Sunteți pe pagina 1din 52

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONINUT I FORME


Coninutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF Dup concepiile care au stat la baza conturrii acestora, sistemele fiscale se clasific n: a) SF de concepie utopic sunt propunerile teoretice a cror idee central era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credina c este posibil standardizarea prelevrilor fiscale, perioad n care eforturile erau ndreptate n direcia introducerii unui sistem unic de msurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor n formare; o Influena unor curente teoretice care cutau s explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numrului mare de impozite stabilite injust. Dei impozitul unic este considerat de muli o utopie, acesta rmne totui, o noiune foarte complex i plin de nvminte. Expresia a fost adesea folosit n sens particular, acela de a cuta o baz unic de impozitare, care s permit evitarea cumulrii impozitelor care cresc presiunea fiscal. Evoluia impozitelor pe cifra de afaceri exprim destul de bine aceast voin, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de alt parte, s-l nlocuiasc cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiie este destinat s nlocuiasc toate celelalte impozite, ceea ce implic alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor ncasri fiscale cel puin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma s fie nlocuite. Criticile formulate mpotriva impozitului unic nu ntrunesc totui unanimitatea autorilor. Muli dintre susintorii impozitului unic neleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepii funcionale au n vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din dou puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante i a intensitii presiunii fiscale: b1). Dup natura impozitelor predominante, pot fi identificate: SF n care predomin impozitele directe, ele incluznd: SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entiti administrativ - politice de tip statal; SF ale celor mai avansate ri din punct de vedere economic , care au la baz impozitul pe venitul net i impozitul pe societate. SF n care predomin impozitele indirecte, specifice rilor subdezvoltate, fostelor ri socialiste, rilor aflate n perioade de criz economic sau de confruntri militare, rilor a cror economii tind spre stadiul dezvoltat. n unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, n timp ce n altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil s se asocieze unul sau altul din cele dou tipuri de impozite gradului de dezvoltare economic a unei ri. Cert este c orice stat aflat n dificultate n ceea ce privete veniturile fiscale apeleaz la anestezia fiscal a impozitelor indirecte, crescnd ponderea acestor impozite n astfel de situaii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaterea incidenei i flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimirii la impozit, evaziunea fiscal, efecte nestimulative pentru munc, investire i economisire, precum i rezistena la impozite a contribuabilului. Pe de alt parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitat de evaziune, natura opional, flexibilitatea, simplicitatea i costul sczut al consimirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau n natura or regresiv, efectul inflaionist i n distorsionarea preferinelor consumatorului. SF cu predominan complex, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe i indirecte n cadrul veniturilor fiscale, n anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice rilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate i cu regimuri politice de tip social-democrat. SF n care predomin impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ri, n care predomin impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brut, taxa pe valoarea adugat) i n care exist un aparat fiscal i o contabilitate foarte bine organizat. SF n care predomin impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, n care impozitele sunt aezate pe anumite categorii de venituri, sub form indiciar sau forfetar i actualelor ri subdezvoltate n care impozitele directe lovesc cteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). Dup intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica: SF grele, caracteristice rilor dezvoltate economic, n care participarea capitalului public comparativ cu cel privat n economia real este redus, iar serviciile publice sunt extinse. Dei nu ndeplinesc condiiile enunate datorit randamentului redus al economiei, existenei unor organisme administrative de tranziie, marilor necesiti financiare necesare reformelor, fostele ri socialiste se caracterizeaz prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal s fie considerat de tip "greu", trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: Ponderea prelevrilor fiscale n ansamblul prelevrilor publice s fie mare (80 -90%); Ponderea mare a prelevrilor fiscale n PIB (peste 25-30%). SF uoare, specifice rilor subdezvoltate sau aflate n perioade de tranziie spre stadiul dezvoltat, precum i "oazelor fiscale", n care ponderea prelevrilor fiscale n PIB este mai redus (10-15%). Dac presiunea fiscal se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie ntrit cu cel al repartiiei tipurilor de prelevri n interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiii, predominana impozitului direct este, n general caracterizat ca principala caracteristic a fiscalitii rilor dezvoltate. Este incontestabil faptul c fiscalitatea direct este dominant n rile cele mai dezvoltate i, n special, n rile superdezvoltate. Particularitatea constant a rilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscal redus, combinat cu preponderena impozitelor indirecte. Factorii dezvoltrii fiscale constau ntr -o serie de obstacole care in att de motive istorice, ct i economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, n plus, accentuat de evaziunea fiscal generalizat pe care o administraie slab i adesea compromis nu este n stare s o stvileasc. c) SF teoreticoproiective dau substan lucrrilor teoretice i proiectelor guvernamentale, care abordeaz viitoarea configuraie a structurilor fiscale i vizeaz perfecionarea sistemelor fiscale actuale n concordan cu dezvoltarea dinamic a structurilor economice i sociale, n condiiile asigurrii resurselor necesare finanrii nevoilor sociale ale comunitilor, a urmririi realizrii echitii i randamentului prelevrilor fiscale. Se pot ncadra n aceast categorie, programele de reform fiscal elaborate de guvernele rilor europene n scopul armonizrii structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reform fiscal elaborate de fostele ri socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecii teoretice este de a gndi structuri fiscale, prin care s se asigure o mai bun repartiie a prelevrilor fiscale asupra tuturor subiecilor din economie, n condiiile reducerii disfuncionalitilor generate de acestea, a eliminrii riscului apariiei unor confruntri sociale i a asigurrii permanenei surselor de finanare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele i relaiile care apar n interiorul sistemului, factorii care influeneaz asupra sa i modul n care sistemul fiscal poate s fie modelat n vederea atingerii anumitor parametrii prestabilii. n contextul perfecionrii sistemelor fiscale, putem aprecia c procesul de modernizare a acestora, n etapa actual, se caracterizeaz prin: Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite n funcie de o mrime economic considerat n totalitatea sa, ce aparine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu); Adoptarea de noi procedee de aezare i percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Creterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor n scopul realizrii unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziia dintre sistemele fiscale cu impozit unic i sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziia dintre impozitul direct i impozitul indirect

CLASIFICRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICRI ECONOMICE

Dup natura impozitelor predominante

Dup intensitatea presiunii fiscale

Dup timpul vizat

- SF n care predomin impozitele directe; - SF n care predomin impozitele indirecte; - SF cu predominan direct; - SF n care predomin impozitele generale; - SF n care predomin impozitele particulare.

- SF grele; - SF uoare.

SF teoretico proiective

Reprezentarea grafic a clasificrii sistemelor fiscale

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA TIIN I EVOLUIA EI


Conceptul de fiscalitate Exist cel puin dou abordri ale conceptului: 1. Fiscalitatea este vzut ca totalitatea impozitelor i taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucur de concizie i expresivitate, permind o analiz pragmatic mai uoar i mai eficient a modului n care este constituit i funcioneaz. Astfel, o prim definiie n cadrul acestei abordri consider fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor i taxelor provenite de la persoane fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice". O alt definiie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite ntr-un stat, care-i procur acestuia o parte covritoare din veniturile bugetare, fiecare impozit avnd o contribuie specific i un anumit rol regulator n economie. Dicionarul explicativ al limbii romne definete fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor i taxelor prin fisc; Totalitatea obligaiunilor fiscale ale cuiva. Pentru ali autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor n care componentele sunt n strns legtur ntre ele, ca i cu sistemul politic i aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal n general, l definete prin prisma relaiilor dintre elementele care formeaz acest sistem - nscriindu-se pe linia celei de a doua abordri, unii autori consider c sistemul fiscal Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulime de elementc(materie impozabil, cote, subieci fiscali) ntre care se manifest relaii care apar ca urmare a proiectrii, legiferrii, aezrii i perceperii impozitelor i care sunt gestionate conform legislaiei fiscale, n scopul realizrii obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, n mod normal, expresia voinei politice a unei comuniti umane organizate, fixat pe un teritoriu determinat i dispunnd de o autonomie suficient pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezint, s se doteze cu o ntreag serie de reguli juridice i n special, fiscale. Evoluia fiscalitii n Romnia Dup anul 1990, fiscalitatea excesiv din Romnia a descurajat simitor investiiile i consumul, a aruncat n afara pieei un numr imens de firme care, pentru a supravieui nu au avut dect varianta de a se refugia n economia subteran. Soluia unilateral a constrngerilor monetare i fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internaional s-a dovedit greit n practic, ducnd, ntr-o antrenare pguboas, la scderea att a cererii, ct i a ofertei, la srcirea i la vlguirea investi ional. O fiscalitate relaxat este esenial pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivitii pentru investitorii naionali i strini i pentru relaxarea consumului. n acelai timp creterea consumului fr o sporire a ofertei de bunuri i servicii va conduce, aa cum s-a ntamplat n primii ani dup 1990, la creterea inflaiei. Pe de alt parte, o fiscalitate relaxat, n condi iile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creterea inflaiei, ci i la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creterea deficitului comercial. O economie nerestructurat i anacronic ca cea a Romniei, n care este viciat mediul concurenial i relaiile de pia, perpetueaz disfuncionalitile, necorelrile dintre nivelul micro i macroeconomic, tolereaz i chiar amlific indisciplina fiscal, amputeaz investiiile i creeaz cmp de aciune fenomenelor care inhib dezvoltarea: inflaia, deficitul bugetar i cel comercial, presiunile salariale, scderea puterii de cumprare a monedei naionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioar a unei ri. Astfel, o rat micorat de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puin egale cu o rat mai ridicat. Cercetrile efectuate, ct i realitatea din ara noastr duc la concluzia c: fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltrii dect dac este nsoit de ajustri structurale ale economiei.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCAL


Conceptul de politic fiscal POLITICA FISCAL = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, n scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic n economia reala TRSTURILE PF Este o forma de interventie indirecta a statului n economie (este o politica de ajustare); Este apanajul guvernului (prin intermediul, ndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice); Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale); Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta; Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii; Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat; Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici: Plata impozitului este obligatorie; Plata impozitului este definitiva; Plata impozitului este nerambursabila; Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol: Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului n societate, n acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive: Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul; Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului; Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii; Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.) Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.) Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere Asieta: Modul de stabilire a impozitului Termenul de plat: Data pna la care trebuie achitat impozitul Tipologie: Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit); Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii, cu titlu gratuit (bunuri publice). Rol: Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii n ansamblu; De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare n sensul realizarii, mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic n economia reala.

Tipologie: Cumparari (achizitii) guvernamentale; Investitii guvernamentale; Subventii (ajutoare) guvernamentale; Transferuri. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ, corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date, de regula un an. CARACTERISTICILE BP Are putere de lege, fiind aprobat de Parlament; Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice; Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal. STRUCTURA BP (bugetului general consolidat) Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central; Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale; Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica; Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita; Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului; Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: n conditii de echilibru financiar. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea, aprobarea, executia si controlul): Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile; Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute ntr-un document unic (imagine sinoptica); Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza ncasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar); Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate; Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii; Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil, atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar cheltuieli mai mari dect venituri sau a unui excedent bugetar venituri mai mari dect cheltuieli); Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (n Romnia, aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului n Monitorul Oficial).

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (ncasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor n cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului, care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF - Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) - Venitul (oferta) n economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers; MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) - Multiplicatorul investitiei autonome, ceea ce nseamna ca aceasta nu este dect o specie de cheltuiala guvernamentala; MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) - Este egal cu 1, ceea ce nseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale, chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii, contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale. Stabilizatorii fiscali automai STABILIZATORII FISCALI AUTOMAI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care, n cadrul mecanismului bugetar, realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului, fara interventia explicita a Guvernului CONDIII: SAF sunt proiectati sa functioneze: Fie n conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential); Fie n conditii de subocupare dar la buget echilibrat. Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata, dupa aparitia unei perturbatii n acest sens. MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale n scopul restabilirii egalitatii mentionate. Pot aparea doua perturbaii majore n economie: omajul: PIB efectiv este mai mic dect PIB potential; Inflaia: PIB efectiv este mai mare dect PIB potential. Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, pot fi folosite: Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii); Variatia cheltuielilor bugetare.

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 4: IMPOZITUL I ELEMENTELE IMPOZITULUI


Coninutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul imponere = a stabili cu fora. n PRECAPITALISM, prin impozit se nelegeau acele obligaii: Ctre: stat, biseric nobilime; n: natur, munc i uneori sub form bneasc. n CAPITALISM, prin impozit se neleg acele dri fcute n bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. CONSTANTIN TULAI definete impozitul ca fiind o obligaie pecuniar definitiv, silit nerambursabil i fr contraprestaie datorat statului. IULIAN VCREL definete impozitul ca fiind o prelevare bneasc silit, nerambursabil i fr contraprestaie, din V persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului pentru ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale. D.p.v. ECONOMIC impozitul reprezint categoria economic reprezentat de transferurile bneti definitive, nerambursabile i fr contraprestaie, de la contribuabil la stat. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor Principal mijloc de atragere a resurselor statului; Prghie financiar - prin care se pot ncuraja/descuraja anumite activiti economice; Social - prin intermediul I statul redistribuie o parte din V n societate. Elementele I OBIECTUL I = materia supus impozitrii (averea, venitul, salariul, bunurile consumate, serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizic/juridic, care prin lege este pltitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suport efectiv I ! n cazul I directe, subiectul I este una i aceeai persoan cu suportatorul I, pe cnd n cazul I indirecte, acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arat din ce se pltete I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arat ce n ce se msoar obiectul impunerii (unitate monetar, unitate de suprafa, unitate de greutate, alte uniti naturale) COTA I = I aferent unei uniti de impunere: C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 /ton benzin fr plumb, 20 lei/200 cm3 capacitate cilindric) C procentuale = exprimate n cifre relative i pot fi: Proporionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabil indiferent de mrimea acesteea (16% asupra profitului impozabil) Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid dect masa impozabil; n funcie de realia cu masa impozabil, pot fi: o C.P. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C.P. compuse = pe trane = V se mparte n trane, fiecreia aplicndu -se C de impozitare corespunztoare 10

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Regresive = C care scad pe msur ce masa impozabil crete (I/vnzarea imobilelor n procent de 2% pn la valoarea de 200.000 lei i 1% pentru valori mai mari d e 200.000 lei)

PERIOADA I TERMENUL I Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an, pentru I/salar = o lun); Termenul I (I trebuie pltit pn la data de...) FACILITILE I CONSTRNGERILE FISCALE Facilitile iau forma: Reducerilor fiscale = pri din I deja calculat care nu se mai pltete (partea de reinvestire a profitului) Deducerilor fiscale = pri din masa impozabil ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil) Constrngerile iau forma: Amenzilor; Penalitilor. Clasificarea I 1. Dup materia impozabil a) I pe venit - se aplic asupra resurselor P.F/P.J., care se rennoiesc lunar; b) I pe avere - se aplic asupra patrimoniului unei P.F./P.J. pe care acestea le -au obinut fie prin folosirea unei pri a V, fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane; c) I pe cheltuial - sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri i servicii. 2. Dup modul de aezare a) I individuale - se aplic asupra unui singur element generator de sarcin fiscal; b) I globale - se aplic asupra situaiei economice n ansamblu a subiectului. 3. Dup scopul I a) I financiare - instituite cu singurul scop de a aduce V statului; b) I de ordine - folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice i sociale. 4. Dup frecvena ncasrilor de ctre stat a) I permanente - se menin n practic; b) I incidentale - la care statul apeleaz numai n anumite situaii. 5. a) b) c) Dup organul care administreaz I I federale - n cazul statelor federaii; I guvernamentale - I sunt ncasate de Guvern; I locale - I ncasate de colectivitile administrativ-teritoriale (comune, municipii, judee).

6. Dup inciden (punct asupra cruia apas sarcina fiscal) a) I directe - sarcina apas asupra pltitorului: I.D. reale I funciar; I pe cldiri; I pe K mobiliar; I pe activitatea indistrial, comercial, profesii libere; I.D. personale I pe avere (activ net); I pe venit; b) I indirecte - sarcina apas asupra altei persoane dect pltitorul (subiect suportator); se percep cu ocazia vnzrii unor bunuri i servicii: Taxa de consumaie (TVA); Taxe vamale; Taxe de timbru i nregistrare; Monopoluri fiscale. 11

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe i indirecte 1. IMPOZITELE DIRECTE = I n cazul crora sarcina fiscal este suportat de pltitor Subiectul impunerii este aceeai persoan cu suportatorul; Se diminueaz V nominal. n funcie de modul de aezare i de obiectul lor, se mpart n: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor, asupra unor elemente ale proprietii contribuabilului/asupra activitii, locuinei, cldirii, pmntului, fabricii, magazinelor, capitalului bnesc, fr a se ine seama ns de situaia personal a contribuabilului (se impune proprietatea, nu persoana se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unitile administrative, taxa de autorizare a cazanelor de uic): I financiar; I pe cldiri; I pe activiti economice; I pe capitalul mobiliar. b) I personale = sunt aezate pe persoan n legtur cu averea i veniturile personale (aezarea ine cont de situaia personal a subiectului I subiective): I pe venituri: V persoanelor fizice; V persoanelor juridice. I pe avere: I imobiliar; I pe capital; I pe transferul averii. 2. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat, prin intermediul agenilor economici i suportate de consumator Fac parte din preul mrfurilor/tariful serviciilor I invizibil; Afecteaz condumul I pe cheltuial; Diminueaz venitul real. Au aprut n sec. XIX n SUA (Rzboiul de Secesiune), sub forma I pe circulaia mrfii, pentru a i asigura fondurile necesare redresrii; n Romnia, s-au introdus n 1918 (dup Titulescu), iar n 1923 au fost introduse sub forma I pe lux i pe CA (dup Brtianu). n funcie de modul de aezare, distingem mai multe forme: I.I. generale; Taxe de cosumaie - accize; Taxe vamale; Monopoluri fiscale.

12

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII


MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith - Avuia naiunilor) M de justiie; M de certitudine; M comoditii; M economiei i randamentul I. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli, cutume acceptate de-a lungul timpului n teoria i practica fiscal 1. P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil, un I trebuie s aduc statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R.F., I trebuie s ndeplinesc 4 caliti: a) Productivitatea = exprim propriu-zis R impozitului; pentru a fi productiv, I trebui s fie ct mai mare i s se realizeze cu C minime; la realizarea P contribuie: I s fie universal = s fie pltit de toi cei care realizeaz masa impozabil respectiv (cnd nu se respect acest principiu evaziune fiscal); Statul trebuie s fac ct mai puine C; S nu permit evaziunea i repercursiunea I; Cel mai productiv I este considerat I pe consum. b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil, atunci cnd cunatumul su nu urmeaz oscilaiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare; aceast calitate este dictat de 2 aspecte: S fiscal - I este o lege fiscal care este cu att mai bun, cu ct rezist mai mult n timp; S ncasrilor fiscale - se tie c I indirecte sunt mai instabile dect I directe; Cel mai stabil I este considerat I pe avere. c) Elasticitatea = I s poat fi ajustat/modificat (Codul de procedur fiscal cere ca modificrile s intre n vigoare dup 6 luni); I este socotit E, atunci cnd permite statului ca la nevoie s poat realiza V mai mari; Cel mai elastic I este considerat I pe consum. d) Comoditatea i simplitatea = I trebuie s fie uor de calculat, de declarat i de pltit (C i S conduc la plata sigur a I); Cel mai comod i simplu I este considerat I pe avere. 2. P ECHITII FISCALE = face ca toi cei care realizeaz o anumit mas impozabil s plteasc statului un I egal; Egalitatea n faa Fiscului poate fi: Absolut = fiecare contribuabil pltete aceeai sum de bani (n cazul accizelor asupra alcoolului, pentru fiecare litru de alcool se va plti o sum fix); Relativ = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). ! Egalitate Egalitarism (reprezentat de cotele progresive, care promoveaz ctigurile nete - mai mult I de la cei care realizeaz V crescute, mai puin I de la cei care realizeaz V sczute) ! Pentru eliminarea inegalitilor, politicile fiscale moderne i contemporane promoveaz anumite msuri n numele echitii: Capacitatea contributiv a contribuabililor (nivelul V/averii, numrul membrilor familiei); Se ine cont de chestiunea social pn n punctul n care nu se denatureaz interesul de obine V i de a nu distorsiona repartiia naional a sarcinii fiscale, a.. s nu fie transformat egalitatea n egalitarism i s nu fie inhibat interesul pentru munc; Progresivitatea n materie de impozit, precum i alte faciliti fiscale. 3. P DE POLITIC ECONOMICO-SOCIAL Prin intermediul I: Statul poate influena concurena, stimula consumul/producia; Poate fi restrns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sntate (tutun, alcool); I nu reprezint doar o plat amorf a contribuabililor ctre stat, ele sunt capabile s declaneze interese/reacii din partea contribuabililor (de a economisi, a de consuma). Utilizate astfel, I pot promova politici sociale sau economice. a) Individualitatea Pornete de la axioma c ntr-o societate democrat, omul i nu statul este valoarea esenial; 13

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ n acest context, fiscalitatea trebuie s reprezinte unul din mijloacele asigurrii deplinei dezvoltri a personalitii fiecrui cetean corespunztor propriei sale aspiraii; b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) fa de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate dect avnd o v edere de ansamblu asupra activitii contribuabilului, care jeneaz personalitatea uman); c) Neutralitatea = I s nu contravin unei mai bune gestionri a economiei, ci s fie favorabile realizrii unei economii ct mai eficiente (I nu trebuie s reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renuna n a consuma sau investi); d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toi; astfel, I trebuie stabilite fr discriminri directe/indirecte, fa de unii subieci/fa de unele grupri sociale (acelai tratament att pentru contribuabilii P.F. ct i P.J., att pentru K public ct i pentru cel privat) ! Constrngerile i avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promoveaz o discriminare pozitiv ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru fa de cele legitime (V provenind din: munc, administrarea afacerilor, asumarea riscurilor); f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple i clare, care s nu dea natere niciunui arbitrariu; legea fiscal trebuie s fie echivoc, s nu lase loc interpretrilor.

14

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCAL


TEHNICA IMPUNERII/FISCAL = Ansamblul operaiilor prin care are loc: constatarea i evaluarea materiei impozabile, determinarea cunatumului I datorat i perceperea I. ETAPELE IMPUNERII Asieta; Lichidarea; Perceperea 1. ASIETA = cuprinde operaiile prin care se constat i evalueaz materia impozabil; Metode: a) M indirecte - procedee M indiciar = pe baza indicilor, evaluarea materiei impozabile fcndu -se pe baza prezumiei (presupunerii); Evaluarea administrativ = fr niciun criteriu declarat, statul stabilete un anumit I, fr a fi dator s argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri; Evaluarea forfetar = realizat de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii; b) M direct - procedee Evaluarea pe baza declaraiei controlate a contribuabilului - control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil; Evaluarea pe baza declaraiei unei tere persoane - persoan implicat ntr-o form sau alta n realizarea masei impozabile (pentronul, n cazul I/salar angajailor si). 2. LICHIDAREA = operaia prin care se procedeaz la determinarea cuantumului I, dup cunoaterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiie = se stabilete mai nti suma total a I ce trebuie s ajung la stat i apoi acesta se repartizeaz din trept n treapt administrativ, pe obiectele impunerii ce le dein subiecii impozabili. 3. PERCEPEREA = ansamblul operaiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil n casieriile statului; Metode: a) Percepere direct = relaie nemijlocit cu organul fiscal: Impozit portabil = cnd organul fiscal se deplaseaz la contribuabil; Impozit cherabil = cnd contribuabilul se deplaseaz la organul fiscal; b) Stopaj la surs = pltitorii de venituri rein la surs impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit); c) Aplicare timbre fiscale = P indirect realizat prin intermediul unitii care vinde T

15

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE


Competena autoritilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale, in acest sens, aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. De altfel, in general, administratia publica are atributii pentru executarea, adica aplicarea legilor, precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor, situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern, in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita conducerea generala a administratiei publice. In acelasi timp, LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare, dupa adoptarea bugetului de stat, bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie, executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, raspunde de realizarea bugetului de stat, dupa adoptarea lui de catre Parlament, de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. In exercitarea atributiilor sale fiscale, Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale, in organizarea stabilirii si incasarii publice, in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor, de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice, in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale, in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat, a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen, inclusiv a majorarilor de intarziere. Potrivit legii, Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. Ca o atributie specifica si recenta, mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice, administratiilor financiare, circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale, asigurand, in acest fel, executia bugetului de stat, a bugetelor asigurarilor sociale de stat, bugetelor speciale si bugetelor locale, prin incasarea veniturilor publice, pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil, din care sa rezulte obligatiile de plata, sumele incasate si debitele ramase de incasat. CONSILIILE LOCALE I CELE JUDEENE, ca autoritati administrative autonome, asigura administrarea finantelor comunelor, oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. In acest scop, consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse, prevazute de lege. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale, prevazute de Legea nr.27/1994, republicata. In acelasi timp, Legea nr.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale, pentru stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor, consiliilor judetene si ale Primariei generale, a municipiului Bucuresti, dupa caz. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE, Legea nr.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri, transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. Astfel, in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii, in vederea echilibrarii acestora, prin legea bugetara anuala, se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, 16

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. De asemenea, din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc, precum si repartizarea pe judete a transferurilor. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale, care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. In acest scop, legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica, precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda NLESNIRI FISCALE, in conditiile legii, cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare, scutiri si reduceri de impozite si taxe. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale, prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica), din care sa rezulte obligatia de plata, sumele incasate si debitele ramase de incasat, asigurarea finantarii. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti), administratiilor financiare, circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. Acestea raspund de stabilirea impunerii, urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili, aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi, s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita, la termenele stabilite, impozitele, taxele, contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului asigurarilor sociale. In acelasi timp, ministerele, celelalte organe centrale, consiliile judetene si locale, inclusiv institutiile publice din subordine, au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANELOR PUBLICE JUDEENE I A MUNICIPIULUI BUCURETI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici, urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale, putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. Atributii importante in ce priveste stabilirea, controlul si urmarirea incasarii impozitelor, taxelor si a celorlalte venituri publice, pe plan local, revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice, cum sunt administratiile financiare, circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. CURTEA DE CONTURI A ROMNIEI, institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar, are largi si importante competente fiscale. Astfel, Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In cadrul acestei functiuni, Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur, formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. Prin verificarile efectuate, Curtea de Conturi constata daca veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. In cadrul functiei jurisdictionale, instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. Astfel, in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat, unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice, Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta, inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala, deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala, ci numai de mijloc de proba.

17

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ nregistrarea fiscal Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraii n legatur cu activitatea efectuat i documente nsoitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. Astfel, in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAIE DE NREGISTRARE FISCAL. Subiectii obligaiei - Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati: Persoanele juridice; Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica, autorizate; Reprezentantii fiscali ai contribuabililor, imputerniciti potrivit legii; Alte persoane decat cele prevazute la lit.a), b) si c), asociatii sau organizatii de orice fel care, in baza actului de constituire, desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, politic, sindical, cultural, civic, filantropic ori religios, precum si cele care, potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor; Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite, precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct; Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent; Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine, precum si orice alte entitati care desfasoara activitati, potrivit legii, pe teritoriul Romaniei. In ce priveste persoanele fizice, Ordonanta Guvernului nr.93/2000, care modifica Ordonanta Guvernului nr.82/1998, prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala, in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. Astfel, pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne; Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative, a declaratiei speciale sau a declaratiei globale, dupa caz, in functie de natura venitului obtinut; Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia, in vederea inregistrarii, sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura; De asemenea, sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision, de mandat, de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial; Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine, in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei, in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala. In ce priveste contribuabilii persoane juridice, asociatiile familiale si asociatiile civile, obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri: Din acte de comert; Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici, avocati, experti contabili, contabili autorizati, profesori, medici, asistenti medicali, arhitecti, ingineri, subingineri, tehnicieni, dactilografe si alte asemenea profesii); In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare; Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica, cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala, obtinute din productia proprie, din

18

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor, din vanzarea produselor provenite din silvicultura, precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana. Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania, dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal, cu sediul sau domiciliul in Romania, care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii, inclusiv inregistrarea fiscala. Dovada i depunerea declaraiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente, cum sunt, spre exemplu: Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului, ramasa definitiva, certificata de Oficiul registrului comertului; Pentru comercianti, certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului; Dovada detinerii sediului, respectiv act de proprietate, contract de inchiriere etc. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 15 zile, care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv, a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire, dupa caz. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei, insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica, in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane, respectiv reprezentante, agentii sau alte asemenea sedii, platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala. DECLARAII DE MENIUNI. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari: In ce priveste datele declarate; Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial, in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. De asemenea, platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni, in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul, impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala, cu aceleasi cod fiscal, dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal, se va depune o singura declaratie de mentiuni, insotita de certificatul de inregistrare fiscala, pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala. Inregistrarea, precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. Pentru persoanele fizice, platitoare de TVA, atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera R. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna, potrivit legii.

19

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni, daca se constata indeplinirea conditiilor legale. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea, anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent , persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale, in vederea anularii, certificatul de inregistrare fiscala. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. Astfel, codul fiscal trebuie mentionat pe facturi, scrisori, oferte, comenzi sau orice alte documente. Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante, in sensul ca bancile, organele fiscale si alte institutii publice, contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. CONTRAVENII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala, Ordonanta Guvernului nr.82/1998, prevede urmatoarele contravenii: a. Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni; b. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive, neconforme cu realitatea; c. Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal; d. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false. Contraventiile se sancioneaz dupa cum urmeaza: Cele de la lit. A), b) si d) cu amenda de la 1.500.000 lei la 2.000.000 lei; Cele de la lit. c), cu amenda de la 1.000.000 lei la 1.500.000 lei. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului, in raport de evolutia ratei inflatiei. Declaraia de impunere In prezent, Ordonanta Guvernului nr.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe, republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr.11/2001, stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. Astfel se prevede ca: Toti platitorii, persoane juridice sau fizice, romane sau straine, carora le revin potrivit legii, obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale, trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere, denumite in continuare DECLARAII DE IMPOZITE I TAXE. OBIECTUL DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE il formeaza: Impozitele si taxele datorate in cazul in care, potrivit legii, obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. Este cazul, spre exemplu, a impozitului pe profit, taxei pe valoarea adaugata, accize; Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii, stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau, dupa caz, de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta grupa se include, spre exemplu impozitul pe venit, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport; Impozitele colectate prin stopaj la sursa, in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula, retine si varsa impozite si taxe. Textul se refera la unele impozite pe venit, spre exemplu, impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. NTOCMIREA I DEPUNEREA DECLARAIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv, care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe, precum si ori de cate ori este necesar. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe, Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului, precum si termenul de depunere al acestuia. DECLARAIA DE IMPOZITE I TAXE TREBUIE S CUPRIND: Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului, cum sunt, spre exemplu, numele si prenumele sau denumirea, domiciliul sau sediul, codul numeric personal sau codul fiscal, dupa caz; Baza de impozitare; Cuantumul impozitelor sau al taxelor, dupa caz, daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului; Semnaturile autorizate si stampila, daca este cazul. DECLARAIILE DE IMPOZITE I TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale, in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, sau unde este luat in evidenta fiscala, deci la organul fiscal competent. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Este instituita si DECLARAIA N CURSUL ANULUI FISCAL. Astfel, platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii: Dizolvare, lichidare sau transformare, conform prevederilor legale; Reorganizare prin divizare, fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire, conform legii; Incetarea activitatii, precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii; Incetarea obligatiei de a calcula, retine si vira impozite si taxe; Modificari intervenite in baza de impozitare, in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei; Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. CORECTAREA DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. 68/1997, republicata, prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, inscriind clar, lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.68/1997, republicata. Astfel, depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza: Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit; Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit; Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit; Cu 500.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil, de catre cei care, pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat, reprezentand TVA si accize, nu mai depun deconturi pentru taxele respective, precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art.8 al Ordonantei Guvernului nr.11/2001). PENALITILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice, respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. 21

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENII, daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei si 1.000.000 lei, urmatoarele fapte: Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe, in sensul de a inscrie clar, lizibil si complet informatiile prevazute in formulare; Neprezentarea la organul fiscal, in termenul stabilit de acesta, pentru efectuarea corecturilor (art.8 din Ordonanta Guvernului nr.68/1997, republicata). Aezarea impunerii (vezi Subiectul 4 - Elementele impozitului i Subiectul 6 - Tehnica fiscal) Titlul de crean fiscal In doctrina fiscala, TITLUL DE CREAN FISCAL este definit ca fiind actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare. Legiuitorul a definit titlul de crean intr-un mod asemanator, prevazandu-se ca este actul prin care, potrivit legii, se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare, intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii. In acelasi timp, legiuitorul defineste si creanele bugetare la care s-a referit mai sus, ca fiind creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice, potrivit legii. Ca atare, prin titlu de crean fiscal (numit si bugetara) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita, intr-o anumita suma, impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata, accizele, contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice. TRSTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu: Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii, pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale, titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat); Are caracterul unui titlu de creanta intrucat constata existenta unei creante a bugetului public, adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani; Reprezinta un titlu executoriu, fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop, spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor, iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare; Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public. In acest sens, persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele, taxele si alte plati datorate bugetului public, cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice, si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe; Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele, taxele si veniturile publice contestate de contribuabili; Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale; De asemenea, constituie titluri de creante fiscale, hotararile instantelor judecatoresti de drept comun, investite cu solutionarea unor cai de atac, precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi, pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. In functie de specificul intocmirii lor, titlurile de creanta fiscala, desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. Titluri constituite exclusiv n scop fiscal, in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie; declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite, cum este cazul la impozitul pe profit; actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale, care constata diferente in minus; deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice, precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti, prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea, incasarea, urmarirea impozitelor, taxelor, majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice; hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi, iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun; b. Actele care reprezint implicit titluri de crean fiscal cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care, concomitent cu stabilirea unor plati, se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece, pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca, drepturile banesti de ajutor etc., individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii, alte impozite pe venit etc., calculate, retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. De asemenea, chitante prin care se constata plata taxelor de timbru, a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala, ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public, pentru anumite venituri publice. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti, notariatele publice, organele vamale etc. stabilesc taxele de timbru, taxele vamale sau alte obligatii fiscale. Jurisdicia fiscal - Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii).

23

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 8: DECLARAII DE IMPOZIT


In prezent, Ordonanta Guvernului nr.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe, republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr.11/2001, stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. Astfel se prevede ca: Toti platitorii, persoane juridice sau fizice, romane sau straine, carora le revin potrivit legii, obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale, trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere, denumite in continuare DECLARAII DE IMPOZITE I TAXE. OBIECTUL DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE il formeaza: Impozitele si taxele datorate in cazul in care, potrivit legii, obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. Este cazul, spre exemplu, a impozitului pe profit, taxei pe valoarea adaugata, accize; Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii, stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau, dupa caz, de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta grupa se include, spre exemplu impozitul pe venit, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport; Impozitele colectate prin stopaj la sursa, in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula, retine si varsa impozite si taxe. Textul se refera la unele impozite pe venit, spre exemplu, impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. NTOCMIREA I DEPUNEREA DECLARAIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv, care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe, precum si ori de cate ori este necesar. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe, Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului, precum si termenul de depunere al acestuia. DECLARAIA DE IMPOZITE I TAXE TREBUIE S CUPRIND: Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului, cum sunt, spre exemplu, numele si prenumele sau denumirea, domiciliul sau sediul, codul numeric personal sau codul fiscal, dupa caz; Baza de impozitare; Cuantumul impozitelor sau al taxelor, dupa caz, daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului; Semnaturile autorizate si stampila, daca este cazul. DECLARAIILE DE IMPOZITE I TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale, in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, sau unde este luat in evidenta fiscala, deci la organul fiscal competent. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Este instituita si DECLARAIA N CURSUL ANULUI FISCAL. Astfel, platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii: Dizolvare, lichidare sau transformare, conform prevederilor legale; Reorganizare prin divizare, fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire, conform legii; Incetarea activitatii, precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii; Incetarea obligatiei de a calcula, retine si vira impozite si taxe; Modificari intervenite in baza de impozitare, in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei; 24

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.

CORECTAREA DECLARAIEI DE IMPOZITE I TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. 68/1997, republicata, prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, inscriind clar, lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.68/1997, republicata. Astfel, depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza: Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit; Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit; Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu, dupa caz, daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit; Cu 500.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil, de catre cei care, pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat, reprezentand TVA si accize, nu mai depun deconturi pentru taxele respective, precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art.8 al Ordonantei Guvernului nr.11/2001). PENALITILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice, respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. Constituie CONTRAVENII, daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei si 1.000.000 lei, urmatoarele fapte: Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe, in sensul de a inscrie clar, lizibil si complet informatiile prevazute in formulare; Neprezentarea la organul fiscal, in termenul stabilit de acesta, pentru efectuarea corecturilor (art.8 din Ordonanta Guvernului nr.68/1997, republicata).

25

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUIEI SILITE A IMPOZITULUI


EXECUTAREA SILIT = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta, in tara noastra, o importanta garantie a infaptuirii justitiei, intemeindu-se, in toate fazele ei, pe principiul legalitatii. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului, legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului, fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. Desi de regula, executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului, legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale, pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. Executarea silita poate fi: a. Directa sau n natur, de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept, demolarea unei constructii, evacuarea dintr-o locuinta et; b. Indirecta sau prin echivalent, constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire. n raport cu natura bunurilor supuse urmaririi, executarea silite poate avea mai multe forme, prevazute de codul nostru civil: Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului; Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea; Urmarirea fructelor prinse de radacini; Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator; Urmarirea bunurilor nemiscatoare; Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la: Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor; Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice. Executarea silit a obligaiei fiscale CONDIIILE DECLANRII EXECUTRII SILITE A OBLIGAIEI FISCALE Existenta restantei, tinndu-se cont de prevederile; Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite n prezentul cod; Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei; Contribuabilul nu se afla n proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii, conform legislatiei. MODALITILE DE EXECUTARE SILIT A OBLIGAIEI FISCALE ncasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social); Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti n numerar; Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmrirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare si ridicare); Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor. 26

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ n cazul n care, dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita, obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de ntreprinzator nu a fost stinsa n totalitate, iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila, organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii n conformitate cu legislatia. Obligatia fiscala a persoanei fizice nenregistrate ca subiect al activitatii de ntreprinzator se stinge n modul prevazut de prezentul cod. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILIT A OBLIGAIEI FISCALE Executarea silita a obligatiei fiscale, n modul prevazut de prezentul cod, o efectueaza organul fiscal; Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati, n modul stabilit de prezentul cod, nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAIEI FISCALE Executarea silita a obligatiei fiscale se face n zile lucratoare, ntre orele 6.00 si 22.00. Executarea silita n alt timp se admite n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea; Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute, organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente; n cazul n care contribuabilul a fost trecut, complet sau partial, la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal, dosarul lui si hotarrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia n vederea continuarii procedurii; Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla n diferite unitati administrativ-teritoriale, executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si, dupa caz, cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului; Organul fiscal este n drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. Executarea silita a obligatiei fiscale se face n temeiul unei hotarri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat, urmnd sa fie recuperate din contul contribuabilului. NCASAREA DE MIJLOACE BNETI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI ncepnd cu ziua urmatoare celei n care a aparut restanta sau n care s-a aflat despre aparitia ei, organul fiscal este n drept sa nainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de mprumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiecti ai activitatii de ntreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste; n cazul n care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti, institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute, n limita acestor mijloace, ordinul incaso a organului fiscal n decursul zilei operationale n care a fost primita; n cazul n care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge, total sau partial, obligatia fiscala, institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal, n ziua primirii, ordinul incaso, facnd pe ea mentiunea despre lipsa, totala sau partiala, a mijloacelor. n cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale, institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre nscrierea n contul contribuabilului a mijloacelor banesti. Procedura ncasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei n comun cu Ministerul Finantelor; Prevederile prezentului articol nu se aplica n cazul n care n contul bancar al contribuabilului snt nscrise mijloace banesti ncasate de la comercializarea bunurilor gajate, n limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vnzarii bunului gajat si n limita creantelor care se platesc din produsul vnzarii bunului gajat. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BNETI N NUMERAR Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti n numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de ntreprinzator;

27

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti n numerar, inclusiv n valuta straina, functionarul fiscal controleaza locurile si localurile n care contribuabilul pastreaza numerarul, precum si reteaua lui comerciala, n calitate de reprezentant al contribuabilului, la ridicarea mijloacelor banesti n numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care l nlocuieste. Acestia snt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului, n ncaperea izolata a casei, precum si n reteaua lui comerciala; Deschiderea fara consimtamntul reprezentantului contribuabilului sau n lipsa acestuia a locurilor si localurilor n care se pastreaza numerarul se efectueaza n prezenta a 2 martori asistenti. Pna la sosirea acestora din urma, functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile; Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamntul reprezentantului contribuabilului este consemnat n acte semnate de cei prezenti. Actele se ntocmesc n doua exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului n aceeasi zi sau n urmatoarea zi lucratoare; Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime, care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei n ziua predarii; Daca depunerea mijloacelor banesti n numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) n ziua ridicarii lor este imposibila, ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare n urmatoarea zi lucratoare.

REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR ndeplinirea hotarrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza, daca legislatia nu prevede altfel, n prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu functie de raspundere, iar n cazul n care contribuabilul este persoana fizica nenregistrata ca subiect al activitatii de ntreprinzator a unui membru major al familiei lui; Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor, aceasta se efectueaza fara consimtamntul sau n absenta lor. Deschiderea fara consimtamntul contribuabilului (reprezentantului acestuia), al persoanei lui cu functie de raspundere ori n lipsa acestora a ncaperilor si a altor locuri n care se afla bunurile, precum si sechestrarea lor, se efectueaza n prezenta a doi martori asistenti; Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane, sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamntul contribuabilului sau al persoanei careia i apartine domiciliul sau resedinta; Daca persoana fizica nu permite accesul n domiciliul sau n resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile, functionarul fiscal consemneaza faptul ntr-un act. n astfel de cazuri, organul fiscal va intenta o actiune n justitie. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarre de executare silita a obligatiei fiscale, aceasta este ndeplinita n conformitate cu legislatia de procedura civila; Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate n decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii, organul fiscal este n drept sa comercializeze bunurile sechestrate. n cazul cnd actiunile organului fiscal snt contestate, comercializarea bunurilor mentionate n contestatie sau n cererea de chemare n judecata se suspenda pna la solutionarea cauzei; n cazul n care, n urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare n judecata, de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul, organul fiscal este n drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului; Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice, nici chiar n temeiul unei hotarri judecatoresti. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT RII SILITE A OBLIGAIEI FISCALE n temeiul hotarrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale, snt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului, indiferent de locul aflarii lor, cu exceptia celor care nu snt sechestrabile; Sechestrarea bunurilor n temeiul hotarrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal; 28

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ nainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta, n scris sau oral, ce drepturi si obligatii au n timpul sechestrarii, ce raspundere prevede legea pentru nendeplinirea obligatiilor; Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere snt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau n folosinta, si sa comunice n scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora; o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau n folosinta; o Informatii despre bunurile gajate; o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice; Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, functionarul fiscal este n drept sa cerceteze locurile n care se presupune ca se afla acestea, iar n cazul domiciliului si resedintei cu acordul persoanei careia i apartine sau n baza hotarrii instantei judecatoresti. Nu snt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern; o Bunurile gajate pna la momentul sechestrarii; o Bunurile personale ale persoanei fizice care, conform legislatiei de procedura civila, nu snt urmaribile; o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice; o Alte bunuri care, conform legislatiei, snt neurmaribile; Vor fi sechestrate bunuri numai n valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale, pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate, al caror termen de plata este stabilit pna la sau la data comercializarii, si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita; Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate, n momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant, n conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. n cazul cnd persoanele care, conform legislatiei, nu tin evidenta contabila si cnd contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc, pretul de sechestru al bunurilor l stabileste functionarul fiscal, lund n considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati, dupa caz, specialisti n domeniu. Valorile mobiliare snt sechestrate la pretul lor nominal. Cota-parte ntr-o societate se determina conform documentelor ei de constituire; n cazul sechestrarii bunurilor, functionarul fiscal ntocmeste, n doua exemplare, dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru; n lista bunurilor sechestrate se indica denumirea, cantitatea, semnele individuale si valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indica numarul, emitentul, pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii; Dupa trecerea n lista a bunurilor sechestrate, se ntocmeste, n doua exemplare, actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura; Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare n locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. n cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat sa le primeasca. La decizia functionarului fiscal, bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane n baza de contract. Bijuteriile si alte obiecte de aur, argint, platina si de metale din grupa platinei, pietrele pretioase si perlele, precum si reziduurile din astfel de materiale, snt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate snt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste, carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii, sau persoana careia i-au fost ncredintate sub semnatura bunurile sechestrate; Actul de sechestru contine somatia ca daca, n termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului, contribuabilul nu va plati restantele, bunurile sechestrate se vor comercializa.

29

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru, functionarul fiscal noteaza n dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. n cazul absentei acestora, actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal, exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului; Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere nu snt prezenti la sechestru, faptul se va consemna n actul de sechestru n prezenta a 2 martori asistenti, exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului n 24 de ore; n cazul sechestrarii valorilor mobiliare, organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. Acestia vor consemna n registrul respectiv, imediat dupa primirea copiei, sechestrarea valorilor mobiliare. Din acest moment, nu se va mai face, fara acordul organului fiscal, nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate; Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care, conform legislatiei, snt sechestrabile, functionarul fiscal ntocmeste un act de carenta.

SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFL LA ALTE PERSOANE Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane n baza unor contracte de mprumut, de arenda, de nchiriere, de pastrare etc. se includ n lista bunurilor sechestrate n baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. Dupa semnarea actului de sechestru, persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. Bunurile snt examinate, dupa caz, la locul aflarii lor; Daca, n cadrul unor controale, se descopera ca bunurile contribuabilului snt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. Concomitent, se va ntocmi o lista a acelor bunuri, fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui); Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana, functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. Dupa identificarea bunurilor, se va ntocmi un act de sechestru. RIDICAREA SECHESTRULUI Sechestrul de pe bunuri se ridica n cazul: o Stingerii, totale sau partiale, a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita; o Stingerii, totale sau partiale, a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita; o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri, solicitate pe piata, n vederea urgentarii platii restantelor; o nstrainarii sau disparitiei bunurilor; o Imposibilitatii comercializarii bunurilor; o Emiterii unei decizii n acest sens de catre autoritatea care examineaza plngerea daca se ncalca procedura de sechestrare; o ncheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal; Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri, organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare n alt loc. n cazul n care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat n modul stabilit de prezentul cod, acestea nu se restituie; n cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale, sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. Gradul depasirii se determina n functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita, suportate sau eventuale. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii; 30

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal; Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva, ncheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate; Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. Daca la licitatia cu strigare nu s-a nscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate, organul fiscal, n termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de nscriere la licitatia la care nu s-a nscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei, va anunta o licitatie cu reducere; n cazul nscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare, comercializarea se efectueaza n baza de contract ncheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic dect pretul initial, iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza n baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial; Comercializarea terenurilor pe care snt amplasate bazine de apa nchise, cladiri, constructii, instalatii si alte obiective, care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale, se efectueaza n conformitate cu legislatia; Expertiza, evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale ntreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse n programul de privatizare n care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lnga Ministerul Economiei, n modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public; Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza n conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare, fara plata acontului; Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri n modul stabilit de Guvern; Cu cel putin 3 zile nainte de licitatie, contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic dect pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal, cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct n contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita; Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita, plata restantelor la bugetele respective, n modul stabilit de prezentul cod, a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate, al caror termen de plata este stabilit pna la sau la data comercializarii lor. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget, eludndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. n ordinul de plata se indica n calitate de platitor cumparatorul, de beneficiar bugetul respectiv, iar la destinatia platii se indica, cu referinta la prezentul cod, n contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. Excedentul se ramburseaza contribuabilului; Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate, nstrainarea, substituirea, tainuirea, deteriorarea, decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate n limitele normelor de perisabilitate si n urma pieirii fortuite a bunurilor; Pentru contribuabil, comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate nseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni, inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale, cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente; Daca la licitatia cu reducere nu s-a nscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate, organul fiscal, n termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de nscriere la licitatia la care nu s-a nscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei, va anunta o licitatie repetata. Daca si de data aceasta nu se nscrie nici un participant sau daca bunurile nu snt vndute, organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate; Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare, conform actului de sechestru, constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. Modul de ridicare, predare, evaluare, comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor ncasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. 31

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR Dupa semnarea contractului de vnzare-cumparare, organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului n conformitate cu legislatia fiscala. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate, dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator, iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar; n cazul n care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul ncalcarii procedurii de nscriere sau de desfasurare, bunurile sechestrate nu se vor ridica. n astfel de situatii, ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. Daca, dupa ridicarea bunurilor, rezultatele licitatiei snt, cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri; Tranzactiile n urma carora bunurile sechestrate au fost nstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul ncheierii lor. Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a nstrainat bunurile sau a decis nstrainarea lor; Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza n prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia). n cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu functie de raspundere, ridicarea bunurilor se efectueaza n prezenta a 2 martori asistenti. n cazul mpiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor, organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata; Daca se constata lipsa, substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate, organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare, exceptie facnd situatiile n care substituirea sau degradarea bunurilor este nensemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vnzare-cumparare; Daca bunurile unui contribuabil au fost vndute mai multor cumparatori, ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator; Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va ntocmi, n 3 exemplare, un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Al treilea exemplar se remite, contra semnatura, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu functie de raspundere, al doilea exemplar cumparatorului, iar primul exemplar va ramne la organul fiscal care a ridicat bunurile; n timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau n cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare, contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu functie de raspundere snt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor; n temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate, contribuabilul efectueaza nregistrarile contabile n legatura cu comercializarea lor; n temeiul contractului de vnzare-cumparare, al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal, cumparatorul nregistreaza la organele de resort, n cazurile prevazute de legislatie, bunurile ridicate. Cumparatorul poate folosi bunurile si pna la nregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) n baza contractului de vnzare-cumparare si a actului de ridicare. Dupa expirarea termenului de plata stabilit n contractul de vnzare-cumparare, bunurile nu vor mai putea fi folosite n baza documentelor mentionate. URMRIREA DATORIEI DEBITOARE Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu n Republica Moldova se face n baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. n conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate, precum si de la debitorii autohtoni n beneficiul contribuabililor straini; Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cnd nsusi debitorul are restante; Pentru urmarirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor, semnata de el (de reprezentantul sau), de persoana sa cu functie de raspundere. La cererea organului fiscal, datele din lista snt confirmate documentar; n baza datelor furnizate de contribuabil, organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor. n cazul n care dreptul de a 32

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat, organul fiscal remite debitorului somatia ca, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru n cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal; Persoana care a primit somatia este obligata ca, n termen de 10 zile lucratoare, sa confirme sau sa infirme, partial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicata n somatie. Daca datoria este infirmata, la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare; Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare, precum si daca, la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei, nu i s-a raspuns organului fiscal, aceasta are dreptul sa aplice debitorului, n modul corespunzator, modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale.

IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAIEI FISCALE Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor; o Persoana care desfasoara activitate de ntreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri; o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de ntreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol; o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de ntreprinzator si-a parasit domiciliul, nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol; o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal; Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila, precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere snt luate la o evidenta speciala, n modul stabilit de Guvern, pna la expirarea termenului de prescriptie. EVIDENA ACIUNILOR DE EXECUTARE SILIT A OBLIGAIEI FISCALE Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal n modul stabilit; n ziua semnarii sau cel trziu n ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia, actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se nscriu la organul fiscal n registre speciale de evidenta, tinute manual sau computerizat, de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; n dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale, se pastreaza hotarrea organului fiscal despre executarea silita, ordinele incaso, actul de sechestru, procesulverbal privind rezultatele licitatiei, contractul de vnzare-cumparare, corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane, alte documente referitoare la caz.

33

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCAL INTERNAIONAL I CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI
D.I.I. = fenomen prin care aceeai mas impozabil este impus n 2 state diferite; Are efecte negative asupra liberei circulaii a capitalurilor i asupra desfurrii activitii economico-sociale. MSURI MPOTRIVA D.I. Msurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afar fr a fi impuse (de obicei, nu au efectul scontat se recurge la nelegerile ntre state); nelegerile bilaterale i multilaterale ntre state stabilesc materia impozabil, competena fiecrui stat i modalitile de percepere. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D.I. C. spaial = spaiul naional, suveranitatea fiscal a fiecrui stat, la teritoriul statului; C. temporal = perioada pentru care se procedeaz la evitarea D.I., perioad care trebuie s fie aceeai; C. rezidenei: P.J. - rezidena se stabilete n funcie sediul social declarat la FISC; P.F. - rezidena se stabilete n funcie de domiciu; n cazul n care P.F. deine mai multe domicilii, rezidena va fi domiciliul n care P.F. i petrece cel mai mult timp; Cetenia; Naionalitatea - dac ceteanul este apatrid, atunci organele fiscale din rile unde acesta a realizat V se vor pune de acord, pe baza Declaraiilor contribuabilului. ! Contribuabilul care a obinut V n strintate, i va justifica V realizat i plata I n strintate pe baza unui Certificat fiscal obinut de la organul fiscal din strintate/pe baza unui Certificat de la pltitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUII CONCRETE DE EVITARE A D.I. = convenii ntre state cu privire la: Salarii; Indemnizaii: o Jetoane (I ale membrilor C.A., care nu fac parte din conducerea executiv a societii); o Tantiene (I primite de membrii C.A.); Premii; V din: dividende, chirii, rente; Se impun n statele de provenien i se regularizeaz n statele de destinaie; V din spectacole - se impun la surs, n ara de origine, unde a avut loc spectacolul; V din dobnzi, redevene - sunt impozitate parial n ara de origine i parial n ara de destinaie; V din practica profesiunilor libere - sunt impozitate n ara unde desfoar activitatea respectiv. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D.I. Scutirea progresiv - presupune c pentru determinarea bazei impozabile i a cotei I sunt luate n considerare V realizate n strintate, cot a I care apoi se aplic doar asupra V realizate n ara de reziden; Scutirea total - presupune c pentru determinarea bazei impozabile n ara de reziden nu se iau n calcul V realizate n strintate; Creditarea obinuit - presupune c I pltite n strintate se recunosc n ara de reziden, dar numai pn la nivelul ct s-ar fi datorat n ara de reziden pentru V respectiv; Creditarea total - presupune c I pltite n strintate sunt recunoscute n totalitate n ara de reziden. ! Legislaia fiscal din Romnia a consacrat procedeul creditrii obinuite sub forma creditului fiscal extern, att pentru V obinute de P.F., ct i pentru cele obinute de P.J. !

34

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCAL: CONINUT, FORME, PREVEDERILE LEGII 24/2005


Formele de eludare a impozitului sunt: Repercursiunea fiscal; Evaziunea fiscal. 1. REPERCURSIUNEA FISCAL = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la pltitorul I alte PF/PJ. la

CILE DE REALIZARE A R.F. Prin includerea impozitului n preul mrfurilor vndute - caz n care are loc o translaie a I de la vnztor la cumprtor; Prin cumprarea de materii prime i materiale la preuri cu mult mai mici dect cele normale existente pe pia - caz n care are loc o translaie a I de la cumprtor la vnztor. FORMELE R.F. R.F. simpl - apare atunci cnd transferul I de la pltitor la suportator se face o singur dat, ceea ce presupune c suportatorul este o persoan care nu mai are posibilitatea s mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumprarea de bunuri de consum); R.F. n trepte - I este repercutat de mai multe ori, pn cnd suportatorul este un cumprtor i rmne s suporte definitiv I respectiv (I funciar pltit de proprietarul pmntului pe care l -a nchiriat unui antreprenor care a construit pe el i ar trebui s suporte I, dar el are posibilitatea s transfere I prin chirie, asupra antreprenorului). R.F. OFICIAL/NEOFICIAL R.F. oficial - apare n cazul I indirecte, cnd I sunt pltite de agenii economici i suportate de ultimii consumatori; R.F. neoficial - apare n cazul I directe, cnd sarcina fiscal este transferat fr a fi prevzut de lege (I pe chirii). 2. EVAZIUNEA FISCAL = fenomen fiscal finalizat cu neplata I ctre bugetul public, concretizat n nedeclararea masei impozabile i neplata I. FORMELE E.F. E.F. frauduloas = contribuabilii ncalc prevederile legale cu privire la impunere, declarnd fals sau nedeclarnd anumite sume de V; Se realizeaz cu nclcarea legii; Forme: o ntocmirea de declaraii false; o ntocmirea de documente de pli fictive; o Alctuirea registrelor contabile nereale; o Nedeclararea masei impozabile; o Declararea de V impozabile inferioare celor reale; o Registru de eviden dubl: un exemplar real, altul fictiv; o Vnzri fcute fr Factur (economie subteran); o Falsificarea Bilanului contabil; o Preurile de transfer = mrfuri vndute de la o firm la o alta, cu serii diferite, dintre care unele avnd de regul destinaie cu sediul n aa -zisele paradisuri fiscale (Monaco, Cipru, Irlanda, Hawai, Lichtenstein); E.F.F. este echivalent cu contravenie/infraciune, n funcie de gravitate fiind clasat ca fiind fapt civil/penal, aspru pedepsit de lege (E.F.F. este reglementat n Romnia de Legea 241/2005). E.F. nefrauduloas = presupune interpretarea favorabil de ctre contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel conceput, nct s permit interpretarea); Nu se realizeaz cu nclcarea legii, ci cu nclcarea principiului universalitii al impunerii; Forme: 35

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezerv ntr-un cuantum mai mare dect cel care se justific d.p.v. economic, micornd astfel V impozabil; Asocierile de familie - impunerea separat a acestora, repartizarea V pe fiecare asociat ducnd la micorarea sarcinilor fiscale; Folosirea n anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaiile filantropice, indiferent dac au avut loc/nu, ceea ce duce la sustragerea unei pri din V realizate de la impunere; Scderea din V impozabil a C de protocol, reclam i publicitate, indiferent dac au fost efectuate sau nu.

! Dac n cazul E.F. statul pierde, n cazul R.F. statul nu pierde, doar c repartiia oficial a sarcinii fiscale se modific !

36

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITII


RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVRILOR OBLIGATORII Este egal cu raportul dintre ansamblul impozitelor i contribu iilor sociale efectiv ncasate de administraia public i PIB; Acest indicator permite realizarea unor compara ii ntre state, deoarece nu este indiferent ponderea respectivelor impozite i contribu iilor sociale n finanarea securitii sociale asigurat de ctre puterea public; Acest indicator are o accepiune dubl: a. n sens larg, gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport ntre ncasrile la buget sub forma impozitelor i contribuiilor sociale, pe de o parte, i P.I.B., pe de alt parte; b. n sens restrns, gradul de fiscalitate se reflect prin raportul procentual dintre ncasri le la buget sub forma impozitelor i P.I.B; n practic, se ntlnesc i ali indicatori de msurare a gradului de fiscalitate, printre care: o Rata fiscalitii consolidate, care elimin anumite prelevri cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinat finanrii activitii administraiilor publice; o Rata fiscalitii nete, care elimin din prelevrile obligatorii partea redistribuit direct agenilor economici i persoanelor fizice, n special sub forma subveniilor pentru ntreprinderi i a prestaiilor sociale pentru familii. La nivelul agentului economic, problema fiscalitii trebuie analizat att prin prisma ponderii prelevrilor obligatorii n valoarea adugat, ct i n funcie de structura prelevrilor obligatorii (impozitul pe profit, contribuia pentru asigurrile sociale, contribuia pentru omaj, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport etc.); ntre nivelul presiunii fiscale i activitatea economic exist o strns legtur, i anume: o fiscalitate ridicat determin reducerea activitii de producie i de investiii a agenilor economici, reducerea cererii de mrfuri i servicii, frnarea creterii economice. Dimpotriv, o fiscalitate moderat impulsioneaz activitatea de producie, investiiile, cererea de mrfuri i servicii, stimuleaz creterea economic.

37

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITI DE IMPUNERE.


Modalitile de impunere 1. n funcie de coninutul i aezarea impozitului a) I. separat = impunerea se realizeaz distinct, pentru fiecare tip de V n parte; b) I. global = impunerea la sfrit de an a tuturor veniturilor realizate n anul respectiv ; c) I. combinat = impunerea este separat n timpul anului, urmnd ca apoi V s fie impuse cumulat la sfritul anului. 2. n funcie de subiectul impunerii a) I. individual = subiectul I este persoana/individul propriului V; b) I. familial = impunerea per total a V cminului fiscal. ISTORIC - n Romnia, impunerea a luat diferite forme dup anul 1905: 1905 - I proporional pe salarii; 1923-1934 - Impozitare combinat; 1934-1939 - Impozitare supracot; Dup Rzboi-1990 - Impozitarea separat (modelul sovietic); Dup 1990 - Impozitare progresiv (progresivitate simpl); 1997 - Impozitare progresiv pe trane; Dup 1 ianuarie 2005 - Impozitare proporional de 16% (Cod Fiscal - Legea 571/2003); n prezent, modalitatea de impunere practicat: separat n timpul anului (pe categorii de V), urmat la sfritul anului de o regularizare pentru anumite V. Contribuabili - Art. 39 P.F. rezidente, pentru V obinute n ar i strintate; P.F. nerezidente care desfoar o activitate independent (prin intermediul unui sediu permanent n Romnia) i activiti dependente n Romnia. Baz impozabil = obiectul I = venit net impozabil (difer pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I) Regula de baz a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut - Deduceri Fiscale Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuii sociale, cheltuieli, cot parte V. Sfer cuprindere - Art. 41 1. V din activiti independente; 2. V din salarii; 3. V din cedarea folosinei bunurilor (chirii); 4. V din investiii; 5. V din pensii; 6. V din activiti agricole; 7. V din premii i jocuri de noroc; 8. V din transferul proprietilor imobiliare din patrimoniul personal; 9. V din alte surse.

38

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBINUTE DE P.F.


IMPUNEREA V DIN ACTIVITI INDEPENDENTE (16%) Definire - Art. 46-(1) Venituri sub forma beneficiilor comerciale obinute din - Art. 46-(2): o Venituri din fapte de comer ale contribuabililor ; o Venituri din prestri servicii (altele dect cele menionate la veniturile din profesii libere) ; o Venituri din practicarea unei meserii. Veniturile din profesii libere - Venituri obinute din exercitarea profesiilor desfurate n mod independent, n condiiile legii - Art. 46-(3): o Profesii medicale ; o Avocat ; o Notar ; o Auditor financiar ; o Consultant fiscal ; o Expert contabil ; o Contabil autorizat ; o Consultant de plasament n valori mobiliare ; o Arhitect ; o Alte profesii reglementate. Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectual provenite din - Art. 46-(4) o Brevete de invenie ; o Desene i modele ; o Mostre ; o Mrci de fabric i de comer ; o Procedee tehnice ; o Know-how ; o Drepturi de autor ; o Drepturi conexe dreptului de autor . ! P.F. care obin primele 2 categorii de V, sunt P.F. autorizate, n timp ce P.F. care obin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie s fie autorizate ! Baza de impozitare 1. V.A.I. ale P.F.A pot fi evaluate: n sistem real; Pe baz de norme de V. a) Evaluarea n sistem real - Art. 48(1) = se face pe baza evidenei contabile n partid simpl (nu se folosete procedeul dublei nregistrri, ci al simplei nregistrri) , ce presupune ntocmirea unui Registru de ncasri i pli, pe baza cruia se va declara V net impozabil : VNI = VB - CDF VNI = VB - CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V ncasate CT = Cheltuieli totale = CDF i CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate i nregistrate, dar nerecunoscute de legea fiscal CDF trebuie s ndeplineasc o serie de condiii pentru a putea fi deduse - Art. 48(4) S fie efectuate n cadrul activitilor desfurate n scopul realizrii V, justificate prin documente ; S fie cuprinse n C exerciiului financiar al anului n cursul cruia au fost pltite ; S respecte regulile privind amortizarea.

39

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat - Art. 48(5): C de sponsorizare, mecenat, C pentru acordarea de burse private n limita unei cote de 5% din baza de calcul ; C de protocol n limita unei cote de 2% din baza de calcul ; C cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n interese de servici, n alt localitate/ar/strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice ; C sociale n limita de pn la 2% din fondul de salarii realizat anual ; Pierderi privind bunurile perisabile n limitele prevzute de actele normative n materie ; C privind tichetele de mas acordate de angajatori ; Contribuii efectuate n numele angajailor la fonduri de pensii facultative, n limita a echivalentului de 400/persoan anual ; Prima de asigurare voluntar de sntate, n limita a echivalentului de 250/persoan anual ; Cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul. CNF - Art. 48(7) Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale ; C corespunztoare V neimpozabile ale cror surse se afl pe teritoriul Romniei sau n strintate ; C cu prime de asigurare ; Donaii de orice fel ; Amenzi, confiscri, dobnzi, penaliti de ntrziere ; Rate aferente creditelor angajate ; C privind bunurile constatate lips din gestiune/degradate i neimputabile; Sumele/valoarea bunurilor confiscate. b) Evaluarea pe baz de norme de V - Art. 49(2),(3) - Presupune elaborarea normelor de V, de ctre Ministerul Finanelor Publice, Direciile Generale ale Finanelor Publice avnd obligaia de a stabili i publica aceste norme, pn la 1 ianuarie a anului n care urmeaz a se aplica normele respective 2. V.N.I. ale P.F. care realizeaz V din cedarea drepturilor de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din VB a unei CDF de 40% di n VB, respectiv de 50% din VB n cazul V provenind din crearea unor lucrri de art monumental, iar ceea ce rmne se impune la surs cu o cot de 16% Art. 50(1),(2). Termen de plat - V din activiti independente (cu excepia celor impuse la surs) vor fi supuse impozitrii i pltite trimestrial, pe baza unei declaraii anticipate, urmnd ca la sfritul anului s se realizeze regularizarea I prin Declaraia 202 Declaraia special privind V din activiti independente. I plat la sfrit de an = I final datorat - Pli anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire - Art. 55-(1),(2) - Sunt considerate V din salarii, toate V n bani i/sau n natur, inclusiv: sporuri, prime sau indemnizaii obinute de o P.F. ce desfoar o activitate, n baza unui Contract individual de munc. Baza de impozitare - Art. 57(2a): VNI = VB - DF - DP VNI = Venit net impozabil; VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaii DF = Deduceri fiscale = contribuii obligatorii aferente unei luni (C AS - 10,5% ; CASS - 5,5% ; CFS - 0,5%) + Contribuia la fondurile de pensii ocupaionale (n limita a echivalentului de 200) + Cotizaia sindical DP = Deducere personal se acord astfel : Pentru P.F. care realizez BR lunar din salarii de pn la 1.000 lei inclusiv : Fr persoane n ntreinere = 250 lei ; 1 persoan n ntreinere = 350 lei ; 2 persoane n ntreinere = 450 lei ; 3 persoane n ntreinere = 550 lei ; 4/mai multe persoane n ntreinere = 650 lei ;

40

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiiile pentru ca o persoan s fie considerat n ntreinere sunt : Persoana n cauz s fie la coal ; S nu aib V de peste 250 lei ; S nu dein terenuri agricole de peste 1 Ha (la es) i de peste 2 Ha (la deal). Pentru P.F. care realizez BR lunar din salarii ntre 1.000, 01 - 3.000 lei inclusiv, DF este degresiv : Pentru P.F. care realizez BR lunar din salarii de peste 3.000 lei, DF = 0 lei. Ctig net = VB - VNI - I ! Informaiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse n Fiele fiscale, ntocmite obligatoriu de ctre angajator n 3 exemplare: 1 exemplar l pstreaz, iar cte 1 exemplar l va distribui organului fiscal competent i angajatului ! - Art. 59(1),(2). Termen de plat - Art. 58 - Pltitorii de salarii i V asimilate salariilor au obligaia de a calcula, de a reine i de a vira I aferent V din salarii ale fiecrei luni la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care pltesc aceste V; I astfel pltit este de tip final = se regularizeaz la sfritul fiecrui an. IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINEI BUNURILOR (16%) Definire - Art. 61 - V cedarea folosinei bunurilor sunt V, n bani i/sau natur, provenind din cedarea folosinei bunurilor imobile, obinute de ctre proprietar, uzufructar/alt deintor legal, altele dect V din activiti independente. Baza de impozitare - Art. 62(2): VNI = VB - CD (25% din VB) Termen de plat - V din cedarea folosinei bunurilor vor fi supuse impozitrii i pltite trimestrial, pe baza unei declaraii anticipate, urmnd ca la sfritul anului s se realizeze regularizarea I prin Declaraia 206 Declaraia special privind cedarea folosinei bunurilor. IMPUNEREA V DIN INVESTIII (1%, 16%) Definire - Art. 65-(1) - Veniturile din investiii cuprind : Venituri din dividende ; Venituri impozabile din dobnzi ; Ctiguri din transferul titlurilor de valoare; Venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen i alte operaiuni similare ; Venituri din lichidarea unei persoane juridice. Baza de impozitare - Art. 66-(5): CNA = C - P CNA = Ctig net anual ; C = Ctiguri nregistrate n cursul anului ; P = Pierderi nregistrate n cursul anului . Cot de impunere i termen de plat 1. Veniturile din dividende - Art. 67(1) : Se rein la surs (16%) ; Obligaia calculrii i reinerii I revine PJ, odat cu plata dividendelor ctre acionari/asociai; Termenul de virare I este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se face plata . 2. V sub form de dobnzi - Art. 67(2) : Se rein la surs (1% i 16%) ; Obligaia calculrii i reinerii I revine pltitorului de astfel de V; Termenul de virare I este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare nregistrrii. 3. Ctiguri din transferul titlurilor de valoare - Art. 67(3a) : Se rein la surs (1% i 16%) - I reprezint plat anticipat; Obligaia calculrii, reinerii i virrii I revine societii de administrare a investiiilor; Termenul de virare I este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei care a fost reinut. 41

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4. Venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i orice alte operaiuni similare - Art. 67(3c) : Se rein la surs (1%) - I reprezint plat anticipat; Obligaia calculrii, reinerii i virrii I revine intermediarilor; Termenul de virare I este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei care a fost reinut. 5. Venituri din lichidarea unei persoane juridice - Art. 67(3d) : Se rein la surs (16%) - I final; Obligaia calculrii, reinerii i virrii I revine PJ ; Termenul de virare I este pn la data depunerii situaiei financiare finale (ntocmit de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerului. ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului i Pasivului patrimonial, actualizarea la zi a acestora i acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire - Art. 68 - Veniturile din pensii reprezint sume primite ca pensii de la findurile nfiinate din contribuiile sociale obligatorii fcute ctre un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative i cele finanate de la bugetul de stat. Baza de impozitare - Se impun doar V din pensii ce depesc suma de 1.000 lei, astfel : Art. 69: VI = VP - SN (1.000 lei) VI = Venit impozabil ; VP = Venituri din pensii ; SN = Sum neimpozabil. Termen de plat - Art. 70(3) - Termenul de virare I (se rein la surs - I final) este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei care se face plata. IMPUNEREA V DIN ACTIVITI AGRICOLE (16%) Definire - Art. 71 - Veniturile din activiti agricole sunt venituri din urmtoarele activiti : Cultivarea i valorificarea florilor, legumelor i zarzavaturilor, n sere i solarii special destinate acestor scopuri i/sau n sistem irigat; Cultivarea i valorificarea arbutilor, plantelor decorative i ciupercilor; Exploatarea pepinierelor viticole i pomicole, precum i altele asemenea ; Valorificarea produselor agricole obinute dup recoltare, n stare natural, de pe ternu rilor agricole proprietate privat sau luate n arend, ctre uniti specializate pentru colectare, uniti de procesare industrial sau ctre alte uniti, pentru utilizare ca atare. Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricol se stabilete pe baz de norme de V - Art. 72(1) - Normele de V se stabilesc de ctre Direciile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, se aprob de DGFP teritoriale ale MFP. Normele de V se stabilesc, avizeaz i se public pn cel trziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplic acestea ; b) Contribuabilul care desfoar o activitate agricol poate opta i pentru stabilirea VN n sistem real pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl - Art. 73(1). Termen de plat a) n cazul n care V se determin pe baza normelor de V (I final) - Art. 74(2): Orice contribuabil care desfoar o activitate agricol are obligaia de a depune anual o declaraie de venit la organul fiscal competent, pn la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal ; n cazul activitii desfurate dup data de 15 mai, declaraia de venit se depune n termen de 15 zile inclusiv de la data nceperii desfurrii activitii; b) n cazul n care V se determin n sistem real - Art. 74(3): contribuabilul care obine V din activiti agricole are obligaia de a efectua pli anticipate aferente acestor V, urmnd a fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anual.

42

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII I JOCURI DE NOROC (16%, 20%, 25%) Definire Veniturile din premii cuprind - Art. 75(1): Veniturile din concursuri (altele dect premiile, primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, n vederea realizrii obiectivelor de nalt performan); Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii; Veniturile din jocuri de noroc cuprind ctigurile realizate ca urmare a participrii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice - Art. 75(2). Baza de impozitare - Art. 76: VNI = VPJN - VN VNI = Venit net impozabil; VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc ; VN = Venit neimpozabil. Cot de impunere a) Veniturile sub form de premii se impun cu o cot de 16% aplicat asupra venitului net realizat din fiecare premiu - Art. 77(1); b) Veniturile din jocuri de noroc - Art. 77(2) : o Se impun cu o cot de 20% aplicat asupra venitului net realizat ntr-o zi de acelai pltitor i care nu depete cuantumul de 10.000 lei ; o Se impun cu o cot de 25% aplicat asupra venitului net realizat ntr-o zi de acelai pltitor i care depete cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Termen de plat - Art. 77(6) - Termenul de virare al impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire - Art. 771(1) - Veniturile din transferul proprietilor imobiliare din patrimoniul personal se refer la transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra terenurilor de orice fel fr construcii. Baza de impozitare - Art. 771(4) - Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezint valoare declarat de pri n actul prin care se transfer dreptul de proprietate sau dezmembrmintele sale. Cota de impozitare a) Art - 771(1a) - Pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru precum terenurile de orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv, cota de impunere este de : 3% pentru valori de pn la 200.000 lei inclusiv ; 6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv, pentru valori de peste 200.000 lei; b) Art - 771(1b) - Pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru precum terenurile de oric e fel fr construcii, dobndite la o dat mai mare de 3 ani, cota de impunere este de : 2% pentru valori de pn la 200.000 lei inclusiv ; 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv, pentru valori de peste 200.000 lei. Termenul de plat - Art. 771(6) - Termenul de virare al impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut.

43

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire - Art. 78(1) - Veniturile din alte surse se refer la : Prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, n cadrul unei activiti pentru o persoan fizic n legtur cu care suportatorul nu are o relaie generatoare de venituri din salarii ; Ctiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre pri cu ocazia tragerilor de amortizare ; Venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenelor de pre pentru anumite bunuri, servicii i alte drepturi, foti salariai, potrivit clauzelor contractului de munc sau n baza unor legi spaciale ; Venituri primite de persoanele fizice reprezentnd onorarii din activitatea de arbitraj comercial ; Venituri primite de persoanele fizice din activiti desfurate pe baza contractelor/conveniilor civile, ncheiate potrivit Codului Civil, altele dect veniturile impozabile din activiti independente. Baza impozabil - Art. 84 - Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezint venitul brut realizat. Termenul de plat - Art. 79(3) - Termenul de virare al impozitului (se reine la surs - I final) este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut.

44

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETILOR


Contribuabili - Art. 13 PJ rezidente ; PJ strine care desfoar o activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; PJ strine i PF nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr -o asociere fr personalitate juridic; PJ strine care realizeaz V din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia saun din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o PJ romn; PF rezidente asociate cu PJ romne, pentru V realizate n Romnia i strintate din asocieri fr personalitate juridic. Baz de impozitare - Art. 19(1): PI = RNC + CNF - DF PI = Profit anual impozabil; RNC = Rezultat net contabil = V - C = Sold final creditor cont 121 CNF - Art.21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal C cu impozitul datorat; C cu amenzi, penaliti; C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lips din gestiune/degradate, altele dect cele imputabile/asigurate. DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitat Fondul de rezerv (rezerva legal) legal n limita a 5% din profitului brut realizat i maxim 20% din Ks - Art. 22(1a); V aferente provizioanelor legale pentru garanii de bun execuie acoradte clienilor i pentru nencasarea creanelor n limite legale - Art. 22(1b); C cu protocolul: deductibile pn la 2% din rezultatul intermediar i nedeductibile pentru valoarea ce depete 2% - Art. 21(3); C cu sponsorizrile: deductibile n limita a 3 din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat - Art. 21(3); C cu prime de asigurare social voluntar n limita unei sume echivalente cu 250 - Art. 21(3); C cu contribuia la pensiile facultative n numele unui angajat, n limita unei sume echivalente cu 400 - Art. 21(3); C cu amortismentul peste limita legal - Art. 21(3); C cu diurna/indemnizaiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depete de 2,5 ori plafonul acordat instituiilor publice - Art. 21(3); C cu pierderile din perisabiliti: nedeductibile pentru valoarea ce depete norma legal - Art. 21(3). b) Deductibilitate integral C cu dobnzile, n cazul n care gradul de ndatorare a K este 3; C cu amortizarea. Cot de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16% - Art. 16(1); b) Contribuabili care desfoar activiti de natura: barurilor de noapte, cluburile de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligai la plata unui impozit (I minim) de 5% - Art. 18(1). Scutiri Trezoreria statului, BNR, instituiile publice - Art. 15(1); Fundaiile i cultele religioase - Art. 15(1); Asociaiile de proprietari i PJ care pltesc I pe V microntreprinderilor - Art. 15(1); Fondurile de garantare a depozitelor bancare - Art. 15(1); Fondul de compensare a investitorilor - Art. 15(1); Organizaiile non-profit, sindicale, patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate ntr-un an fiscal pn la echivalentul n lei a 15.000, dar nu mai mult de 10% din restul V - Art. 15(2,3). 45

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICRONTREPRINDERILOR


Definiia microntreprinderii - Art. 103 - O microntreprindere este o PJ romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizeaz V, altele dect cele din consultan i management, n proporie de 50% din VT; b) Are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) A realizat V care nu au depit echivalentul n lei a 100.000; d) Ks al PJ este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice. Opiunea de a plti I/V microntreprinderilor 1. I pe V.M. este opional - Art. 104(1),(2),(3) - Astfel, pot plti I.V.M.: Microntreprinderile pltitoare de I/P pot opta pentru plata I/V.M. ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile Art. 103 i dac nu au mai fost pltitoare de de I/V.M.; P.J. romn care este nou nfiinat poate opta pentru plata I/V.M., ncepnd cu primul an fiscal, dac condiiile prevzute la Art.103 a i d sunt ndeplinite la data nregistrrii la Registrul Comerului, iar condiia prevzut la Art. 103b este ndeplint n termen de 60 zile inclusiv de la data nregistrrii. 2. Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V.M. urmtoarele: Microntreprinderile pltitoare de I.V.M. care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile prevzute la Art. 103 ncepnd cu anul fiscal urmtor - Art. 104(4); PJ romne care - Art. 104(5): Desfoar activiti n domeniul bancar; Desfoar activitii n domeniile asigurrile i reasigurrilor, al pieei de K, cu excepie PJ care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; Desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; Au Ks deinut de un acionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajai. Aria de cuprindere - Art. 105 - I.V.M. se aplic asupra veniturilor obinute de microntreprinderi din orice surs. Anul fiscal al unei microntreprinderi este anul calendaristic - Art. 106(1). Cota de impozitare pe V.M. este - Art. 107: 2% n 2007; 2,5% n 2008; 3% n 2009. Baza impozabil - Art. 108 (1) - Baza impozabil a I.V.M. o constituie V din orice surs, din care se scad: V. din variaia stocurilor; V din producia de imobilizri corporale i necorporale; V din exploatare, reprezentnd cota parte a subveniilor guvernamentale i a a ltor resurse pentru finanarea investiiilor; V din provizioane; V rezultate din anularea datoriilor i a majorrilor datorate bugetului de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil; V realizate din despgubiri, de la societi de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. Deduceri fiscale - Art. 108(2) - n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora, se deduce din baza impozabil n trimestru l n care au fost puse n funciune. Procedura de declarare a opiunii - Art. 109(1) - PJ pltitoare de I/P comunic opiunea organelor fiscale teritoriale la nceputul anului fiscal, prin depunerea Declaraiei de meniuni pentru Pj, asociaii familiale i asociaii fr personalitate juridic, pn la data de 31 ianuarie inclusiv.

46

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I i depunerea declaraiilor fiscale - Art. 110 Calculul i plata I/V.M. se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz I; Microntreprinderile au obligaia de a depune, pn la termenul de plat al I, Declaraia de I/V. Prevederi fiscale referitoare la amortizare - Art. 112 - PJ pltitoare de I/V.M. sunt obligate s evidenieze contabil C de amortizare.

47

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLDIRI, TERENURI, MIJLOACE DE TRANSPORT


IMPOZITUL PE CLDIRI Reguli generale Cldirea este orice contrucie situa desupra solului i/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folsina sa i care are 1/mai multe ncperi (spaiul din interiorul unei cldiri) ce pot servi la adpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaii, echipamente i altele asemenea, iar elementele structurale de baz ale acesteia sunt pereii i acoperiul, indiferent de materialele din care sunt construite - Art. 249(5); Orice persoan care are n proprietate o cldire situat n Romnia, datoreaz anual I/cldire, ctre Bugetul local - Art. 249(1),(2); Pentru cldirile proprietate public/privat a statului ori a unitilor administrativ -teritoriale: concesionate, nchiriate, date n administrare sau folosin, se stabilete taxa pe cldire, care reprezint sarcina fiscal a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosin - Art. 249(3). Scutiri - Art. 250 - Cldirile pentru care nu se datoreaz I/cldire sunt: Cldirile proprietate a statului/unitilor administrativ-teritoriale/oricror instituii publice, cu excepia ncperilor unde sunt folosite pentru activiti economice; Cldirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectur sau arheologie/muzee sau case memoriale, cu excepia ncperilor unde sunt folosite pentru activiti economice; Cldirile constituite ca lcauri de cult aparinnd cultelor religioase recunoscute oficial n Romnia, cu excepia ncperilor unde sunt folosite pentru activiti economice; Cldirile care constituie patrimoniul unitilor i instituiilor de nvmnt de stat/confesional sau particular, cu excepia ncperilor unde sunt folosite pentru activiti economice; Cldirile unitilor sanitare publice, cu excepia ncperilor unde sunt folosite pentru activiti economice; Cldirile afectate centralelor hidro-electrice, termo-electrice i nuclearo-electrice; Cldirile funerare din cimitire i crematorii. Calculul I 1. Pentru PF a) n cazul deinerii unei singure cldiri - Aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabil a cldirii - Art. 251(1); b) n cazul deinerii a mai mulor cldiri - Art. 252(1) Cu 15% pentru prima cldire n afara celei de la adresa de domiciliu; Cu 50% pentru cea de-a doua cldire n afara celei de la adresa de domiciliu; Cu 75% pentru cea de-a treia cldire n afara celei de la adresa de domiciliu; Cu 100% pentru ce-a dea patra cldire i urmtoarele n afara celei de la adresa de domiciliu. 2. Pentru PJ - Art. 253(1),(2),(3) I/C se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cldirii; Valoarea de inventar a cldirii este valoarea de intrare a acesteia n patrimoniul proprietarului; Cota de impozit se stabilete prin Hotrrea Consiliul local i poate fi cuprins ntre 0,25% 1,50%, inclusiv. Plata I - Art. 255(1),(2) Impozitul/taxa pe cldire se pltete anual, n 2 rate egale, pn la datele de 31 martie i 30 septembrie inclusiv; Pentru plata cu anticipaie a I/C datorat pentru ntregul an, pn la 31 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%.

48

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale Orice persoan care are n proprietate teren situat n Romnia, datoreaz anual I/ teren, ctre Bugetul local - Art. 256(1),(2); Pentru terenurile proprietate public/privat a statului ori a unitilor administrativ -teritoriale: concesionate, nchiriate, date n administrare sau folosin, se stabilete taxa pe teren, care reprezint sarcina fiscal a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosin - Art. 256(3). Scutiri - Art. 257 - Terenurile pentru care nu se datoreaz I/teren sunt: Orice teren proprietate a statului/unitilor administrativ-teritoriale/oricror instituii publice, aferent unei cldiri al crui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, cu excepia suprafeelor folosite pentru activiti economice; Terenurile ocupate de autostrzi, drumuri europene, drumuri naionale, drumuri principale administrate de Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia ; Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial n Romnia; Orice teren al unei instituii de nvmnt de stat/confesional sau particular; Orice teren al unei uniti sanitare publice; Orice teren al unui cimitir i crematoriu. Calculul I - Art. 258(1) - I/T se stabilete lund n calcul: numrul de m2 de teren, rangul localitii i zona n care este amplasat terenul, categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de Consiliul local. Plata I - Art. 260(1),(2) Impozitul/taxa pe teren se pltete anual, n 2 rate egale, pn la datele de 31 martie i 30 septembrie inclusiv; Pentru plata cu anticipaie a I/C datorat pentru ntregul an, pn la 31 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%. IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale Orice persoan care are n proprietate un mijloc de transport nmatriculat n Romnia, datoreaz anual I/mijloc de transport, ctre Bugetul local - Art. 261(1),(2); n cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar, pe ntreaga durat a acestuia, I se datoreaz de locatar; n momentul ncetrii contractului de leasing financiar, I este datorat de locator - Art. 261(3),(4). Scutiri - Art. 262 - I/MT nu se aplic pentru: Autoturisme, motociclete cu ata i mototriciclurile care aparin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor); Navele fluviale de pasageri, brcile i luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul n Delta Dunrii, Insula Mare a Brilei, Insula Balta Ialomiei; Mijloacele de transport ale instituiilor publice; Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale n vigoare. Calculul I - Art. 263(1) - I/MT se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport. Plata I - Art. 265(1),(2) Impozitul/taxa pe teren se pltete anual, n 2 rate egale, pn la datele de 31 martie i 30 septembrie inclusiv; Pentru plata cu anticipaie a I/C datorat pentru ntregul an, pn la 31 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pn la 10%.

49

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: TVA: CONINUT ECONOMIC, OPERAIUNI IMPOZABILE, CALCUL, DECLARARE I PLAT


Coninut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri net, datorat la bugetul statului. VALOAREA ADUGAT se determin prin 2 metode: M. analitic - presupune nsumarea elementelor valorii adugate (manoper, contribuoo, amortisment) i impozitarea acestora; M. global - presupune impozitara valorii adugate determinat ca diferen ntre preul de vnzare al bunurilor i cheltuielile aferente (TVA de plat/recuperat): Pltitorii sunt PFA/J care livreaz bunuri, presteaz servicii sau execut lucrri; Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA, pe care o colecteaz de la clieni, o pltete furnizorului i regleaz diferena cu organul fiscal; Suportatorii sunt consumatorii finali; Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate, a servi ciilor prestate sau a lucrrilor executate, la preul de facturare; Faptul generator al obligaiei de plat este transferul proprietii, care d.p.v. juridic este momentul acceptrii facturii/chitanei fiscale. Operaiuni impozabile - Operaiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1. Livrare de bunuri; 2. Prestare de servicii; 3. Schimb de bunuri sau servicii; 4. Achiziie intracomunitar de bunuri; 5. Import de bunuri. 1. LIVRRI DE BUNURI efectuate cu plat - Art. 128(3): Predarea efectiv a bunurilor ctre o alt persoan; Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor; Trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. Activiti asimilate cu livrarea de bunuri efectuat cu plat cu plat - Art. 128(4): Plata n rate, cu excepia contractelor de leasing; Executarea silit, dac debitorul este nregistrat ca pltitor de TVA; Transfer de bunuri n baza unui contract de comision; Lipsa de gestiune, cu excepia calamitilor i a perisabilitii; Distribuiri de bunuri ctre asociai/acionari. Nu se consider livrri de bunuri efectuat cu plat - Art. 128(8): Transfer de bunuri la fuziune/divizare; Stocuri degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate; Perisabiliti n limite legale; Casarea mijloacelor fixe; Bunuri plasate n regimuri vamale suspensive; Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat. 2. PRESTRI DE SERVICII efectuate cu plat - Art. 129(3): nchirieri de bunuri; Transmiterea folosinei bunurilor n cadrul unui contract de leasing; Transmiterea folosinei drepturilor de autor, know-how-urilor, licenelor, brevetelor; Intermedierea efectuat de comisionari.

50

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activiti asimilate cu prestarea de servicii efectuat cu plat - Art. 129(4): Utilizarea temporar a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile, n scopuri care nu au legtur cu activitatea sa economic; Serviciile prestate gratuit de ctre o persoan impozabil care nu fac parte din activitatea sa economic. Nu se consider prestri de servicii efectuate cu plat - Art. 129(5): Prestri de servicii n limitele prevzute de lege pentru protocol, sponsorizare sau mecenat; Prestri de servicii n scopuri publicitare sau de stimulare a vnzrilor; Servicii prestate n mod gratuit n cadrul perioadei de garanie. 3. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII - Art. 130 - Operaiunea care implic o livrare de bunuri i/sau o prestare de servicii n schimbul unei livrri de bunuri i/sau prestri de servicii, este considerat ca fiind o livrare de bunuri i/sau prestare de servicii. 4. ACHIZIIE INTRACOMUNITAR DE BUNURI efectuate cu plat - Art. 1301(1) - Obinerea dreptului de a dispune, ca i proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaia indicat de cumprtor/furnizor, n contul furnizorului/cumprtorului, c tre un stat membru al UE, altul dect cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. Activiti asimilate cu achiziia intracomunitar de bunuri efectuat cu plat - Art. 1301(2): Utilizarea n Romnia a unor bunuri transportate/expediate de ctre o persoan impozabil, din statul membru pe teritoriul cruia au fost produse/extrase/achiziionate/dobndite/importate, n scopul desfurrii activitii economice proprii; Preluarea de ctre forele armate romne de bunuri pe care le -au dobndit n alt stat membru, pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forelor armate romne; Achiziionarea de ctre o PJ neimpozabil a unor bunuri importate de acea persoan n Comunitate i transportate/expediate n alt stat membru dect cel n care s -a efectuat importul. Scutiri - Art. 141(1) - Urmtoarele operaiuni de interes general sunt scutite de tax: Spitalizarea, ngirjirile medicale i operaiunile strns legate de acestea, desfurate de uniti autorizate; Prestrile de servicii efectuate n cadrul profesiilor de stomatologi i tehnicieni dentari, precum i livrarea de proteze dentare efectuate de acetia; Transportul bolnavilor i al persoanelor accidentate, n vehicule special amenajate i autorizate n acest scop; Activitatea de nvmnt; Meditaiile acordate n particular de cadre didactice; Prestrile de servicii n domeniul proteciei i al asistenei sociale; Serviciile publice potale. Baza de impozitare 1. Este constituit din - Art. 137(1): a) Contrapartid obinut sau urmeaz a fi obinut de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate, de la cumprtor/beneficiar; b) Preul de cost pentru: bunurile constatate lips, bunurile achiziionate i utilizate pentru alte scopuri dect activitatea economic, bunurile date gratuit, activele distribuite asociailor/acionarilor; c) Contravaloarea suportat de salariai pentru: echipamentul de lucru sau de protecia; d) Valoarea net contabil pentru mijloacele fixe constatate lips neimputabile; e) Suma imputat pentru mijloacele fixe imputabile; f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul n natur. 2. Cuprinde - Art. 137(2): a) Impozitele i taxele, cu excepia TVA; b) Cheltuieli accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare-transport-asigurare.

51

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3. Nu cuprinde - Art. 137(3): a) Rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile i alte reduceri de pre; b) Sume reprezentnd daune-interes; c) Dobnzile percepute dup data livrrii/prestrii, pentru pli cu ntrziere; d) Valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr fac turare. Cotele de tax (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1. COTA STANDARD este de 19% i se aplic asupra bazei impozabile, pentru operaiunile impozabile care nu sunt scutite de tax/care nu sunt supuse cotelor reduse. 2. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplic asupra bazei impozabile pentru urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri: Servicii constnd n accesul la: castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i arheologie, grdini zoologice i botanice, trguri, expoziii i evenimente culturale, cinematografe; Livrarea de manuale colare, cri, zire i reviste; Livrarea de proteze i accesorii ale acestora; Livrarea de produse ortopedice; Livrarea de medicamente de uz uman i veterinar; Cazarea n sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcie similar. b) Cota de 5% se aplic asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinelor, inclusiv a terenului pe care sunt construite, ca parte a politicii sociale: Livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate utilizrii drept cmine de btrni i pensionari; Livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate utilizrii drept case de copii, centre de recuperare i reabilitare pentru minori cu handicap; Livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care au suprafaa util maxim de 120 m2 i valoarea maxim de 380.000 lei, achiziionate de orice persoan necstorit/familie; Livrarea de cldiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, ctre primrii. Declararea (Decontul de tax) - Art. 1562 (1) - Persoanele nregistrate ca fiind pltitoare de TVA, trebuie s depun la organele fiscale competente, pentru fiecare perioad fiscal (luna calendaristic sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabil care nu a depit plafonul cifrei de f acaeri de 100.000 n anul calendaristic precedent), un decont de tax, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se ncheie perioada fiscal respectiv . Plata taxei la buget - Art. 157 - Orice persoan trebuie s achite taxa de plat organelor fiscale, pn la data la care are obligaia depunerii Decontului de tax. Regimuri speciale R.S. de scutire pentru ntreprinderile mici (cifra de afaceri < 35.000/an) - Art. 152; R.S. pentru ageniile de turism - Art. 1521; R.S. pentru bunurile second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti - Art. 1522; R.S. pentru aurul de investiii - Art. 1523; R.S. pentru persoanele impozabile nestabilite, care presteaz servicii electronice persoanelor neimpozabile - Art. 1524. De ce opteaz agenii economici pentru plata TVA la nfiinare ? Pentru a deduce TVA aferent intrrilor. Atunci cnd TVA deductibil > TVA plat, agentul economic este interesat s devin pltitor de TVA.

52

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MRFURI ACCIZABILE, TIPURI DE COTE, MODALITI DE CALCUL, REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE, DECLARARE I PLAT
Categorii de mrfuri accizabile - Art. 162 - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum, care se datoreaz bugetului de stat pentru urmtoarele produse provenite din producia intern/de import: a) Produse considerate nocive consumului: Bere; Vin; Buturi fermentate, altele dect bere i vin; Produse intermediare; Tutun prelucrat; b) Produse considerate de lux: Blnuri; Cristale; Arme de vntoare; c) Produse de larg utilitate/consum: Carburani auto; Produse energetice; d) Altele: Alcool etilic; Energie nuclear. Scutiri la plata accizelor - Art. 199(1) - Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor, atunci cnd sunt destinate pentru: Livrarea n contextul relaiilor consulare i diplomatice; Organizaiile internaionale recunoscute de autoritile publice ale Romnieim n limite le stabilite prin convenii internaionale; Forele armate aparinnd oricrui stat membru al NATO, cu excepia Forelor Armate Romne. Tipuri de cote 1. COTE FIXE - accize specifice: 345/1 ton benzin; 400/1 ton benzin fr plumb; 9,98/1.000 buci igarete. 2. COTE PROCENTUALE - ad valorem (la igarete) Modaliti de calcul a) Baza impozabil valoric (a preului de vnzare); b) Masa impozabil este determinat cantitativ (cuantificat n mod natural). Notnd: A = Cunatumul accizei C = Numr grade Pluto K = Acciz unitar R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate n litri (pentru: bere, vin, buturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic) A1 = Acciz specific A2 = Acciz ad valorem K1 = Acciz K2 = Acciz ad valorem PA = Pre cu amnuntul maxim = P la care produsul este vndut altor persoane dect comercianii, care include toate taxele i impozitele Q1 = Cantitate n 1.000 buci Q2 = Numr pachete din Q 53

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1. Pentru BERE

2. Pentru VINURI SPUMOASE, BUTURI FERMANTATE, PRODUSE INTERMEDIARE

3. Pentru ALCOOL ETILIC

4. Pentru IGARETE (A datorat nu poate depi suma fix de 19,92/1.000 buci) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscal ANTREPOZITUL FISCAL - Art. 163(c) = locul aflat sub controlul autoritii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt: produse, transformate, deinute, primite sau expediate n regim suspensiv de ctre antrepozitarul autorizat. Poate funciona doar pe baza autorizaiei valabile emise de autoritatea fiscal competent: Ministerul Finanelor Publice/D.G.F.P. judeene pentru cazanele cu uic. Declararea Orice pltitor de accize are obligaia de a depune lunar la autoritatea fiscal competent o Declaraie de accize, indiferent dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv Art. 194(1); Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent de ctre pltitorii de accize, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se refer declaraia - Art. 194(4). Plata - Art. 193(1) - Termenul de plat al accizelor este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care aaciza devine exigibil.

54