Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

 Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar).  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România. aprobarea.  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar. De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal.  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice. Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale.  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii.  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea. corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date. aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial). STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central. executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile. 8 .  Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului.  Subventii (ajutoare) guvernamentale. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ. de regula un an.  Transferuri.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.  Investitii guvernamentale. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica).  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. cu titlu gratuit (bunuri publice).  Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege.  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil. fiind aprobat de Parlament. atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli). Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu.

MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate. în cadrul mecanismului bugetar. ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF .  Variatia cheltuielilor bugetare.Multiplicatorul investitiei autonome. Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic.Este egal cu 1.  Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential. Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care. MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) . contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala. realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului. Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) . pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential. 9 . dupa aparitia unei perturbatii în acest sens. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii.

venitul. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive. subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I.p. CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. salariul. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. pot fi: o C. acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea. în funcţie de realţia cu masa impozabilă. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat. nerambursabile şi fără contraprestaţie.P. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. biserică nobilime. muncă şi uneori sub formă bănească. unitate de greutate.  Social .prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 . bunurile consumate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa.P. În CAPITALISM. unitate de suprafaţă. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe. pe când în cazul I indirecte.prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice.  Pârghie financiară . simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C. alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică. În PRECAPITALISM.  În: natură. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe. silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului.v. D. de la contribuabil la stat.

 I pe venit. reale  I funciar. 3. se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA)./P.se menţin în practică..folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale.I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. b) I incidentale . 2.  I pe K mobiliar. 11 .  Monopoluri fiscale. După modul de aşezare a) I individuale . b) I globale .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200. pentru I/salar = o lună). I guvernamentale .F.instituite cu singurul scop de a aduce V statului.la care statul apelează numai în anumite situaţii.  I pe activitatea indistrială. b) I de ordine .000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an.sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii. comercială. I locale . pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V..D.  Taxe vamale.sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator). După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe . 6. b) I indirecte . 5.se aplică asupra patrimoniului unei P.sarcina apasă asupra plătitorului:  I. b) I pe avere .se aplică asupra resurselor P.J.  I pe clădiri. municipii. 4.  Termenul I (I trebuie plătit până la data de.  I. Clasificarea I 1. personale  I pe avere (activ net).  Taxe de timbru şi înregistrare..se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului. c) I pe cheltuială . judeţe).  Penalităţilor.J.D. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente . a) b) c) După organul care administrează I I federale .I sunt încasate de Guvern.F/P.) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor. fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane. După materia impozabilă a) I pe venit . care se reînnoiesc lunar. profesii libere.în cazul statelor federaţii.000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200. După scopul I a) I financiare .se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală.

 V persoanelor juridice.  Afectează condumul → I pe cheltuială. locuinţei. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor.  I pe capital.  I pe activităţi economice. 2.  Se diminuează V nominal. XIX în SUA (Războiul de Secesiune).  I pe clădiri. capitalului bănesc.I.  În România.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1.  Au apărut în sec. prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil.  Taxe vamale. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative.  Taxe de cosumaţie . b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice. pământului.  I pe transferul averii. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar.  I pe avere:  I imobiliar. magazinelor. fabricii. generale. 12 . iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu). fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. sub forma I pe circulaţia mărfii.accize. distingem mai multe forme:  I.  I pe capitalul mobiliar. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul.  Diminuează venitul real. s-au introdus în 1918 (după Titulescu). pentru a şi asigura fondurile necesare redresării. clădirii. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat. În funcţie de modul de aşezare. asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii.  Monopoluri fiscale. se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor.

la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală). precum şi alte facilităţi fiscale.  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I.  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat.  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun. a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată. Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive. alcool).î. numărul membrilor familiei). I pot promova politici sociale sau economice. un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R.. pentru a fi productiv. care promovează câştigurile nete . să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă. P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa. cu cât rezistă mai mult în timp.  S încasărilor fiscale . Utilizate astfel.  Progresivitatea în materie de impozit.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith . P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil. 3.  M de certitudine. ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului. politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii. P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime. 2. 13 . c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni). b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil. omul şi nu statul este valoarea esenţială.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor.  Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere. atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare. pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă).  Statul trebuie să facă cât mai puţine C.„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie.mai mult I de la cei care realizează V crescute.F. stimula consumul/producţia.I este o lege fiscală care este cu atât mai bună.  I este socotit E. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I).  Cel mai productiv I este considerat I pe consum.  M economiei şi randamentul I.  Cel mai elastic I este considerat I pe consum.  M comodităţii. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului. atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari. a de consuma). a. cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1. această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală .

fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii. să nu lase loc interpretărilor. astfel..J. administrarea afacerilor.F. cât şi P. care să nu dea naştere niciunui arbitrariu. b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte. care jenează personalitatea umană).  14 . asumarea riscurilor). faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P. d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi. f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare. c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă. legea fiscală trebuie să fie echivocă. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi).

PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă.  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat.  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane .  Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile. 2. pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili. determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I.control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil.  Lichidarea. c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . b) M directă . 3. Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil.procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului . ETAPELE IMPUNERII  Asieta. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit).  Perceperea 1. ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă.procedee  M indiciară = pe baza indicilor.persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul. evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii). Metode: a) M indirecte . statul stabileşte un anumit I. LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I. fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri. în cazul I/salar angajaţilor săi).  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal.

Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale.27/1994. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. prevazute de Legea nr.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. raspunde de realizarea bugetului de stat. in acest sens. executia bugetului de stat. administratia publica are atributii pentru executarea. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen. In acelasi timp. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. consiliilor judetene si ale Primariei generale. ca autoritati administrative autonome. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern. Astfel. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. a municipiului Bucuresti. asigura administrarea finantelor comunelor. in general. In acelasi timp. In exercitarea atributiilor sale fiscale. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. Ca o atributie specifica si recenta. prin legea bugetara anuala. in vederea echilibrarii acestora. bugetelor speciale si bugetelor locale. dupa adoptarea bugetului de stat. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire. prevazute de lege. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. prin incasarea veniturilor publice. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. 16 . asigurand. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. din care sa rezulte obligatiile de plata. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. Potrivit legii. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. in organizarea stabilirii si incasarii publice. adica aplicarea legilor. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. constatarea.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. sumele incasate si debitele ramase de incasat. in acest fel. dupa adoptarea lui de catre Parlament. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. inclusiv a majorarilor de intarziere. Legea nr. De altfel. pentru stabilirea. Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. Legea nr. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. republicata. In acest scop.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. administratiilor financiare. controlul. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE. dupa caz. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar.

inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. 17 . se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. In acelasi timp. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). In cadrul functiei jurisdictionale. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. Astfel. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. taxele. constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. taxelor si a altor obligatii bugetare. inclusiv institutiile publice din subordine. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. sumele incasate si debitele ramase de incasat. celelalte organe centrale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. impozitele. in conditiile legii. administratiilor financiare. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. bugetului asigurarilor sociale. cum sunt administratiile financiare. formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. Acestea raspund de stabilirea impunerii. taxelor si a celorlalte venituri publice. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. In cadrul acestei functiuni. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. pe plan local. controlul si urmarirea incasarii impozitelor. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. la termenele stabilite. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. ministerele. unitatilor administrativ-teritoriale. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. ci numai de mijloc de proba. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. din care sa rezulte obligatia de plata. Astfel. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. cat si in timpul efectuarii acesteia. Atributii importante in ce priveste stabilirea. Prin verificarile efectuate. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. asigurarea finantarii. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti). In acest scop. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. scutiri si reduceri de impozite si taxe. De asemenea. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. bugetelor fondurilor speciale. are largi si importante competente fiscale. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. consiliile judetene si locale.

subingineri. avocati. experti contabili. dactilografe si alte asemenea profesii). arhitecti. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic. social. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. medici.93/2000. Ordonanta Guvernului nr. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati.82/1998. cultural. din 18 .  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala.  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. precum si cele care. ingineri.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica. dupa caz. Subiectii obligaţiei . a declaratiei speciale sau a declaratiei globale. asociatii sau organizatii de orice fel care. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala.  De asemenea. politic. cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala.  Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. asistenti medicali. de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. Astfel. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare. potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne. profesori. care modifica Ordonanta Guvernului nr. obtinute din productia proprie.  Astfel. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii. b) si c). O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. filantropic ori religios. asociatiile familiale si asociatiile civile.  Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia. obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor.a). In ce priveste persoanele fizice. autorizate. sindical. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. tehnicieni. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine.  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici. In ce priveste contribuabilii persoane juridice.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice. potrivit legii. imputerniciti potrivit legii.  Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ. in baza actului de constituire. pe teritoriul Romaniei. in vederea inregistrarii. civic. contabili autorizati. de mandat. pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania.  Alte persoane decat cele prevazute la lit. in functie de natura venitului obtinut.

ramasa definitiva. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala. cu aceleasi cod fiscal. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. cum sunt. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica. potrivit legii. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. dupa caz. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. in termen de 15 zile. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. se va depune o singura declaratie de mentiuni.  Dovada detinerii sediului. certificata de Oficiul registrului comertului. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii.  Pentru comercianti. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. contract de inchiriere etc. respectiv act de proprietate. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. cu sediul sau domiciliul in Romania. De asemenea. certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. insotita de certificatul de inregistrare fiscala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. 19 . platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. platitoare de TVA. Inregistrarea. respectiv reprezentante. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. agentii sau alte asemenea sedii. inclusiv inregistrarea fiscala. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. Pentru persoanele fizice.

neconforme cu realitatea. d. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. accize.000 lei. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. a impozitului pe profit. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. b) si d) cu amenda de la 1. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. in vederea anularii. certificatul de inregistrare fiscala. dupa caz. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. Astfel. persoane juridice sau fizice. Ordonanta Guvernului nr. in raport de evolutia ratei inflatiei. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni. spre exemplu impozitul pe venit. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive. Declaraţia de impunere In prezent.000. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi.500.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. comenzi sau orice alte documente. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. taxa asupra mijloacelor de transport. oferte. prevede urmatoarele contravenţii: a. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . Ordonanta Guvernului nr.000 lei la 1. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului.500. b. impozitul pe cladiri. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. A). Este cazul. retine si varsa impozite si taxe. cu amenda de la 1. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. scrisori. anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent . persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. c. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni.  Cele de la lit. in sensul ca bancile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni. romane sau straine.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa.000 lei la 2. impozitul pe teren. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care.000. spre exemplu. organele fiscale si alte institutii publice. In aceasta grupa se include. Textul se refera la unele impozite pe venit.11/2001.82/1998.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. potrivit legii. daca se constata indeplinirea conditiilor legale. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. carora le revin potrivit legii. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false.000 lei. c). spre exemplu. taxei pe valoarea adaugata.

care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. dupa caz. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. reprezentand TVA si accize.8 al Ordonantei Guvernului nr.  Incetarea obligatiei de a calcula. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat.11/2001). 68/1997. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. precum si ori de cate ori este necesar. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. sau unde este luat in evidenta fiscala.  Cu 500. lichidare sau transformare. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. codul numeric personal sau codul fiscal.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. numele si prenumele sau denumirea. de catre cei care. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. inscriind clar.  Reorganizare prin divizare. In acest sens Ordonanta Guvernului nr.  Modificari intervenite in baza de impozitare. dupa caz. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. dupa caz. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Astfel. dupa caz. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. dupa caz. dupa caz.68/1997. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. spre exemplu. republicata. precum si termenul de depunere al acestuia.  Semnaturile autorizate si stampila.  Baza de impozitare. cum sunt. daca este cazul. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. republicata. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. deci la organul fiscal competent. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. dupa caz. nu mai depun deconturi pentru taxele respective.  Incetarea activitatii. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. 21 .  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. conform prevederilor legale. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. Astfel. domiciliul sau sediul. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. retine si vira impozite si taxe. conform legii. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit.

cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 . Ca atare.  Reprezinta un titlu executoriu. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare.68/1997. contributii. taxele si alte plati datorate bugetului public. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. titlurile de creanta fiscala. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. accizele. intr-o anumita suma.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. pentru efectuarea corecturilor (art. in termenul stabilit de acesta. In acelasi timp. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. potrivit legii. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat).  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. hotararile instantelor judecatoresti de drept comun. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie. persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. potrivit legii. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani. constituie titluri de creante fiscale. In acest sens. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII.8 din Ordonanta Guvernului nr. pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. impozitul pe profit. in sensul de a inscrie clar. taxa pe valoarea adaugata. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite.  Neprezentarea la organul fiscal. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”.000. republicata).  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele. impozitul pe venit.000 lei.  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare.Elementele impozitului şi Subiectul 6 . taxele si veniturile publice contestate de contribuabili. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . investite cu solutionarea unor cai de atac. taxe. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare.  De asemenea. bugetele locale.000 lei si 1. cum este cazul la impozitul pe profit. si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. In functie de specificul intocmirii lor. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”. Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. ca fiind creantele constand in impozite. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. prevazandu-se ca este “actul prin care. contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita.  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.

notariatele publice. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. 23 . In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti. b.. alte impozite pe venit etc. drepturile banesti de ajutor etc. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. care constata diferente in minus.. iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca. calculate. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea. incasarea.Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). concomitent cu stabilirea unor plati. stabilesc taxele de timbru. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale. pentru anumite venituri publice. urmarirea impozitelor. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. Jurisdicţia fiscal . taxelor. organele vamale etc. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. De asemenea.

care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. dupa caz.11/2001. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. domiciliul sau sediul. numele si prenumele sau denumirea. daca este cazul. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”.  Incetarea obligatiei de a calcula.  Baza de impozitare. cum sunt. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. potrivit legii. conform prevederilor legale. dupa caz. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent. romane sau straine. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. precum si ori de cate ori este necesar. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. codul numeric personal sau codul fiscal. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. lichidare sau transformare. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. Textul se refera la unele impozite pe venit. taxei pe valoarea adaugata.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. dupa caz. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Astfel. persoane juridice sau fizice. deci la organul fiscal competent. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii.  Modificari intervenite in baza de impozitare. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. dupa caz. conform legii. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. 24 . in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe.  Reorganizare prin divizare.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. a impozitului pe profit. retine si vira impozite si taxe. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. spre exemplu. carora le revin potrivit legii. taxa asupra mijloacelor de transport.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. spre exemplu. impozitul pe teren. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. In aceasta grupa se include. Este cazul. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. retine si varsa impozite si taxe.  Incetarea activitatii. spre exemplu impozitul pe venit. accize. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. sau unde este luat in evidenta fiscala. precum si termenul de depunere al acestuia. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. dupa caz. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. spre exemplu. Ordonanta Guvernului nr. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua.  Semnaturile autorizate si stampila. impozitul pe cladiri.

republicata. 25 .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. pentru efectuarea corecturilor (art. in termenul stabilit de acesta. republicata). dupa caz. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.68/1997. in sensul de a inscrie clar. dupa caz.  Neprezentarea la organul fiscal. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare.68/1997.000. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. dupa caz. republicata. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit.000 lei.11/2001). Astfel. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. inscriind clar.  Cu 500. 68/1997. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.8 din Ordonanta Guvernului nr. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. reprezentand TVA si accize. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit.8 al Ordonantei Guvernului nr. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. de catre cei care. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.000 lei si 1. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. Constituie CONTRAVENŢII. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art.

executarea silite poate avea mai multe forme. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei. Directa sau în natură. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta. demolarea unei constructii. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. pe principiul legalitatii. conform legislatiei. 26 . Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. tinîndu-se cont de prevederile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza.  Urmarirea fructelor prinse de radacini. cu ajutorul constrangerii de stat.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului. in tara noastra. Indirecta sau prin echivalent. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului.  Urmarirea bunurilor nemiscatoare.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. Executarea silita poate fi: a. o importanta garantie a infaptuirii justitiei. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi. Desi de regula. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii. evacuarea dintr-o locuinta et. intemeindu-se. Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator. comercializare si ridicare). de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. b. daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. in toate fazele ei. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului.

institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute. în modul stabilit de prezentul cod. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului.  Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod. nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale. executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si. obligatia fiscala. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut. complet sau partial. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. în limita acestor mijloace.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut. între orele 6. dupa caz. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. facînd pe ea mentiunea despre lipsa. în ziua primirii. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita.  Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute. 27 . a mijloacelor.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste.00 si 22.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge.00. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat. ordinul incaso. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita. totala sau partiala. în modul prevazut de prezentul cod. o efectueaza organul fiscal. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. total sau partial. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei.

precum si sechestrarea lor.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate. În astfel de cazuri. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii. precum si reteaua lui comerciala. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul. 28 . Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice. în încaperea izolata a casei. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). Pîna la sosirea acestora din urma. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile. a persoanei lui cu functie de raspundere. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului.  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare. functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act. iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste.  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. organul fiscal va intenta o actiune în justitie. daca legislatia nu prevede altfel. organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor. inclusiv în valuta straina. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). Actele se întocmesc în doua exemplare. indiferent de locul aflarii lor.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane. În calitate de reprezentant al contribuabilului. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei. precum si în reteaua lui comerciala.  În cazul în care.

persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile. sînt neurmaribile. pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. o Bunurile personale ale persoanei fizice care. dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. lista bunurilor sechestrate. argint. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate. contribuabilului (reprezentantului acestuia). emitentul. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. În cel de al doilea caz. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. conform legislatiei. dupa caz. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. pietrele pretioase si perlele. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. platina si de metale din grupa platinei. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. bunurile sechestrate se vor comercializa. La decizia functionarului fiscal. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. precum si reziduurile din astfel de materiale. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. conform unei liste aprobate de Guvern. se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea. persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. specialisti în domeniu. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. În cazul sechestrarii bunurilor. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia). Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. contribuabilul nu va plati restantele. care este obligat sa le primeasca. Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. cantitatea. în doua exemplare. o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. functionarul fiscal întocmeste. Actul de sechestru contine somatia ca daca. o Informatii despre bunurile gajate. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. Bijuteriile si alte obiecte de aur. În cazul cînd persoanele care. în scris sau oral. în doua exemplare. conform legislatiei de procedura civila. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. semnele individuale si valoarea bunurilor. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. Contribuabilul (reprezentantul acestuia).           29 . o Alte bunuri care. se întocmeste. conform legislatiei. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. La valorile mobiliare se indica numarul. sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. nu sînt urmaribile.

nu se va mai face. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare. fara acordul organului fiscal. sînt sechestrabile. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. 30 . o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. de pastrare etc. totale sau partiale. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. Dupa identificarea bunurilor.  Daca. Dupa semnarea actului de sechestru. o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal. se va întocmi o lista a acelor bunuri. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. o Stingerii. în cadrul unor controale.  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale. Din acest moment. sechestrarea valorilor mobiliare. Acestia vor consemna în registrul respectiv. de închiriere.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. solicitate pe piata. RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii. În cazul absentei acestora. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. de arenda. Bunurile sînt examinate. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui). exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. acestea nu se restituie. se va întocmi un act de sechestru. Concomitent. totale sau partiale. în vederea urgentarii platii restantelor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). imediat dupa primirea copiei. conform legislatiei. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru. functionarul fiscal întocmeste un act de carenta. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc. a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. suportate sau eventuale. dupa caz. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului.  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal. la locul aflarii lor. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze".

a valorilor mobiliare. organul fiscal. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. 31             . a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. iar la destinatia platii se indica. comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei. de beneficiar – bugetul respectiv. substituirea. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. evaluare. se efectueaza în conformitate cu legislatia. comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. în modul stabilit de prezentul cod. va anunta o licitatie cu reducere. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. Contribuabilul (reprezentantul acestuia).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. va anunta o licitatie repetata. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. fara plata acontului. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. cladiri. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. conform actului de sechestru. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. Excedentul se ramburseaza contribuabilului. Modul de ridicare. care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. instalatii si alte obiective. organul fiscal. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. deteriorarea. predare. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. plata restantelor la bugetele respective. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. înstrainarea. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. Expertiza. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. a imobilului. Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. constructii. tainuirea. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. Pentru contribuabil. cu referinta la prezentul cod.

contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor. de persoana sa cu functie de raspundere. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. bunurile sechestrate nu se vor ridica. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile. datele din lista sînt confirmate documentar. În cazul în care dreptul de a 32 .  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Daca se constata lipsa. contra semnatura.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare. Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor. bunurile ridicate. În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. prezentate de contribuabil. În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare. persoanei lui cu functie de raspundere.  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante.  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor. ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator.  Pentru urmarirea datoriei debitoare. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala. Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare. cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare. iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. în 3 exemplare.  În baza datelor furnizate de contribuabil. contribuabilului (reprezentantului acestuia). a persoanei lui cu functie de raspundere. Al treilea exemplar se remite. organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor.  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi. organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. al doilea exemplar – cumparatorului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini. a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. La cererea organului fiscal.  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. rezultatele licitatiei sînt.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. semnata de el (de reprezentantul sau). sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. Daca. substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. dupa ridicarea bunurilor. exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. cumparatorul înregistreaza la organele de resort.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate. în cazurile prevazute de legislatie. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate. contribuabilul (reprezentantul acestuia). În astfel de situatii. În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor.

actul de sechestru. precum si daca. alte documente referitoare la caz. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. în modul stabilit de Guvern. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. 33 . tinute manual sau computerizat. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit. actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta. partial ori total. Persoana care a primit somatia este obligata ca. Daca datoria este infirmata. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. în modul corespunzator. nu i s-a raspuns organului fiscal. precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor. sa confirme sau sa infirme. procesulverbal privind rezultatele licitatiei. la data primirii ei. aceasta are dreptul sa aplice debitorului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie. în termen de 10 zile lucratoare. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale. pîna la expirarea termenului de prescriptie. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale. contractul de vînzare-cumparare. ordinele incaso. la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. organul fiscal remite debitorului somatia ca.

A.I.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate.F.F..presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate.I. rezidenţa va fi domiciliul în care P. unde a avut loc spectacolul.).A.F.  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale. o Tantiene (I primite de membrii C. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv.J.  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă.I. în cazul în care P.dacă cetăţeanul este apatrid. care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii).  Cetăţenia. îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C.I.  C.rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu.  V din practica profesiunilor libere . = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite.  C.I. spaţial = spaţiul naţional. pe baza Declaraţiilor contribuabilului. MĂSURI ÎMPOTRIVA D. competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere.  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei.  Creditarea obişnuită .I. redevenţe .rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC.sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă. chirii.  Scutirea progresivă .presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă. cât şi pentru cele obţinute de P.F. îşi petrece cel mai mult timp. perioadă care trebuie să fie aceeaşi.. ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern.  V din dobânzi. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state).  Premii.  C.. rezidenţei:  P. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D.  P.sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie.presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă. atât pentru V obţinute de P.  Naţionalitatea . .I. ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate. temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D.  Scutirea totală . la teritoriul statului. suveranitatea fiscală a fiecărui stat. în ţara de origine. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D. = convenţii între state cu privire la:  Salarii. ! 34 . atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord.J.  V din spectacole . Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie.  Creditarea totală .se impun la sursă.  V din: dividende. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D. rente. deţine mai multe domicilii. .

F. la CĂILE DE REALIZARE A R.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător.  Forme: o Întocmirea de declaraţii false.  E.F. ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum). simplă . FORME. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune.F.F.  Se realizează cu încălcarea legii.  E.F.F. în trepte .  Evaziunea fiscală. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT. aspru pedepsită de lege (E. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real.F. în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală. FORMELE R. 1. o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană).F. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii.  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute . dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco.apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată. o Alcătuirea registrelor contabile nereale. Cipru. o Nedeclararea masei impozabile.  E. altul fictiv. concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I.  R.apare în cazul I directe. o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta.F. OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R.  Forme: 35 . neoficială .F. FORMELE E. este reglementată în România de Legea 241/2005).  R.F.  R.F.F.  Nu se realizează cu încălcarea legii.F. cu serii diferite. când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii). R. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale. o Întocmirea de documente de plăţi fictive.I este repercutat de mai multe ori. o Falsificarea Bilanţului contabil. când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori.apare în cazul I indirecte. EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public. Hawai. Lichtenstein). REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ. 2. asupra antreprenorului). PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală. Irlanda.caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător. oficială . nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută. încât să permită interpretarea). dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie.  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă .

statul nu pierde.impunerea separată a acestora.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d. Asocierile de familie . o ! Dacă în cazul E.F. în cazul R. reclamă şi publicitate. indiferent dacă au avut loc/nu. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere. economic.p. Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice. indiferent dacă au fost efectuate sau nu. doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 . repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale. statul pierde. Scăderea din V impozabil a C de protocol.v. micşorând astfel V impozabil.F.

B.  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. În sens restrâns. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P. impozitul pe teren. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale. b. printre care: o Rata fiscalităţii consolidate.. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate. pe de altă parte.  În practică. Dimpotrivă. cererea de mărfuri şi servicii.). contribuţia pentru asigurările sociale. şi P. frânarea creşterii economice. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice. o Rata fiscalităţii nete. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit. stimulează creşterea economică. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie. 37 . contribuţia pentru şomaj. deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată. taxa asupra mijloacelor de transport etc.I.I.B.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. În sens larg. investiţiile.  La nivelul agentului economic.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB. în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii. pe de o parte. reducerea cererii de mărfuri şi servicii.

Impozitare progresivă (progresivitate simplă). impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 . 6. 4. b) I. pentru V obţinute în ţară şi străinătate.Impozitarea separată (modelul sovietic). Sferă cuprindere .  După 1990 .Legea 571/2003). 8.În România. pentru fiecare tip de V în parte.F.  După 1 ianuarie 2005 . 2.Impozitare combinată. combinată = impunerea este separată în timpul anului. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii). familială = impunerea per total a V căminului fiscal.Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale. V din alte surse. V din premii şi jocuri de noroc. individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului.  1997 . rezidente.I proporţional pe salarii.Art. 38 . 3. 7.Impozitare supracotă. V din activităţi independente. b) I.Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal . cotă parte V. În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I.Art. Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut .  După Război-1990 . În funcţie de subiectul impunerii a) I. V din activităţi agricole. V din salarii. urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V. Contribuabili .F. V din investiţii. cheltuieli. 9.  P.  1934-1939 . nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România. Modalităţile de impunere 1. ISTORIC .  1923-1934 . 5. 39  P. 41 1. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE. V din pensii. 2.Impozitare progresivă pe tranşe. modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V). c) I.  În prezent. separată = impunerea se realizează distinct. globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv .

o Drepturi conexe dreptului de autor . o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) .  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite . o Notar .  Pe bază de norme de V. a) Evaluarea în sistem real . ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi.F. o Arhitect .CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate. ale P. 39 . care obţin primele 2 categorii de V. V. o Expert contabil .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P. dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse .F.Art. 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din .Art.Art.CDF VNI = VB .I.  Veniturile din profesii libere . o Drepturi de autor .F. ci al simplei înregistrări) . 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări. o Procedee tehnice .  Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din . ! P. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire .A. sunt P. care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1. 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor . o Desene şi modele .Art. o Consultant de plasament în valori mobiliare . o Mostre .F. în timp ce P. în condiţiile legii .Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent. o Alte profesii reglementate.Art. o Know-how .  Să respecte regulile privind amortizarea. o Mărci de fabrică şi de comerţ . o Consultant fiscal . o Contabil autorizat . 46-(3): o Profesii medicale .A pot fi evaluate:  În sistem real. o Avocat .F. o Venituri din practicarea unei meserii. 46-(4) o Brevete de invenţie . o Auditor financiar . pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB . 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V. autorizate.Art. justificate prin documente .

care realizeză BR lunar din salarii de până la 1. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”.5.(2) .(3) .  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate .Presupune elaborarea normelor de V.  3 persoane în întreţinere = 550 lei . mecenat. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme.5% . ale P.000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei . CFS . CNF .Art. de către Ministerul Finanţelor Publice.0.  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie . Baza de impozitare .F. → I plată la sfârşit de an = I final datorat .  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative.  Donaţii de orice fel . dobânzi.  Sumele/valoarea bunurilor confiscate.DP VNI = Venit net impozabil. prime sau indemnizaţii obţinute de o P.F. 49(2).Art.  Rate aferente creditelor angajate .  C privind tichetele de masă acordate de angajatori . 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale .  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual .Art. în limita a de 2.Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire . 57(2a): VNI = VB .V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile. 48(5):  C de sponsorizare.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice . pe baza unei declaraţii anticipate. confiscări.I.F. în limita a echivalentului de 400€/persoană anual . 40 .  Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul. CASS .5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P. 50(1). până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2. iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art. VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS .10.  1 persoană în întreţinere = 350 lei .  2 persoane în întreţinere = 450 lei . C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul . V.(2). ce desfăşoară o activitate.5% .  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei .Art. în baza unui Contract individual de muncă.Art.  Prima de asigurare voluntară de sănătate.N.  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici. b) Evaluarea pe bază de norme de V .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat .  C cu prime de asigurare . toate V în bani şi/sau în natură.DF . care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB. în altă localitate/ţară/străinătate. Termen de plată . în limita a echivalentului de 250€/persoană anual . inclusiv: sporuri.  Amenzi. penalităţi de întârziere . respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul . 55-(1).Sunt considerate V din salarii.

C = Câştiguri înregistrate în cursul anului .  Pentru P. pe baza unei declaraţii anticipate. care realizeză BR lunar din salarii de peste 3. 65-(1) .Art.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării.F. 41 . DF este degresivă :  Pentru P. IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. Baza de impozitare . 61 .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata . → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an.  Venituri impozabile din dobânzi .CD (25% din VB) Termen de plată . întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează. P = Pierderi înregistrate în cursul anului .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală . 59(1).F.Art. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V. 58 .Art. 3. reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor. 01 .I reprezintă plată anticipată. uzufructar/alt deţinător legal. Baza de impozitare . 16%) Definire . 62(2): VNI = VB .000 lei inclusiv.Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula. altele decât V din activităţi independente.000. IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire .  Venituri din lichidarea unei persoane juridice.Art. de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat. în bani şi/sau natură. care realizeză BR lunar din salarii între 1. provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile. obţinute de către proprietar.  Să nu aibă V de peste 250 lei .Art.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V.  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare.Art. odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”.  Obligaţia calculării.Art.Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende .V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial. V sub formă de dobânzi . 2.P CNA = Câştig net anual . Câştig net = VB .000 lei.VNI . 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) . 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ. Termen de plată .(2).V cedarea folosinţei bunurilor sunt V.Art.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale. Veniturile din dividende .3. DF = 0 lei.  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal). iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! . Cotă de impunere şi termen de plată 1. 66-(5): CNA = C .Art. Câştiguri din transferul titlurilor de valoare .  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare . 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) .

Venituri din lichidarea unei persoane juridice .Art. care va emite o decizie de impunere anuală. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.  Obligaţia calculării. de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă.  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4. ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial. SN = Sumă neimpozabilă. se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP.Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1. astfel : Art.SN (1. VP = Venituri din pensii . unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. precum şi orice alte operaţiuni similare . către unităţi specializate pentru colectare.Art. reţinerii şi virării I revine intermediarilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Normele de V se stabilesc. Baza de impozitare . până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal .  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) .Art. reţinerii şi virării I revine PJ .000 lei. legumelor şi zarzavaturilor. 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent.Art. în stare naturală. pentru utilizare ca atare. pe bază de contract. 71 .Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii.  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut.I reprezintă plată anticipată. 69: VI = VP .000 lei) VI = Venit impozabil . urmând a fi regularizate de organul fiscal competent.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata. plantelor decorative şi ciupercilor.Art. Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V . Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. 5. 70(3) .Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor.Termenul de virare I (se reţin la sursă . avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea .Art. Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) .  Obligaţia calculării. b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă . precum şi altele asemenea .Art.  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. b) În cazul în care V se determină în sistem real . IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire .Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale. 42 . în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat.Art. 68 . 73(1). actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire . 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) .I final. 72(1) . Termen de plată .Art.

precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii. 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.Art.Art. Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu .771(1b) .000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.  6. 77(1).Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200. Baza de impozitare . 43 . primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor.000 lei inclusiv .Art.Art. 771(4) . pentru valori de peste 200.VN VNI = Venit net impozabil. Baza de impozitare . 771(6) . o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10. cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200.  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.000 lei inclusiv.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. inclusiv cele de tip jack-pot.Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.000 lei inclusiv .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%. definite conform normelor metodologice . 20%.Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii. Cota de impozitare a) Art . antrenorilor.771(1a) .000 lei inclusiv. 77(6) .Art. 75(2). b) Veniturile din jocuri de noroc .Art.Art. 771(1) . pentru valori de peste 200. tehnicienilor şi altor specialişti.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc . 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind . IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire .000 lei inclusiv. în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă). Termenul de plată . 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10. Termen de plată .000 lei .Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. VN = Venit neimpozabil. potrivit legii. dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv.000 lei. b) Art .  4. 76: VNI = VPJN . dobândite la o dată mai mare de 3 ani.Art.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc.Art. prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora. precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii.

Art. 78(1) . Termenul de plată .  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile.Art.Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă . încheiate potrivit Codului Civil.Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat.  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial .I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale . Baza impozabilă . în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . servicii şi alte drepturi. altele decât veniturile impozabile din activităţi independente. 84 . ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare . 44 .Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate. foşti salariaţi.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire .  Venituri primite de persoanele fizice pensionari. 79(3) . sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri.  Câştiguri primite de la societăţile de asigurări.

21(3).  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% . 45 . penalităţi.  C cu amortizarea.Art. Bază de impozitare .Art.Art.  C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% .3). b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte.  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală . 21(3). 21(3).  C cu amortismentul peste limita legală .Art.Art. Organizaţiile non-profit. RNC = Rezultat net contabil = V .Art.  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică. altele decât cele imputabile/asigurate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili .DF PI = Profit anual impozabil. 15(1). BNR.Art. 15(1). în limita unei sume echivalente cu 400€ . pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică.Art. Fundaţiile şi cultele religioase .  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale . 21(3). cluburile de noapte. 21(3).5 ori plafonul acordat instituţiilor publice .  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat.Art. 15(1). 22(1a).000€.Art. patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15. Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor .  PF rezidente asociate cu PJ române. dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat .21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat. dar nu mai mult de 10% din restul V .Art. 21(3).Art.Art. DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks .  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2. 13  PJ rezidente . instituţiile publice . Fondurile de garantare a depozitelor bancare . 15(2.Art. Scutiri       Trezoreria statului. 21(3). 15(1). 19(1): PI = RNC + CNF .  C cu amenzi. Fondul de compensare a investitorilor . Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% .Art. 15(1). b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile.C = Sold final creditor cont 121 CNF . 22(1b).  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate. sindicale.  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri.  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ . 16(1).Art. 18(1).Art. în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3.  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română. discotecilor.Art.Art.Art.

o constituie V din orice sursă. autorităţile locale şi instituţiile publice. cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii.I. 107:  2% în 2007.  P.Art. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. până la data de 31 ianuarie inclusiv.M.M. 46 .  V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat. se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă.  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi.M.  2. asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică.  V din provizioane. din care se scad:  V.  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc. 108(2) . Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1.V. 106(1).Art. al pieţei de K.Baza impozabilă a I.  V realizate din despăgubiri.J. care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. 109(1) . reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor. altele decât cele din consultanţă şi management.  V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale.V. începând cu anul fiscal următor. dacă îndeplinesc condiţiile Art. de la societăţi de asigurare. Deduceri fiscale .000€. d) Ks al PJ este deţinut de persoane. Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic .Art. prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj.Art.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat. pot plăti I. în proporţie de 50% din VT. cazinourilor.  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor.Art. c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.M.M.Art.. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art.M.Art. 2. începând cu primul an fiscal. 104(4)..  V din exploatare.M. Cota de impozitare pe V. Baza impozabilă . următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I.(2). I pe V. pariurilor sportive.V. iar condiţia prevăzută la Art.Art.:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V. dacă condiţiile prevăzute la Art. Procedura de declarare a opţiunii .M.Art.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului. 105 . 103 . 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V. pentru pagubele produse la activele corporale proprii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii .5% în 2008.(3) . română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V. este opţional . 103 începând cu anul fiscal următor .V.M.  3% în 2009.PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal.M. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării. valoarea de achiziţie a acestora. este . se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune.Art. din variaţia stocurilor. altele decât statul. la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V.  PJ române care . Aria de cuprindere .O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V.Astfel. 104(1). 108 (1) .

se efectuează trimestrial.M.Art. 112 . până la termenul de plată al I. Prevederi fiscale referitoare la amortizare . sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare.PJ plătitoare de I/V. 47 . până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I. Declaraţia de I/V.M. 110  Calculul şi plata I/V.  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale .Art.

250 . Pentru PJ .  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului. animale.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice.Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice. Scutiri . 249(3). 253(1). Plata I . în 2 rate egale. 249(5).  Clădirile unităţilor sanitare publice. instalaţii. 255(1).50%.1% la valoarea impozabilă a clădirii . 48 .(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.Art. 2. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. către Bugetul local .Art.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0. termo-electrice şi nuclearo-electrice. închiriate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI. până la 31 martie a anului respectiv.Art.Aplicarea cotei de impozitare de 0. produse. datorează anual I/clădire.  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România. indiferent de materialele din care sunt construite . Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri .Art.Art. se stabileşte taxa pe clădire.  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii.  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România. echipamente şi altele asemenea.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.(2).Art. date în administrare sau folosinţă. locatarilor. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. 251(1).  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni. se acordă o bonificaţie de până la 10%.Art. Calculul I 1. inclusiv. b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri . 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.25% 1. MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul. materiale.(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual. TERENURI. 249(1).  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale. obiecte.(2).

motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor). se acordă o bonificaţie de până la 10%. I se datorează de locatar.Art. date în administrare sau folosinţă.  Orice teren al unei unităţi sanitare publice. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor.(2). IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România. Calculul I .  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu.Art.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. pe întreaga durată a acestuia.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar.Art. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice.(4). se acordă o bonificaţie de până la 10%. 258(1) . locatarilor. Scutiri .(2). cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . 261(3).(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. 261(1). 263(1) . bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării. către Bugetul local . 256(3).Art. drumuri naţionale. 265(1). Plata I . 260(1). aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren.  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme. I este datorat de locator . către Bugetul local .  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular.  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.Art.Art. Plata I . 49 .Art.Art. rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul. categoria de folosinţă a terenului.I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. Scutiri . în momentul încetării contractului de leasing financiar. Insula Mare a Brăilei. datorează anual I/ teren. 257 . în 2 rate egale. drumuri europene. închiriate. se stabileşte taxa pe teren. datorează anual I/mijloc de transport.  Navele fluviale de pasageri. în 2 rate egale. conform încadrării făcute de Consiliul local. Calculul I . 262 . 256(1).Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România. Insula Balta Ialomiţei.Art. până la 31 martie a anului respectiv. până la 31 martie a anului respectiv.  Terenurile ocupate de autostrăzi. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România .

 Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive. prestează servicii sau execută lucrări. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate. PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată . la preţul de facturare. amortisment) şi impozitarea acestora. care nu mai pot fi valorificate.  M. brevetelor. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană. 5. 128(4):  Plata în rate. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă.  Executarea silită.  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing.  Stocuri degradate calitativ. analitică .presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă. Import de bunuri. Livrare de bunuri. cu excepţia contractelor de leasing.Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1. know-how-urilor.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA.  Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată .v.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate. globală .p.  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari. Achiziţie intracomunitară de bunuri. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor. datorat la bugetul statului. care d.  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. 3.presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri.  Perisabilităţi în limite legale.Art. Operaţiuni impozabile . Prestare de servicii. OPERAŢIUNI IMPOZABILE. Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată .Art. 50 .  Intermedierea efectuată de comisionari. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal. 2. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii.  Casarea mijloacelor fixe. dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.Art. CALCUL. 1.Art. 4.  Lipsa de gestiune.  Suportatorii sunt consumatorii finali. LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată . 2. Schimb de bunuri sau servicii. 129(3):  Închirieri de bunuri. contribuţoo. pe care o colectează de la clienţi. licenţelor.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC.

bunurile date gratuit. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă. c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia. Cuprinde . că tre un stat membru al UE. Baza de impozitare 1. 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile.Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea. e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile. 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol.Art. Este constituită din .  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor.  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică. Scutiri .Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii.  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie. îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea.  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice.  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul.Art.Art.Art.  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale.Art. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor. b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate.Obţinerea dreptului de a dispune.  Activitatea de învăţământ. 141(1) .  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru. 2. 137(2): a) Impozitele şi taxele. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. ca şi proprietar. f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. în contul furnizorului/cumpărătorului. 3. desfăşurate de unităţi autorizate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată .  Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate.Art. 51 . în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică.Art.  Serviciile publice poştale. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile. de la cumpărător/beneficiar. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII . de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată . este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii. precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia. în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate.  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari. sponsorizare sau mecenat. 1301(1) . Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată . 4.Art. b) Cheltuieli accesorii: comisioane. bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică. 130 . Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată . cu excepţia TVA.

S. pentru bunurile second-hand. 1562 (1) . care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380.Art.S. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile .000€/an) . risturnurile. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri.Art.000 lei. 2. obiecte de colecţie şi antichităţi . 152. Plata taxei la buget . trebuie să depună la organele fiscale competente. Regimuri speciale  R. Livrarea de clădiri. 137(3): a) Rabaturile. zire şi reviste.Art. grădini zoologice şi botanice. muzee. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă . cinematografe.000€ în anul calendaristic precedent). case memoriale. către primării. pentru agenţiile de turism .  Livrarea de produse ortopedice. Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1. agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA. inclusiv a terenului pe care sunt construite. remizele. de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35. inclusiv a terenului pe care sunt construite. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării. fără fac turare. 1524. inclusiv a terenului pe care sunt construite.  R. pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse. centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100.S. inclusiv a terenului pe care sunt construite.Art.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. 1522.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară. cărţi. monumente istorice. Nu cuprinde .  Livrarea de manuale şcolare. pentru plăţi cu întârziere.  Livrarea de clădiri. 157 .  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. 1523. Declararea (Decontul de taxă) . Atunci când TVA deductibilă > TVA plată. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi.Art.  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora.Art. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. inclusiv a terenului pe care sunt construite. achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie. pentru aurul de investiţii .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3. 52 .  R. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă.Art.  Livrarea de clădiri. b) Sume reprezentând daune-interes. 1521. monumente de arhitectură şi arheologie. un decont de taxă. expoziţii şi evenimente culturale. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor. târguri. destinate utilizării drept case de copii. pentru persoanele impozabile nestabilite. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor.Art. opere de artă.Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA.  R. prin schimb.S.S.  R. sconturile şi alte reduceri de preţ. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari.

 Produse energetice.98€/1.  Băuturi fermentate. COTE FIXE . altele decât bere şi vin.000 bucăţi ţigarete. TIPURI DE COTE. băuturi fermentate. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE. Scutiri la plata accizelor .  Energie nucleară.Art. b) Produse considerate de lux:  Blănuri.Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum. 199(1) . Tipuri de cote 1.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 .Art.  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale.accize specifice:  345€/1 tonă benzină.  Vin.  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO. 162 .  Produse intermediare. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile .Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor.  Arme de vânătoare. MODALITĂŢI DE CALCUL. care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1.  9. Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto.ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare). produse intermediare. care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere. vin. alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii.  400€/1 tonă benzină fără plumb. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural). d) Altele:  Alcool etilic. COTE PROCENTUALE .  Tutun prelucrat. cu excepţia Forţelor Armate Române.  Cristale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE. atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice. 2.

Plata .F.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL . Pentru BERE 2. Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19. 194(4). Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize. PRODUSE INTERMEDIARE 3. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art. 194(1).Art. Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat. transformate. 193(1) . deţinute.92€/1. 54 . unde produsele accizabile sunt: produse.P. BĂUTURI FERMANTATE.Art.Art.G. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia . Pentru VINURI SPUMOASE.  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize. judeţene pentru cazanele cu ţuică. Pentru ALCOOL ETILIC 4.Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă. 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful