P. 1
Fiscalitate - Raspunsuri Subiecte Examen

Fiscalitate - Raspunsuri Subiecte Examen

|Views: 98|Likes:
Published by Georgiana Praja
fiscalitate
fiscalitate

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Georgiana Praja on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
  • SUBIECTUL 2:
  • SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
  • SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI
  • SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII
  • SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ
  • SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE
  • SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT
  • SUBIECTUL 9:
  • SUBIECTUL 10:
  • SUBIECTUL 11:
  • SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII
  • SUBIECTUL 13:
  • SUBIECTUL 16:
  • SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR
  • SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR
  • SUBIECTUL 24:

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

 Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului. aprobarea.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.  Subventii (ajutoare) guvernamentale. atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli). cu titlu gratuit (bunuri publice).  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii. de regula un an.  Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale. De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar. fiind aprobat de Parlament. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala.  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România.  Investitii guvernamentale.  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica). corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date.  Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar). Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege. 8 .  Transferuri. aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial).  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil. STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central. executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea.  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale.  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice.  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate. Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu.

9 . Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului.  Variatia cheltuielilor bugetare.Este egal cu 1. pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). în cadrul mecanismului bugetar.Multiplicatorul investitiei autonome.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat. Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care.  Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential. ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale. Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) . realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului. dupa aparitia unei perturbatii în acest sens. contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala. MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate. care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF . MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) .

 Social . venitul.p. în funcţie de realţia cu masa impozabilă. silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului. nerambursabile şi fără contraprestaţie.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică. muncă şi uneori sub formă bănească. alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 . ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive.prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C.  Pârghie financiară . subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I. CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. În PRECAPITALISM. unitate de suprafaţă. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe.prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice.P.P. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. bunurile consumate. biserică nobilime. de la contribuabil la stat. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea.  În: natură. acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. salariul. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă.v. pe când în cazul I indirecte. În CAPITALISM. D. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe. pot fi: o C. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat. unitate de greutate.

D..se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului.  I. După modul de aşezare a) I individuale .folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale.. După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe .se aplică asupra resurselor P.I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. municipii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200. judeţe).F. b) I incidentale .  Termenul I (I trebuie plătit până la data de.J.  Taxe de timbru şi înregistrare.) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor.sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator).la care statul apelează numai în anumite situaţii.  I pe activitatea indistrială. b) I pe avere .se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală. a) b) c) După organul care administrează I I federale . b) I globale . 4.  Taxe vamale. 11 .D. c) I pe cheltuială . comercială.F/P.sarcina apasă asupra plătitorului:  I. pentru I/salar = o lună). 3.se aplică asupra patrimoniului unei P. I locale .  Penalităţilor. pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V.  Monopoluri fiscale. se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA). 6.  I pe clădiri.J. personale  I pe avere (activ net). fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane. reale  I funciar. 5.000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an.sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii.  I pe venit. b) I de ordine . care se reînnoiesc lunar.instituite cu singurul scop de a aduce V statului./P. b) I indirecte .  I pe K mobiliar. 2. După materia impozabilă a) I pe venit .I sunt încasate de Guvern. I guvernamentale . profesii libere.000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200..în cazul statelor federaţii. Clasificarea I 1. După scopul I a) I financiare .se menţin în practică. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente .

magazinelor.  Au apărut în sec. b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice.  Se diminuează V nominal. asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat.  I pe capital. 2. prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil.  I pe avere:  I imobiliar. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor.  Diminuează venitul real.  În România. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul. capitalului bănesc.I.  Afectează condumul → I pe cheltuială. clădirii.  Taxe de cosumaţie .accize.  Monopoluri fiscale. XIX în SUA (Războiul de Secesiune). pământului.  Taxe vamale. s-au introdus în 1918 (după Titulescu). iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu). sub forma I pe circulaţia mărfii.  I pe activităţi economice.  I pe clădiri. În funcţie de modul de aşezare. generale. fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. 12 . fabricii. distingem mai multe forme:  I.  I pe transferul averii. locuinţei.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1. se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor. pentru a şi asigura fondurile necesare redresării.  I pe capitalul mobiliar. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative.  V persoanelor juridice.

mai mult I de la cei care realizează V crescute.  Cel mai elastic I este considerat I pe consum. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli.  M economiei şi randamentul I.  M comodităţii. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime. pentru a fi productiv. numărul membrilor familiei).  Statul trebuie să facă cât mai puţine C. 3.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R.„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie. 2. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului. atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare. a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată.  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith .  Progresivitatea în materie de impozit. a de consuma). a.F. stimula consumul/producţia. să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă.  M de certitudine.î. cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1. mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor. P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive. atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari. alcool).I este o lege fiscală care este cu atât mai bună. politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii.  Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere. Utilizate astfel. care promovează câştigurile nete . această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală . P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal. c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni)..  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat.  S încasărilor fiscale .  I este socotit E. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I). Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale. ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere.  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I.  Cel mai productiv I este considerat I pe consum. pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă). I pot promova politici sociale sau economice. la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală). 13 . cu cât rezistă mai mult în timp. b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe. P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil. omul şi nu statul este valoarea esenţială. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat. precum şi alte facilităţi fiscale.

 14 . legea fiscală trebuie să fie echivocă. să nu lase loc interpretărilor. faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă. d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. asumarea riscurilor).J. f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare.F. cât şi P. fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii. care jenează personalitatea umană). astfel. administrarea afacerilor. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi). c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei.. I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte. care să nu dea naştere niciunui arbitrariu. b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului.

control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil.  Lichidarea. PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului. b) M directă . pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili.procedee  M indiciară = pe baza indicilor. LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I.persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul. 2.  Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit). ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă. ETAPELE IMPUNERII  Asieta. evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii). Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil. 3. Metode: a) M indirecte . fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri.  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal.  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat. în cazul I/salar angajaţilor săi).procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului .  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane . statul stabileşte un anumit I. c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă.  Perceperea 1.

de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. asigura administrarea finantelor comunelor. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. adica aplicarea legilor. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. executia bugetului de stat. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. Ca o atributie specifica si recenta. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor. raspunde de realizarea bugetului de stat. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. in acest fel. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen.27/1994. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. in organizarea stabilirii si incasarii publice. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale. in acest sens. Legea nr. ca autoritati administrative autonome. 16 . in vederea echilibrarii acestora.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. constatarea. sumele incasate si debitele ramase de incasat. De altfel. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. a municipiului Bucuresti. In acelasi timp. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri. In acest scop. pentru stabilirea. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii. dupa caz. Astfel. administratiilor financiare. prevazute de Legea nr. prevazute de lege. Potrivit legii. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor. In acelasi timp. Legea nr. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. prin legea bugetara anuala. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. asigurand. administratia publica are atributii pentru executarea. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. din care sa rezulte obligatiile de plata. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. republicata. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse. In exercitarea atributiilor sale fiscale. dupa adoptarea lui de catre Parlament. consiliilor judetene si ale Primariei generale.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. inclusiv a majorarilor de intarziere. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. bugetelor speciale si bugetelor locale. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. in general. prin incasarea veniturilor publice. dupa adoptarea bugetului de stat. controlul. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire.

constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. scutiri si reduceri de impozite si taxe. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. taxelor si a celorlalte venituri publice. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. In cadrul acestei functiuni. celelalte organe centrale. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. impozitele. consiliile judetene si locale. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. 17 . De asemenea. asigurarea finantarii. la termenele stabilite. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. ci numai de mijloc de proba. bugetelor fondurilor speciale. Acestea raspund de stabilirea impunerii. In acelasi timp. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. sumele incasate si debitele ramase de incasat. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale. urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. taxelor si a altor obligatii bugetare. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. bugetului asigurarilor sociale. inclusiv institutiile publice din subordine. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti). CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. Prin verificarile efectuate. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. ministerele. unitatilor administrativ-teritoriale. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. din care sa rezulte obligatia de plata. cat si in timpul efectuarii acesteia. inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. in conditiile legii. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. Astfel. legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. Astfel. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. are largi si importante competente fiscale. pe plan local. In cadrul functiei jurisdictionale. controlul si urmarirea incasarii impozitelor. cum sunt administratiile financiare. formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. In acest scop. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. Atributii importante in ce priveste stabilirea. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. administratiilor financiare. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. taxele.

Ordonanta Guvernului nr.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice. ingineri. asociatii sau organizatii de orice fel care.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine. asociatiile familiale si asociatiile civile. de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania. de mandat. in functie de natura venitului obtinut. in vederea inregistrarii. a declaratiei speciale sau a declaratiei globale.  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici. sindical. cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura. filantropic ori religios. profesori. asistenti medicali. care modifica Ordonanta Guvernului nr. din 18 . cultural. In ce priveste contribuabilii persoane juridice.  Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent. pe teritoriul Romaniei. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. in baza actului de constituire. dupa caz.93/2000. social.  Astfel. In ce priveste persoanele fizice. obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert.  Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. imputerniciti potrivit legii. potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. tehnicieni.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare. experti contabili. Subiectii obligaţiei . codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala. politic. contabili autorizati.82/1998. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati.a). precum si cele care. Astfel. avocati. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ. potrivit legii. medici.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. obtinute din productia proprie.  Alte persoane decat cele prevazute la lit.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii. civic.  De asemenea. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala. autorizate.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica. subingineri.  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica.  Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia.  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor. dactilografe si alte asemenea profesii). b) si c). arhitecti.

inclusiv inregistrarea fiscala. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. dupa caz. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. cu aceleasi cod fiscal. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente. certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. Inregistrarea. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”. Pentru persoanele fizice. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. contract de inchiriere etc. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. cu sediul sau domiciliul in Romania. 19 . certificata de Oficiul registrului comertului. insotita de certificatul de inregistrare fiscala. platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. in termen de 15 zile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni.  Pentru comercianti. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala.  Dovada detinerii sediului. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. respectiv reprezentante. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. se va depune o singura declaratie de mentiuni. De asemenea. platitoare de TVA. potrivit legii. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. cum sunt. ramasa definitiva. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. agentii sau alte asemenea sedii. respectiv act de proprietate.

dupa caz.000 lei. anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent . impozitul pe cladiri. Textul se refera la unele impozite pe venit. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. in sensul ca bancile.000 lei la 2. impozitul pe teren.000.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. retine si varsa impozite si taxe. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. b) si d) cu amenda de la 1. cu amenda de la 1. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. accize. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. In aceasta grupa se include.82/1998. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor.000. taxa asupra mijloacelor de transport. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau.500.500. taxei pe valoarea adaugata. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. a impozitului pe profit. neconforme cu realitatea.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni. Ordonanta Guvernului nr. in raport de evolutia ratei inflatiei. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. persoane juridice sau fizice. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false. b. daca se constata indeplinirea conditiilor legale. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. prevede urmatoarele contravenţii: a. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni. organele fiscale si alte institutii publice. persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. c). oferte. A). Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului. spre exemplu.000 lei. romane sau straine. Declaraţia de impunere In prezent. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal. scrisori. Este cazul. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni.000 lei la 1. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive. comenzi sau orice alte documente. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala.11/2001.  Cele de la lit. spre exemplu. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. c. potrivit legii. Astfel. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. carora le revin potrivit legii. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. Ordonanta Guvernului nr. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit. in vederea anularii. certificatul de inregistrare fiscala. d.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. spre exemplu impozitul pe venit.

dupa caz. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. retine si vira impozite si taxe. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. dupa caz.  Reorganizare prin divizare. daca este cazul. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. 68/1997. deci la organul fiscal competent. codul numeric personal sau codul fiscal. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. precum si termenul de depunere al acestuia.  Incetarea obligatiei de a calcula. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe.  Modificari intervenite in baza de impozitare. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. precum si ori de cate ori este necesar. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.11/2001). nu mai depun deconturi pentru taxele respective.68/1997.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. sau unde este luat in evidenta fiscala. dupa caz. spre exemplu.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. conform prevederilor legale. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. cum sunt.  Cu 500. dupa caz. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. republicata. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. domiciliul sau sediul.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.8 al Ordonantei Guvernului nr. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. reprezentand TVA si accize. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. dupa caz. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. de catre cei care. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. Astfel.  Semnaturile autorizate si stampila. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul.  Incetarea activitatii. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. dupa caz. inscriind clar. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare.  Baza de impozitare. Astfel. dupa caz.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. conform legii. numele si prenumele sau denumirea. 21 . lichidare sau transformare. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. republicata.

actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 . urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie.68/1997. In acelasi timp. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare. taxa pe valoarea adaugata. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. impozitul pe venit. constituie titluri de creante fiscale. accizele. Ca atare. In acest sens. pentru efectuarea corecturilor (art. in termenul stabilit de acesta. In functie de specificul intocmirii lor. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita. contributii.  Reprezinta un titlu executoriu. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. potrivit legii. titlurile de creanta fiscala.000 lei. in sensul de a inscrie clar. cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. impozitul pe profit.8 din Ordonanta Guvernului nr.  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII.  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. investite cu solutionarea unor cai de atac. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”.Elementele impozitului şi Subiectul 6 .  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public. bugetele locale. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat). contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice.  De asemenea. Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. prevazandu-se ca este “actul prin care. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani. potrivit legii. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . cum este cazul la impozitul pe profit.  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele. pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. intr-o anumita suma. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. taxe. taxele si alte plati datorate bugetului public.000.  Neprezentarea la organul fiscal.000 lei si 1. taxele si veniturile publice contestate de contribuabili. republicata). hotararile instantelor judecatoresti de drept comun. ca fiind creantele constand in impozite. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale. drepturile banesti de ajutor etc.Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). urmarirea impozitelor. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti. pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca. calculate. prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. organele vamale etc. notariatele publice. alte impozite pe venit etc. taxelor. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. b. stabilesc taxele de timbru.. De asemenea. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. Jurisdicţia fiscal . 23 . individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru. concomitent cu stabilirea unor plati. deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. pentru anumite venituri publice. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece.. incasarea. care constata diferente in minus.

 Semnaturile autorizate si stampila. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe.  Reorganizare prin divizare. accize. cum sunt. Ordonanta Guvernului nr. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. spre exemplu impozitul pe venit. 24 . denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”. dupa caz. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. persoane juridice sau fizice. carora le revin potrivit legii. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. Textul se refera la unele impozite pe venit. sau unde este luat in evidenta fiscala. taxa asupra mijloacelor de transport. codul numeric personal sau codul fiscal. conform prevederilor legale. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. retine si vira impozite si taxe. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. retine si varsa impozite si taxe. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. precum si ori de cate ori este necesar. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. conform legii. domiciliul sau sediul. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. spre exemplu. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. dupa caz. spre exemplu.11/2001. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. lichidare sau transformare. deci la organul fiscal competent. impozitul pe teren. dupa caz. taxei pe valoarea adaugata. a impozitului pe profit. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul.  Modificari intervenite in baza de impozitare. potrivit legii. dupa caz. In aceasta grupa se include. impozitul pe cladiri. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. precum si termenul de depunere al acestuia. spre exemplu. Este cazul.  Incetarea activitatii. daca este cazul. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. Astfel. romane sau straine. dupa caz.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe.  Incetarea obligatiei de a calcula. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care.  Baza de impozitare. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. numele si prenumele sau denumirea.

republicata). 68/1997. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. pentru efectuarea corecturilor (art.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.  Cu 500. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. In acest sens Ordonanta Guvernului nr.11/2001). dupa caz.000 lei. republicata. nu mai depun deconturi pentru taxele respective.68/1997. inscriind clar. dupa caz. republicata.8 din Ordonanta Guvernului nr.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.000 lei si 1. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. reprezentand TVA si accize. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. Constituie CONTRAVENŢII.000. in termenul stabilit de acesta. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. 25 .68/1997. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. in sensul de a inscrie clar. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. Astfel. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit.  Neprezentarea la organul fiscal. de catre cei care. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata.8 al Ordonantei Guvernului nr. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. dupa caz.

tinîndu-se cont de prevederile. Indirecta sau prin echivalent.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei. Executarea silita poate fi: a.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice. Directa sau în natură.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului. comercializare si ridicare). intemeindu-se. daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza. o importanta garantie a infaptuirii justitiei. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta. conform legislatiei. fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. evacuarea dintr-o locuinta et. pe principiul legalitatii.  Urmarirea bunurilor nemiscatoare. Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. demolarea unei constructii. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului. cu ajutorul constrangerii de stat.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod. drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. b. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului. in tara noastra. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei. in toate fazele ei. constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. Desi de regula. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi.  Urmarirea fructelor prinse de radacini.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator. de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. executarea silite poate avea mai multe forme. 26 . Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor.

executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. o efectueaza organul fiscal. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale. facînd pe ea mentiunea despre lipsa. total sau partial. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare. dupa caz.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat. ordinul incaso. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale.  Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. în modul prevazut de prezentul cod. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut. în limita acestor mijloace. în ziua primirii. complet sau partial. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut. 27 . dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita. în modul stabilit de prezentul cod. obligatia fiscala. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. totala sau partiala.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge.  Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor. între orele 6. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal.00.00 si 22. a mijloacelor.

aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. organul fiscal va intenta o actiune în justitie. precum si în reteaua lui comerciala. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor. În calitate de reprezentant al contribuabilului. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile. a persoanei lui cu functie de raspundere. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate. daca legislatia nu prevede altfel. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului. 28 .  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile. precum si reteaua lui comerciala.  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). precum si sechestrarea lor. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice. iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei. inclusiv în valuta straina. functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act. În astfel de cazuri. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste.  În cazul în care. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata. Pîna la sosirea acestora din urma. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul. indiferent de locul aflarii lor. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. în încaperea izolata a casei. Actele se întocmesc în doua exemplare. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile.

se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate. se întocmeste. lista bunurilor sechestrate. Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. Actul de sechestru contine somatia ca daca. conform legislatiei de procedura civila. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea. sînt neurmaribile. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. o Bunurile personale ale persoanei fizice care. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. precum si reziduurile din astfel de materiale. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. în doua exemplare. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. emitentul. platina si de metale din grupa platinei. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. care este obligat sa le primeasca. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. bunurile sechestrate se vor comercializa.           29 . pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. contribuabilul nu va plati restantele. În cazul cînd persoanele care. Bijuteriile si alte obiecte de aur. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). contribuabilului (reprezentantului acestuia). pietrele pretioase si perlele. În cazul sechestrarii bunurilor. în scris sau oral. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. La valorile mobiliare se indica numarul. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. În cel de al doilea caz. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. o Alte bunuri care. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. La decizia functionarului fiscal. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. în doua exemplare. o Informatii despre bunurile gajate. o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. specialisti în domeniu. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile. Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. argint. conform legislatiei. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. nu sînt urmaribile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. dupa caz. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. conform legislatiei. în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. functionarul fiscal întocmeste. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. cantitatea. Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. semnele individuale si valoarea bunurilor. conform unei liste aprobate de Guvern. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia). Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia).

RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). se va întocmi un act de sechestru. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare.  Daca. conform legislatiei. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. în vederea urgentarii platii restantelor. totale sau partiale. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. o Stingerii. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. imediat dupa primirea copiei. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. fara acordul organului fiscal. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. la locul aflarii lor. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti. 30 . o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. Dupa identificarea bunurilor.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. de pastrare etc. se va întocmi o lista a acelor bunuri. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). Din acest moment. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui).  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale. sînt sechestrabile. nu se va mai face. a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal. Bunurile sînt examinate. dupa caz. solicitate pe piata. functionarul fiscal întocmeste un act de carenta. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. Concomitent. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". în cadrul unor controale. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. sechestrarea valorilor mobiliare. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc. suportate sau eventuale. Acestia vor consemna în registrul respectiv. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior. de închiriere. acestea nu se restituie. totale sau partiale. o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal. Dupa semnarea actului de sechestru. de arenda. În cazul absentei acestora.  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru.

încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. iar la destinatia platii se indica. organul fiscal. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. cu referinta la prezentul cod. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. Excedentul se ramburseaza contribuabilului. cladiri. care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. plata restantelor la bugetele respective. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. tainuirea. constructii. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. a valorilor mobiliare. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. va anunta o licitatie repetata. deteriorarea. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. înstrainarea. evaluare. 31             . Expertiza. fara plata acontului. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. substituirea. instalatii si alte obiective. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. Modul de ridicare. în modul stabilit de prezentul cod. va anunta o licitatie cu reducere.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. conform actului de sechestru. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. predare. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. se efectueaza în conformitate cu legislatia. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). Pentru contribuabil. a imobilului. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. de beneficiar – bugetul respectiv. a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. organul fiscal. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei.

În astfel de situatii. în cazurile prevazute de legislatie. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini. La cererea organului fiscal. Al treilea exemplar se remite. ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator. al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. în 3 exemplare. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. contribuabilul (reprezentantul acestuia). ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate. În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare.  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor. Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare.  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi.  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. contribuabilului (reprezentantului acestuia). contra semnatura. În cazul în care dreptul de a 32 . iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri. a persoanei lui cu functie de raspundere. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala. bunurile ridicate. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor. Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor. persoanei lui cu functie de raspundere. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor. semnata de el (de reprezentantul sau). În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. datele din lista sînt confirmate documentar.  Daca se constata lipsa. exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare. prezentate de contribuabil. cumparatorul înregistreaza la organele de resort.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). al doilea exemplar – cumparatorului. dupa ridicarea bunurilor. de persoana sa cu functie de raspundere. organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). rezultatele licitatiei sînt. organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor.  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare. bunurile sechestrate nu se vor ridica.  În baza datelor furnizate de contribuabil. Daca. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate.  Pentru urmarirea datoriei debitoare.

organul fiscal remite debitorului somatia ca.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. contractul de vînzare-cumparare. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul. în modul corespunzator.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. ordinele incaso. Persoana care a primit somatia este obligata ca. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. nu i s-a raspuns organului fiscal. la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei. Daca datoria este infirmata.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. 33 . actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta. partial ori total. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit. în modul stabilit de Guvern. alte documente referitoare la caz. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. sa confirme sau sa infirme. la data primirii ei. pîna la expirarea termenului de prescriptie. procesulverbal privind rezultatele licitatiei. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale. tinute manual sau computerizat. aceasta are dreptul sa aplice debitorului. precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala. în termen de 10 zile lucratoare. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. precum si daca. actul de sechestru. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie.

rezidenţei:  P.  V din: dividende. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D.  C.I. o Tantiene (I primite de membrii C. spaţial = spaţiul naţional.  V din dobânzi. atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord. cât şi pentru cele obţinute de P. la teritoriul statului. redevenţe . suveranitatea fiscală a fiecărui stat.  V din practica profesiunilor libere . îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D. care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii).I.A. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv.  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă.  Scutirea progresivă .presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă. Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie.  Scutirea totală .dacă cetăţeanul este apatrid.se impun la sursă.sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state).presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate. = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate.presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă. atât pentru V obţinute de P. rente.).  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei.  V din spectacole .J.J.  C. ! 34 . deţine mai multe domicilii..Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D.F. perioadă care trebuie să fie aceeaşi.. chirii.F. ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern.I. unde a avut loc spectacolul.I.  P. în ţara de origine. MĂSURI ÎMPOTRIVA D.  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale.  Creditarea totală .A.  Premii. temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D.rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC.  Naţionalitatea . în cazul în care P.sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie.rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă. .  C.  Cetăţenia. rezidenţa va fi domiciliul în care P. .  Creditarea obişnuită . competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere.F.F. ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate. pe baza Declaraţiilor contribuabilului. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C.. îşi petrece cel mai mult timp.I.I.I. = convenţii între state cu privire la:  Salarii.

o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta.  E. 2.F. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I. Cipru. o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană).  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă .F. când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii). concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I. asupra antreprenorului). neoficială . o Alcătuirea registrelor contabile nereale. încât să permită interpretarea).apare în cazul I indirecte. ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum). PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală. la CĂILE DE REALIZARE A R.F.F.F. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real. în trepte . cu serii diferite. dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco.  Forme: o Întocmirea de declaraţii false. Hawai. OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R.F.F.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V.  Evaziunea fiscală. în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii.  E.F.caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător.F. Lichtenstein).F.F. FORME.apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată.  R.F. FORMELE R.F.apare în cazul I directe.  Nu se realizează cu încălcarea legii. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune.  E. o Falsificarea Bilanţului contabil.  R. nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută. este reglementată în România de Legea 241/2005). o Întocmirea de documente de plăţi fictive. oficială . Irlanda.  Se realizează cu încălcarea legii.I este repercutat de mai multe ori.  Forme: 35 . 1. o Nedeclararea masei impozabile. REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ.F. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. altul fictiv. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale.  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute . când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori. dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie.  R. simplă . R. EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public. FORMELE E. aspru pedepsită de lege (E.

economic.F. Asocierile de familie . doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 . o ! Dacă în cazul E. reclamă şi publicitate. repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale. statul pierde. statul nu pierde. micşorând astfel V impozabil. Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice.impunerea separată a acestora.p.v.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d.F. indiferent dacă au avut loc/nu. în cazul R. indiferent dacă au fost efectuate sau nu. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere. Scăderea din V impozabil a C de protocol.

deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică. 37 . în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii. şi P. În sens restrâns. În sens larg. pe de o parte. o Rata fiscalităţii nete. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. pe de altă parte. printre care: o Rata fiscalităţii consolidate.).  În practică. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici.I. contribuţia pentru şomaj. frânarea creşterii economice. contribuţia pentru asigurările sociale.  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. Dimpotrivă. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată.  La nivelul agentului economic.B.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB. impozitul pe teren. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P. taxa asupra mijloacelor de transport etc. b. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate.. reducerea cererii de mărfuri şi servicii.I. stimulează creşterea economică. investiţiile.B. cererea de mărfuri şi servicii.

6. separată = impunerea se realizează distinct. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului. familială = impunerea per total a V căminului fiscal. Modalităţile de impunere 1.Impozitare progresivă pe tranşe. 2. c) I.Legea 571/2003).Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal .În România. 2. pentru fiecare tip de V în parte.Art.  După 1 ianuarie 2005 . rezidente. V din salarii. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii). 5.  P. ISTORIC . individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V.Impozitare progresivă (progresivitate simplă). 3. nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România.F. b) I. 41 1. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. V din activităţi agricole.Impozitarea separată (modelul sovietic).  După 1990 . Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut . b) I. Contribuabili . V din alte surse.  În prezent.  1997 . cheltuieli. 39  P. modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V). cotă parte V.Art. V din premii şi jocuri de noroc.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE. 9. pentru V obţinute în ţară şi străinătate.  1923-1934 . Sferă cuprindere . 7. V din pensii. 4. impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 .Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale. V din activităţi independente. 38 . globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv . 8. V din investiţii.  După Război-1990 .I proporţional pe salarii. combinată = impunerea este separată în timpul anului. În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I. În funcţie de subiectul impunerii a) I. urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V.  1934-1939 .F.Impozitare combinată.Impozitare supracotă.

o Procedee tehnice .  Veniturile din profesii libere . o Consultant fiscal . o Know-how . a) Evaluarea în sistem real .  Să respecte regulile privind amortizarea. 39 .Art. în condiţiile legii .Art.  Pe bază de norme de V. o Consultant de plasament în valori mobiliare . o Drepturi conexe dreptului de autor . ci al simplei înregistrări) .  Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din .F. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire . o Mărci de fabrică şi de comerţ .Art. care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1. ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi. pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB .F. V.I. dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse . o Desene şi modele . ale P. 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări. justificate prin documente . care obţin primele 2 categorii de V. o Drepturi de autor . 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor . o Auditor financiar .CDF VNI = VB . ! P. în timp ce P. o Arhitect .Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P. o Venituri din practicarea unei meserii.A pot fi evaluate:  În sistem real.  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite .CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate. 46-(3): o Profesii medicale . o Expert contabil .F. sunt P.F. o Notar .Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent. 46-(4) o Brevete de invenţie .F. o Alte profesii reglementate.Art. o Mostre . o Avocat . o Contabil autorizat .Art. 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V. o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) . autorizate. 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din .A.

care realizeză BR lunar din salarii de până la 1. pe baza unei declaraţii anticipate. VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS . în altă localitate/ţară/străinătate. 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale .Art. CFS . b) Evaluarea pe bază de norme de V .Art. 55-(1).10.N.  Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul. ale P.  1 persoană în întreţinere = 350 lei .  Amenzi.I. dobânzi.5% . → I plată la sfârşit de an = I final datorat .  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici.  Rate aferente creditelor angajate .Sunt considerate V din salarii.V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial. prime sau indemnizaţii obţinute de o P.5% .F. C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul .F.  2 persoane în întreţinere = 450 lei . toate V în bani şi/sau în natură.  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie .  Donaţii de orice fel . care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB. iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art.Art. în limita a echivalentului de 400€/persoană anual .  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile.  Prima de asigurare voluntară de sănătate. respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.5.Art.F.Art.  C privind tichetele de masă acordate de angajatori . confiscări. ce desfăşoară o activitate. mecenat. de către Ministerul Finanţelor Publice. Baza de impozitare .DF .  C cu prime de asigurare .5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P. 40 .DP VNI = Venit net impozabil. inclusiv: sporuri.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat . CNF .  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate .  3 persoane în întreţinere = 550 lei . CASS .  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei . penalităţi de întârziere . 57(2a): VNI = VB .(2). în limita a echivalentului de 250€/persoană anual .Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire . în baza unui Contract individual de muncă.0. urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”. V.  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual . Termen de plată . în limita a de 2.000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei . Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme. 49(2).5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice . 48(5):  C de sponsorizare.(3) .  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul .(2) .  Sumele/valoarea bunurilor confiscate.Presupune elaborarea normelor de V. 50(1). până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2.  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative.

P = Pierderi înregistrate în cursul anului .F. uzufructar/alt deţinător legal. 2. reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor.VNI .  Să nu aibă V de peste 250 lei . Câştig net = VB . Baza de impozitare .V cedarea folosinţei bunurilor sunt V. de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat.Art. care realizeză BR lunar din salarii între 1.P CNA = Câştig net anual . 59(1).  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării.  Venituri din lichidarea unei persoane juridice. IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%. 65-(1) .  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală . care realizeză BR lunar din salarii de peste 3.Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula.000. C = Câştiguri înregistrate în cursul anului . 58 . Baza de impozitare . 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) . DF este degresivă :  Pentru P.  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal). DF = 0 lei.Art.CD (25% din VB) Termen de plată . IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire . pe baza unei declaraţii anticipate.000 lei.000 lei inclusiv.  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare .3. 66-(5): CNA = C .  Venituri impozabile din dobânzi . V sub formă de dobânzi . în bani şi/sau natură. 3.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V. Cotă de impunere şi termen de plată 1.I reprezintă plată anticipată. 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) . iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! . odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. 62(2): VNI = VB . Câştiguri din transferul titlurilor de valoare . urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”.Art.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. 41 .Art. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V. 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) .Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende .Art.Art.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata .V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial. Veniturile din dividende .Art.F. întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează.  Pentru P. altele decât V din activităţi independente.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale. provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile.Art. 16%) Definire . obţinute de către proprietar. 01 . → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an.  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare.  Obligaţia calculării. Termen de plată .Art. 61 .(2).

Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V . Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. 71 . Venituri din lichidarea unei persoane juridice . de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă.Art.I final.  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. precum şi orice alte operaţiuni similare . pentru utilizare ca atare. b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă . inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.Art. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire .000 lei) VI = Venit impozabil .  Obligaţia calculării. 72(1) . 73(1). Baza de impozitare .000 lei. către unităţi specializate pentru colectare.Art. reţinerii şi virării I revine PJ .Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1. reţinerii şi virării I revine intermediarilor. 68 . 42 . 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent.  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor. 70(3) . ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V. se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP.Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii. Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) . 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) . 5. până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal .  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare. unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. astfel : Art.I reprezintă plată anticipată. pe bază de contract. b) În cazul în care V se determină în sistem real .Art. 69: VI = VP . 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) .Art.  Obligaţia calculării.Art.SN (1. urmând a fi regularizate de organul fiscal competent. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4. care va emite o decizie de impunere anuală.Art.Art.Art.  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului. VP = Venituri din pensii . în stare naturală. Normele de V se stabilesc. legumelor şi zarzavaturilor. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii. precum şi altele asemenea .I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata.Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor.Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. SN = Sumă neimpozabilă. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat. Termen de plată . plantelor decorative şi ciupercilor.  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea . actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire .Termenul de virare I (se reţin la sursă .

VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc .  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc.771(1a) .000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. VN = Venit neimpozabil.000 lei.000 lei inclusiv. primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind .Art. 771(4) . precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora.Art. pentru valori de peste 200. dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv. 76: VNI = VPJN .000 lei inclusiv .VN VNI = Venit net impozabil.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă).000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.Art.Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. Cota de impozitare a) Art . prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora. Termen de plată . Termenul de plată . 771(1) .Art.Art. dobândite la o dată mai mare de 3 ani.Art. b) Veniturile din jocuri de noroc . antrenorilor. cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu . pentru valori de peste 200. 75(2). 43 .Art.  6.000 lei . 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10. potrivit legii. IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire .771(1b) .  4.000 lei inclusiv. cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200.000 lei. 771(6) .  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%.Art. 77(1).Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. Baza de impozitare . definite conform normelor metodologice . b) Art .000 lei inclusiv . 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.Art. 77(6) . Baza de impozitare . precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii. tehnicienilor şi altor specialişti.000 lei inclusiv. precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii. 20%. inclusiv cele de tip jack-pot.

 Câştiguri primite de la societăţile de asigurări. Termenul de plată . 44 .Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat.Art.  Venituri primite de persoanele fizice pensionari. încheiate potrivit Codului Civil.Art. Baza impozabilă .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire .Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate. servicii şi alte drepturi. foşti salariaţi.  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial .  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile. 79(3) . ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare .I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.Art. 84 . altele decât veniturile impozabile din activităţi independente. potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale .Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă . în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . 78(1) . sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri.

Art. b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte. b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile. altele decât cele imputabile/asigurate. Fondurile de garantare a depozitelor bancare . 21(3). 21(3).  PF rezidente asociate cu PJ române. DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks . în limita unei sume echivalente cu 400€ . 15(1).Art. 15(1).  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală .C = Sold final creditor cont 121 CNF .21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat.Art.Art. 45 .Art.  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri. Organizaţiile non-profit.  C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% . 22(1b).Art.Art. 19(1): PI = RNC + CNF . dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat . cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% . discotecilor. 21(3).Art.  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale .  C cu amenzi. patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15.Art. pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică. Scutiri       Trezoreria statului. 15(1). în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3. dar nu mai mult de 10% din restul V .000€. sindicale.Art. Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% .  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate.Art.  C cu amortizarea. Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili . 21(3). 15(1).  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România.  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică. Fundaţiile şi cultele religioase .5 ori plafonul acordat instituţiilor publice . 16(1). 21(3).Art.Art.  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat. 15(1). 21(3).Art.DF PI = Profit anual impozabil.Art. 15(2.3). RNC = Rezultat net contabil = V . Fondul de compensare a investitorilor . 22(1a). BNR. 21(3). 18(1).Art. 13  PJ rezidente .  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română.  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ . Bază de impozitare .Art.  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2.  C cu amortismentul peste limita legală .Art. instituţiile publice .Art. cluburile de noapte. penalităţi.Art.

 V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat. altele decât cele din consultanţă şi management. 104(1).000€. Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100. 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar.Art. 107:  2% în 2007. autorităţile locale şi instituţiile publice. altele decât statul.V.Baza impozabilă a I. la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V. din variaţia stocurilor. în proporţie de 50% din VT. pot plăti I. de la societăţi de asigurare.(3) .Art.(2). până la data de 31 ianuarie inclusiv.M.  P. dacă condiţiile prevăzute la Art. d) Ks al PJ este deţinut de persoane. Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic . 108 (1) . dacă îndeplinesc condiţiile Art..M.V.  V realizate din despăgubiri.M. Aria de cuprindere .M. 103 începând cu anul fiscal următor . este .  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor.I. 103 . pariurilor sportive.5% în 2008. începând cu primul an fiscal. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat. cazinourilor. reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor. se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune. 104(4).M. iar condiţia prevăzută la Art.V.  V din exploatare.J. al pieţei de K.Art.M.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului. Cota de impozitare pe V.V.O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii.  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi. este opţional . 2.  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc. din care se scad:  V. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art.M. 108(2) .Art.M.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii .  V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale. se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă. care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii.M.  3% în 2009.M.  PJ române care .  2. următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I.  V din provizioane.Astfel. română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V. Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V. Procedura de declarare a opţiunii . 105 . asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V.Art.Art..:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V. 109(1) . valoarea de achiziţie a acestora. prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj.PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal. 46 . 106(1). începând cu anul fiscal următor. pentru pagubele produse la activele corporale proprii. I pe V. o constituie V din orice sursă.Art.Art.Art.Art. Baza impozabilă . Deduceri fiscale .

M.PJ plătitoare de I/V.Art. se efectuează trimestrial. până la termenul de plată al I.  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I. Prevederi fiscale referitoare la amortizare . 112 . sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare. 110  Calculul şi plata I/V. 47 . Declaraţia de I/V.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale .M.Art.

Aplicarea cotei de impozitare de 0. materiale. datorează anual I/clădire. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. animale. 249(3). obiecte. locatarilor. 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.Art. Plata I .(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului.Art.  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular. către Bugetul local . care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. 48 . instalaţii. produse. inclusiv. indiferent de materialele din care sunt construite .  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România.  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România. se stabileşte taxa pe clădire.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate.Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice. Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri . 251(1). cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. 2.(2). 253(1).Art.(2).50%. TERENURI.  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice. Scutiri . în 2 rate egale. 250 .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu.Art. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni. iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul.  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale.Art. 249(5). 255(1).Art. se acordă o bonificaţie de până la 10%. echipamente şi altele asemenea. b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri . Calculul I 1.25% 1. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă .(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art. până la 31 martie a anului respectiv.  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0. MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia.1% la valoarea impozabilă a clădirii . 249(1).  Clădirile unităţilor sanitare publice. termo-electrice şi nuclearo-electrice. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. date în administrare sau folosinţă.  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii. Pentru PJ . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. închiriate.

 Terenurile ocupate de autostrăzi.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren. în momentul încetării contractului de leasing financiar. cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice. drumuri naţionale. 258(1) . Insula Mare a Brăilei.Art. 256(3). date în administrare sau folosinţă. Scutiri . Plata I . 261(3). 257 .  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. se stabileşte taxa pe teren. se acordă o bonificaţie de până la 10%.I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme. 260(1). 265(1). drumuri europene.Art. 262 . rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România.Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.(4).(2).Art.  Navele fluviale de pasageri. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.Art. 49 .(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. datorează anual I/mijloc de transport. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă .  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice. 263(1) . 256(1).Art. I se datorează de locatar. în 2 rate egale. locatarilor. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. în 2 rate egale. pe întreaga durată a acestuia. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar.  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu. I este datorat de locator .I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. Calculul I .(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. Plata I . Insula Balta Ialomiţei. către Bugetul local . conform încadrării făcute de Consiliul local.(2).  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular.Art. Calculul I .Art.Art.Art.  Orice teren al unei unităţi sanitare publice. până la 31 martie a anului respectiv. către Bugetul local . se acordă o bonificaţie de până la 10%. aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari.  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România. IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România. datorează anual I/ teren. 261(1). Scutiri . drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . până la 31 martie a anului respectiv.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.Art. motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor). categoria de folosinţă a terenului. închiriate.

129(3):  Închirieri de bunuri. 5.  Lipsa de gestiune. know-how-urilor.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal. Achiziţie intracomunitară de bunuri. analitică .  Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor.  Executarea silită. CALCUL. brevetelor. Import de bunuri. Schimb de bunuri sau servicii.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor.presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri. care nu mai pot fi valorificate.  Perisabilităţi în limite legale. 128(4):  Plata în rate. globală .  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. 1. la preţul de facturare. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate. dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA. PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată .  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision.  M.  Intermedierea efectuată de comisionari. Operaţiuni impozabile .Art. VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă. pe care o colectează de la clienţi.Art. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii.presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată . 3. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale. 2. Prestare de servicii.p. OPERAŢIUNI IMPOZABILE.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA. 4.Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC. cu excepţia contractelor de leasing. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare. datorat la bugetul statului.  Stocuri degradate calitativ. 2.Art.Art. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană. Livrare de bunuri.  Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive.  Suportatorii sunt consumatorii finali. care d. contribuţoo.  Casarea mijloacelor fixe.  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari. LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată .v.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat. prestează servicii sau execută lucrări. licenţelor. amortisment) şi impozitarea acestora. Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată . 50 .

Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea. e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile.  Serviciile publice poştale. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII . îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea.Art.  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul.Art. în contul furnizorului/cumpărătorului.Art. cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor.  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice. Este constituită din . Cuprinde . este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii. Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată .  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor. 2. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor.  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. b) Cheltuieli accesorii: comisioane. Baza de impozitare 1. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. ca şi proprietar. Scutiri . 51 .  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale.Art. precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia. Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată . de la cumpărător/beneficiar. că tre un stat membru al UE. sponsorizare sau mecenat. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile. în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate.Art. 141(1) . 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile.Art. 137(2): a) Impozitele şi taxele.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată . bunurile date gratuit.  Activitatea de învăţământ. f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică.  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie. b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă. cu excepţia TVA. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată . 130 . 1301(1) .  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică.Art. 4. desfăşurate de unităţi autorizate. 3. 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol.Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii.  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru.Art. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate. în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop.  Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate.Obţinerea dreptului de a dispune.

un decont de taxă. inclusiv a terenului pe care sunt construite. Livrarea de clădiri. remizele. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile . b) Sume reprezentând daune-interes.  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. inclusiv a terenului pe care sunt construite. achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie. Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1.  Livrarea de produse ortopedice. 1523.Art.  Livrarea de manuale şcolare. expoziţii şi evenimente culturale. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă. monumente de arhitectură şi arheologie. destinate utilizării drept case de copii.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3.Art.S. pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse. inclusiv a terenului pe care sunt construite. muzee. 137(3): a) Rabaturile. 1522. târguri. opere de artă. cinematografe. risturnurile. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri.Art.Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA.  R.S.Art.  R. case memoriale. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari. fără fac turare.000€ în anul calendaristic precedent). grădini zoologice şi botanice. pentru persoanele impozabile nestabilite. către primării.Art. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. sconturile şi alte reduceri de preţ.  Livrarea de clădiri. pentru agenţiile de turism . Nu cuprinde . inclusiv a terenului pe care sunt construite. pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100. pentru bunurile second-hand. 52 .000€/an) . de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35. cărţi. 157 . Plata taxei la buget .000 lei. centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor. 1524. 1562 (1) .  R.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară. 2. zire şi reviste.Art. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării. 152.  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380.S. inclusiv a terenului pe care sunt construite. pentru aurul de investiţii . agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor.S. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi.  R. pentru plăţi cu întârziere. prin schimb. obiecte de colecţie şi antichităţi . până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă .S. Regimuri speciale  R. 1521.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. monumente istorice. Atunci când TVA deductibilă > TVA plată.  Livrarea de clădiri. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele.Art. trebuie să depună la organele fiscale competente. Declararea (Decontul de taxă) .

98€/1. b) Produse considerate de lux:  Blănuri.  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale. Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere.  Băuturi fermentate. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural).Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum.ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare).  Vin. MODALITĂŢI DE CALCUL.  Produse energetice. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile .  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO. 162 .  Arme de vânătoare. cu excepţia Forţelor Armate Române.Art. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE. atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 . Scutiri la plata accizelor . care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE.  400€/1 tonă benzină fără plumb. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto.  Produse intermediare. TIPURI DE COTE.Art.Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor.000 bucăţi ţigarete. COTE FIXE . 2. Tipuri de cote 1.  Tutun prelucrat. d) Altele:  Alcool etilic. vin.  Cristale.accize specifice:  345€/1 tonă benzină. COTE PROCENTUALE . 199(1) . produse intermediare. băuturi fermentate. care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1. altele decât bere şi vin.  Energie nucleară.  9. alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii.

transformate.G. judeţene pentru cazanele cu ţuică. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia . 193(1) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1. deţinute.Art.Art. 194(1).92€/1. Pentru BERE 2. 54 . unde produsele accizabile sunt: produse. PRODUSE INTERMEDIARE 3.Art. Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL . Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19.  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize. Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D. 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. 194(4). Pentru ALCOOL ETILIC 4.Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat.F. Pentru VINURI SPUMOASE. BĂUTURI FERMANTATE.P. Plata . indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->