Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 1: SISTEMUL FISCAL: CONŢINUT ŞI FORME
Conţinutul SF SISTEMUL FISCAL = Ansamblul de concepte, principii, metode si procedee referitoare la proiectarea, legiferarea si perceperea impozitelor si taxelor gestionate de aparatul fiscal, conform legislatiei. COMPONENTELE SISTEMULUI FISCAL sunt: a. Sistemul de impozite si taxe cuprins intr-un act normativ elaborat de puterea legislativa (in prezent Codul Fiscal si legea finantelor locale); b. Mecanismul financiar - Metodele si procedeele de determinare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor (veniturile bugetare convenite statului); c. Aparatul fiscal care reuneste si pune in miscare cele doua componente. Formele SF După concepţiile care au stat la baza conturării acestora, sistemele fiscale se clasifică în: a) SF de concepţie utopică sunt propunerile teoretice a căror idee centrală era instituirea impozitului unic, pornind de la: o Credinţa că este posibilă standardizarea prelevărilor fiscale, perioadă în care eforturile erau îndreptate în direcţia introducerii unui sistem unic de măsurare a timpului, a lungimilor, a unei monede unice la nivelul statelor în formare; o Influenţa unor curente teoretice care căutau să explice modul de formare a veniturilor; o Eliminarea numărului mare de impozite stabilite injust. Deşi impozitul unic este considerat de mulţi o utopie, acesta rămâne totuşi, o noţiune foarte complexă şi plină de învăţăminte. Expresia a fost adesea folosită în sens particular, acela de a căuta o bază unică de impozitare, care să permită evitarea cumulării impozitelor care cresc presiunea fiscală. Evoluţia impozitelor pe cifra de afaceri exprimă destul de bine această voinţă, pe de -o parte, de-a suprima sau reduce mult impozitele directe iar pe de altă parte, să-l înlocuiască cu un impozit general pe consum. Dar cele mai frecvente critici privesc problema ratei unui impozit, care, prin definiţie este destinat să înlocuiască toate celelalte impozite, ceea ce implică alegerea unui nivel de impozitare foarte ridica t pentru garantarea unor încasări fiscale cel puţin egale cu cele procurate prin impozitele ce ar urma să fie înlocuite. Criticile formulate împotriva impozitului unic nu întrunesc totuşi unanimitatea autorilor. Mulţi dintre susţinătorii impozitului unic înţeleg unicitatea mai mult ca un proces de simplificare a sistemelor fiscale sau de uşurare a presiunii fiscale. b) SF bazate pe concepţii funcţionale au în vedere caracteristicile dominante ale acestora. Clasificarea se poate face din două puncte de vedere: a naturii impozitelor predominante şi a intensităţii presiunii fiscale: b1). După natura impozitelor predominante, pot fi identificate:  SF în care predomină impozitele directe, ele incluzând:  SF rudimentare, de tip arhaic, specifice primelor entităţi administrativ - politice de tip statal;  SF ale celor mai avansate ţări din punct de vedere economic , care au la bază impozitul pe venitul net şi impozitul pe societate.  SF în care predomină impozitele indirecte, specifice ţărilor subdezvoltate, fostelor ţări socialiste, ţărilor aflate în perioade de criză economică sau de confruntări militare, ţărilor a căror economii tind spre stadiul dezvoltat. În unele sisteme fiscale sunt predominante impozitele directe, în timp ce în altele, predominante sunt cele indirecte. Este dificil să se asocieze unul sau altul din cele două tipuri de impozite gradului de dezvoltare economică a unei ţări. Cert este că orice stat aflat în dificultate în ceea ce priveşte veniturile fiscale apelează la anestezia fiscală a impozitelor indirecte, crescând ponderea acestor impozite în astfel de situaţii. Avantajele impozitelor directe sunt echitatea, certitudinea, comoditatea, cunoaşterea incidenţei şi flexibilitatea iar dezavantajele acestora privesc complexitatea, costul crescut al c onsimţirii la impozit, evaziunea fiscală, efecte nestimulative pentru muncă, investire şi economisire, precum şi rezistenţa la impozite a contribuabilului. Pe de altă parte, atuurile impozitelor indirecte sunt universalitatea, posibilitatea limitată de evaziune, natura opţională, flexibilitatea, simplicitatea şi costul scăzut al consimţirii. Dezavantajele 3

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ acestora constau în natura or regresivă, efectul inflaţionist şi în distorsionarea preferinţelor consumatorului.  SF cu predominanţă complexă, caracterizate prin ponderi apropiate ale impozitelor directe şi indirecte în cadrul veniturilor fiscale, în anumite perioade de timp. Acestea sunt specifice ţărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate şi cu regimuri politice de tip social-democrat.  SF în care predomină impozitele generale, specifice celor mai dezvoltate ţări, în care predomină impozitele de tip general (impozitul pe venit, impozitul pe cifra de afaceri brută, taxa pe valoarea adăugată) şi în care există un aparat fiscal şi o contabilitate foarte bine organizată.  SF în care predomină impozitele particulare, caracteristice structurilor fiscale neevoluate, în care impozitele sunt aşezate pe anumite categorii de venituri, sub formă indiciară sau forfetară şi actualelor ţări subdezvoltate în care impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte anumite produse, destinate consumului intern sau exportului. b2). După intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica:  SF grele, caracteristice ţărilor dezvoltate economic, în care participarea capitalului public comparativ cu cel privat în economia reală este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Deşi nu îndeplinesc condiţiile enunţate datorită randamentului redus al economiei, existenţei unor organisme administrative de tranziţie, marilor necesităţi financiare necesare reformelor, fostele ţări socialiste se caracterizează prin sisteme fiscale grele. Pentru ca un sistem fiscal să fie considerat de tip "greu", trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  Ponderea prelevărilor fiscale în ansamblul prelevărilor publice să fie mare (80 -90%);  Ponderea mare a prelevărilor fiscale în PIB (peste 25-30%).  SF uşoare, specifice ţărilor subdezvoltate sau aflate în perioade de tranziţie spre stadiul dezvoltat, precum şi "oazelor fiscale", în care ponderea prelevărilor fiscale în PIB este mai redusă (10-15%). Dacă presiunea fiscală se ia drept criteriu de identificare a sistemelor fiscale, acesta trebuie întărit cu cel al repartiţiei tipurilor de prelevări în interiorul sistemului fiscal, care este considerat a fi elementul determinant al tipologiei sistemelor fiscale. Din punct de vedere al acestei repartiţii, predominanţa impozitului direct este, în general caracterizată ca principala caracteristică a fiscalităţii ţărilor dezvoltate. Este incontestabil faptul că fiscalitatea directă este dominantă în ţările cele mai dezvoltate şi, în special, în ţările superdezvoltate. Particularitatea constantă a ţărilor subdezvoltate o constituie o presiune fiscală redusă, combinată cu preponderenţa impozitelor indirecte. Factorii dezvoltării fiscale constau într -o serie de obstacole care ţin atât de motive istorice, cât şi economice sau sociologice. Precaritatea resurselor fiscale este, în plus, accentuată de evaziunea fiscală generalizată pe care o administraţie slabă şi adesea compromisă nu este în stare să o stăvilească. c) SF teoretico–proiective dau substanţă lucrărilor teoretice şi proiectelor guvernamentale, care abordează viitoarea configuraţie a structurilor fiscale şi vizează perfecţionarea sistemelor fiscale actuale în concordanţă cu dezvoltarea dinamică a structurilor economice şi sociale, în condiţiile asigurării resurselor necesare finanţării nevoilor sociale ale comunităţilor, a urmăririi realizării echităţii şi randamentului prelevărilor fiscale. Se pot încadra în această categorie, programele de reformă fiscală elaborate de guvernele ţărilor europene în scopul armonizării structurilor fiscale conform Directivelor CEE, programele de reformă fiscală elaborate de fostele ţări socialiste, sistemul fiscal tripolar elaborat de Maurice Allais. Scopul acestor proiecţii teoretice este de a gândi structuri fiscale, prin care să se asigure o mai bună repartiţie a prelevărilor fiscale asupra tuturor subiecţilor din economie, în condiţiile reducerii disfuncţionalităţilor generate de acestea, a eliminării riscului apariţiei unor confruntări sociale şi a asigurării permanenţei surselor de finanţare a nevoilor publice. Dar pentru a proiecta, trebuie analizate elementele şi relaţiile care apar în interiorul sistemului, factorii care influenţează asupra sa şi modul în care sistemul fiscal poate să fie modelat în vederea atingerii anumitor parametrii prestabiliţi. În contextul perfecţionării sistemelor fiscale, putem aprecia că procesul de modernizare a acestora, în etapa actuală, se caracterizează prin:  Trecerea de la impozitele analitice, sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului, la impozitele sintetice, stabilite în funcţie de o mărime economică considerată în totalitatea sa, ce aparţine contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu);  Adoptarea de noi procedee de aşezare şi percepere a impozitelor; 4

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Creşterea randamentului fiscal; Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statelor .

Opoziţia dintre sistemele fiscale cu impozit unic şi sisteme fiscale cu impozit multiple

Opoziţia dintre impozitul direct şi impozitul indirect

CLASIFICĂRI TEHNICE

CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE.

CLASIFICĂRI ECONOMICE

După natura impozitelor predominante

După intensitatea presiunii fiscale

După timpul vizat

- SF în care predomină impozitele directe; - SF în care predomină impozitele indirecte; - SF cu predominanţă directă; - SF în care predomină impozitele generale; - SF în care predomină impozitele particulare.

- SF grele; - SF uşoare.

SF teoretico – proiective

Reprezentarea grafică a clasificării sistemelor fiscale

5

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 2: FISCALITATEA CA ŞTIINŢĂ ŞI EVOLUŢIA EI
Conceptul de fiscalitate Există cel puţin două abordări ale conceptului: 1. Fiscalitatea este văzută ca totalitatea impozitelor şi taxelor dintr-un stat - Prima abordare se bucură de concizie şi expresivitate, permiţând o analiză pragmatică mai uşoară şi mai eficientă a modului în care este constituită şi funcţionează. Astfel, o primă definiţie în cadrul acestei abordări consideră fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice care alimentează bugetele publice". O altă definiţie vede fiscalitatea ca fiind "Totalitatea impozitelor instituite într-un stat, care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol regulator în economie”. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte fiscalitatea astfel: ,,Sistem de percepere a impozitelor şi taxelor prin fisc; Totalitatea obligaţiunilor fiscale ale cuiva.” Pentru alţi autori, "Fiscalitatea este totalitatea impozitelor în care componentele sunt în strânsă legătură între ele, ca şi cu sistemul politic şi aparatul socio-politic".
2.

Se pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului fiscal în general, îl defineşte prin prisma relaţiilor dintre elementele care formează acest sistem - Înscriindu-se pe linia celei de a doua abordări, unii autori consideră că sistemul fiscal „Cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulţime de elementc(materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului".

FISCALITATEA este, în mod normal, expresia voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi în special, fiscale. Evoluţia fiscalităţii în România După anul 1990, fiscalitatea excesivă din România a descurajat simțitor investițiile și consumul, a aruncat în afara pieței un număr imens de firme care, pentru a supraviețui nu au avut decât varianta de a se refugia în economia subterană. Soluția unilaterală a constrângerilor monetare și fiscale pe care s-a bazat filozofia fondului Monetar Internațional s-a dovedit greșită în practică, ducând, într-o antrenare păguboasă, la scăderea atât a cererii, cât și a ofertei, la sărăcirea și la vlăguirea investi țională. O fiscalitate relaxată este esenţială pentru schimbarea mediului de afaceri, sporirea atractivității pentru investitorii naționali și străini și pentru relaxarea consumului. În același timp creșterea consumului fără o sporire a ofertei de bunuri și servicii va conduce, așa cum s-a întamplat în primii ani după 1990, la creșterea inflației. Pe de altă parte, o fiscalitate relaxată, în condi țiile unei oferte interne limitate, nu conduce numai la creșterea inflației, ci și la ieftinirea importurilor, dereglarea echilibrului prin creșterea deficitului comercial. O economie nerestructurată și anacronică ca cea a României, în care este viciat mediul concurenţial şi relaţiile de piaţă, perpetuează disfuncţionalităţile, necorelările dintre nivelul micro şi macroeconomic, tolerează şi chiar amlifică indisciplina fiscală, amputează investiţiile şi creează câmp de acţiune fenomenelor care inhibă dezvoltarea: inflaţia, deficitul bugetar şi cel comercial, presiunile salariale, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Gradul de fiscalitate este foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a unei ţări. Astfel, o rată micşorată de impozitare poate atrage la buget dupa sine venituri cel puţin egale cu o rată mai ridicată. Cercetările efectuate, cât şi realitatea din ara noastră duc la concluzia că: „fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltării decât dacă este însoțită de ajustări structurale ale economiei”.

6

Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL 3: POLITICA FISCALĂ
Conceptul de politică fiscală POLITICA FISCALĂ = Ansamblul masurilor initiate si implementate de Guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala TRĂSĂTURILE PF  Este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare);  Este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a Ministerului Finantelor Publice);  Este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale);  Se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne;  Este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta;  Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii;  Efectul aplicarii politicii fiscale este imediat;  Este strict si total reglementata juridic. INSTRUMENTELE PF - Exista patru instrumente principale ale PF: 1. 2. 3. 4. Impozite; Taxe; Alte prelevari obligatorii; Cheltuieli guvernamentale.

IMPOZITELE Definiţie: Sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Caracteristici:  Plata impozitului este obligatorie;  Plata impozitului este definitiva;  Plata impozitului este nerambursabila;  Plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului. Rol:    Financiar: Mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice Economic: Realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari) Social: Realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate sociala a Guvernului

Elemente constitutive:  Subiectul impozitului (platitorul): Subiectul de drept care achita impozitul;  Destinatarul impozitului (suportatorul): Subiectul de drept caruia i se diminueaza venitul sau averea cu marimea impozitului;  Obiectul impozitului: Materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii;  Sursa impozitului: Materia economica din care se achita impozitul (venitul curent, venitul adus de avere etc.)  Unitatea de impozitare: Detalierea, dpv tehnic, a obiectului impozitului (pe m2, pe suma etc.)  Cota impozitului: Marimea impozitului aferent unei unitati de impunere  Asieta: Modul de stabilire a impozitului  Termenul de plată: Data pâna la care trebuie achitat impozitul Tipologie:  Impozite directe: Subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului (ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit);  Impozite indirecte: Subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului (ex.: TVA, taxele vamale, accizele). TAXELE sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta din partea statului. 7

 Bugetul asigurarilor sociale de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile publice aferente securitatii sociale.  Subventii (ajutoare) guvernamentale.  Transferuri.  Bugetele locale: Cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica.  Principiul neafectarii: Veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate.  Bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: În conditii de echilibru financiar. corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date. cu titlu gratuit (bunuri publice). aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial).  Cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice.  Principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar). fiind aprobat de Parlament. STRUCTURA BP (bugetului general consolidat)  Bugetul de stat: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice central. CARACTERISTICILE BP  Are putere de lege.  Principiul publicitatii: Aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România.  Constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscal.  Principiul unitatii: Toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica).  Investitii guvernamentale. 8 . De macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ALTE PRELEVĂRI OBLIGATORII sunt prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului) CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE Definiţie: Sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.  Fondurile speciale: Cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita.  Bugetul trezoreriei statului: Cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii trezoreriei statului. atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar – cheltuieli mai mari decât venituri – sau a unui excedent bugetar – venituri mai mari decât cheltuieli).  Principiul specializarii: Diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii.  Principiul echilibrului bugetar: Veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil. de regula un an. Bugetul public BUGETUL PUBLIC este un tablou comparativ. Rol:   Curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu. Tipologie:  Cumparari (achizitii) guvernamentale. aprobarea. mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala. executia si controlul):  Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile. PRINCIPIILE BUGETARE = Principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea.

 Inflaţia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential. ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala.Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala) Multiplicatorii fiscali si bugetari MULTIPLICATORUL FISCAL (mf) . MACROSTABILIZAREA PRIN PF se obtine prin folosirea instrumentelor fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate.  Fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat. contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale.Venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers. chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii.Este egal cu 1. MULTIPLICATORUL CHELTUIELII GUVERNAMENTALE (mg) . Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic. realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului. 9 . care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice! Modelarea PF .  Variatia cheltuielilor bugetare. MULTIPLICATORUL BUGETULUI ECHILIBRAT (mbe) . Macrostabilizarea prin PF MACROSTABILIZARE = Restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata. în cadrul mecanismului bugetar.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ !Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului. ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale. dupa aparitia unei perturbatii în acest sens. fara interventia explicita a Guvernului CONDIŢII: SAF sunt proiectati sa functioneze:  Fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential).Multiplicatorul investitiei autonome. Pot aparea doua perturbaţii majore în economie:  Şomajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential. pot fi folosite:  Variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii). Stabilizatorii fiscali automaţi STABILIZATORII FISCALI AUTOMAŢI = Acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care.

pe când în cazul I indirecte.prin intermediul I statul redistribuie o parte din V în societate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 4: IMPOZITUL ŞI ELEMENTELE IMPOZITULUI Conţinutul economic al impozitelor TERMENUL DE IMPOZIT provine din latinescul „imponere” = a stabili cu forţa. silită nerambursabilă şi fără contraprestaţie datorată statului. simple = C procentuale diferite pentru anumite intervale de V o C. În PRECAPITALISM. nerambursabile şi fără contraprestaţie. prin impozit se înţeleg acele dări făcute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului. 20 lei/200 cm3 capacitate cilindrică)  C procentuale = exprimate în cifre relative şi pot fi:  Proporţionale = C procentuale unice aplicate la masa impozabilă indiferent de mărimea acesteea (16% asupra profitului impozabil)  Pogresive = C procentuale care cresc mai rapid decât masa impozabilă. serviciile consumate) SUBIECTUL I = persoana fizică/juridică.P. unitate de suprafaţă. bunurile consumate. ECONOMIC impozitul reprezintă categoria economică reprezentată de transferurile băneşti definitive. biserică nobilime. de la contribuabil la stat. Elementele I OBIECTUL I = materia supusă impozitării (averea. D. prin impozit se înţelegeau acele obligaţii:  Către: stat. din V persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.p.  Social . alte unităţi naturale) COTA I = I aferent unei unităţi de impunere:  C fixe = sume fixe aplicate pe unitatea de impunere ( 435 €/tonă benzină fără plumb. Rolul impozitelor ROLUL impozitelor  Principal mijloc de atragere a resurselor statului. IULIAN VĂCĂREL defineşte impozitul ca fiind o prelevare bănească silită.prin care se pot încuraja/descuraja anumite activităţi economice. venitul. subiectul I este una şi aceeaşi persoană cu suportatorul I. muncă şi uneori sub formă bănească. nerambursabilă şi fără contraprestaţie. care prin lege este plătitor de I SUPORTATORUL I = persoana care suportă efectiv I ! În cazul I directe. salariul. CONSTANTIN TULAI defineşte impozitul ca fiind o obligaţie pecuniară definitivă. pot fi: o C. unitate de greutate.v. În CAPITALISM.  Pârghie financiară . în funcţie de realţia cu masa impozabilă.P.  În: natură. acestea sunt diferite ! SURSA I = izvorul I = ne arată din ce se plăteşte I UNITATEA DE IMPUNERE = ne arată ce în ce se măsoară obiectul impunerii (unitate monetară. compuse = pe tranşe = V se împarte în tranşe. fiecăreia aplicându -se C de impozitare corespunzătoare 10 .

/P. După frecvenţa încasărilor de către stat a) I permanente ..se aplică asupra situaţiei economice în ansamblu a subiectului.  Taxe de timbru şi înregistrare. b) I globale .  I pe K mobiliar. Clasificarea I 1. 3. I locale . b) I incidentale .  Penalităţilor.I încasate de colectivităţile administrativ-teritoriale (comune. reale  I funciar.I sunt încasate de Guvern. c) I pe cheltuială . judeţe). comercială. 11 . După materia impozabilă a) I pe venit .sunt defapt I pe consumul diferitelor bunuri şi servicii. profesii libere.  Monopoluri fiscale.  Termenul I (I trebuie plătit până la data de.sarcina apasă asupra altei persoane decât plătitorul (subiect ≠ suportator).se aplică asupra unui singur element generator de sarcină fiscală. care se reînnoiesc lunar. se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi servicii:  Taxa de consumaţie (TVA).  I.instituite cu singurul scop de a aduce V statului.D.  Taxe vamale. 5.. b) I pe avere .în cazul statelor federaţii.  I pe clădiri. 2. 4. municipii.000 lei şi 1% pentru valori mai mari d e 200. După scopul I a) I financiare .se menţin în practică. După incidenţă (punct asupra căruia apasă sarcina fiscală) a) I directe . b) I de ordine . a) b) c) După organul care administrează I I federale .) FACILITĂŢILE ŞI CONSTRÂNGERILE FISCALE  Facilităţile iau forma:  Reducerilor fiscale = părţi din I deja calculat care nu se mai plăteşte (partea de reinvestire a profitului)  Deducerilor fiscale = părţi din masa impozabilă ce se scot de la impunere (V minim neimpozabil)  Constrângerile iau forma:  Amenzilor.J. După modul de aşezare a) I individuale . personale  I pe avere (activ net).D. 6. I guvernamentale .  I pe venit.folosite de stat pentru realizarea altor scopuri economice şi sociale..000 lei) PERIOADA ŞI TERMENUL I  Perioada I (pentru I/profit perioada I = 1 an. pe care acestea le -au obţinut fie prin folosirea unei părţi a V. b) I indirecte .J.se aplică asupra patrimoniului unei P.la care statul apelează numai în anumite situaţii. fie prin preluarea cu titlu gratuit/oneros de la alte persoane.F.se aplică asupra resurselor P.  I pe activitatea indistrială.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Regresive = C care scad pe măsură ce masa impozabilă creşte (I/vânzarea imobilelor în procent de 2% până la valoarea de 200.sarcina apasă asupra plătitorului:  I. pentru I/salar = o lună).F/P.

 Monopoluri fiscale. IMPOZITELE DIRECTE = I în cazul cărora sarcina fiscală este suportată de plătitor  Subiectul impunerii este aceeaşi persoană cu suportatorul.  Afectează condumul → I pe cheltuială.  Taxe de cosumaţie .  În România.  I pe clădiri. se împart în: a) I reale = se stabilesc asupra obiectelor.  I pe capital. pentru a şi asigura fondurile necesare redresării.I. generale. prin intermediul agenţilor economici şi suportate de consumator  Fac parte din preţul mărfurilor/tariful serviciilor → I invizibil. taxa de autorizare a cazanelor de ţuică):  I financiar. magazinelor. În funcţie de modul de aşezare şi de obiectul lor. În funcţie de modul de aşezare.  Diminuează venitul real.  Au apărut în sec.  V persoanelor juridice. XIX în SUA (Războiul de Secesiune). distingem mai multe forme:  I. fabricii.  I pe transferul averii. sub forma I pe circulaţia mărfii. locuinţei.accize. s-au introdus în 1918 (după Titulescu). 12 . pământului.  I pe avere:  I imobiliar.  Taxe vamale.  Se diminuează V nominal. iar în 1923 au fost introduse sub forma I pe lux şi pe CA (după Brătianu). capitalului bănesc. asupra unor elemente ale proprietăţii contribuabilului/asupra activităţii. fără a se ţine seama însă de situaţia personală a contribuabilului (se impune proprietatea. 2. IMPOZITELE INDIRECTE = I percepute de stat. nu persoana → se mai numesc I obiective/I pe produs: taxa pe scaun la unităţile administrative.  I pe capitalul mobiliar.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Impozitele directe şi indirecte 1. b) I personale = sunt aşezate pe persoană în legătură cu averea şi veniturile personale (aşezarea ţine cont de situaţia personală a subiectului → I subiective):  I pe venituri:  V persoanelor fizice.  I pe activităţi economice. clădirii.

pentru fiecare litru de alcool se va plăti o sumă fixă). precum şi alte facilităţi fiscale. c) Elasticitatea = I să poată fi ajustat/modificat (Codul de procedură fiscală cere ca modificările să intre în vigoare după 6 luni).  Cel mai elastic I este considerat I pe consum. această calitate este dictată de 2 aspecte:  S fiscală . 2. politicile fiscale moderne şi contemporane promovează anumite măsuri în numele echităţii:  Capacitatea contributivă a contribuabililor (nivelul V/averii.  I este socotit E. alcool). atunci când cunatumul său nu urmează oscilaţiile ciclului productiv/al unei conjuncturi oarecare. P ECHITĂŢII FISCALE = face ca toţi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească statului un I egal. a de consuma).î. mai puţin I de la cei care realizează V scăzute) ! Pentru eliminarea inegalităţilor.I este o lege fiscală care este cu atât mai bună. a.mai mult I de la cei care realizează V crescute.„Avuţia naţiunilor”)  M de justiţie. la realizarea P contribuie:  I să fie universal = să fie plătit de toţi cei care realizează masa impozabilă respectivă (când nu se respectă acest principiu → evaziune fiscală).  Să nu permită evaziunea şi repercursiunea I. 13 . P RANDAMENTULUI FISCAL = pentru a fi rentabil.  Poate fi restrâns consumul anumitor produse considerate ca fiind nocive pentru sănătate (tutun.  Cel mai productiv I este considerat I pe consum.  M comodităţii. 3. cutume acceptate de-a lungul timpului în teoria şi practica fiscală 1. b) Stabilitatea = I este considerat a fi stabil. un I trebuie să aducă statului maximum de V cu C minime Pentru a se asigura R. PRINCIPIILE IMPUNERII = reguli. I trebuie să îndeplinescă 4 calităţi: a) Productivitatea = exprimă propriu-zis R impozitului.  Statul trebuie să facă cât mai puţine C. I trebui să fie cât mai mare şi să se realizeze cu C minime.  Cel mai comod şi simplu I este considerat I pe avere. stimula consumul/producţia. I pot promova politici sociale sau economice. omul şi nu statul este valoarea esenţială. ! Egalitate ≠ Egalitarism (reprezentat de cotele progresive.F.  M economiei şi randamentul I. să nu fie transformată egalitatea în egalitarism şi să nu fie inhibat interesul pentru muncă. de declarat şi de plătit (C şi S conduc la plata sigură a I).  M de certitudine.  Relativă = utilizarea cotelor procentuale (16% asupra profitului impozabil). ele sunt capabile să declanşeze interese/reacţii din partea contribuabililor (de a economisi. d) Comoditatea şi simplitatea = I trebuie să fie uşor de calculat.  S încasărilor fiscale .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 5: PRINCIPIILE IMPUNERII MAXIMELE IMPUNERII (Adam Smith . Utilizate astfel. Se ţine cont de chestiunea socială până în punctul în care nu se denaturează interesul de obţine V şi de a nu distorsiona repartiţia naţională a sarcinii fiscale.  Progresivitatea în materie de impozit.  Cel mai stabil I este considerat I pe avere.se ştie că I indirecte sunt mai instabile decât I directe.  I nu reprezintă doar o plată amorfă a contribuabililor către stat.. numărul membrilor familiei). care promovează câştigurile nete . a) Individualitatea  Porneşte de la axioma că într-o societate democrată. atunci când permite statului ca la nevoie să poată realiza V mai mari. pentru a fi productiv. Egalitatea în faţa Fiscului poate fi:  Absolută = fiecare contribuabil plăteşte aceeaşi sumă de bani (în cazul accizelor asupra alcoolului. P DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ  Prin intermediul I:  Statul poate influenţa concurenţa. cu cât rezistă mai mult în timp.

J. fiscalitatea trebuie să reprezinte unul din mijloacele asigurării deplinei dezvoltări a personalităţii fiecărui cetăţean corespunzător propriei sale aspiraţii. faţă de unii subiecţi/faţă de unele grupări sociale (acelaşi tratament atât pentru contribuabilii P.. f) Lipsa arbitrariului = perceperea de I pe baza unor principii simple şi clare. d) Nediscriminarea = promovarea unor regului valabile pentru toţi.  14 . cât şi P.F. legea fiscală trebuie să fie echivocă. b) Impersonalitatea = sunt preferate I analitice/impersonale (pe produs) faţă de I sintetice/personale (care nu pot fi aplicate decât având o v edere de ansamblu asupra activităţii contribuabilului. ci să fie favorabile realizării unei economii cât mai eficiente (I nu trebuie să reprezinte pentru contribuabil un motiv de a munci mai mult/de a renunţa în a consuma sau investi). asumarea riscurilor). I trebuie stabilite fără discriminări directe/indirecte. astfel. atât pentru K public cât şi pentru cel privat) ! Constrângerile şi avantajele fiscale de tipul deducerilor/reducerilor fiscale promovează o discriminare pozitivă ! e) Legitimitatea = V nelegitime (nemeritate) ar trebui impuse mai aspru faţă de cele legitime (V provenind din: muncă. c) Neutralitatea = I să nu contravină unei mai bune gestionări a economiei. administrarea afacerilor. care să nu dea naştere niciunui arbitrariu.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În acest context. care jenează personalitatea umană). să nu lase loc interpretărilor.

 Evaluarea forfetară = realizată de organele fiscale de comun acord cu contribuabilii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 6: TEHNICA FISCALĂ TEHNICA IMPUNERII/FISCALĂ = Ansamblul operaţiilor prin care are loc: constatarea şi evaluarea materiei impozabile.  Lichidarea.persoană implicată într-o formă sau alta în realizarea masei impozabile (pentronul. statul stabileşte un anumit I. LICHIDAREA = operaţia prin care se procedează la determinarea cuantumului I.  Perceperea 1.procedee  M indiciară = pe baza indicilor. b) Stopaj la sursă = plătitorii de venituri reţin la sursă impozitele datorate de beneficiarul venitului (ex: impozit pe venit). pe obiectele impunerii ce le deţin subiecţii impozabili. în cazul I/salar angajaţilor săi).  Evaluarea administrativă = fără niciun criteriu declarat. ETAPELE IMPUNERII  Asieta. evaluarea materiei impozabile făcându -se pe baza prezumţiei (presupunerii). b) M directă .  Impozit cherabil = când contribuabilul se deplasează la organul fiscal.procedee  Evaluarea pe baza declaraţiei controlate a contribuabilului . determinarea cunatumului I datorat şi perceperea I. PERCEPEREA = ansamblul operaţiilor prin care are loc trecerea I de la contribuabil în casieriile statului.control permanent al organelor fiscale asupra materiei impozabile declarate de contribuabil. Metode: a) Percepere directă = relaţie nemijlocită cu organul fiscal:  Impozit portabil = când organul fiscal se deplasează la contribuabil.  Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane . c) Aplicare timbre fiscale = P indirectă realizată prin intermediul unităţii care vinde T 15 . fără a fi dator să argumenteze ce a stat la baza acestei apr ecieri. Metode: a) M indirecte . ASIETA = cuprinde operaţiile prin care se constată şi evaluează materia impozabilă. după cunoaşterea materiei impozabile: a) Impunere prin cotitate = determinarea cunatumului I prin aplicarea cotelor de I asupra materiei impozabileM b) Impunerea prin repartiţie = se stabileşte mai întâi suma totală a I ce trebuie să ajungă la stat şi apoi acesta se repartizează din treptă în treaptă administrativă. 2. 3.

urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale. controlul. precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale. CONDUCEREA GENERALA A ACTIVITATII EXECUTIVE IN DOMENIUL FINANTELOR PUBLICE este exercitata de Guvern. in organizarea stabilirii si incasarii publice. in acest fel. SURSELE LOCALE DE VENITURI PUBLICE sunt in principal impozitele si taxele locale. 16 . asigurand. dupa adoptarea bugetului de stat. In exercitarea atributiilor sale fiscale. consiliile locale si cele judetene sunt abilitateccxxx sa aprobe bugetele anuale in c are sunt prevazute veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale pentru fiecare an financiar. inclusiv a majorarilor de intarziere. din care sa rezulte obligatiile de plata. in vederea echilibrarii acestora. aparatul fiscal nefiind altceva decat mijlocul prin care statul isi aplica legile cu caracter fiscal. a bugetelor asigurarilor sociale de stat. in cazurile in care unitatile administrativ-teritoriale nu isi pot acoperi cheltuielile din venituri proprii.72/1996 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat de cote sau sume defalcate din anumite venituri.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 7: PROCEDURILE FISCALE Competenţa autorităţilor fiscale (Aparatul fiscal) APARATUL FISCAL reprezinta organele de stat care au atributii in aplicarea legislatiei fiscale. urmarire si incasare a impozitelor si taxelor. prin legea bugetara anuala. a impozitelor si altor venituri publice neachitate la termen. in organizarea si exercitarea jurisdictiei fiscale. Legea nr. Astfel. de identificare a veniturilor si de incasare a impozitelor si taxelor de la persoanele juridice si fizice. Ministerul Finantelor Publice are sarcini importante in asigurarea realizarii politicii fiscale. administratiilor financiare.189/1998 privind finantele publice locale prevede competenta si raspunderea autoritatilor administratiei publice locale in ce priveste finantele publice locale. bugetului fondurilor speciale si a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Parlament avand obligatia de a examina public situatia financiara pe economie. Ca o atributie specifica si recenta.27/1994. precum si unele competente pentru a preciza prin norme modalitatile practice de stabilire. MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. in general. CONSILIILE LOCALE ŞI CELE JUDEŢENE. pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil. adica aplicarea legilor. bugetelor speciale si bugetelor locale. situatie in care actioneaza in calitate de administratie fiscala. a municipiului Bucuresti. se pot stabili cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. In ce priveste VENITURILE DIN ALTE SURSE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE. oraselor si judetelor conform principiului autonomiei locale. de luarea masurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului. prin incasarea veniturilor publice. constatarea. in acest sens. executia bugetului de stat. In acest scop. in indrumarea si controlul modului de stabilire a impunerilor. in cadrul atributiei sale constitutionaleccxxvi de a exercita “conducerea generala a administratiei publice”. Veniturile administratiei publice locale si ale judetelor sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora si din alte surse. LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE stabileste raspunderea Guvernului pentru realizarea prevederilor bugetare. Aceste importante competente si raspunderi se aduc la indeplinire prin compartimente proprii de specialitate ale primariilor. In acelasi timp. mentionam obligatia Ministerului Finantelor Publice de a organiza trezoreria centrala a finantelor publice. sumele incasate si debitele ramase de incasat. pentru stabilirea. republicata. Potrivit legii. executia bugetului public national si de a stabili masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar. in virarea din conturile persoanelor juridice in contul bugetului de stat. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. administratia publica are atributii pentru executarea. asigura administrarea finantelor comunelor. raspunde de realizarea bugetului de stat. In acelasi timp. ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. dupa caz. Ministerul Finantelor Publice poate aproba reducerea sau scutirea de plata si alte inlesniri fiscale. ca autoritati administrative autonome. dupa adoptarea lui de catre Parlament. Legea nr. prevazute de Legea nr. consiliilor judetene si ale Primariei generale. ACTELE NORMATIVE FISCALE prevad competente si atributii in legatura cu stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor pentru administratia publica centrala si cea locala. De altfel. transferuri si cote aditionale la unele impozite directeccxxxii. prevazute de lege.

legea bugetara prevede nivelul maxim al cotelor aditionale si categoriile de impozite directe asupra carora se aplica. urmaresc incasarea la termenele stabilite a impozitelor si taxelor datorate de catre agentii economici si ceilalti contribuabili. din bugetul de stat se pot face transferuri catre unitati administrativ-teritoriale in scopul finantarii de investitii cu cara cter social sau edilitar-gospodaresc. Consiliile locale si judetene au competenta de a acorda ÎNLESNIRI FISCALE. unitati administrativ-teritoriale sau institutiile publice. au obligatia sa efectueze operatiunile de incasari si plati si sa pastreze disponibilitatile numai la trezoreria din raza teritoriala in care isi au sediul. instantele de judecata ale Curtii de Conturi au competenta materiala in domeniul fiscal. Controlul se efectueaza la toate persoanele juridice in ce priveste subventiile si alte forme de sprijin acordate de statccxxxviii. circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale. ministerele. circumscriptiile financiare orasenesti si perceptiile comunale. administratiilor financiare. constituirea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur. Astfel. Pentru a se putea realiza aceste raspunderi. la termenele stabilite. In cadrul acestei functiuni. taxelor si a altor obligatii bugetare. care sa constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativteritoriale. impozitele. bugetelor fondurilor speciale. de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. deoarece actul de control al organelor Curtii de Conturi nu are natura de titlu de creanta fiscala. Trezoreriile teritoriale ale finantelor publice sunt organizate in cadrul directiilor generale ale finantelor publice (judetene si a municipiului Bucuresti).Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ precum si criterii de determinare a acestora pe unitati administrativ-teritoriale. din care sa rezulte obligatia de plata. pe plan local. Prin LEGILE BUGETARE ANUALE se pot stabili cote aditionale la unele impozite directe ale bugetului de stat si/sau ale bugetelor locale. 17 . are largi si importante competente fiscale. revin si altor organe ale Ministerului Finantelor Publice. celelalte organe centrale. cum sunt: amanari si esalonari la plata impozitelor. Curtea de Conturi constata daca veniturile statului. aplicand majorarile prevazute de lege in cazul nerespectarii termenelor de plata. ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. putand dispune varsarea la bugetul public a impozitelor si taxelor legal datorate. Colegiul jurisdictional dispune si virarea sumelor datorate la aceasta. Atributii importante in ce priveste stabilirea. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control asupra modului de formare. cum sunt administratiile financiare. asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloace extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege. unitatilor administrativ-teritoriale. TREZORERIILE TERITORIALE ALE FINANŢELOR PUBLICE au importante si largi atributii in executarea bugetului de stat. in conditiile legii. scutiri si reduceri de impozite si taxe. institutie suprema de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar. formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe. Prin verificarile efectuate. contributiile si celelalte venituri publice datorate bugetului de stat. DIRECTIILE GENERALE ALE FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (inclusiv Garda Financiara) au atributia de a verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele prevazute de lege si de actele de constituire a societatii comerciale si a ce lorlalti agenti economici. Astfel. ci numai de mijloc de proba. taxelor si a celorlalte venituri publice. In cadrul functiei jurisdictionale. cat si in timpul efectuarii acesteia. precum si repartizarea acestora pe consilii locale si consilii judetene si al municipiului Bucuresti. Inlesnirile la plata pot fi acordate atat inaintea inceperii executarii silite. precum si repartizarea pe judete a transferurilor. taxele. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. controlul si urmarirea incasarii impozitelor. asigurarea finantarii. Acestea raspund de stabilirea impunerii. Curtea de Conturi controleaza formarea resurselor bugetului de stat ale bugetelor fondurilor speciale. se creeaza pe cale judiciara si nu administrativ-fiscala. inclusiv a dobanzilor si majorarilor de intarziere datorate. bugetului asigurarilor sociale. in cazul in care abaterea cu caracter financiar consta in neindeplinirea de catre o persoana juridica de drept public sau privat prevazuta de lege a obligatiilor financiare de stat. inclusiv institutiile publice din subordine. consiliile judetene si locale. sumele incasate si debitele ramase de incasat. bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale. In acelasi timp. urmarind stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a tuturor obligatiilor fiscale. s-a instituit obligatia generala a agentilor economici si a celorlalti contribuabili de a achita. prin incasarea veniturilor publice pe baza unei evidente stricte pe fiecare contribuabil (persoana fizica sau juridica). In acest scop. De asemenea.

arhitecti. precum si cele care.  Astfel.  Institutiile publice ai caror conducatori indeplinesc atributii de ordonator de credite. O prima categorie de astfel de declaratii o constituie cele privind inregistrarea fiscala. sunt obligate sa se inregistreze la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la inceperea activitatii. Subiectii obligaţiei . In ce priveste persoanele fizice. potrivit legii.  Persoanele juridice straine care isi desfasoara activitatea in Romania prin intermediul unui sediu permanent. precum si unitatile din subordinea acestora care functioneaza pe principiul mijloacelor extrabugetare sau cu subventii de la bugetul de stat si care intocmesc bilant contabil distinct. experti contabili.  Asociatiile familiale si asociatiile civile fara personalitate juridica. in scopul atribuirii codului fiscal si a obtinerii certificatului de inregistrare fiscala. sa depuna la organul fiscal competent declaratia de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit de aceasta natura. in vederea atribuirii numarului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala.  Din organizarea activitatii in asociatii agricole fara personalitate juridica.82/1998. contabili autorizati.  In baza unor contracte de locatie de gestiune sau a altor forme de dare in exploatare. social. In ce priveste contribuabilii persoane juridice.  Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania si persoanele fizice straine care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt obligate sa completeze si sa depuna declaratie de inregistrare fiscala pentru persoanele straine.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Înregistrarea fiscală Contribuabilii au obligatia sa depuna unele declaraţii în legatură cu activitatea efectuată şi documente însoţitoare prin care aduc la cunostinta organelor fiscale anumite informatii in legatura cu activitatea lor producatoare de venituri sau obtinerea de bunuri impozabile. politic. subingineri. pe teritoriul Romaniei. civic. din 18 . medici. persoanele fizice care obtin venituri din activitati desfasurate in baza unui contract de comision. in vederea inregistrarii. asistenti medicali. prevede unele particularitati privind obligatia de a completa si depune declaratie de inregistrare fiscala. tehnicieni. sindical. potrivit legii au obligatia sa faca retinerea la sursa a impozitelor si taxelor. asociatiile familiale si asociatiile civile. desfasoara in Romania activitati cu caracter economic. autorizate.93/2000. asociatii sau organizatii de orice fel care.Aceasta obligatie revine urmatoarele persoane si entitati:  Persoanele juridice. contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ. profesori. Astfel. avocati.  Persoanele fizice care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia. dupa caz. precum si orice alte entitati care desfasoara activitati.  Alte persoane decat cele prevazute la lit. filantropic ori religios. in baza actului de constituire.  De asemenea. a declaratiei speciale sau a declaratiei globale. obtinute din productia proprie. de reprezentare si a altor asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului commercial. in raport de conditia personala si natura venitului sau a activitatii producatoare a acestuia. dactilografe si alte asemenea profesii). pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania. imputerniciti potrivit legii. ingineri. in termen de 15 zile de la trecerea frontierei de stat a Romaniei. cultural.  Reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine. b) si c). Ordonanta Guvernului nr.  Persoanele fizice platitoare de impozit pe venit se inregistreaza ca platitori de impozite si taxe la data depunerii declaratiei estimative. cu exceptia celor realizate din vanzarea produselor agricole in stare naturala. in functie de natura venitului obtinut.a).  Din practicarea unei profesii libere autorizate in mod individual sau in diverse forme de asociere (notari publici.  Reprezentantii fiscali ai contribuabililor. de mandat. codul de identitate fiscala este codul numeric personal atribuit de Ministerul de Interne. obligatia de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala are loc daca obtin venituri:  Din acte de comert. care modifica Ordonanta Guvernului nr.

Organul fiscal la care s-a depus declaratia de inregistrare fiscala are obligatia ca in termen de 15 zile sa atribuie codul fiscal si sa elibereze certificatul de inregistrare fiscala. Declaratiile de inregistrare fiscala se depun la directiile generale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor municipiului Bucuresti. La inregistrarea fiscala a societatilor comerciale cu statut de filiala este obligatoriu a se declara datele de identificare si codul fiscal al societatii comerciale care le-a infiintat. in vederea scoaterii din evidentele fiscale ale acestuia. agentii sau alte asemenea sedii. certificata de Oficiul registrului comertului. potrivit legii. In cazul modificarilor privind sediul/domiciliul platitorii de impozite si taxe vor depune declaratia de mentiuni la organul fiscal in a carui raza teritoriala au avut sediul/domiciliul initial. contract de inchiriere etc. dar cu inscrierea noului sediu/domiciliu. inclusiv inregistrarea fiscala. precum si scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se vor face potrivit legislatiei in materie de TVA. in vederea inscrierii in evidentele fiscale in a carui raza teritoriala isi muta sediul/domiciliul. Pentru persoanele fizice. Inregistrarea. cu aceleasi cod fiscal. platitorii de impozite si taxe nu au obligatia sa le declare in vederea inregistrarii fiscale. in termen de 15 zile de la infiintarea sucursalei. platitorii de impozite si taxe vor depune o declaratie de mentiuni. din vanzarea produselor provenite din silvicultura. ramasa definitiva. Dovada şi depunerea declaraţiei Informatiile inscrise in declaratia de inregistrare fiscala trebuie dovedite cu documente.  Inclusiv in privinta incetarii temporare sau definitive a activitatii. certificatul de inmatriculare de la Oficiul registrului comertului. platitoare de TVA. a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire. pe baza careia se vor corecta evidentele fiscale si se va elibera noul certificat de inregistrare fiscala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cresterea animalelor si a pasarilor. cum sunt.  Pentru comercianti. care curge de la eliberarea certificatului de inmatriculareccxliv. Contribuabilii care devin platitori de accize sau de impozit la titei si la gaze naturale din productia interna ulterior inregistrarii fiscale sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni cu cel putin 15 zile inainte de inceperea activitatii de productie sau de import de bunuri pentru care se datoreaza accize sau impozit la titei si la gazele naturale din productia interna. In cazul in care noul sediu/domiciliu se afla in raza aceluiasi organ fiscal. atestarea acestei calitat i se va face in baza instiintarii de luare in evidenta ca platitor de TVA si a certificatului de inre gistrare fiscala care va contine codul numeric personal precedat de litera “R”. 19 . Oorice persoana care realizeaza operatiuni impozabile in Romania. Platitorii de impozite si taxe au indatorirea de a depune declaratii de mentiuni cand apar modificari:  In ce priveste datele declarate. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. De asemenea. in termen de 15 zile. dupa caz. respectiv act de proprietate.  Dovada detinerii sediului. Platitorii de impozite si taxe care au sedii secundare de tip sucursale trebuie sa depuna pentru inregistrarea fiscala a acestora o declaratie de inregistrare fiscala la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei. respectiv reprezentante. dar nu are sediul sau domiciliul in tara noastra este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal. DECLARAŢII DE MENŢIUNI. impreuna cu certificatul de inregistrare fiscala. insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a unitatii cu personalitate juridica. care este imputernicit sa efectueze obligatiile fiscale care ii revin potrivit legii. insotita de certificatul de inregistrare fiscala. Pentru celelalte sedii secundare ale persoanelor juridice romane. cu sediul sau domiciliul in Romania. spre exemplu:  Incheierea instantei de judecata de inmatriculare a contribuabilului. se va depune o singura declaratie de mentiuni. precum si din vanzarea produselor culese din flora si fauna spontana.

neconforme cu realitatea. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Astfel. in sensul ca bancile. Dupa radierea din registrul comertului sau dupa suspendarea. taxei pe valoarea adaugata. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. comenzi sau orice alte documente. accize. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor. retine si varsa impozite si taxe. c). Nerespectarea acestei obligatii are efecte juridice importante. Textul se refera la unele impozite pe venit. CONTRAVENŢII In scopul asigurarii respectarii prevederilor legale privind inregistrarea fiscala. Ordonanta Guvernului nr. Depunerea de declaratii de inregistrare fictive. persoane juridice sau fizice. Cuantumul amenzilor poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului. certificatul de inregistrare fiscala.11/2001. contribuabilii si orice alte persoane interesate sunt indatorate sa nu accepte ca legale documentele prezentate de platitorii de impozite si taxe daca acestea nu au inscris codul fiscal al platitorului obligat a se inregistra fiscal. anularea sau incetarea valabilitatii actului de constituire ori a autorizatiei eliberate de organul competent . Nedepunerea in termen a declaratiei de inregistrare sau de mentiuni. b) si d) cu amenda de la 1. UTILIZAREA CODULUI FISCAL Contribuabilii au indatorirea de a folosi codul fiscal in toata activitatea. c.000 lei la 1. b. persoanele inregistrate fiscal au obligatia ca in termen de 15 zile sa depuna declaratii de mentiuni si sa predea organelor fiscale. in vederea anularii. spre exemplu. Ordonanta Guvernului nr. in raport de evolutia ratei inflatiei. In aceasta grupa se include. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. impozitul pe cladiri. codul fiscal trebuie mentionat pe facturi. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. Este cazul. cu amenda de la 1. scrisori. Declaraţia de impunere In prezent.000 lei. A). organele fiscale si alte institutii publice. daca se constata indeplinirea conditiilor legale.500. dupa caz. potrivit legii.000 lei la 2. d. Scoaterea din evidenta se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni. Codul fiscal reprezinta codul national de identificare a contribua bililor pentru efectuarea procedurilor in materie fiscala. taxa asupra mijloacelor de transport.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ In momentul incetarii calitatii de platitor de accize sau de import la titei si la gazele naturale din productia interna contribuabilul este obligat ca in termen de 15 zile sa depuna declaratie de mentiuni.82/1998. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul 20 . Prezentarea si primirea documentelor care nu au inscris codul fiscal.  Cele de la lit.500. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. prevede urmatoarele contravenţii: a. spre exemplu impozitul pe venit.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii. carora le revin potrivit legii. spre exemplu.000 lei. oferte. a impozitului pe profit. Contraventiile se sancţionează dupa cum urmeaza:  Cele de la lit.000. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr. romane sau straine. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.000. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. Inscrierea pe documente a unor coduri fiscale false. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. impozitul pe teren. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”.

daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. dupa caz.8 al Ordonantei Guvernului nr.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. daca este cazul.  Reorganizare prin divizare. precum si ori de cate ori este necesar. dupa caz. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii. 21 . dupa caz. spre exemplu. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. numele si prenumele sau denumirea. sau unde este luat in evidenta fiscala. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului.  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale.11/2001). fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil. conform prevederilor legale.  Modificari intervenite in baza de impozitare.  Incetarea activitatii.68/1997. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei.  Baza de impozitare. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. nu mai depun deconturi pentru taxele respective. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit.  Semnaturile autorizate si stampila. de catre cei care. dupa caz. reprezentand TVA si accize. Astfel. dupa caz. deci la organul fiscal competent. republicata. precum si termenul de depunere al acestuia. 68/1997. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. domiciliul sau sediul. dupa caz.  Cu 500.  Incetarea obligatiei de a calcula. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. cum sunt. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor. Astfel. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. retine si vira impozite si taxe. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. inscriind clar. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. conform legii. codul numeric personal sau codul fiscal. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. dupa caz. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. republicata. lichidare sau transformare. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor.

 Neprezentarea la organul fiscal. potrivit legii. spre deosebire e titlul de creanta de drept civil care devine executoriu numai prin investirea cu formula executorie. In functie de specificul intocmirii lor. bugetul asigurarilor sociale si bugetele fondurilor speciale) de a achita. impozitul pe profit.  Serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiilor publice locale intocmesc titluri de creanta fiscala pentru impozitele si taxele locale. si alte venituri publice pentru care se prevede competenta acestor organe. taxele si alte plati datorate bugetului public. republicata). persoanele juridice intocmesc titlurile de creanta privind atat impozitele. fara a avea nevoie de vreo investire speciala in acest scop. ca fiind creantele constand in impozite.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Constituie CONTRAVENŢII.68/1997.000. amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice. titlul de creanta fiind acela care constata (nu creeaza) obligatia fiscala ce revine unui anumit subiect de impunere (determinandu-se si cuantumul venitului public datorat).  De asemenea. pentru litigiile fiscale date in competenta lor materiala. in sensul de a inscrie clar. iar in prezent rezulta din actele normative care instituie impozitele sau taxele si reglementarea privind executarea creantelor bugetare. adica a dreptului statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale de a primi o anumita suma de bani. lizibil si complet informatiile prevazute in formulare.000 lei si 1. Organele fiscale locale ale Ministerului Finantelor Publice intocmesc titlurile de creanta privind impozitele pe venit datorate mai ales de persoane fizice. Caracterul de titlu executoriu al titlului de creanta fiscala era prevazut de legea finantelor.  Titlul de creanta fiscala este intocmit in forma scrisa de catre subiectele de drept carora le este incredintata calcularea sumelor datorate bugetului public.Elementele impozitului şi Subiectul 6 . cum este cazul la impozitul pe profit. Ca atare. contributii.Tehnica fiscală) Titlul de creanţă fiscală In doctrina fiscala. titlurile de creanta fiscala. impozitul pe venit.  Ministerul Finantelor Publice emite titluri de creanta fiscala prin actul care definitiveaza impozitele. taxe. in termenul stabilit de acesta. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe. intocmit de organele de specialitate sau de persoane imputernicite potrivit legii”. se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creante bugetare. intr-o anumita suma. contributiile pentru securitatea sociala si alte venituri publice. taxa pe valoarea adaugata. desi sunt in general diferite pentru fiecare dintre veniturile bugetului public pot fi grupate in doua CATEGORII: a. In acest sens. investite cu solutionarea unor cai de atac. pentru efectuarea corecturilor (art.8 din Ordonanta Guvernului nr. Titluri constituite exclusiv în scop fiscal. in care se includ: procese-verbale de impunere sau decizia de impunere intocmite de organele fiscale pentru impozitele datorate de populatie.  Are caracterul unui “titlu de creanta” intrucat constata existenta unei creante a bugetului public. pentru ca obligatiile fiscale izvorasc exclusiv din normele fiscale. In acelasi timp. TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ale acestui titlu:  Este un act juridic de natura declarativa de drepturi si obligatii. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. Legiuitorul a definit titlul de creanţă intr-un mod asemanator. potrivit legii. prin titlu de creanţă fiscală (numit si “bugetara”) se concretizeaza obligatia ce revine contribuabilului fata de bugetul public (bugetul de stat. prevazandu-se ca este “actul prin care.000 lei. Aşezarea impunerii (vezi Subiectul 4 . taxele si veniturile publice contestate de contribuabili. precum si hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. constituie titluri de creante fiscale. bugetele locale. accizele. declaratiile de impunere pentru anul urmator ce se depun de catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite. cat si impozitele pe care au obligatia de a le retine de la persoanele carora le platesc unele venituri prin procedeul retinerii la sursa. hotararile instantelor judecatoresti de drept comun.  Reprezinta un titlu executoriu. legiuitorul defineste si creanţele bugetare la care s-a referit mai sus. TITLUL DE CREANŢĂ FISCALĂ este definit ca fiind “actul juridic prin care se constata si individualizeaza obligatia baneasca a fiecarui platitor de venituri bugetare”. actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor Publice imputernicite a efectua controlul 22 .

prin care se solutioneaza contestatiile privind stabilirea.. care constata diferente in minus. retinute si varsate in contul bugetului public in temeiul acestor state. b. calculate. Jurisdicţia fiscal . urmarirea impozitelor. stabilesc taxele de timbru. a altor taxe si venituri publice ce se percep prin plata directa de catre debitor constituie atat mijloc de dovada a acestor plati cat si titlul de creanta fiscala. 23 . Statele de plata reprezinta si titluri de creanta fiscala deoarece. pentru anumite venituri publice.Caile de atac in materie fiscala (distingem trei situatii). iar in anumite cazuri ale instantelor de drept comun. notariatele publice. Actele care reprezintă implicit titluri de creanţă fiscală cum sunt: statele de plata a salariilor lunare precum si alte inscrisuri prin care. ca in cazul in care nu s-a intocmit in prealabil vreun act de stabilire a cuantumului acestor plati. De asemenea. incasarea. taxelor.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ asupra respectarii preve derilor din actele normative fiscale. majorarilor de intarz iere si a altor sume datorate bugetelor publice. hotararile instantelor de judecata ale Curtii de Conturi. taxele vamale sau alte obligatii fiscale. pe langa faptul ca ele constata sumele cuvenite persoanelor incadrate in munca. precum si ale primariilor si al primarului general al municipiului Bucuresti. alte impozite pe venit etc. deciziile directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si ale Ministerului Finantelor Publice. drepturile banesti de ajutor etc. In aceasta categorie mai pot fi mentionate actele prin care instantele judecatoresti. concomitent cu stabilirea unor plati. individualizeaza si unele obligatii de venituri publice cum sunt: impozitul pe venit din salarii. organele vamale etc. se constata si individualizeaza obligatii fiscale ale unor subiecti de impunere. Bilantul contabil este actul prin care se individualizeaza obligatia certa a unor persoane fata de bugetul public. chitante prin care se constata plata taxelor de timbru..

taxa asupra mijloacelor de transport. deci la organul fiscal competent. stabileste un continut mai larg pentru declaratia de impunere si o denumire noua. impozitul pe teren. precum si terminarea activitatii supuse impozitarii sau taxarii.  Incetarea activitatii.  Baza de impozitare. trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere. Astfel. dupa caz.  Cuantumul impozitelor sau al taxelor. ÎNTOCMIREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI constituie o obligatie a platitorului de impozit.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 8: DECLARAŢII DE IMPOZIT In prezent. de serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. In cazul in care legea speciala care instituie impozitul sau taxa respectiva nu prevede intocmirea si depunerea declaratiei de impozite si taxe. in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul romaniei. In aceasta grupa se include.68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiei de impozite si taxe. impozitul pe cladiri. Este instituita si DECLARAŢIA ÎN CURSUL ANULUI FISCAL.  Reorganizare prin divizare. Ea se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie platitorilor in mod gratuit de catre Ministerul Finantelor Publice sau de catre serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. platitorul este obligat sa depuna o declaratie de impozite si taxe si in cazul in care in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:  Dizolvare. obligatia calcularii impozitelor si taxelor revine platitorului. stabilirea impozitului si a taxei se face de catre organul fiscal sau. fuziune prin absorbtie sau fuziune prin contopire. precum si ori de cate ori este necesar. republicataccli si modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24 . spre exemplu. impozitul pe veniturile din salarii sau impozitarea nerezidentilor.  Impozitele colectate prin stopaj la sursa. conform prevederilor legale.  Semnaturile autorizate si stampila.113/1999cclii si prin Ordonanta Guvernului nr.  Incetarea obligatiei de a calcula. in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul. obligatii fiscale catre bugetul de stat si bugetele locale. lichidare sau transformare. potrivit legii.  Modificari intervenite in baza de impozitare. dupa caz.11/2001. domiciliul sau sediul. dupa caz. dupa caz. cum sunt. DECLARAŢIILE DE IMPOZITE ŞI TAXE SE DEPUN la organul de specialitate al primariilor locale. spre exemplu impozitul pe venit. numele si prenumele sau denumirea. taxei pe valoarea adaugata. Textul se refera la unele impozite pe venit. romane sau straine. a impozitului pe profit. spre exemplu. spre exemplu. daca obligatia calcularii impozitului sau taxei revine platitorului. Continutul si modelul formularelor se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publicecclv. In cazuri deosebite Ministerul Finantelor Publice poate stabili alte termene pentru depunerea declaratiilor de impozite si taxe. TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE de catre platitor este cel stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva. dupa caz. carora le revin potrivit legii. DECLARAŢIA DE IMPOZITE ŞI TAXE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ:  Datele necesare pentru stabilirea identitatii platitorului. persoane juridice sau fizice. OBIECTUL DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE il formeaza:  Impozitele si taxele datorate in cazul in care. Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca modelul si continutul formularului. conform legii. daca este cazul. codul numeric personal sau codul fiscal. in cazul in care platitorul are obligatia de a calcula. Ordonanta Guvernului nr. retine si varsa impozite si taxe. Este cazul. precum si termenul de depunere al acestuia. accize. Astfel se prevede ca: “Toti platitorii. retine si vira impozite si taxe. care pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale in materie de impozite si taxe. sau unde este luat in evidenta fiscala. denumite in continuare DECLARAŢII DE IMPOZITE ŞI TAXE”.  Bunurile si veniturile impozabile in cazul in care potrivit legii.

lizibil si complet informatiile prevazute in formulare.000. Astfel. respectiv 50 milioane lei pentru persoanele juridice. prevede ca platitorii au obligatia de a intoc mi corect declaratiile de impozite si taxe. republicata. republicata.000 lei. daca nu au fost comise in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda intre 100. organul fiscale competent va stabili din oficiu obligatia de plata. precum si de alte categorii de platitori care nu au obligatii de plata la bugetul de stat sau la bugetele locale (conform art. pe luna raportata si pe cumul avand sume de rambursat de la bugetul de stat. daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv fata de termenul legal stabilit. 68/1997. dupa caz. daca declaratia este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile fata de termenul legal stabilit. in sensul de a inscrie clar. In acest sens Ordonanta Guvernului nr. urmatoarele fapte:  Nerespectarea obligatiei de a intocmi corect declaratiile de impozite si taxe.68/1997. Constituie CONTRAVENŢII.  Neprezentarea la organul fiscal. in termenul stabilit de acesta. reprezentand TVA si accize. Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.000 lei in cazul nedepunerii declaratiei de catre platitorii care nu realizeaza profit impozabil.11/2001). in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.  Cu 500.68/1997.8 din Ordonanta Guvernului nr.8 al Ordonantei Guvernului nr. 25 . daca declaratia este depusa cu o intarziere de pana la 60 de zile fata de termenul legal stabilit.000 lei si 1. dupa caz. CORECTAREA DECLARAŢIEI DE IMPOZITE ŞI TAXE reprezinta o obligatie lega la a platitorului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Modificari intervenite in baza de impozitare a impozitelor si taxelor locale. pentru efectuarea corecturilor (art. inscriind clar. de catre cei care. Importanta declaratiei de impozite si taxe este subliniata de SANCŢIUNILE ce se aplica in caz de nerespectare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe se penalizeaza dupa cum urmeaza:  Cu 10% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. dupa caz. republicata).  Cu 30% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. lizibil si complet informatiile prevazute de formulare. PENALITĂŢILE pentru depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe nu pot depasi suma de 10 milioane lei pentru persoanele fizice.  Cu 50% din impozitul sau din taxa datorata ori stabilita din oficiu. nu mai depun deconturi pentru taxele respective.

constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire. Desi de regula. pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 9: ETAPELE EXECUŢIEI SILITE A IMPOZITULUI EXECUTAREA SILITĂ = Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza. executarea silita se aplica aspra intregului patrimoniu al debitorului. demolarea unei constructii. legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale. intemeindu-se. evacuarea dintr-o locuinta et. Executarea silită a obligaţiei fiscale CONDIŢIILE DECLANŞĂRII EXECUTĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Existenta restantei. În raport cu natura bunurilor supuse urmaririi. Urmarire a datoriilor debitoare ale contribuabililor.  Neexpirarea termenelor de prescriptie stabilite în prezentul cod. Executarea silita poate fi: a. Directa sau în natură. b. in toate fazele ei. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. Indirecta sau prin echivalent. 26 . fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. cu exceptia celor de pe conturile de credit si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social). conform legislatiei. Ridicare de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. pe principiul legalitatii.  Predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor.  Necontestarea faptului de existenta a restantei si marimii ei.  Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator. drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu. MODALITĂŢILE DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE     Încasare a mijloacelor banesti de pe conturile bancare ale contribuabilului. prevazute de codul nostru civil:  Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului.  Executarea silita a creantelor banesti ale persoanelor juridice. Urmarire a bunurilor contribuabilului (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare. comercializare si ridicare). daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.  Urmarirea fructelor prinse de radacini. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la:  Executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor. executarea silite poate avea mai multe forme. tinîndu-se cont de prevederile. cu ajutorul constrangerii de stat. legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. de exemplu: ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept. o importanta garantie a infaptuirii justitiei.  Urmarirea bunurilor nemiscatoare. in tara noastra. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului.  Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea.  Contribuabilul nu se afla în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depasire a insolvabilitatii.

 Organul fiscal este în drept sa aplice una sau mai multe modalitati de executare silita a obligatiei fiscale. REGULILE GENERALE DE EXECUTARE SILITA A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se face în zile lucratoare. organul fiscal este în drept sa înainteze ordine incaso la conturile bancare (cu exceptia contului de împrumut.  În cazul în care contribuabilul nu detine la contul sau bancar mijloace banesti pentru a stinge. Obligatia fiscala a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activitatii de întreprinzator se stinge în modul prevazut de prezentul cod. Executarea silita în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaza de la ea. organul fiscal are dreptul sa initieze aplicarea modalitatilor de depasire a insolvabilitatii în conformitate cu legislatia. ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operationale în care a fost primita. complet sau partial.  Daca bunurile sau debitorii contribuabilului se afla în diferite unitati administrativ-teritoriale. nici direct si nici prin intermediul organelor fiscal. între orele 6. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute. dosarul lui si hotarîrea de executare silita a obligatiei fiscale se remit acestuia în vederea continuarii procedurii.  În cazul în care contribuabilul a fost trecut. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) informeaza imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor banesti.00 si 22. în modul stabilit de prezentul cod. în ziua primirii. ordinul incaso. dupa caz. în limita acestor mijloace. iar aplicarea ulterioara a executarii silite este imposibila. institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal.  Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace banesti încasate de la comercializarea bunurilor gajate. RIDICAREA DE LA CONTRIBUABIL A MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN NUMERAR  Executarea silita a obligatiei fiscale prin ridicarea de mijloace banesti în numerar este aplicata contribuabilului persoana juridica sau persoana fizica subiect al activitatii de întreprinzator. dupa ce s-au aplicat modalitatile de executare silita. organul fiscal va solicita interventia autoritatilor publice competente. obligatia fiscala. a mijloacelor. cu participarea functionarului fiscal de la locul aflarii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. total sau partial. urmînd sa fie recuperate din contul contribuabilului.00. totala sau partiala. facînd pe ea mentiunea despre lipsa. 27 . o efectueaza organul fiscal.  Cheltuielile aferente executarii silite a obligatiei fiscale se efectueaza de la bugetul de stat. În cazul suspendarii operatiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligatiei fiscale. în limita sumelor directionate spre plata cheltuielilor aferente vînzarii bunului gajat si în limita creantelor care se platesc din produsul vînzarii bunului gajat. obligatia fiscala a contribuabilului care desfasoara activitate de întreprinzator nu a fost stinsa în totalitate. Executarea silita a obligatiei fiscale se face în temeiul unei hotarîri emise de conducerea organului fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. ÎNCASAREA DE MIJLOACE BĂNEŞTI DE PE CONTURILE BANCARE ALE CONTRIBUABILULUI  Începînd cu ziua urmatoare celei în care a aparut restanta sau în care s-a aflat despre aparitia ei. Procedura încasarii incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileste de Banca Nationala a Moldovei în comun cu Ministerul Finantelor. în modul prevazut de prezentul cod.  În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti. a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) ale contribuabilului daca acesta dispune de ele si daca organul fiscal le cunoaste.  Daca contribuabilul nu poate fi gasit pe adresele cunoscute.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ În cazul în care.  Nu se admite executarea silita a obligatiei fiscale de catre alte autoritati. la evidenta sau asistenta unui alt organ fiscal. ORGANELE ABILITATE CU EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale. executarea silita a obligatiei fiscale o efectueaza organul fiscal de la locul de evidenta sau asistenta a contribuabilului si.

iar în cazul în care contribuabilul este persoana fizica neînregistrata ca subiect al activitatii de întreprinzator – a unui membru major al familiei lui. în urma examinarii contestatiei sau a cererii de chemare în judecata.  Daca contribuabilul nu si-a stins obligatia fiscala si daca actiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucratoare din data sechestrarii. în încaperea izolata a casei. nici chiar în temeiul unei hotarîri judecatoresti. se efectueaza în prezenta a doi martori asistenti.  Bunurile sechestrate de organul fiscal nu se urmaresc de alte autoritati publice. indiferent de locul aflarii lor. daca legislatia nu prevede altfel.  Daca persoana fizica nu permite accesul în domiciliul sau în resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile. functionarul fiscal sigileaza locurile si localurile.     REGULI GENERALE DE SECHESTRARE A BUNURILOR  Îndeplinirea hotarîrii organului fiscal de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectueaza. functionarul fiscal consemneaza faptul într-un act. a persoanei lui cu functie de raspundere. Acestia sînt obligati sa prezinte documentele necesare si sa asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului. Dupa ce instanta judecatoreasca emite o hotarîre de executare silita a obligatiei fiscale. Deschiderea fara consimtamîntul contribuabilului (reprezentantului acestuia). organul fiscal este în drept sa comercializeze bunurile sechestrate. precum si reteaua lui comerciala.  Daca bunurile contribuabilului se afla la domiciliul sau la resedinta lui sau a unor alte persoane. Deschiderea fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor si localurilor în care se pastreaza numerarul se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. sînt pasibile de sechestrare toate bunurile contribuabilului.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor banesti în numerar. precum si sechestrarea lor. Pîna la sosirea acestora din urma. 28 . În cazul cînd actiunile organului fiscal sînt contestate. În calitate de reprezentant al contribuabilului. Actele se întocmesc în doua exemplare. aceasta se efectueaza fara consimtamîntul sau în absenta lor. SECHESTRAREA BUNURILOR CA MODALITATE DE ASIGURARE A EXECUT ĂRII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  În temeiul hotarîrii organului fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale. Faptul ridicarii numerarului si al deschiderii locurilor si localurilor fara consimtamîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenti. În astfel de cazuri.  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). functionarul fiscal controleaza locurile si localurile în care contribuabilul pastreaza numerarul. al persoanei lui cu functie de raspundere ori în lipsa acestora a încaperilor si a altor locuri în care se afla bunurile. inclusiv în valuta straina.  În cazul în care. care este obligata sa le primeasca si sa le transfere la bugetele respective pentru stingerea restantelor. organul fiscal va intenta o actiune în justitie. precum si în reteaua lui comerciala. de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul. Valuta straina se preda la cursul stabilit de Banca Nationala a Moldovei în ziua predarii. sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimtamîntul contribuabilului sau al persoanei careia îi apartine domiciliul sau resedinta. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestrarea bunurilor. la ridicarea mijloacelor banesti în numerar participa casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieste. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnatura pe primul exemplar sau se expediaza recomandat contribuabilului în aceeasi zi sau în urmatoarea zi lucratoare. organul fiscal este în drept sa sechestreze alte bunuri ale contribuabilului. comercializarea bunurilor mentionate în contestatie sau în cererea de chemare în judecata se suspenda pîna la solutionarea cauzei. cu exceptia celor care nu sînt sechestrabile. aceasta este îndeplinita în conformitate cu legislatia de procedura civila. în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia).  Sechestrarea bunurilor în temeiul hotarîrii organului fiscal este efectuata de functionarul fiscal. ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca aceasta sa le transmita institutiei financiare în urmatoarea zi lucratoare. Functionarul fiscal preda mijloacele banesti ridicate institutiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime. Daca depunerea mijloacelor banesti în numerar la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicarii lor este imposibila.

argint. La valorile mobiliare se indica numarul. specialisti în domeniu. în doua exemplare. si pentru recuperarea cheltuielilor de executare silita. În cel de al doilea caz. contribuabilul nu va plati restantele. conform legislatiei. care este obligat sa le primeasca. o Bunurile gajate pîna la momentul sechestrarii. bunurile pot fi remise spre pastrare unor alte persoane în baza de contract. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii. Responsabili de pastrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia). în conformitate cu datele contabilitatii contribuabilului. semnele individuale si valoarea bunurilor. o Informatii despre bunurile care apartin contribuabilului si care au fost date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesara si suficienta pentru stingerea obligatiei fiscale. Pentru determinarea cantitatii suficiente de bunuri ce urmeaza a fi sechestrate.           29 . conform unei liste aprobate de Guvern. bunurile sechestrate se vor comercializa. pretul nominal si alte date cunoscute la momentul sechestrarii. Nu sînt sechestrabile urmatoarele bunuri: o Produsele agricole perisabile. Pentru constatarea starii tehnice pot fi invitati. luînd în considerare starea lor tehnica si alte caracteristici. platina si de metale din grupa platinei. se admite remiterea bunurilor spre pastrare nemijlocit contribuabilului. se întocmeste. inclusiv cele date unor alte persoane la pastrare sau în folosinta. sînt depuse spre pastrare la institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) de catre functionarul fiscal. Pentru depistarea bunurilor contribuabilului. Fiecare foaie este semnata de participantii la sechestru. precum si reziduurile din astfel de materiale. o Bunurile sechestrate de alte autoritati publice. functionarul fiscal întocmeste. În cazul cînd persoanele care. ce drepturi si obligatii au în timpul sechestrarii. Actul de sechestru contine somatia ca daca. si sa comunice în scris: o Informatii despre bunurile care nu apartin contribuabilului si despre proprietarii acestora. În lista bunurilor sechestrate se indica denumirea. La decizia functionarului fiscal. carora li s-a adus la cunostinta faptul sechestrarii. pentru achitarea impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Înainte de a se proceda la sechestrare. conform legislatiei. Bunurile sechestrate se lasa spre pastrare în locul aflarii lor la momentul sechestrarii: la contribuabil sau la o alta persoana. nu tin evidenta contabila si cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia). Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia). Dupa trecerea în lista a bunurilor sechestrate. în momentul sechestrarii se stabileste pretul de sechestru al bunurilor dupa valoarea lor de bilant. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). în doua exemplare. nu sînt urmaribile. pietrele pretioase si perlele. Valorile mobiliare sînt sechestrate la pretul lor nominal. Bijuteriile si alte obiecte de aur. persoanei lui cu functie de raspundere li se remite o copie de pe hotarîrea privind executarea silita a obligatiei fiscale si li se aduce la cunostinta. persoana lui cu functie de raspundere se eschiveaza de a fi prezenti la sechestru sau lipsesc. functionarul fiscal este în drept sa cerceteze locurile în care se presupune ca se afla acestea. o Bunurile personale ale persoanei fizice care. ce raspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligatiilor. actul de sechestru dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si se semneaza de participantii la sechestru. dupa un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. în scris sau oral. În cazul sechestrarii bunurilor. sau persoana careia i-au fost încredintate sub semnatura bunurile sechestrate. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana care o suplineste. pretul de sechestru al bunurilor îl stabileste functionarul fiscal. conform legislatiei de procedura civila. sînt neurmaribile. persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa prezinte spre sechestrare toate bunurile. în termen de 30 zile lucratoare din data aplicarii sechestrului. lista bunurilor sechestrate. contribuabilului (reprezentantului acestuia). o Alte bunuri care. emitentul. o Informatii despre bunurile gajate. iar în cazul domiciliului si resedintei – cu acordul persoanei careia îi apartine sau în baza hotarîrii instantei judecatoresti. cantitatea. Cota-parte într-o societate se determina conform documentelor ei de constituire. persoanei lui cu functie de raspundere contra semnatura. o Informatii despre bunurile sechestrate de alte autoritati publice. dupa caz.

totale sau partiale. persoana lui cu functie de raspundere refuza sa semneze actul de sechestru. Acestia vor consemna în registrul respectiv. În cazul sechestrarii valorilor mobiliare. despre obligatia ce-i revine de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. În cazul absentei acestora. o Imposibilitatii comercializarii bunurilor. conform legislatiei. acestea nu se restituie. Bunurile sînt examinate. dupa caz. RIDICAREA SECHESTRULUI  Sechestrul de pe bunuri se ridica în cazul: o Stingerii. a obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita prin alte modalitati de executare silita. functionarul fiscal o va verifica dupa documentele de evidenta contabila ale contribuabilului. suportate sau eventuale. actul de sechestru este semnat de functionarul fiscal.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________  Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia). nu se va mai face. Din acest moment. în cadrul unor controale. Nota refuzului se confirma de regula prin semnatura martorilor asistenti. persoanei la care se afla bunurile i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului.    SECHESTRAREA BUNURILOR CONTRIBUABILULUI CARE SE AFLĂ LA ALTE PERSOANE  Bunurile contribuabilului care se afla la alte persoane în baza unor contracte de împrumut. de arenda. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. acesteia i se remite o somatie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului. Gradul depasirii se determina în functie de impozitele si taxele aferente comercializarii bunurilor si de cheltuielile de executare silita. Dupa semnarea actului de sechestru. functionarul fiscal noteaza în dreptul numelui acestuia: "A refuzat sa semneze". functionarul fiscal întocmeste un act de carenta. fiecare pagina fiind semnata de functionarul fiscal si de detinatorul bunurilor (reprezentantul lui). se va întocmi o lista a acelor bunuri. o Necesitatii sechestrarii unor alte bunuri. Daca contribuabilul nu dispune de bunuri care. a obligatiei fiscale si al recuperarii de catre contribuabil a cheltuielilor de executare silita. de pastrare etc. totale sau partiale. solicitate pe piata. în vederea urgentarii platii restantelor. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumparat în modul stabilit de prezentul cod. fara acordul organului fiscal.  Daca. sînt sechestrabile.  Dupa semnarea listei bunurilor detinute de o alta persoana. Daca contribuabilul (reprezentantul acestuia).  În cazul stingerii partiale a obligatiei fiscale. o Stingerii. persoana lui cu functie de raspundere nu sînt prezenti la sechestru. organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care tine evidenta lor. Concomitent. COMERCIALIZAREA BUNURILOR SECHESTRATE  Comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza la licitatii. la locul aflarii lor. de închiriere. despre obligatia ei de a asigura integritatea lor si despre interdictia de a le transmite contribuabilului sau unor terti fara acordul organului fiscal. o Înstrainarii sau disparitiei bunurilor. Dupa identificarea bunurilor. o Emiterii unei decizii în acest sens de catre autoritatea care examineaza plîngerea daca se încalca procedura de sechestrare. faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenta a 2 martori asistenti.  Dupa ridicarea sechestrului de pe bunuri. organul fiscal le restituie contribuabilului daca le-a pus la pastrare în alt loc. sechestrarea valorilor mobiliare. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului. se descopera ca bunurile contribuabilului sînt detinute de o alta persoana si ca ele nu au fost sechestrate anterior. o Încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscal. sechestrul nu se ridica de pe bunurile a caror valoare depaseste partea nestinsa a obligatiei fiscale. nici o operatiune cu valorile mobiliare sechestrate. 30 . imediat dupa primirea copiei. exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. se va întocmi un act de sechestru.

care nu pot fi mutate fara a se cauza pierderi directe destinatiei lor si terenului aferent necesar utilizarii lor normale. persoana lui cu functie de raspundere sau persoana la care s-au pastrat bunurile sechestrate nu poarta raspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate si în urma pieirii fortuite a bunurilor. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. în termen de 30 de zile de la data expirarii termenului de înscriere la licitatia la care nu s-a înscris nici un participant sau de la efectuarea licitatiei. instalatii si alte obiective. contribuabilului i se permite sa comercializeze bunurile sechestrate la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial de comercializare stabilit de organul fiscal. înstrainarea. Cu cel putin 3 zile înainte de licitatie. cladiri. Plata serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depasi 10% din mijloacele banesti obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate. în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________   Evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului se organizeaza de catre organul fiscal. Bunurile sechestrate calificate drept marfuri bursiere se comercializeaza prin intermediul Bursei de marfuri în modul stabilit de Guvern. plata restantelor la bugetele respective. Comercializarea terenurilor pe care sînt amplasate bazine de apa închise. substituirea. constructii. al caror termen de plata este stabilit pîna la sau la data comercializarii lor. de beneficiar – bugetul respectiv. fara plata acontului. Bunurile sechestrate se comercializeaza la licitatia cu strigare. iar la destinatia platii se indica. Din mijloacele obtinute din comercializarea bunurilor sechestrate se efectueaza succesiv recuperarea cheltuielilor de executare silita. Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectueaza în conformitate cu reglementarile legale privind circulatia valorilor mobiliare si cu o instructiune aprobata de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si de Comisia Nationala a VPietei Financiare. a impozitelor si taxelor aferente comercializarii bunurilor sechestrate. inclusiv cu eliberarea obligatorie a facturii fiscale. predare. va anunta o licitatie cu reducere. eludîndu-se contul bancar al contribuabilului sau al debitorului acestuia. Modul de ridicare. În cazul înscrierii unui singur participant la licitatia cu strigare. organul fiscal va ridica sechestrul de pe bunurile necomercializate. în contul carui contribuabil se efectueaza viramentul. comercializarea de catre organul fiscal a bunurilor sechestrate înseamna desfacerea si livrarea de marfuri cu toate consecintele ce decurg din aceste operatiuni. se efectueaza în conformitate cu legislatia. decompletarea sau folosirea lor atrag raspunderea stabilita de legislatie. tainuirea. 31             . comercializarea se efectueaza în baza de contract încheiat cu organul fiscal la un pret care sa nu fie mai mic decît pretul initial. Daca la licitatia cu reducere nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. conform actului de sechestru. Mijloacele banesti se vireaza sau se varsa la buget. constituie mai putin de 10000 lei (cu exceptia mijloacelor de transport. evaluarea si comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor si ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul detine mai mult de o patrime din capitalul social se organizeaza de catre Agentia Proprietatii Publice de pe lînga Ministerul Economiei. Daca la licitatia cu strigare nu s-a înscris nici un participant sau daca bunurile nu au putut fi comercializate. va anunta o licitatie repetata. cu referinta la prezentul cod. cu conditia virarii sau varsarii sumelor mijloacelor obtinute direct în contul stingerii obligatiei fiscale si al recuperarii cheltuielilor de executare silita. organul fiscal. Comercializarea bunurilor sechestrate a caror valoare. a imobilului. organul fiscal. Neasigurarea integritatii bunurilor sechestrate. deteriorarea. Pentru contribuabil. încheie cu ele contracte si le repartizeaza materialele pentru evaluare. comercializare a patrimoniului mentionat si de varsare la buget a sumelor încasate se stabileste prin instructiunea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Pentru efectuarea evaluarii bunurilor si comercializarea lor la licitatie. Daca si de data aceasta nu se înscrie nici un participant sau daca bunurile nu sînt vîndute. Excedentul se ramburseaza contribuabilului. Expertiza. În ordinul de plata se indica în calitate de platitor cumparatorul. cu calcularea si plata posibilelor impozite si taxe aferente. în modul stabilit de prezentul cod. a bunurilor calificate drept marfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10000 lei) se efectueaza prin intermediul unitatilor comerciale. iar la licitatia cu reducere comercializarea se efectueaza în baza unui contract similar la un pret redus cu cel mult 10% fata de pretul initial. Contribuabilul (reprezentantul acestuia). Inspectoratul Fiscal Principal de Stat selecteaza persoanele care dispun de licenta pentru activitatea respectiva. evaluare. a valorilor mobiliare.

organul fiscal verifica daca datoriile debitoare au devenit scadente si daca contribuabilul are dreptul sa ceara plata lor. ridicarea bunurilor se efectueaza în prezenta a 2 martori asistenti. bunurile sechestrate nu se vor ridica. sau a altor informatii de care dispune organul fiscal. datele din lista sînt confirmate documentar. a persoanei lui cu functie de raspundere.  În temeiul actului de ridicare a bunurilor sechestrate. contra semnatura. dupa ridicarea bunurilor. al actului de ridicare a bunurilor sechestrate si al certificatului de achitare integrala eliberat de organul fiscal. în 3 exemplare. contribuabilul (reprezentantul acestuia). persoana lui cu functie de raspundere sînt obligati sa remita organului fiscal sau nemijlocit cumparatorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate daca aceste documente nu au fost ridicate de organul fiscal o data cu sechestrarea bunurilor. La cererea organului fiscal. URMĂRIREA DATORIEI DEBITOARE  Urmarirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor. Raspunderea pentru pierderile suportate de acestea o poarta contribuabilul sau persoana care a înstrainat bunurile sau a decis înstrainarea lor. de perfectare a titlurilor de proprietate le suporta noul proprietar. ridicarea bunurilor se opereaza dupa solutionarea litigiilor. contribuabilului (reprezentantului acestuia). prezentate de contribuabil.  În baza datelor furnizate de contribuabil. persoanei lui cu functie de raspundere. iar cheltuielile de pastrare si de transportare a bunurilor.  Daca se constata lipsa. contribuabilul efectueaza înregistrarile contabile în legatura cu comercializarea lor. Cumparatorul poate folosi bunurile si pîna la înregistrare (cu exceptia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vînzare-cumparare si a actului de ridicare. Dupa expirarea termenului de plata stabilit în contractul de vînzare-cumparare. bunurile ridicate. contribuabilul este obligat sa prezinte organului fiscal lista debitorilor. a persoanei lui cu functie de raspundere si a cumparatorului (a reprezentantului acestuia).  Asupra faptului ridicarii bunurilor sechestrate se va întocmi. organul fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumparatorului. de persoana sa cu functie de raspundere. substituirea sau degradarea calitativa a unor bunuri din lista bunurilor sechestrate. Din momentul semnarii actului de ridicare a bunurilor sechestrate. al doilea exemplar – cumparatorului.  Daca bunurile unui contribuabil au fost vîndute mai multor cumparatori. un act de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.  Pentru urmarirea datoriei debitoare. Al treilea exemplar se remite. iar primul exemplar va ramîne la organul fiscal care a ridicat bunurile.  În timpul ridicarii bunurilor sechestrate sau în cel mult 24 de ore dupa semnarea actului de ridicare. cumparatorul este obligat sa restituie acele bunuri.  Tranzactiile în urma carora bunurile sechestrate au fost înstrainate fara acordul scris al autoritatii fiscale pot fi declarate nule de instanta judecatoreasca din momentul încheierii lor. dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumparator. organul fiscal este obligat sa remita organelor de urmarire penala materialele de rigoare.  Ridicarea bunurilor sechestrate se efectueaza în prezenta contribuabilului (a reprezentantului acestuia). Daca. în cazurile prevazute de legislatie. cumparatorul înregistreaza la organele de resort.  Urmarirea datoriei debitoare se efectueaza si atunci cînd însusi debitorul are restante. exceptie facînd situatiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnata si cumparatorul le-a acceptat la pretul din contractul de vînzare-cumparare. ridicarea lor se va face separat pentru fiecare comparator. pot fi urmarite datoriile debitoare de la persoane din strainatate. Bunurile supuse accizelor se ridica cu conditia achitarii accizului în conformitate cu legislatia fiscala. În cazul împiedicarii actiunilor de ridicare a bunurilor. organul fiscal va efectua ridicarea lor fortata. În cazul absentei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia). În cazul în care dreptul de a 32 . În conformitate cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. precum si de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor straini. rezultatele licitatiei sînt. bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor mentionate. semnata de el (de reprezentantul sau).  În cazul în care contribuabilul sau participantii la licitatie contesta rezultatele acesteia din motivul încalcarii procedurii de înscriere sau de desfasurare.  În temeiul contractului de vînzare-cumparare. În astfel de situatii.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ RIDICAREA BUNURILOR  Dupa semnarea contractului de vînzare-cumparare.

procesulverbal privind rezultatele licitatiei. la expirarea a 10 zile lucratoare de la primirea somatiei. nu poate fi gasita si nu are bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. 33 . Persoana care a primit somatia este obligata ca. asupra sumelor pe care el le datoreaza contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligatiei fiscale a acestuia si ca debitorul este obligat sa stinga obligatia fiscal. partial ori total.  În dosarul contribuabilului caruia i s-a aplicat executarea silita a obligatiei fiscale. de un model stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. în termen de 10 zile lucratoare. ordinele incaso. în modul corespunzator. precum si suma obligatiilor fiscale stinse prin scadere sînt luate la o evidenta speciala.  În ziua semnarii sau cel tîrziu în ziua lucratoare imediat urmatoare acesteia. datoria debitoare a contribuabilului indicata în somatie.  Suma obligatiei fiscale a carei executare silita este imposibila. la data primirii ei. modalitatile de executare silita a obligatiei fiscale. sa confirme sau sa infirme.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ cere plata este confirmat. tinute manual sau computerizat. Daca suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmata sau daca ea a fost infirmata fara anexarea documentelor de rigoare. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator si-a parasit domiciliul. pîna la expirarea termenului de prescriptie. Daca datoria este infirmata. aceasta are dreptul sa aplice debitorului. se pastreaza hotarîrea organului fiscal despre executarea silita. la scrisoare se anexeaza copiile de pe documentele de rigoare. corespondenta cu contribuabilul si cu alte persoane. actele ce confirma actiunile de executare silita a obligatiei fiscale se înscriu la organul fiscal în registre speciale de evidenta. organul fiscal remite debitorului somatia ca. EVIDENŢA ACŢIUNILOR DE EXECUTARE SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE  Evidenta actiunilor de executare silita a obligatiei fiscale o tine organul fiscal în modul stabilit. actul de sechestru. nu i s-a raspuns organului fiscal. alte documente referitoare la caz. contractul de vînzare-cumparare. precum si daca. o Persoana fizica a decedat si nu exista alte persoane obligate prin lege sa-i stinga obligatia fiscal. o Persoana care desfasoara activitate de întreprinzator este declarata insolvabila si nu dispune de bunuri. o Persoana fizica ce nu este subiect al activitatii de întreprinzator nu poseda bunuri care ar putea fi sechestrate conform prezentului capitol. în modul stabilit de Guvern.   IMPOSIBILITATEA EXECUTARII SILITE A OBLIGAŢIEI FISCALE  Executarea silita a obligatiei fiscale se considera imposibila daca: o Persoana lichidata nu are succesor.

temporal = perioada pentru care se procedează la evitarea D. la teritoriul statului.A.  C.  Indemnizaţii: o Jetoane (I ale membrilor C. = convenţii între state cu privire la:  Salarii.I.presupune că I plătite în străinătate se recunosc în ţara de rezidenţă.I. Se impun în statele de provenienţă şi se regularizează în statele de destinaţie.  Măsurile unilaterale au ca scop atragerea de capital din V provenite din afară fără a fi impuse (de obicei.I. chirii..  Naţionalitatea .F.I. rezidenţei:  P. în ţara de origine. cotă a I care apoi se aplică doar asupra V realizate în ţara de rezidenţă. CRITERIILE PENTRU EVITAREA D.  Premii. care nu fac parte din conducerea executivă a societăţii). spaţial = spaţiul naţional.F..  Creditarea obişnuită . .presupune că pentru determinarea bazei impozabile în ţara de rezidenţă nu se iau în calcul V realizate în străinătate.  Creditarea totală .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 10: DUBLA IMPUNERE FISCALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI CRITERII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI D. deţine mai multe domicilii.presupune că pentru determinarea bazei impozabile şi a cotei I sunt luate în considerare V realizate în străinătate. ! Legislaţia fiscală din România a consacrat procedeul creditării obişnuite sub forma creditului fiscal extern.dacă cetăţeanul este apatrid. competenţa fiecărui stat şi modalităţile de percepere. nu au efectul scontat → se recurge la înţelegerile între state).).rezidenţa se stabileşte în funcţie sediul social declarat la FISC. perioadă care trebuie să fie aceeaşi.  Scutirea progresivă .presupune că I plătite în străinătate sunt recunoscute în totalitate în ţara de rezidenţă.F. ! Contribuabilul care a obţinut V în străinătate. . o Tantiene (I primite de membrii C. în cazul în care P.  V din practica profesiunilor libere . îşi va justifica V realizat şi plata I în străinătate pe baza unui Certificat fiscal obţinut de la organul fiscal din străinătate/pe baza unui Certificat de la plătitorul de V emis de organul fiscal ! SOLUŢII CONCRETE DE EVITARE A D. îşi petrece cel mai mult timp.J. redevenţe .I. unde a avut loc spectacolul.I.se impun la sursă. rezidenţa va fi domiciliul în care P.sunt impozitate în ţara unde desfăşoară activitatea respectivă.J.sunt impozitate parţial în ţara de origine şi parţial în ţara de destinaţie. pe baza Declaraţiilor contribuabilului.  C.F.A. dar numai până la nivelul cât s-ar fi datorat în ţara de rezidenţă pentru V respectiv. = fenomen prin care aceeaşi masă impozabilă este impusă în 2 state diferite.  Înţelegerile bilaterale şi multilaterale între state stabilesc materia impozabilă.. PROCEDEE TEHNICE DE EVITARE A D. rente. atât pentru V obţinute de P.  V din dobânzi.  Are efecte negative asupra liberei circulaţii a capitalurilor şi asupra desfăşurării activităţii economico-sociale.  Scutirea totală .I. suveranitatea fiscală a fiecărui stat. MĂSURI ÎMPOTRIVA D.  V din: dividende.  V din spectacole .  Cetăţenia.  P. ! 34 .rezidenţa se stabileşte în funcţie de domiciu. cât şi pentru cele obţinute de P. atunci organele fiscale din ţările unde acesta a realizat V se vor pune de acord.  C.

când sarcina fiscală este transferată fără a fi prevăzută de lege (I pe chirii).  Forme: 35 . simplă . cu serii diferite. o Alcătuirea registrelor contabile nereale.F. EVAZIUNEA FISCALĂ = fenomen fiscal finalizat cu neplata I către bugetul public.F.  Prin cumpărarea de materii prime şi materiale la preţuri cu mult mai mici decât cele normale existente pe piaţă .F.  Prin includerea impozitului în preţul mărfurilor vândute .apare atunci când transferul I de la plătitor la suportator se face o singură dată.F.  Se realizează cu încălcarea legii. R.F. dintre care unele având de regulă destinaţie cu sediul în aşa -zisele „paradisuri fiscale” (Monaco. în funcţie de gravitate fiind clasată ca fiind faptă civilă/penală.  R. încât să permită interpretarea). FORMELE E.apare în cazul I indirecte.F. oficială .F. este echivalentă cu contravenţie/infracţiune. concretizat în nedeclararea masei impozabile şi neplata I. 1. la CĂILE DE REALIZARE A R.F. Hawai.caz în care are loc o translaţie a I de la cumpărător la vânzător. OFICIALĂ/NEOFICIALĂ  R. o Nedeclararea masei impozabile. aspru pedepsită de lege (E. Cipru. o Registru de evidenţă dublă: un exemplar real. FORMELE R.  E. altul fictiv.  E. FORME.  Evaziunea fiscală.  R. nefrauduloasă = presupune interpretarea favorabilă de către contribuabil a legii fiscale (care a fost astfel concepută.F.I este repercutat de mai multe ori. este reglementată în România de Legea 241/2005). neoficială .  Nu se realizează cu încălcarea legii. în trepte . 2. dar el are posibilitatea să transfere I prin chirie.  Forme: o Întocmirea de declaraţii false. o Declararea de V impozabile inferioare celor reale. o Preţurile de transfer = mărfuri vândute de la o firmă la o alta.F. declarând fals sau nedeclarând anumite sume de V.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 11: EVAZIUNEA FISCALĂ: CONŢINUT.F. frauduloasă = contribuabilii încalcă prevederile legale cu privire la impunere. ceea ce presupune că suportatorul este o persoană care nu mai are posibilitatea să mai transfere asupra cuiva I ce l-a suportat (cumpărarea de bunuri de consum). Irlanda.F.apare în cazul I directe. când I sunt plătite de agenţii economici şi suportate de ultimii consumatori.F. o Întocmirea de documente de plăţi fictive.F. asupra antreprenorului).  R.caz în care are loc o translaţie a I de la vânzător la cumpărător. o Falsificarea Bilanţului contabil.  E. până când suportatorul este un cumpărător şi râmăne să suporte definitiv I respectiv (I funciar plătit de proprietarul pământului pe care l -a închiriat unui antreprenor care a construit pe el şi ar trebui să suporte I. PREVEDERILE LEGII 24/2005 Formele de eludare a impozitului sunt:  Repercursiunea fiscală. Lichtenstein). o Vânzări făcute fără Factură (economie subterană). REPERCURSIUNEA FISCALĂ = fenomenul de transmitere a sarcinii fiscale de la plătitorul I alte PF/PJ. ci cu încălcarea principiului universalităţii al impunerii.

v.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ o o o Constituirea fondurilor de amortizare/rezervă într-un cuantum mai mare decât cel care se justifică d. în cazul R. indiferent dacă au avut loc/nu. ceea ce duce la sustragerea unei părţi din V realizate de la impunere.F. doar că repartiţia oficială a sarcinii fiscale se modifică ! 36 . economic. statul pierde.impunerea separată a acestora.F. reclamă şi publicitate. statul nu pierde.p. Scăderea din V impozabil a C de protocol. Asocierile de familie . indiferent dacă au fost efectuate sau nu. repartizarea V pe fiecare asociat ducând la micşorarea sarcinilor fiscale. micşorând astfel V impozabil. o ! Dacă în cazul E. Folosirea în anumite limite a procedurilor legale cu privire la donaţiile filantropice.

contribuţia pentru asigurările sociale. b. o Rata fiscalităţii nete. pe de o parte. problema fiscalităţii trebuie analizată atât prin prisma ponderii prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată. stimulează creşterea economică. În sens larg. se întâlnesc şi alţi indicatori de măsurare a gradului de fiscalitate.  În practică. în special sub forma subvenţiilor pentru întreprinderi şi a prestaţiilor sociale pentru familii.).. cât şi în funcţie de structura prelevărilor obligatorii (impozitul pe profit. În sens restrâns. investiţiile. şi P. impozitul pe teren. reducerea cererii de mărfuri şi servicii. gradul de fiscalitate se reflectă prin raportul procentual dintre încasări le la buget sub forma impozitelor şi P.  Acest indicator are o accepțiune dublă: a. cererea de mărfuri şi servicii.I. taxa asupra mijloacelor de transport etc. o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producţie.  La nivelul agentului economic.I.  Între nivelul presiunii fiscale şi activitatea economică există o strânsă legătură. pe de altă parte. contribuţia pentru şomaj. care elimină anumite prelevări cu scopul de a determina mai exact partea de venituri fiscale destinată finanţării activităţii administraţiilor publice. şi anume: o fiscalitate ridicată determină reducerea activităţii de producţie şi de investiţii a agenţilor economici. Dimpotrivă.  Acest indicator permite realizarea unor compara ții între state. frânarea creşterii economice. 37 . deoarece nu este indiferentă ponderea respectivelor impozite și contribu țiilor sociale în finanțarea securității sociale asigurată de către puterea publică.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 12: GRADUL DE FISCALITATE/RATA FISCALITĂŢII RATA PRESIUNII FISCALE/RATA PRELEVĂRILOR OBLIGATORII  Este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor și contribu țiilor sociale efectiv încasate de administrația publică și PIB. gradul de fiscalitate (sau rata presiunii fiscale) la nivel macroeconomic poate fi exprimat ca raport între încasările la buget sub forma impozitelor şi contribuţiilor sociale.B. printre care: o Rata fiscalităţii consolidate. care elimină din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici şi persoanelor fizice.B.

Bază impozabilă = obiectul I = venit net impozabil (diferă pe cele 9 categorii de V supuse acestui tip de I)  Regula de bază a calcului venitul net impozabil: VNI = Venit Brut . b) I. Contribuabili . În funcţie de subiectul impunerii a) I. 39  P. 38 .Deduceri Fiscale  Deduceri fiscale = sume fixe sub forma V neimpozabil: contribuţii sociale.F. 7. pentru V obţinute în ţară şi străinătate. cheltuieli. 41 1. V din investiţii. 6. Sferă cuprindere . nerezidente care desfăşoară o activitate independentă (prin intermediul unui sediu permanent în România) şi activităţi dependente în România. 2.F.  După 1990 . c) I. familială = impunerea per total a V căminului fiscal. V din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. ISTORIC .  1997 .  1923-1934 . 4.Impozitare combinată.  1934-1939 . globală = impunerea la sfârşit de an a tuturor veniturilor realizate în anul respectiv . V din premii şi jocuri de noroc. impunerea a luat diferite forme după anul 1905:  1905 . urmată la sfârşitul anului de o regularizare pentru anumite V. V din salarii. individuală = subiectul I este persoana/individul propriului V. V din pensii.În România. Modalităţile de impunere 1.Impozitare progresivă pe tranşe. 9. 3. V din activităţi agricole. b) I. separată = impunerea se realizează distinct.  P. pentru fiecare tip de V în parte.Impozitarea separată (modelul sovietic). În funcţie de conţinutul şi aşezarea impozitului a) I.  În prezent. rezidente.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 13: IMPOZITUL PE VENITUL PF: MODALITĂŢI DE IMPUNERE.Art. 8. V din alte surse. 2.I proporţional pe salarii. 5.Art. combinată = impunerea este separată în timpul anului. urmând ca apoi V să fie impuse cumulat la sfârşitul anului.  După Război-1990 . V din activităţi independente.Impozitare progresivă (progresivitate simplă). modalitatea de impunere practicată: separată în timpul anului (pe categorii de V).  După 1 ianuarie 2005 .Legea 571/2003).Impozitare supracotă. V din cedarea folosinţei bunurilor (chirii).Impozitare proporţională de 16% (Cod Fiscal . cotă parte V.

o Venituri din prestări servicii (altele decât cele menţionate la veniturile din profesii libere) .A pot fi evaluate:  În sistem real.  Veniturile din profesii libere . o Mostre . o Procedee tehnice .Art. o Know-how .A. 39 . o Expert contabil . o Venituri din practicarea unei meserii.Art. în condiţiile legii . o Consultant fiscal . o Avocat .  Pe bază de norme de V. ce presupune întocmirea unui Registru de încasări şi plăţi.  Să respecte regulile privind amortizarea. ci al simplei înregistrări) . ! P.Art.F. 46-(2): o Venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor .CT + CNF VNI = Venit net impozabil = Rezultat fiscal VB = Venit brut = V încasate CT = Cheltuieli totale = CDF şi CNF CDF (deduse total/limitat) = Cheltuieli deductibile fiscal = C aferente V realizate CNF = Cheltuieli nedeductibile fiscal = C realizate şi înregistrate.F. care obţin cea de-a 3-a categorie de V nu trebuie să fie autorizate ! Baza de impozitare 1. 46-(4) o Brevete de invenţie .F. 46-(1)  Venituri sub forma beneficiilor comerciale obţinute din .CDF VNI = VB . o Drepturi conexe dreptului de autor .Art.Art.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 16: IMPUNEREA CELOR 9 CATEGORII DE VENIT OBŢINUTE DE P. ale P. o Notar . o Desene şi modele . o Alte profesii reglementate.Art. autorizate. o Drepturi de autor . 48(1) = se face pe baza evidenţei contabile în partidă simplă (nu se foloseşte procedeul dublei înregistrări.F. IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE (16%) Definire . care obţin primele 2 categorii de V. o Mărci de fabrică şi de comerţ .I.  Veniturile din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală provenite din . dar nerecunoscute de legea fiscală CDF trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea fi deduse . o Consultant de plasament în valori mobiliare . sunt P.F. pe baza căruia se va declara V net impozabil : VNI = VB . 48(4)  Să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării V.Venituri obţinute din exercitarea profesiilor desfăşurate în mod independent. V. justificate prin documente . o Auditor financiar . o Arhitect . a) Evaluarea în sistem real . o Contabil autorizat . în timp ce P. 46-(3): o Profesii medicale .  Să fie cuprinse în C exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite .

 Cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul.5% .(3) . Termen de plată . CNF . Baza de impozitare . VB = Venit brut = salar tarifar lunar + sporuri + prime + indemnizaţii DF = Deduceri fiscale = contribuţii obligatorii aferente unei luni (C AS . C pentru acordarea de burse private în limita unei cote de 5% din baza de calcul .(2) .  3 persoane în întreţinere = 550 lei . dobânzi.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ CDF limitat .V din activităţi independente (cu excepţia celor impuse la sursă) vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial. 49(2).  Prima de asigurare voluntară de sănătate. în limita a echivalentului de 400€/persoană anual .F. → I plată la sfârşit de an = I final datorat .N. toate V în bani şi/sau în natură. confiscări. care realizeză BR lunar din salarii de până la 1. CFS .Art.  Amenzi. CASS .  Donaţii de orice fel . urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 202 “Declaraţia specială privind V din activităţi independente”.  C sociale în limita de până la 2% din fondul de salarii realizat anual .10. 50(1). respectiv de 50% din VB în cazul V provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală.Art.  C cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în interese de servici.(2).DF . b) Evaluarea pe bază de norme de V . până la 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective 2.  Contribuţii efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative.F. 48(7)  Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familei sale .Plăţi anticipate IMPUNEREA V DIN SALARII (16%) Definire .  2 persoane în întreţinere = 450 lei . pe baza unei declaraţii anticipate.  C corespunzătoare V neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate . 55-(1). penalităţi de întârziere . 48(5):  C de sponsorizare.  C cu prime de asigurare . prime sau indemnizaţii obţinute de o P.  C privind tichetele de masă acordate de angajatori .5.Art. în limita a de 2.Presupune elaborarea normelor de V.5%) + Contribuţia la fondurile de pensii ocupaţionale (în limita a echivalentului de 200€) + Cotizaţia sindicală DP = Deducere personală se acordă astfel :  Pentru P.  Rate aferente creditelor angajate .  4/mai multe persoane în întreţinere = 650 lei .  C privind bunurile constatate lipsă din gestiune/degradate şi neimputabile.Art. în baza unui Contract individual de muncă.Sunt considerate V din salarii.5% . V.0.  Sumele/valoarea bunurilor confiscate. 57(2a): VNI = VB . în limita a echivalentului de 250€/persoană anual .  1 persoană în întreţinere = 350 lei . ale P.Art. inclusiv: sporuri.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice . mecenat. de către Ministerul Finanţelor Publice. în altă localitate/ţară/străinătate. ce desfăşoară o activitate.  Pierderi privind bunurile perisabile în limitele prevăzute de actele normative în materie .DP VNI = Venit net impozabil.F. care realizează V din cedarea drepturilor de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din VB a unei CDF de 40% di n VB.  C de protocol în limita unei cote de 2% din baza de calcul . iar ceea ce rămâne se impune la sursă cu o cotă de 16% Art.000 lei inclusiv :  Fără persoane în întreţinere = 250 lei . Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice având obligaţia de a stabili şi publica aceste norme.I. 40 .

41 .F. care realizeză BR lunar din salarii între 1.000 lei. odată cu plata dividendelor către acţionari/asociaţi. Cotă de impunere şi termen de plată 1. IMPUNEREA V DIN CEDAREA FOLOSINŢEI BUNURILOR (16%) Definire .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ ! Condiţiile pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere sunt :  Persoana în cauză să fie la şcoală .CD (25% din VB) Termen de plată . → I astfel plătit este de tip final = se regularizează la sfârşitul fiecărui an.  Obligaţia calculării. DF este degresivă :  Pentru P. Baza de impozitare . reţinerii şi virării I revine societăţii de administrare a investiţiilor. 16%) Definire .VNI .Art. de a reţine şi de a vira I aferent V din salarii ale fiecărei luni la bugetul de stat.Art.I ! Informaţiile referitoare la calculul I pe V din salarii sunt cuprinse în Fişele fiscale.Art. care realizeză BR lunar din salarii de peste 3.3. DF = 0 lei. Câştiguri din transferul titlurilor de valoare .  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine plătitorului de astfel de V.  Venituri impozabile din dobânzi .000 lei inclusiv. C = Câştiguri înregistrate în cursul anului . 67(2) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) . urmând ca la sfârşitul anului să se realizeze regularizarea I prin Declaraţia 206 „Declaraţia specială privind cedarea folosinţei bunurilor”. 59(1).  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata . altele decât V din activităţi independente. IMPUNEREA V DIN INVESTIŢII (1%. în bani şi/sau natură.Art.(2).Art.  Să nu aibă V de peste 250 lei .V din cedarea folosinţei bunurilor vor fi supuse impozitării şi plătite trimestrial.000.  Pentru P. 01 . Baza de impozitare . 58 . 2. 67(3a) :  Se reţin la sursă (1% şi 16%) . iar câte 1 exemplar îl va distribui organului fiscal competent şi angajatului ! .  Să nu deţină terenuri agricole de peste 1 Ha (la şes) şi de peste 2 Ha (la deal).Veniturile din investiţii cuprind :  Venituri din dividende .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. 3. V sub formă de dobânzi . 65-(1) . obţinute de către proprietar.  Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi alte operaţiuni similare .V cedarea folosinţei bunurilor sunt V. pe baza unei declaraţii anticipate. P = Pierderi înregistrate în cursul anului .Art. Câştig net = VB .  Câştiguri din transferul titlurilor de valoare.P CNA = Câştig net anual . 66-(5): CNA = C . întocmite obligatoriu de către angajator în 3 exemplare: 1 exemplar îl păstrează. Termen de plată . Veniturile din dividende .  Venituri din lichidarea unei persoane juridice.Plătitorii de salarii şi V asimilate salariilor au obligaţia de a calcula.F.Art.I reprezintă plată anticipată.  Obligaţia calculării şi reţinerii I revine PJ. 62(2): VNI = VB . uzufructar/alt deţinător legal.Art. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care plătesc aceste V. 61 . provenind din cedarea folosinţei bunurilor imobile. 67(1) :  Se reţin la sursă (16%) .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării.Art.

plantelor decorative şi ciupercilor.Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la findurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale. către unităţi specializate pentru colectare. 67(3c) :  Se reţin la sursă (1%) . pentru utilizare ca atare.I final.Art. 42 . b) În cazul în care V se determină în sistem real . 70(3) . 5. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data începerii desfăşurării activităţii. Normele de V se stabilesc. VP = Venituri din pensii .Termenul de virare I (se reţin la sursă .SN (1. pe bază de contract.Art. 67(3d) :  Se reţin la sursă (16%) . 74(2):  Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent.Art.Art. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat.Art. Termen de plată .Art. SN = Sumă neimpozabilă. în stare naturală. actualizarea la zi a acestora şi acoperirea datoriei din Active ! IMPUNEREA V DIN PENSII (16%) Definire . de pe ternu rilor agricole proprietate privată sau luate în arendă.I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care se face plata.000 lei) VI = Venit impozabil .Art. avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică acestea . IMPUNEREA V DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE (16%) Definire .Se impun doar V din pensii ce depăşesc suma de 1.  Obligaţia calculării.  Cultivarea şi valorificarea arbuştilor.  Obligaţia calculării. care va emite o decizie de impunere anuală. se aprobă de DGFP teritoriale ale MFP.  Valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare.Art. precum şi orice alte operaţiuni similare .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 4.  Exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. precum şi altele asemenea . reţinerii şi virării I revine intermediarilor. 72(1) .I reprezintă plată anticipată. Venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. reţinerii şi virării I revine PJ . 69: VI = VP . astfel : Art. până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal . inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi :  Cultivarea şi valorificarea florilor. Baza de impozitare . unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi.Normele de V se stabilesc de către Direcţiile Teritoriale de Specialitate ale Ministerului Agriculturii. 74(3): contribuabilul care obţine V din activităţi agricole are obligaţia de a efectua plăţi anticipate aferente acestor V. urmând a fi regularizate de organul fiscal competent.Art.000 lei.  În cazul activităţii desfăşurate după data de 15 mai. Venituri din lichidarea unei persoane juridice . legumelor şi zarzavaturilor. b) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă poate opta şi pentru stabilirea VN în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă . 68 . 71 . ! Lichidarea presupune : inventarierea Activului şi Pasivului patrimonial. Termen de plată a) În cazul în care V se determină pe baza normelor de V (I final) . Baza de impozitare a) VN dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de V .  Termenul de virare I este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei care a fost reţinut. 73(1).  Termenul de virare I este până la data depunerii situaţiei financiare finale (întocmită de lichidatori) la Oficiul Registrului Comerţului.

77(6) . b) Veniturile din jocuri de noroc .VN VNI = Venit net impozabil. definite conform normelor metodologice . Cota de impozitare a) Art .Art.Art.  Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc.Art.Art. cota de impunere este de :  2% pentru valori de până la 200. 771(1) .000 lei inclusiv. Termen de plată . 77(2) : o Se impun cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care nu depăşeşte cuantumul de 10. 771(4) .Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. pentru valori de peste 200. dobândite la o dată mai mare de 3 ani. b) Art . prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora. 20%.  6. Cotă de impunere a) Veniturile sub formă de premii se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu .Art. pentru valori de peste 200. o Se impun cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net realizat într-o zi de acelaşi plătitor şi care depăşeşte cuantumul de 10. cota de impunere este de :  3% pentru valori de până la 200. 75(2). Baza de impozitare .  Veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.Art.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. IMPUNEREA V DIN TRANSFERUL PROPRIETĂŢILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL Definire . în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă).000 lei inclusiv.000 lei inclusiv . precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii. 75(1):  Veniturile din concursuri (altele decât premiile.Art.Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. 76: VNI = VPJN . 43 .771(1b) .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN PREMII ŞI JOCURI DE NOROC (16%. Termenul de plată . VPJN = Venit din premii/jocuri de noroc .Art.000 lei. VN = Venit neimpozabil. precum şi pentru precum terenurile de oric e fel fără construcţii. 25%) Definire  Veniturile din premii cuprind .771(1a) .Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal se referă la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. inclusiv cele de tip jack-pot. 771(6) . dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv.  4. Baza de impozitare . precum şi pentru precum terenurile de orice fel fără construcţii.Termenul de virare al impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. antrenorilor. 77(1).Art.000 lei. tehnicienilor şi altor specialişti.000 lei inclusiv.000 lei .000 lei inclusiv .Baza de impozitare a veniturilor din veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal o reprezintă valoare declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. potrivit legii.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.

Baza impozabilă .  Venituri primite de persoanele fizice pensionari. ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare . 78(1) .Art. servicii şi alte drepturi. potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi spaciale . 84 .Veniturile din alte surse se referă la :  Prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate. 79(3) .Termenul de virare al impozitului (se reţine la sursă .Baza de impozitare a veniturilor alte surse o reprezintă venitul brut realizat. încheiate potrivit Codului Civil. sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPUNEREA V DIN ALTE SURSE (16%) Definire .  Venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile. foşti salariaţi.Art. Termenul de plată .I final) este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.  Venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial .  Câştiguri primite de la societăţile de asigurări. altele decât veniturile impozabile din activităţi independente.Art. în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii . 44 .

cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligaţi la plata unui impozit (I minim) de 5% .Art.C = Sold final creditor cont 121 CNF .  C cu diurna/indemnizaţiile cu deplasarea: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte de 2. sindicale.  C cu protocolul: deductibile până la 2% din rezultatul intermediar şi nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte 2% . în limita unei sume echivalente cu 400€ .Art. 21(3). Bază de impozitare . 16(1). 45 .  V aferente provizioanelor legale pentru garanţii de bună execuţie acoradte clienţilor şi pentru neîncasarea creanţelor în limite legale . b) Contribuabili care desfăşoară activităţi de natura: barurilor de noapte.Art. 15(1).Art. 15(1).  C cu sponsorizările: deductibile în limita a 3‰ din cifra de afaceri. 13  PJ rezidente .Art.  C cu prime de asigurare socială voluntară în limita unei sume echivalente cu 250€ . 21(3). 22(1b). dar nu mai mult de 20% din I pe profit datorat .Art. pentru V realizate în România şi străinătate din asocieri fără personalitate juridică. RNC = Rezultat net contabil = V . instituţiile publice .Art.Art.Art. BNR. Asociaţiile de proprietari şi PJ care plătesc I pe V microîntreprinderilor .  PJ străine şi PF nerezidente care desfăşoară activitate în România într -o asociere fără personalitate juridică. Organizaţiile non-profit. 18(1). 15(1).5 ori plafonul acordat instituţiilor publice .Art.Art.Art.Art.Art. altele decât cele imputabile/asigurate.Art.DF PI = Profit anual impozabil.  C cu amenzi. Fundaţiile şi cultele religioase .  C cu pierderile din perisabilităţi: nedeductibile pentru valoarea ce depăşeşte norma legală .3). b) Deductibilitate integrală  C cu dobânzile.  C privind bunuri de natura stocurilor/a activelor corporale constatate lipsă din gestiune/degradate. Fondul de compensare a investitorilor . Fondurile de garantare a depozitelor bancare . 15(1).  PF rezidente asociate cu PJ române. 21(3).000€. cluburile de noapte. dar nu mai mult de 10% din restul V . în cazul în care gradul de îndatorare a K este ≤ 3. Cotă de impozitare a) Cota de I pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% .  C cu amortismentul peste limita legală . 15(2. 21(3).  C cu amortizarea. DF = Deduceri fiscale = C deductibile a) Deductibilitate limitată  Fondul de rezervă (rezerva legală) legală în limita a 5% din profitului brut realizat şi maxim 20% din Ks . discotecilor. 15(1). 21(3).Art.Art. Scutiri       Trezoreria statului. 22(1a). 19(1): PI = RNC + CNF .Art. 21(3).Art.  PJ străine care realizează V din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România saun din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o PJ română.  C cu contribuţia la pensiile facultative în numele unui angajat. patronale sunt scutite de la plata I/profit pentru V realizate într-un an fiscal până la echivalentul în lei a 15.21(4) = Cheltuieli nedeductibile fiscal  C cu impozitul datorat.Art.  PJ străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 19 : IMPOZITUL PE PROFITUL SOCIETĂŢILOR Contribuabili . penalităţi. 21(3).

O microîntreprindere este o PJ română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii.  V din exploatare.Astfel. iar condiţia prevăzută la Art. Cota de impozitare pe V. valoarea de achiziţie a acestora. pariurilor sportive.Art..Art.Art. din care se scad:  V. cazinourilor.V. 2. care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la Art. altele decât cele din consultanţă şi management.M. 46 . dacă condiţiile prevăzute la Art. reprezentând cota parte a subvenţiilor guvernamentale şi a a ltor resurse pentru finanţarea investiţiilor.M.  V din producţia de imobilizări corporale şi necorporale.  Desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc. 103 începând cu anul fiscal următor . Baza impozabilă .Art. Deduceri fiscale . asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică. 108(2) . d) Ks al PJ este deţinut de persoane. 103b este îndeplintă în termen de 60 zile inclusiv de la data înregistrării.(3) .I.M. 106(1).Art.M. Aria de cuprindere .Art. Nu pot opta pentru sistemul de impunere pe V. 107:  2% în 2007..V.Art.103 a şi d sunt îndeplinite la data înregistrării la Registrul Comerţului.În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat.PJ plătitoare de I/P comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal.V. autorităţile locale şi instituţiile publice.(2). dacă îndeplinesc condiţiile Art. Procedura de declarare a opţiunii . se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă. începând cu anul fiscal următor.Art.  V rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de stat. 104(5):  Desfăşoară activităţi în domeniul bancar.M.M. până la data de 31 ianuarie inclusiv.  PJ române care .Art. română care este nou înfiinţată poate opta pentru plata I/V. cu excepţie PJ care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii. 103 . prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru Pj.  3% în 2009. este opţional . se deduce din baza impozabilă în trimestru l în care au fost puse în funcţiune. la data de 31 decembrie a anului fiscal respectiv: a) Realizează V. pentru pagubele produse la activele corporale proprii.  V realizate din despăgubiri. b) Are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv.  2. care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. în proporţie de 50% din VT. 109(1) . pot plăti I.J. de la societăţi de asigurare. c) A realizat V care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.M. 105 .M. din variaţia stocurilor.Art. începând cu primul an fiscal. este .5% în 2008. al pieţei de K.  Desfăşoară activităţii în domeniile asigurările şi reasigurărilor. 104(1). 104(4). altele decât statul.V. o constituie V din orice sursă. I pe V.  P.000€. 108 (1) . următoarele:  Microîntreprinderile plătitoare de I. Opţiunea de a plăti I/V microîntreprinderilor 1.Baza impozabilă a I.M. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de de I/V. Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 21: IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR Definiţia microîntreprinderii .  Au Ks deţinut de un acţionar sau asociat PJ cu peste 250 de angajaţi.  V din provizioane.M.:  Microîntreprinderile plătitoare de I/P pot opta pentru plata I/V.

M.M. se efectuează trimestrial. 112 .Art. Declaraţia de I/V. 47 . sunt obligate să evidenţieze contabil C de amortizare. 110  Calculul şi plata I/V. până la termenul de plată al I.Art.PJ plătitoare de I/V. Prevederi fiscale referitoare la amortizare .Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Plata I şi depunerea declaraţiilor fiscale .  Microîntreprinderile au obligaţia de a depune. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează I.

cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.  Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a acesteia în patrimoniul proprietarului. se acordă o bonificaţie de până la 10%.Art. MIJLOACE DE TRANSPORT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Reguli generale  Clădirea este orice contrucţie situaţă desupra solului şi/sau sub nivelul acestuia. Calculul I 1. animale.  Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an.(2). 251(1). materiale.  Clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat/confesional sau particular.25% 1. către Bugetul local . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.  Clădirile unităţilor sanitare publice. instalaţii.Art.Art. 255(1). 253(1). locatarilor. se stabileşte taxa pe clădire.  Cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.(3)  I/C se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.  Cu 100% pentru ce-a dea patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.Art.(2)  Impozitul/taxa pe clădire se plăteşte anual. date în administrare sau folosinţă. inclusiv. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. Pentru PJ .  Clădirile funerare din cimitire şi crematorii.Art. Pentru PF a) În cazul deţinerii unei singure clădiri . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice. 252(1)  Cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . cu excepţia încăperilor unde sunt folosite pentru activităţi economice.Art. închiriate. iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul. Scutiri . 249(3).Clădirile pentru care nu se datorează I/clădire sunt:  Clădirile proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.  Pentru clădirile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. termo-electrice şi nuclearo-electrice.Aplicarea cotei de impozitare de 0. până la 31 martie a anului respectiv. Plata I . b) În cazul deţinerii a mai mulor clădiri .1% la valoarea impozabilă a clădirii . în 2 rate egale. 249(5).  Clădirile clasate ca fiind monumente istorice/de arhitectură sau arheologie/muzee sau case memoriale.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 24: IMPOZITUL PE: CLĂDIRI. 48 . datorează anual I/clădire. 2. echipamente şi altele asemenea. 250 .(2).50%.  Cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu. indiferent de denumirea ori de folsinţa sa şi care are 1/mai multe încăperi (spaţiul din interiorul unei clădiri) ce pot servi la adăpostirea de oameni.  Clădirile constituite ca lăcaşuri de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România.  Cota de impozit se stabileşte prin Hotărârea Consiliul local şi poate fi cuprinsă între 0. obiecte. 249(1).Art. indiferent de materialele din care sunt construite . TERENURI.Art. produse.  Clădirile afectate centralelor hidro-electrice.

titularilor dreptului de administrare sau folosinţă . în 2 rate egale. datorează anual I/mijloc de transport. 261(1).  Pentru terenurile proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ -teritoriale: concesionate. 256(3).Art. Scutiri .  Orice teren al unui cimitir şi crematoriu. 260(1).  Navele fluviale de pasageri. în momentul încetării contractului de leasing financiar.Art. datorează anual I/ teren. locatarilor.  În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui leasing financiar.(2).Art. Plata I . până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. categoria de folosinţă a terenului. se acordă o bonificaţie de până la 10%. bărcile şi luntrele folosite pentru transportul PF cu domiciliul în Delta Dunării. se acordă o bonificaţie de până la 10%.(2).Art. drumuri europene. Insula Balta Ialomiţei.  Orice teren al unei unităţi sanitare publice.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. pe întreaga durată a acestuia. în 2 rate egale. conform încadrării făcute de Consiliul local. rangul localităţii şi zona în care este amplasat terenul. 262 .(4). 258(1) . 257 . 263(1) . Calculul I . către Bugetul local . motociclete cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor (adaptate handicapului lor). 265(1).Art. până la 31 martie a anului respectiv. care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor. Scutiri . date în administrare sau folosinţă. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.  Orice teren al unui cult religios recunoscute oficial în România.I/MT se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.I/MT nu se aplică pentru:  Autoturisme.Terenurile pentru care nu se datorează I/teren sunt:  Orice teren proprietate a statului/unităţilor administrativ-teritoriale/oricăror instituţii publice.Art.  Mijloacele de transport ale instituţiilor publice. aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari. 256(1).  Terenurile ocupate de autostrăzi.  Orice teren al unei instituţii de învăţământ de stat/confesional sau particular. Plata I . Insula Mare a Brăilei. I este datorat de locator .Art.  Vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare. 261(3). drumuri naţionale. drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România .(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ IMPOZITUL PE TERENURI Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate teren situat în România. cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice.  Pentru plata cu anticipaţie a I/C datorat pentru întregul an. I se datorează de locatar.I/T se stabileşte luând în calcul: numărul de m2 de teren. până la 31 martie a anului respectiv.Art.Art.(2)  Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual. către Bugetul local . Calculul I . 49 . închiriate. se stabileşte taxa pe teren. IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Reguli generale  Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport înmatriculat în România.Art.

Import de bunuri.  Stocuri degradate calitativ. know-how-urilor.Art. a servi ciilor prestate sau a lucrărilor executate.  Bunuri plasate în regimuri vamale suspensive. 50 . PRESTĂRI DE SERVICII efectuate cu plată .p.  Executarea silită. 128(4):  Plata în rate. 129(3):  Închirieri de bunuri.  Casarea mijloacelor fixe.Art.  Agentul economic face doar oficiul de administrare al TVA. 2. CALCUL.  Perisabilităţi în limite legale. LIVRĂRI DE BUNURI efectuate cu plată . care nu mai pot fi valorificate. datorat la bugetul statului. Nu se consideră livrări de bunuri efectuată cu plată . licenţelor. o plăteşte furnizorului şi reglează diferenţa cu organul fiscal. amortisment) şi impozitarea acestora. Activităţi asimilate cu livrarea de bunuri efectuată cu plată cu plată . VALOAREA ADĂUGATĂ se determină prin 2 metode:  M.Art. cu excepţia contractelor de leasing. brevetelor. 2. 128(8):  Transfer de bunuri la fuziune/divizare.  M. OPERAŢIUNI IMPOZABILE. dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de TVA. la preţul de facturare.  Lipsa de gestiune. contribuţoo.  Distribuiri de bunuri către asociaţi/acţionari.  Suportatorii sunt consumatorii finali.  Intermedierea efectuată de comisionari.  Bunuri acordate gratuit din rezerva de stat.presupune însumarea elementelor valorii adăugate (manoperă. globală . 4.  Transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing. analitică .Operaţiunile impozabile sunt constituite sau asimilate cu: 1. 5.  Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 2: TVA: CONŢINUT ECONOMIC. Achiziţie intracomunitară de bunuri. cu excepţia calamităţilor şi a perisabilităţii. 3. Livrare de bunuri. 1. Schimb de bunuri sau servicii.Art.v. pe care o colectează de la clienţi.  Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. DECLARARE ŞI PLATĂ Conţinut economic TVA = impozit indirect general asupra cifrei de afaceri netă.  Faptul generator al obligaţiei de plată este transferul proprietăţii.  Obiectul impozabil este valoarea bunurilor livrate. juridic este momentul acceptării facturii/chitanţei fiscale. care d. Prestare de servicii. 128(3):  Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană. Operaţiuni impozabile .presupune impozitara valorii adăugate determinată ca diferenţă între preţul de vânzare al bunurilor şi cheltuielile aferente (TVA de plată/recuperat):  Plătitorii sunt PFA/J care livrează bunuri.  Transmiterea folosinţei drepturilor de autor. prestează servicii sau execută lucrări.  Transfer de bunuri în baza unui contract de comision.

este considerată ca fiind o livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii.  Serviciile publice poştale. ca şi proprietar. bunurile date gratuit.Obţinerea dreptului de a dispune. 141(1) .  Prestări de servicii în scopuri publicitare sau de stimulare a vânzărilor.Art.  Activitatea de învăţământ. din statul membru pe teritoriul căruia au fost produse/extrase/achiziţionate/dobândite/importate.Art. altul decât cel de plecare al transportului/expediere a bunurilor. îngirjirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. precum şi livrarea de proteze dentare efectuate de aceştia. desfăşurate de unităţi autorizate.  Achiziţionarea de către o PJ neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Comunitate şi transportate/expediate în alt stat membru decât cel în care s -a efectuat importul. Nu se consideră prestări de servicii efectuate cu plată .Operaţiunea care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii. 51 .  Serviciile prestate gratuit de către o persoană impozabilă care nu fac parte din activitatea sa economică. 4. SCHIMB DE BUNURI SAU SERVICII . Este constituită din .Art. d) Valoarea net contabilă pentru mijloacele fixe constatate lipsă neimputabile. Scutiri . în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică.  Servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie.  Transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate. ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ DE BUNURI efectuate cu plată .Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:  Spitalizarea. de la cumpărător/beneficiar. în scopul desfăşurării activităţii economice proprii. 3.  Meditaţiile acordate în particular de cadre didactice.Art. pentru uzul propriu/uzul personanlului civil din cadrul forţelor armate române. 1301(1) . Activităţi asimilate cu achiziţia intracomunitară de bunuri efectuată cu plată . c) Contravaloarea suportată de salariaţi pentru: echipamentul de lucru sau de protecţia. 1301(2):  Utilizarea în România a unor bunuri transportate/expediate de către o persoană impozabilă.  Preluarea de către forţele armate române de bunuri pe care le -au dobândit în alt stat membru.  Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiilor de stomatologi şi tehnicieni dentari. Baza de impozitare 1.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ Activităţi asimilate cu prestarea de servicii efectuată cu plată . cheltuieli de ambalare-transport-asigurare. 2.Art. cu excepţia TVA. în vehicule special amenajate şi autorizate în acest scop. sponsorizare sau mecenat. 130 . 129(5):  Prestări de servicii în limitele prevăzute de lege pentru protocol. b) Preţul de cost pentru: bunurile constatate lipsă. e) Suma imputată pentru mijloacele fixe imputabile.Art. bunurile achiziţionate şi utilizate pentru alte scopuri decât activitatea economică.Art. activele distribuite asociaţilor/acţionarilor. b) Cheltuieli accesorii: comisioane. că tre un stat membru al UE. 137(1): a) Contrapartidă obţinută sau urmează a fi obţinută de furnizor/prestator pentru bunurile livrate/serviciile prestate. f) Valoarea de aport a bunului pentru aportul în natură. 129(4):  Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei pers oane impozabile. 137(2): a) Impozitele şi taxele.  Prestările de servicii în domeniul protecţiei şi al asistenţei sociale.Art. în contul furnizorului/cumpărătorului. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător/furnizor. Cuprinde .

cărţi. case memoriale. COTE REDUSE a) Cota de 9% se aplică asupra bazei impozabile pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:  Servicii constând în accesul la: castele. pentru fiecare perioadă fiscală (luna calendaristică sau trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care nu a depăşit plafonul cifrei de f acaeri de 100.  Livrarea de produse ortopedice. COTA STANDARD este de 19% şi se aplică asupra bazei impozabile. 2. pentru aurul de investiţii .Art. care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile . 52 .Art. grădini zoologice şi botanice. către primării.  R. destinate utilizării drept cămine de bătrâni şi pensionari. trebuie să depună la organele fiscale competente.  R. destinate utilizării drept case de copii. agentul economic este interesat să devină plătitor de TVA. târguri.  Livrarea de clădiri.Art.Art. Regimuri speciale  R.S. Nu cuprinde . inclusiv a terenului pe care sunt construite. c) Dobânzile percepute după data livrării/prestării.S. inclusiv a terenului pe care sunt construite. 157 .  R.  Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar.  Livrarea de manuale şcolare. până la data la care are obligaţia depunerii Decontului de taxă. Atunci când TVA deductibilă > TVA plată. b) Cota de 5% se aplică asupra bazei impozabile pentru livrarea locuinţelor. Plata taxei la buget . centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap. remizele. cinematografe. pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă/care nu sunt supuse cotelor reduse.  Livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. d) Valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă . 1523. obiecte de colecţie şi antichităţi .  Livrarea de clădiri. opere de artă. Cotele de taxă (SUBIECTUL 35 : COTELE TVA) 1.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 3.Art. 1522. monumente istorice. ca parte a politicii sociale:  Livrarea de clădiri. 137(3): a) Rabaturile. pentru bunurile second-hand. Livrarea de clădiri. pentru plăţi cu întârziere. sconturile şi alte reduceri de preţ. prin schimb.Art. achiziţionate de orice persoană necăsătorită/familie.Art.  R. Declararea (Decontul de taxă) . inclusiv a terenului pe care sunt construite. de scutire pentru întreprinderile mici (cifra de afaceri < 35. monumente de arhitectură şi arheologie.000 lei.S. muzee. De ce optează agenţii economici pentru plata TVA la înfiinţare ? Pentru a deduce TVA aferent intrărilor.Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale. care au suprafaţa utilă maximă de 120 m2 şi valoarea maximă de 380. 1521. risturnurile. pentru agenţiile de turism . expoziţii şi evenimente culturale.Art. pentru persoanele impozabile nestabilite. un decont de taxă. inclusiv a terenului pe care sunt construite.S. zire şi reviste.  Cazarea în sectorul hotelier/al sectoarelor cu funcţie similară.000€/an) .Persoanele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA. 1562 (1) . inclusiv a terenului pe care sunt construite. b) Sume reprezentând daune-interes.000€ în anul calendaristic precedent).S. 152. fără fac turare. 1524.

 Energie nucleară.  Tutun prelucrat.  Arme de vânătoare. d) Altele:  Alcool etilic.  Cristale. alcool etilic) A1 = Acciză specifică A2 = Acciză ad valorem K1 = Acciză K2 = Acciză ad valorem PA = Preţ cu amănuntul maxim = P la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţii. b) Masa impozabilă este determinată cantitativ (cuantificată în mod natural). băuturi fermentate.  Forţele armate aparţinând oricărui stat membru al NATO.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ SUBIECTUL 39: ACCIZE: CATEGORII DE MĂRFURI ACCIZABILE. 199(1) .  9. 162 .98€/1.  Produse energetice.  400€/1 tonă benzină fără plumb.000 bucăţi Q2 = Număr pachete din Q 53 . produse intermediare. altele decât bere şi vin. b) Produse considerate de lux:  Blănuri. DECLARARE ŞI PLATĂ Categorii de mărfuri accizabile .  Organizaţiile internaţionale recunoscute de autorităţile publice ale Românieim în limite le stabilite prin convenţii internaţionale. Scutiri la plata accizelor . care include toate taxele şi impozitele Q1 = Cantitate în 1. COTE FIXE .000 bucăţi ţigarete. TIPURI DE COTE. atunci când sunt destinate pentru:  Livrarea în contextul relaţiilor consulare şi diplomatice. REGIMUL ANTREPOZITELOR FISCALE. care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă/de import: a) Produse considerate nocive consumului:  Bere.accize specifice:  345€/1 tonă benzină. c) Produse de largă utilitate/consum:  Carburanţi auto.Art.ad valorem (la ţigarete) Modalităţi de calcul a) Baza impozabilă valorică (a preţului de vânzare).Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor. 2. vin. Tipuri de cote 1.Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum. MODALITĂŢI DE CALCUL.  Vin. cu excepţia Forţelor Armate Române.  Produse intermediare. COTE PROCENTUALE .  Băuturi fermentate. Notând: A = Cunatumul accizei C = Număr grade Pluto K = Acciză unitară R = Curs de schimb Lei-Euro Q = Cantitate în litri (pentru: bere.Art.

Declararea  Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o Declaraţie de accize.  Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accize. 194(1).F. primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat. Pentru ALCOOL ETILIC 4. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă Art.P. 163(c) = locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. 193(1) . Poate funcţiona doar pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă: Ministerul Finanţelor Publice/D.000 bucăţi) A = A1 + A2 A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2 Regimul de antrepozitare fiscală ANTREPOZITUL FISCAL .Art. 194(4). deţinute. PRODUSE INTERMEDIARE 3.Fiscalitate Subiecte examen __________________________________________________________________________________________________________________________ 1. Pentru ŢIGARETE (A datorată nu poate depăşi suma fixă de 19. transformate.Art.92€/1. Pentru BERE 2. Pentru VINURI SPUMOASE. unde produsele accizabile sunt: produse. judeţene pentru cazanele cu ţuică.Art. 54 .Termenul de plată al accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aaciza devine exigibilă. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia . Plata . BĂUTURI FERMANTATE.G.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful