desfăşurate de unităţi autorizate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată . 1301(1) . este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii. precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia.Art. 4. 2. Baza de impozitare 1.Art.Art.

case memoriale. 137(3): a) Rabaturile. 1521.Art. 1522. 1562 (1) . pentru aurul de investiţii . pentru plăţi cu întârziere.Art. 1523. Nu cuprinde . 152. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari.  R.Art.000€ în anul calendaristic precedent). muzee. cărţi. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri. Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1. cinematografe. pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. inclusiv a terenului pe care sunt construite. Regimuri speciale  R.  R. monumente istorice. destinate utilizării drept case de copii. 2. târguri. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării. zire şi reviste. trebuie să depună la organele fiscale competente.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA. un decont de taxă. fără fac turare. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă. risturnurile.  Livrarea de clădiri. pentru agenţiile de turism .S. către primării. inclusiv a terenului pe care sunt construite.000€/an) . 157 . obiecte de colecţie şi antichităţi . 52 . Declararea (Decontul de taxă) .  R. pentru bunurile second-hand.Art. inclusiv a terenului pe care sunt construite. centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. Atunci când TVA deductibilă > TVA plată.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3.000 lei.  Livrarea de manuale şcolare. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor. inclusiv a terenului pe care sunt construite. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile . inclusiv a terenului pe care sunt construite.  Livrarea de produse ortopedice.  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă . sconturile şi alte reduceri de preţ.  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. remizele.S. 1524. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele. de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor. Livrarea de clădiri. grădini zoologice şi botanice. expoziţii şi evenimente culturale. pentru persoanele impozabile nestabilite.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară. Plata taxei la buget .  R.S. opere de artă. care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380. pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100.Art. b) Sume reprezentând daune-interes.Art. achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie.Art. prin schimb.  Livrarea de clădiri.Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA.Art.S. monumente de arhitectură şi arheologie.S.

ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare).accize specifice:  345€/1 tonă benzină. MODALITĂŢI DE CALCUL.  Tutun prelucrat. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto.000 bucăţi ţigarete. care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere.  9.98€/1.  Vin. b) Produse considerate de lux:  Blănuri. produse intermediare.  Energie nucleară. altele decât bere şi vin. care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1. 199(1) . băuturi fermentate.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 . alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii. vin. cu excepţia Forţelor Armate Române.  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO.  Produse energetice.  Produse intermediare. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE. TIPURI DE COTE. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural).Art.  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale. Tipuri de cote 1. Scutiri la plata accizelor .Art. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile .  400€/1 tonă benzină fără plumb. COTE FIXE .  Cristale. 162 . atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice.Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum. d) Altele:  Alcool etilic.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE. 2.Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor.  Băuturi fermentate. COTE PROCENTUALE . Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere.  Arme de vânătoare.

Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19. deţinute. BĂUTURI FERMANTATE.G. Pentru VINURI SPUMOASE. Pentru BERE 2. Pentru ALCOOL ETILIC 4. 193(1) .Art. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat.  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize.92€/1.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL . 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize. unde produsele accizabile sunt: produse. 194(1).F. Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1.Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă. 54 . judeţene pentru cazanele cu ţuică. Plata . până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia .Art. 194(4).Art. transformate. PRODUSE INTERMEDIARE 3.P. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful