Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile.  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar.  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica).  Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar). STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central. corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date.  Investitii guvernamentale. 8 . fiind aprobat de Parlament.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii.  Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil.  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România.  Subventii (ajutoare) guvernamentale. de regula un an. atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli).  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea. Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu. cu titlu gratuit (bunuri publice). Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale. De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege.  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice.  Transferuri.  Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale. aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial). aprobarea.  Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului.

Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential. contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat.Este egal cu 1. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) . dupa aparitia unei perturbatii în acest sens. realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala. pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care. MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului.  Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential). Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF .  Variatia cheltuielilor bugetare. în cadrul mecanismului bugetar. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers. MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) . ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale.Multiplicatorul investitiei autonome. 9 .

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa.p. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. în funcţie de realţia cu masa impozabilă. silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului.P. unitate de greutate. pot fi: o C. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. pe când în cazul I indirecte. biserică nobilime. unitate de suprafaţă.P. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat. În PRECAPITALISM. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă.  Social . CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. de la contribuabil la stat. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită. bunurile consumate. salariul. ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive. nerambursabile şi fără contraprestaţie. alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe.  În: natură.prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică.v. În CAPITALISM. venitul. D.  Pârghie financiară . acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I. muncă şi uneori sub formă bănească. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 .prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice.

pentru I/salar = o lună).I sunt încasate de Guvern. 4. care se reînnoiesc lunar. b) I indirecte . După modul de aşezare a) I individuale . 3.la care statul apelează numai în anumite situaţii. fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane. profesii libere.în cazul statelor federaţii. reale  I funciar. se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA).se aplică asupra patrimoniului unei P. c) I pe cheltuială .  I pe activitatea indistrială..sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii.F.  Taxe vamale.instituite cu singurul scop de a aduce V statului. Clasificarea I 1. 6. După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe .se aplică asupra resurselor P. personale  I pe avere (activ net).000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200. b) I de ordine .  Termenul I (I trebuie plătit până la data de. a) b) c) După organul care administrează I I federale .D. 5. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente . judeţe).D.) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor..sarcina apasă asupra plătitorului:  I. b) I pe avere .sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator). 11 .I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V.F/P. municipii. După scopul I a) I financiare . I guvernamentale . b) I incidentale ..se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului.  Penalităţilor. I locale ./P.J.folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale.000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an. comercială.J.  Monopoluri fiscale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200.  I pe K mobiliar. După materia impozabilă a) I pe venit .  I. b) I globale .  Taxe de timbru şi înregistrare.se menţin în practică.  I pe venit.  I pe clădiri. 2.se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală.

sub forma I pe circulaţia mărfii.  Monopoluri fiscale.  V persoanelor juridice. locuinţei. b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice.  Taxe de cosumaţie . iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu).  Se diminuează V nominal. 2. pentru a şi asigura fondurile necesare redresării.  I pe avere:  I imobiliar. generale. XIX în SUA (Războiul de Secesiune).  Afectează condumul → I pe cheltuială.  Taxe vamale. fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. distingem mai multe forme:  I. pământului. În funcţie de modul de aşezare. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar.  I pe capital. fabricii.  În România.  I pe clădiri. asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat. magazinelor.  I pe transferul averii. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor. s-au introdus în 1918 (după Titulescu). prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil.  Au apărut în sec.accize. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative.I. 12 . se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor.  I pe activităţi economice.  Diminuează venitul real. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul. capitalului bănesc.  I pe capitalul mobiliar. clădirii.

 Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere. care promovează câştigurile nete . P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil.  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime. Utilizate astfel.. această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală . cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1. alcool). atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare.  M comodităţii. stimula consumul/producţia. c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni). să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului. P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal. omul şi nu statul este valoarea esenţială. numărul membrilor familiei). I pot promova politici sociale sau economice.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe.  Cel mai elastic I este considerat I pe consum.  Statul trebuie să facă cât mai puţine C. a de consuma). precum şi alte facilităţi fiscale. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat. mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor. la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală). atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari.  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun. pentru a fi productiv. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive. ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere.  S încasărilor fiscale .F. politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa. 2. pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă). cu cât rezistă mai mult în timp.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith . b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli.  M economiei şi randamentul I. un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R. a.„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie.  M de certitudine.  I este socotit E.  Progresivitatea în materie de impozit.  Cel mai productiv I este considerat I pe consum.  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I).î.mai mult I de la cei care realizează V crescute. a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată.I este o lege fiscală care este cu atât mai bună. 3. 13 . Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale.

c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi). b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului. I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. administrarea afacerilor. care să nu dea naştere niciunui arbitrariu. f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă. asumarea riscurilor). legea fiscală trebuie să fie echivocă. cât şi P. d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi. faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P. fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii.. să nu lase loc interpretărilor.J. care jenează personalitatea umană). astfel.  14 .F.

procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului . 3. LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I. b) M directă .control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil. ETAPELE IMPUNERII  Asieta.persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul.  Lichidarea. statul stabileşte un anumit I.  Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile. Metode: a) M indirecte . ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă. în cazul I/salar angajaţilor săi). c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili.procedee  M indiciară = pe baza indicilor.  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat.  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit). determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I. Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil. 2.  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane . evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii). fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri.  Perceperea 1. PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. prevazute de lege. consiliilor judetene si ale Primariei generale. in general. raspunde de realizarea bugetului de stat. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.27/1994. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. in acest sens. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. republicata.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. pentru stabilirea. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. prevazute de Legea nr. executia bugetului de stat. 16 . prin legea bugetara anuala. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale. din care sa rezulte obligatiile de plata. administratiilor financiare. In acelasi timp. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. Astfel. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. dupa adoptarea bugetului de stat. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. dupa adoptarea lui de catre Parlament. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. in acest fel. De altfel. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. Potrivit legii. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. adica aplicarea legilor. in vederea echilibrarii acestora. constatarea. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor. a municipiului Bucuresti. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Legea nr. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse. Ca o atributie specifica si recenta.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. In exercitarea atributiilor sale fiscale. administratia publica are atributii pentru executarea. asigurand. Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale. Legea nr. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. ca autoritati administrative autonome. prin incasarea veniturilor publice. asigura administrarea finantelor comunelor. Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. In acelasi timp. sumele incasate si debitele ramase de incasat. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE. In acest scop. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. inclusiv a majorarilor de intarziere. bugetelor speciale si bugetelor locale. controlul. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire. dupa caz. in organizarea stabilirii si incasarii publice. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen.

au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. cum sunt administratiile financiare. Acestea raspund de stabilirea impunerii. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. taxelor si a celorlalte venituri publice. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. consiliile judetene si locale. unitatilor administrativ-teritoriale. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. De asemenea. bugetului asigurarilor sociale. In cadrul functiei jurisdictionale. Prin verificarile efectuate. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. controlul si urmarirea incasarii impozitelor. administratiilor financiare. scutiri si reduceri de impozite si taxe. Astfel. 17 . Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. inclusiv institutiile publice din subordine. In acest scop. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. Astfel. cat si in timpul efectuarii acesteia. din care sa rezulte obligatia de plata. pe plan local. ministerele. formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti). taxelor si a altor obligatii bugetare. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. bugetelor fondurilor speciale. asigurarea finantarii. constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. In acelasi timp.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. taxele. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. In cadrul acestei functiuni. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. impozitele. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. ci numai de mijloc de proba. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. la termenele stabilite. urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. celelalte organe centrale. sumele incasate si debitele ramase de incasat. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. are largi si importante competente fiscale. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Atributii importante in ce priveste stabilirea. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. in conditiile legii. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale.

 Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala. contabili autorizati. arhitecti. profesori. pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania. b) si c). potrivit legii. subingineri.93/2000. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. avocati. autorizate. cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala. social.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. Astfel. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. in functie de natura venitului obtinut. potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii. dupa caz.  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. obtinute din productia proprie.  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica. din 18 .a).  De asemenea. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati. de mandat. care modifica Ordonanta Guvernului nr. cultural. dactilografe si alte asemenea profesii). precum si cele care.  Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ. Subiectii obligaţiei . asistenti medicali. a declaratiei speciale sau a declaratiei globale.  Astfel.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare. asociatii sau organizatii de orice fel care. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala. sindical. experti contabili.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor. civic. medici.  Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite. codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne. tehnicieni. Ordonanta Guvernului nr. in vederea inregistrarii.  Alte persoane decat cele prevazute la lit.82/1998. In ce priveste persoanele fizice. obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert. imputerniciti potrivit legii. In ce priveste contribuabilii persoane juridice. politic.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. pe teritoriul Romaniei. filantropic ori religios. asociatiile familiale si asociatiile civile.  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. in baza actului de constituire. ingineri.

In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana. certificata de Oficiul registrului comertului. cu aceleasi cod fiscal. De asemenea. platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. platitoare de TVA. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”. inclusiv inregistrarea fiscala. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. dupa caz. ramasa definitiva.  Dovada detinerii sediului. respectiv reprezentante. insotita de certificatul de inregistrare fiscala. in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. potrivit legii. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. respectiv act de proprietate. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. contract de inchiriere etc. Inregistrarea. Pentru persoanele fizice. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica. certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. agentii sau alte asemenea sedii. cu sediul sau domiciliul in Romania. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii.  Pentru comercianti. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania. cum sunt. 19 . in termen de 15 zile. se va depune o singura declaratie de mentiuni.

In aceasta grupa se include.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. taxei pe valoarea adaugata.500. A). Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent . certificatul de inregistrare fiscala. spre exemplu. b.82/1998. Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. accize.000 lei. in vederea anularii.000 lei. organele fiscale si alte institutii publice. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. dupa caz. a impozitului pe profit. in raport de evolutia ratei inflatiei. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi. b) si d) cu amenda de la 1. impozitul pe teren. d.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni. Este cazul. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. cu amenda de la 1.  Cele de la lit.000. persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. carora le revin potrivit legii. Ordonanta Guvernului nr. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala. oferte. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. c).000 lei la 1. romane sau straine. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. scrisori. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.500. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false. Ordonanta Guvernului nr.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala.000.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. taxa asupra mijloacelor de transport.000 lei la 2. spre exemplu impozitul pe venit. daca se constata indeplinirea conditiilor legale. prevede urmatoarele contravenţii: a. persoane juridice sau fizice. in sensul ca bancile. spre exemplu. Declaraţia de impunere In prezent. Textul se refera la unele impozite pe venit. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. neconforme cu realitatea. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. Astfel. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. retine si varsa impozite si taxe. c.11/2001. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. potrivit legii. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. comenzi sau orice alte documente. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului. impozitul pe cladiri. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive.

precum si ori de cate ori este necesar. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. In acest sens Ordonanta Guvernului nr.  Baza de impozitare. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. retine si vira impozite si taxe. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul.  Cu 500. spre exemplu.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. Astfel. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. domiciliul sau sediul.11/2001). precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. dupa caz. codul numeric personal sau codul fiscal.  Modificari intervenite in baza de impozitare. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare.  Incetarea activitatii. sau unde este luat in evidenta fiscala. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. republicata. daca este cazul. conform legii. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. de catre cei care. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Astfel. conform prevederilor legale. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice.68/1997.  Semnaturile autorizate si stampila. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.8 al Ordonantei Guvernului nr. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. lichidare sau transformare. 68/1997. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii.  Reorganizare prin divizare. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. inscriind clar. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. precum si termenul de depunere al acestuia. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. dupa caz. numele si prenumele sau denumirea. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. cum sunt. dupa caz. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. dupa caz. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe.  Incetarea obligatiei de a calcula. republicata. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. dupa caz. dupa caz. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. reprezentand TVA si accize.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. deci la organul fiscal competent. dupa caz. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. 21 .

000. taxe. republicata). taxa pe valoarea adaugata. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice. actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 . pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. ca fiind creantele constand in impozite. prevazandu-se ca este “actul prin care. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”.Elementele impozitului şi Subiectul 6 . constituie titluri de creante fiscale. persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele.  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele. accizele. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. intr-o anumita suma.  Reprezinta un titlu executoriu. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat. pentru efectuarea corecturilor (art. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. In functie de specificul intocmirii lor. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie.000 lei. impozitul pe venit. In acest sens. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice.  De asemenea. Ca atare. cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. bugetele locale. taxele si veniturile publice contestate de contribuabili. In acelasi timp. contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice. in termenul stabilit de acesta.  Neprezentarea la organul fiscal. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. in sensul de a inscrie clar.8 din Ordonanta Guvernului nr.68/1997. cum este cazul la impozitul pe profit.  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. potrivit legii. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. potrivit legii. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat).  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. impozitul pe profit.000 lei si 1.  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. contributii. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. taxele si alte plati datorate bugetului public. hotararile instantelor judecatoresti de drept comun. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite. investite cu solutionarea unor cai de atac. titlurile de creanta fiscala. Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare.

notariatele publice.. De asemenea. calculate. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. pentru anumite venituri publice. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti. incasarea. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca. deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru. stabilesc taxele de timbru. Jurisdicţia fiscal .Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). taxelor. urmarirea impozitelor. concomitent cu stabilirea unor plati. care constata diferente in minus. b. organele vamale etc. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. 23 . alte impozite pe venit etc. prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea.. drepturile banesti de ajutor etc.

Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. dupa caz. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. accize. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. taxa asupra mijloacelor de transport. Textul se refera la unele impozite pe venit. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. a impozitului pe profit. taxei pe valoarea adaugata. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. numele si prenumele sau denumirea. romane sau straine. precum si termenul de depunere al acestuia.  Baza de impozitare. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. In aceasta grupa se include. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.  Modificari intervenite in baza de impozitare. cum sunt. spre exemplu. dupa caz. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. 24 . potrivit legii.11/2001.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. spre exemplu. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. sau unde este luat in evidenta fiscala. Ordonanta Guvernului nr. carora le revin potrivit legii. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. impozitul pe cladiri. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. retine si varsa impozite si taxe. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei.  Reorganizare prin divizare.  Incetarea obligatiei de a calcula. dupa caz. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. retine si vira impozite si taxe.  Semnaturile autorizate si stampila. spre exemplu.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe.  Incetarea activitatii. daca este cazul. precum si ori de cate ori este necesar. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. spre exemplu impozitul pe venit. persoane juridice sau fizice. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. impozitul pe teren. Este cazul. dupa caz. codul numeric personal sau codul fiscal. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. dupa caz. deci la organul fiscal competent.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent. domiciliul sau sediul. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. conform legii. lichidare sau transformare. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. conform prevederilor legale. Astfel.

Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. dupa caz. republicata. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. inscriind clar. dupa caz.000. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. pentru efectuarea corecturilor (art. de catre cei care. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. republicata). Astfel.68/1997. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. 68/1997.000 lei si 1.11/2001).8 din Ordonanta Guvernului nr. Constituie CONTRAVENŢII. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. dupa caz. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.8 al Ordonantei Guvernului nr. in sensul de a inscrie clar.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.000 lei.  Cu 500. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. 25 . daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. republicata. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata.68/1997. reprezentand TVA si accize. in termenul stabilit de acesta.  Neprezentarea la organul fiscal.

 Urmarirea bunurilor nemiscatoare. cu ajutorul constrangerii de stat. in toate fazele ei.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator.  Urmarirea fructelor prinse de radacini. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale. intemeindu-se.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza. pe principiul legalitatii. Desi de regula. comercializare si ridicare). Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului. evacuarea dintr-o locuinta et. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. tinîndu-se cont de prevederile. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare. Executarea silita poate fi: a.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea. 26 . Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului. Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice. Directa sau în natură. o importanta garantie a infaptuirii justitiei. conform legislatiei. Indirecta sau prin echivalent. demolarea unei constructii. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului. in tara noastra. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei. b. executarea silite poate avea mai multe forme.

totala sau partiala. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila. executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. în ziua primirii. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod. o efectueaza organul fiscal.  Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita. dupa caz. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale. în modul stabilit de prezentul cod.  Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator. între orele 6. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste. a mijloacelor. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale. 27 .00. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. în modul prevazut de prezentul cod.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. în limita acestor mijloace. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. complet sau partial. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute. ordinul incaso.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. facînd pe ea mentiunea despre lipsa.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti. total sau partial. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor.00 si 22. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal. obligatia fiscala. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut. dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge.

Actele se întocmesc în doua exemplare. functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. a persoanei lui cu functie de raspundere. în încaperea izolata a casei. iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare.  În cazul în care.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii. precum si reteaua lui comerciala. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile. organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. În astfel de cazuri. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste. precum si sechestrarea lor. precum si în reteaua lui comerciala. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). 28 . functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul.  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila. inclusiv în valuta straina. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii. Pîna la sosirea acestora din urma. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). organul fiscal va intenta o actiune în justitie. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei.  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile. indiferent de locul aflarii lor. aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime. daca legislatia nu prevede altfel. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. În calitate de reprezentant al contribuabilului. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul.

dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. conform legislatiei de procedura civila. functionarul fiscal întocmeste. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. În cel de al doilea caz. se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. în scris sau oral. o Bunurile personale ale persoanei fizice care. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. La valorile mobiliare se indica numarul. o Alte bunuri care. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia). în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. pietrele pretioase si perlele. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. conform unei liste aprobate de Guvern. precum si reziduurile din astfel de materiale. în doua exemplare. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. emitentul. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). argint. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. nu sînt urmaribile. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. conform legislatiei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. bunurile sechestrate se vor comercializa. Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. în doua exemplare. Bijuteriile si alte obiecte de aur. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea.           29 . contribuabilului (reprezentantului acestuia). o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. La decizia functionarului fiscal. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. conform legislatiei. În cazul cînd persoanele care. o Informatii despre bunurile gajate. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia). sînt neurmaribile. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). platina si de metale din grupa platinei. semnele individuale si valoarea bunurilor. contribuabilul nu va plati restantele. cantitatea. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. dupa caz. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. lista bunurilor sechestrate. Actul de sechestru contine somatia ca daca. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. În cazul sechestrarii bunurilor. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. care este obligat sa le primeasca. Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. se întocmeste. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. specialisti în domeniu.

a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. în cadrul unor controale. dupa caz. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal.  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri. o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. de pastrare etc.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). se va întocmi o lista a acelor bunuri. Dupa identificarea bunurilor. se va întocmi un act de sechestru. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. o Stingerii. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior. totale sau partiale. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti. totale sau partiale. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. solicitate pe piata. Din acest moment. în vederea urgentarii platii restantelor. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului. acestea nu se restituie. a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. Bunurile sînt examinate. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc.  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale. nu se va mai face. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui). de arenda. o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". Concomitent. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. sechestrarea valorilor mobiliare. Acestia vor consemna în registrul respectiv. fara acordul organului fiscal. conform legislatiei. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. În cazul absentei acestora. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. de închiriere. suportate sau eventuale.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. imediat dupa primirea copiei. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. 30 . Dupa semnarea actului de sechestru. la locul aflarii lor. functionarul fiscal întocmeste un act de carenta.  Daca. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. sînt sechestrabile. RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii.

Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. substituirea. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. a imobilului. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. va anunta o licitatie repetata. 31             . comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. organul fiscal. Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. deteriorarea. încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. tainuirea. comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. de beneficiar – bugetul respectiv. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. organul fiscal. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. înstrainarea. Pentru contribuabil. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. fara plata acontului. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. se efectueaza în conformitate cu legislatia. Modul de ridicare. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. cladiri. Expertiza. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. Excedentul se ramburseaza contribuabilului. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. evaluare. va anunta o licitatie cu reducere. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. constructii. a valorilor mobiliare. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. cu referinta la prezentul cod. care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. instalatii si alte obiective. în modul stabilit de prezentul cod. iar la destinatia platii se indica. conform actului de sechestru. plata restantelor la bugetele respective. În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. predare.

substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. contra semnatura.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. dupa ridicarea bunurilor. În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. semnata de el (de reprezentantul sau).  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. În astfel de situatii. Al treilea exemplar se remite.  Pentru urmarirea datoriei debitoare. iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor. contribuabilul (reprezentantul acestuia). a persoanei lui cu functie de raspundere. În cazul în care dreptul de a 32 .  Daca se constata lipsa. În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor. contribuabilului (reprezentantului acestuia). Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. sau a altor informatii de care dispune organul fiscal.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare. rezultatele licitatiei sînt. organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). La cererea organului fiscal. al doilea exemplar – cumparatorului. datele din lista sînt confirmate documentar. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor. bunurile ridicate. în cazurile prevazute de legislatie. bunurile sechestrate nu se vor ridica. Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare. contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor.  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare.  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. cumparatorul înregistreaza la organele de resort. prezentate de contribuabil. Daca. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate. persoanei lui cu functie de raspundere. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  În baza datelor furnizate de contribuabil. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare.  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi. ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare. de persoana sa cu functie de raspundere. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile. în 3 exemplare.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate. cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate.  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor.

Persoana care a primit somatia este obligata ca. 33 . la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. sa confirme sau sa infirme.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie. Daca datoria este infirmata. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal. în modul stabilit de Guvern. precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale. actul de sechestru. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale. actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta. alte documente referitoare la caz.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. în termen de 10 zile lucratoare. la data primirii ei. în modul corespunzator. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. aceasta are dreptul sa aplice debitorului. contractul de vînzare-cumparare. ordinele incaso. tinute manual sau computerizat. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita. organul fiscal remite debitorului somatia ca.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. precum si daca. procesulverbal privind rezultatele licitatiei. nu i s-a raspuns organului fiscal. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. partial ori total. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. pîna la expirarea termenului de prescriptie.

.  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei.rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC.  P.I..  V din spectacole . rezidenţa va fi domiciliul în care P.F. redevenţe .  Scutirea totală .  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale.J. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă. MĂSURI ÎMPOTRIVA D. îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D.  Creditarea obişnuită .  Naţionalitatea . unde a avut loc spectacolul.F.presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă.  Cetăţenia.I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D.  C. o Tantiene (I primite de membrii C.I.  C.  Creditarea totală . Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie. rente.sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă. în ţara de origine. rezidenţei:  P. deţine mai multe domicilii. competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere.I.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate.  C.  Premii. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv.F.dacă cetăţeanul este apatrid.  Scutirea progresivă . ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern. temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D.  V din practica profesiunilor libere .F.se impun la sursă. atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord.  V din dobânzi. . = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite.A. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D.sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie. .A. perioadă care trebuie să fie aceeaşi.rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu. cât şi pentru cele obţinute de P.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C.  V din: dividende. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D. ! 34 . pe baza Declaraţiilor contribuabilului.presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate. ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate. = convenţii între state cu privire la:  Salarii. îşi petrece cel mai mult timp.I.I.I. la teritoriul statului.presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă..  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă. în cazul în care P. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state). suveranitatea fiscală a fiecărui stat. chirii. care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii). spaţial = spaţiul naţional. atât pentru V obţinute de P.J.).

Irlanda.  R. o Falsificarea Bilanţului contabil. FORMELE E. nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută. 2.F. aspru pedepsită de lege (E.  E. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. încât să permită interpretarea).F. 1.  E. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V.F.F. R.F. asupra antreprenorului). dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco. concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I. dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii. când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori. FORMELE R.F.  Forme: o Întocmirea de declaraţii false. o Întocmirea de documente de plăţi fictive.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT.F. altul fictiv.apare în cazul I directe. când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii). EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public.F. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător. OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R. PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală. o Alcătuirea registrelor contabile nereale. Hawai.F.I este repercutat de mai multe ori.F. o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană). Lichtenstein). REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ. o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta.apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată. la CĂILE DE REALIZARE A R.  Forme: 35 .  Nu se realizează cu încălcarea legii.  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă .F. este reglementată în România de Legea 241/2005). în trepte . simplă .  Evaziunea fiscală.F. ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum).caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător.apare în cazul I indirecte. Cipru.  Se realizează cu încălcarea legii.F. cu serii diferite. în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală.  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute . o Nedeclararea masei impozabile.F.  R. FORME. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale. neoficială .  E.  R. oficială .

Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice.F. reclamă şi publicitate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d. statul pierde.F. doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 . în cazul R. Scăderea din V impozabil a C de protocol. statul nu pierde.p. Asocierile de familie . micşorând astfel V impozabil.impunerea separată a acestora. indiferent dacă au fost efectuate sau nu. o ! Dacă în cazul E. indiferent dacă au avut loc/nu. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere.v. repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale. economic.

În sens restrâns. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit. printre care: o Rata fiscalităţii consolidate. stimulează creşterea economică. impozitul pe teren. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB.I. b. investiţiile.I. contribuţia pentru asigurările sociale. şi P.. contribuţia pentru şomaj. pe de o parte.  La nivelul agentului economic. o Rata fiscalităţii nete. frânarea creşterii economice. deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică. în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată.).  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P.B. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. Dimpotrivă. În sens larg. 37 . taxa asupra mijloacelor de transport etc. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici.  În practică. pe de altă parte. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice. cererea de mărfuri şi servicii. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie.B. reducerea cererii de mărfuri şi servicii. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a.

39  P.I proporţional pe salarii. În funcţie de subiectul impunerii a) I. 9. rezidente.În România. V din alte surse. b) I.  În prezent.F. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii). V din investiţii. urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V. cheltuieli. nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România.  După 1990 .Impozitare supracotă.Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale. În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I. pentru fiecare tip de V în parte. separată = impunerea se realizează distinct. globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv . 7.  1934-1939 .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE. V din salarii. ISTORIC . pentru V obţinute în ţară şi străinătate.  P. 41 1. 4. combinată = impunerea este separată în timpul anului.Impozitarea separată (modelul sovietic). 6. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului. V din activităţi independente. 5. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V. 38 .  1923-1934 . 2. V din pensii. Sferă cuprindere . V din activităţi agricole.  1997 .Art. Modalităţile de impunere 1.Impozitare combinată.Art.F. impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 . 3. c) I.Impozitare progresivă (progresivitate simplă). cotă parte V. 8.  După Război-1990 . modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V). 2. Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut . Contribuabili .Legea 571/2003).Impozitare progresivă pe tranşe. b) I.  După 1 ianuarie 2005 . V din premii şi jocuri de noroc.Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal . familială = impunerea per total a V căminului fiscal.

46-(4) o Brevete de invenţie . 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor .  Să respecte regulile privind amortizarea.  Veniturile din profesii libere . care obţin primele 2 categorii de V. ale P. 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V.I.Art. o Alte profesii reglementate.Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent.CDF VNI = VB . a) Evaluarea în sistem real .F. 39 . o Venituri din practicarea unei meserii. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire .A.Art. o Mostre . o Drepturi conexe dreptului de autor . pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB .F. o Consultant de plasament în valori mobiliare . ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi. o Consultant fiscal . 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări. care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1. o Drepturi de autor . dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse .Art.  Pe bază de norme de V. V. o Avocat . o Mărci de fabrică şi de comerţ . 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din . o Know-how . justificate prin documente . în condiţiile legii .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P.  Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din .A pot fi evaluate:  În sistem real.Art. sunt P. în timp ce P.Art. o Auditor financiar . o Desene şi modele .CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate. o Contabil autorizat . o Procedee tehnice . o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) . o Arhitect . 46-(3): o Profesii medicale . ! P.F.Art.F. o Notar . autorizate.  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite .F. o Expert contabil . ci al simplei înregistrări) .

de către Ministerul Finanţelor Publice. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme.Presupune elaborarea normelor de V.  C privind tichetele de masă acordate de angajatori .  Donaţii de orice fel . până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2.V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual . mecenat. în limita a de 2. Termen de plată .  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”. inclusiv: sporuri.N. pe baza unei declaraţii anticipate.Art.Art. în limita a echivalentului de 250€/persoană anual .0. care realizeză BR lunar din salarii de până la 1.  Amenzi.Art.Art. CASS . ale P. respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.  2 persoane în întreţinere = 450 lei .DF . 49(2).  Prima de asigurare voluntară de sănătate.(2) . în limita a echivalentului de 400€/persoană anual .5. în baza unui Contract individual de muncă. 50(1). b) Evaluarea pe bază de norme de V . prime sau indemnizaţii obţinute de o P.(3) . 48(5):  C de sponsorizare.000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei .Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire .(2).F. C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul . toate V în bani şi/sau în natură. CNF .Art.  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei .  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul .  Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul.5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P.5% . 40 .I. 55-(1).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat .F. care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB. 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale . în altă localitate/ţară/străinătate.  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate . → I plată la sfârşit de an = I final datorat . ce desfăşoară o activitate.  1 persoană în întreţinere = 350 lei .  C cu prime de asigurare . V. confiscări.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice .  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici.10.  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile. VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS .Sunt considerate V din salarii. Baza de impozitare .5% . iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art.F.  3 persoane în întreţinere = 550 lei .  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie .  Rate aferente creditelor angajate .  Sumele/valoarea bunurilor confiscate. 57(2a): VNI = VB . dobânzi. CFS . penalităţi de întârziere .DP VNI = Venit net impozabil.

uzufructar/alt deţinător legal. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V.  Să nu aibă V de peste 250 lei . Baza de impozitare .000 lei inclusiv. iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! .Art. 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .Art.I reprezintă plată anticipată. Termen de plată .(2). pe baza unei declaraţii anticipate.  Venituri impozabile din dobânzi .Art.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării. DF = 0 lei.3.  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare. 41 .  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare . Câştiguri din transferul titlurilor de valoare . întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează.V cedarea folosinţei bunurilor sunt V.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală . obţinute de către proprietar. → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an. care realizeză BR lunar din salarii de peste 3.000 lei. Cotă de impunere şi termen de plată 1.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V.CD (25% din VB) Termen de plată .F. Câştig net = VB . reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata .Art.Art. 2. 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) . în bani şi/sau natură.  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal). 59(1).  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”.Art. IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%. Baza de impozitare .000. 16%) Definire . provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile.Art.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ.Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende .  Pentru P. C = Câştiguri înregistrate în cursul anului . 65-(1) .Art. 58 .Art. V sub formă de dobânzi . 61 .VNI .  Venituri din lichidarea unei persoane juridice. DF este degresivă :  Pentru P. P = Pierderi înregistrate în cursul anului .P CNA = Câştig net anual .Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula. 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) . 62(2): VNI = VB . odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. 66-(5): CNA = C .V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale.F. 01 . 3. IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire . de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat. Veniturile din dividende . care realizeză BR lunar din salarii între 1. altele decât V din activităţi independente.  Obligaţia calculării.

I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata. 5.  Obligaţia calculării. plantelor decorative şi ciupercilor.SN (1.Art.Art. b) În cazul în care V se determină în sistem real .Art. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire . în stare naturală. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii. b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă .I final.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole.000 lei. 71 .Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor.Art. de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă. 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) . pentru utilizare ca atare.Art. 73(1). către unităţi specializate pentru colectare. avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea . astfel : Art. precum şi orice alte operaţiuni similare . pe bază de contract. ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial.  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului.  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. 69: VI = VP . reţinerii şi virării I revine intermediarilor. precum şi altele asemenea . Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V . Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen.Art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat.I reprezintă plată anticipată.Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii.Art.  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare. până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal . Venituri din lichidarea unei persoane juridice . reţinerii şi virării I revine PJ . care va emite o decizie de impunere anuală. 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.000 lei) VI = Venit impozabil .Art. 68 .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut.  Obligaţia calculării. se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP.Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1. 72(1) . actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire . urmând a fi regularizate de organul fiscal competent. legumelor şi zarzavaturilor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4. Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) . 70(3) . 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) . VP = Venituri din pensii .Termenul de virare I (se reţin la sursă .  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V.Art.Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale. Termen de plată . SN = Sumă neimpozabilă. 42 . Normele de V se stabilesc. unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. Baza de impozitare .

Art. 77(1).Art.Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă).771(1b) .Art. o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10. Baza de impozitare .000 lei inclusiv.000 lei.000 lei inclusiv. 77(6) .Art. VN = Venit neimpozabil.Art.000 lei . 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.VN VNI = Venit net impozabil.000 lei. dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. 76: VNI = VPJN . 20%. VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc .  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. 771(1) . cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200. pentru valori de peste 200. precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii.000 lei inclusiv . precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii. 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind .Art.  6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. pentru valori de peste 200. prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora. tehnicienilor şi altor specialişti.Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. definite conform normelor metodologice . antrenorilor. 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10. Cota de impozitare a) Art . Termenul de plată .000 lei inclusiv. 771(6) . primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. b) Art .  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. 75(2). potrivit legii. b) Veniturile din jocuri de noroc . 43 . Termen de plată .Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.Art.771(1a) . IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire . Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu .Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%.000 lei inclusiv . cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200. inclusiv cele de tip jack-pot. 771(4) .Art.  4. precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii. dobândite la o dată mai mare de 3 ani. Baza de impozitare .

Art.Art.  Câştiguri primite de la societăţile de asigurări. 79(3) .  Venituri primite de persoanele fizice pensionari. 78(1) . servicii şi alte drepturi.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . foşti salariaţi. 84 . sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri. ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare . potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale .Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă . 44 .Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat.  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile. încheiate potrivit Codului Civil. Baza impozabilă .  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial . Termenul de plată .Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate. altele decât veniturile impozabile din activităţi independente.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire .Art.

Scutiri       Trezoreria statului. 22(1a).  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală . 15(1). b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte.  C cu amortizarea.Art.  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Fondurile de garantare a depozitelor bancare .  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate. Fondul de compensare a investitorilor . 21(3). dar nu mai mult de 10% din restul V . 18(1). 21(3).Art.  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili . cluburile de noapte.Art.  C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% .Art.  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică.Art. penalităţi. 21(3). b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile. dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat .  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri. 15(2. BNR.Art. Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor . instituţiile publice . DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks . altele decât cele imputabile/asigurate.  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română. discotecilor.  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ . Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% .Art. în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3. Bază de impozitare .DF PI = Profit anual impozabil.Art. sindicale. RNC = Rezultat net contabil = V .  PF rezidente asociate cu PJ române.3).21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat.Art.  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale .Art.  C cu amortismentul peste limita legală . patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15. 15(1). 45 .Art. Organizaţiile non-profit.Art.Art.Art.000€.  C cu amenzi.Art.Art. 13  PJ rezidente . pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică. 16(1).C = Sold final creditor cont 121 CNF .  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2. 15(1). 21(3). în limita unei sume echivalente cu 400€ . 19(1): PI = RNC + CNF .Art. cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% . 15(1).Art. 22(1b). 21(3). 21(3). 15(1).5 ori plafonul acordat instituţiilor publice . 21(3).Art. Fundaţiile şi cultele religioase .Art.

la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V.M. o constituie V din orice sursă. de la societăţi de asigurare. reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor.Art. al pieţei de K. Cota de impozitare pe V.Art. 104(1).000€.  P. dacă condiţiile prevăzute la Art.  2. asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică.M. iar condiţia prevăzută la Art. română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V.V.  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor.Art. începând cu primul an fiscal.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului. 46 .M. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V.  V din exploatare. în proporţie de 50% din VT. Aria de cuprindere .  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat. 104(4). care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.M. Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1. 107:  2% în 2007.:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V. este . Procedura de declarare a opţiunii .M..  V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat. 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar.Art.Art. se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă. 103 începând cu anul fiscal următor .Art. 105 .Baza impozabilă a I.J. este opţional .M.V. 103 . pot plăti I.Astfel.  V din provizioane. următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii .I.O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. 2.(3) . 106(1).M. 108 (1) .  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării. pariurilor sportive. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art.  V realizate din despăgubiri.PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal.Art.5% în 2008.V. I pe V. dacă îndeplinesc condiţiile Art. c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.M. din variaţia stocurilor. altele decât statul. prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj. începând cu anul fiscal următor. se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune. cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii. Deduceri fiscale . altele decât cele din consultanţă şi management.Art. d) Ks al PJ este deţinut de persoane. 108(2) .M.(2).V.Art. pentru pagubele produse la activele corporale proprii. autorităţile locale şi instituţiile publice. Baza impozabilă .  PJ române care . cazinourilor. până la data de 31 ianuarie inclusiv. 109(1) .M. valoarea de achiziţie a acestora. Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic . Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V.  V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale..  3% în 2009. din care se scad:  V.Art.

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I. Declaraţia de I/V.M. până la termenul de plată al I.  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale . 47 . sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare. 112 . se efectuează trimestrial.Art.Art. 110  Calculul şi plata I/V.M.PJ plătitoare de I/V. Prevederi fiscale referitoare la amortizare .

249(5). date în administrare sau folosinţă. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual.  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului. obiecte. 2.  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România.Art.  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular.Art. inclusiv.50%. în 2 rate egale.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.Art.  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0. 250 . 48 .Aplicarea cotei de impozitare de 0.Art.Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. până la 31 martie a anului respectiv. 253(1). 255(1).25% 1. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. TERENURI. se stabileşte taxa pe clădire. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. se acordă o bonificaţie de până la 10%.(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. termo-electrice şi nuclearo-electrice. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni. produse.  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii. b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri .  Clădirile unităţilor sanitare publice. iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul. Plata I .Art. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. 251(1).  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. către Bugetul local . titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri . MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia. 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. închiriate. Calculul I 1. indiferent de materialele din care sunt construite . echipamente şi altele asemenea. 249(3). Scutiri .1% la valoarea impozabilă a clădirii .  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România. animale. locatarilor.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice. instalaţii.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. materiale. 249(1).Art. Pentru PJ .(2). cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. datorează anual I/clădire.  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale.Art.(2).Art.

se stabileşte taxa pe teren. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. Calculul I . 261(3). Plata I . către Bugetul local . drumuri europene.(2). 258(1) . Plata I .  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România. pe întreaga durată a acestuia. în momentul încetării contractului de leasing financiar.Art.Art. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Insula Balta Ialomiţei. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.Art.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice. motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor).I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.(2). IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România. conform încadrării făcute de Consiliul local. până la 31 martie a anului respectiv. 256(1).Art. datorează anual I/ teren. 49 . Calculul I . I se datorează de locatar. 261(1). 262 . până la 31 martie a anului respectiv.Art.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren.  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu.Art. se acordă o bonificaţie de până la 10%. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul. aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari.  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.Art. către Bugetul local .  Orice teren al unei unităţi sanitare publice. categoria de folosinţă a terenului. drumuri naţionale.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice. 263(1) .(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. se acordă o bonificaţie de până la 10%. locatarilor. 260(1).  Navele fluviale de pasageri.I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme. în 2 rate egale. 265(1).Art. date în administrare sau folosinţă. în 2 rate egale. închiriate. 256(3).Art.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. 257 . Scutiri .(4).  Terenurile ocupate de autostrăzi.Art. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă .  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar.  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. Insula Mare a Brăilei. Scutiri .  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular. datorează anual I/mijloc de transport. I este datorat de locator .Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.

 Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Livrare de bunuri. brevetelor. 3. pe care o colectează de la clienţi. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale. 4.  Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive.  Casarea mijloacelor fixe. care nu mai pot fi valorificate. Achiziţie intracomunitară de bunuri. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii.  Lipsa de gestiune. prestează servicii sau execută lucrări.Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1. globală . Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată . datorat la bugetul statului. OPERAŢIUNI IMPOZABILE.  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. CALCUL. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată . 1.  M. LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată . 129(3):  Închirieri de bunuri. care d. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate. dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision. VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M. contribuţoo.  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari. Import de bunuri.Art.presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare.  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing.v.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC.Art.presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă. Schimb de bunuri sau servicii. Operaţiuni impozabile . PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată . 50 . 128(4):  Plata în rate. analitică . amortisment) şi impozitarea acestora. know-how-urilor. la preţul de facturare. cu excepţia contractelor de leasing. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal.  Intermedierea efectuată de comisionari. 5.p.Art.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor. 2.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii.  Perisabilităţi în limite legale. 2.Art. licenţelor.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA.  Executarea silită. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate.  Stocuri degradate calitativ. Prestare de servicii.  Suportatorii sunt consumatorii finali.

SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII .Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea.Art. de la cumpărător/beneficiar.Obţinerea dreptului de a dispune.  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice. precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. 51 . b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă.  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale.Art. desfăşurate de unităţi autorizate. că tre un stat membru al UE. f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. b) Cheltuieli accesorii: comisioane. bunurile date gratuit. 2. 130 . 4.  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari.Art. sponsorizare sau mecenat.  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru. Scutiri .  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie. cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile.  Activitatea de învăţământ. e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile.Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea.Art. este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată . 137(2): a) Impozitele şi taxele. Baza de impozitare 1.  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor.  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică.Art. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate. Este constituită din . 141(1) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată . cu excepţia TVA. c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia.  Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate.Art.Art. bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă.  Serviciile publice poştale. 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile. Cuprinde . în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică. în contul furnizorului/cumpărătorului. Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată . în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop. ca şi proprietar.Art. 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. 1301(1) .  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul. 3. Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată .

agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA. inclusiv a terenului pe care sunt construite.Art. opere de artă.Art.  R.  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele. de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35. monumente istorice.Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA.S. 1521. trebuie să depună la organele fiscale competente. Regimuri speciale  R. b) Sume reprezentând daune-interes. grădini zoologice şi botanice. un decont de taxă.S.  R.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3. 1522. pentru persoanele impozabile nestabilite. 1523.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă . inclusiv a terenului pe care sunt construite. destinate utilizării drept case de copii. cinematografe. târguri. Atunci când TVA deductibilă > TVA plată.000 lei. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari.  R. pentru aurul de investiţii . pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării.000€/an) . Declararea (Decontul de taxă) .  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. pentru agenţiile de turism . centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. Plata taxei la buget . către primării. muzee.S. 52 . pentru bunurile second-hand. obiecte de colecţie şi antichităţi .  Livrarea de clădiri. inclusiv a terenului pe care sunt construite. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. 1524.S.Art. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor.  Livrarea de produse ortopedice. pentru plăţi cu întârziere. 137(3): a) Rabaturile. inclusiv a terenului pe care sunt construite. inclusiv a terenului pe care sunt construite.Art.  Livrarea de manuale şcolare. zire şi reviste. prin schimb. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor.Art. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi.Art. Livrarea de clădiri. 1562 (1) . achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie.S. care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380. cărţi.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile . 2. expoziţii şi evenimente culturale. monumente de arhitectură şi arheologie.Art.  R. case memoriale. 152. risturnurile.  Livrarea de clădiri. sconturile şi alte reduceri de preţ. Nu cuprinde . Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1. remizele. pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100. 157 . fără fac turare.000€ în anul calendaristic precedent).

care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere.98€/1. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural).  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO.  Băuturi fermentate. vin.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 . altele decât bere şi vin.  400€/1 tonă benzină fără plumb.  Produse energetice. Tipuri de cote 1. cu excepţia Forţelor Armate Române. alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii.ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare).Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum. MODALITĂŢI DE CALCUL. produse intermediare. d) Altele:  Alcool etilic.  Arme de vânătoare.  Produse intermediare. Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere. b) Produse considerate de lux:  Blănuri. 199(1) . atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice.  Energie nucleară. 162 .  Cristale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE.  Vin.accize specifice:  345€/1 tonă benzină. Scutiri la plata accizelor .  9.Art. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile . băuturi fermentate.000 bucăţi ţigarete. TIPURI DE COTE.Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto.Art. care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1. 2. COTE FIXE .  Tutun prelucrat. COTE PROCENTUALE .  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale.

Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize.92€/1. judeţene pentru cazanele cu ţuică. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat. transformate.P.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL .Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă.Art.Art.  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia .F. 193(1) . unde produsele accizabile sunt: produse. Pentru VINURI SPUMOASE. Pentru BERE 2.G. 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D. 54 . Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19. 194(4).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1. BĂUTURI FERMANTATE. PRODUSE INTERMEDIARE 3. 194(1). indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art. deţinute.Art. Pentru ALCOOL ETILIC 4. Plata .