Sunteți pe pagina 1din 21

Lucrare de licenta despre Influenta tipului de personalitate asupra incidentei cardiopatiei ischemice la barbati Incepand cu anii 50, au fost

observate de catre cercetatori unele legaturi intre personalitate si bolile de inima. Legatura dintre tipul A de comportament si bolile de inima a fost confirmata in numeroase studii incepand cu 1960. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Romania si Rusia inregistreaza cea mai ridicata rata de mortalitate prin boli cardiovasculare, la barbati intre 45 si 74 de ani. In 2001, bolile cardiovasculare au determinat o treime din totalul deceselor la nivel mondial. Cea mai mare incidenta a acestor afectiuni, reprezentand 78% din totalul deceselor, se manifesta in tarile cu venit scazut si mediu, cum este si Romania. Printre cazurile de deces, boala coronariana si accidentul vascular cerebral sunt pe primul loc, respectiv pe al doilea loc, cu 7,2 milioane, respectiv 5,5 milioane de decese la nivel mondial. Cresterea imbolnavirii si mortalitatii prin boli cardiovasculare (boala ischemica a inimii) in ultimii ani a devenit ingrijoratoare. In Romania s-a observat o crestere a cazurilor de noi imbolnaviri de la 147 mii de locuitori in 1996, la 157 mii de locuitori in 2003 (Anuarul Statistic al Romaniei 2002, Anuarul Statistic al Romaniei 2004). In ceea ce priveste mortalitatea, numarul de decese in randul barbatilor a crescut de la 28.051 in 2000, la 28.788 in 2003. Barbatii sunt mai expusi decat femeile in contactarea bolilor cardiovasculare.

Mortalitatea si incidenta cardiopatiei ischemice Numarul pacientilor bolnavi de cardiopatie ischemica, aflati in evidentele MS, se ridica la aproape 1 milion de cazuri. Cardiopatia ischemica (angina pectorala si infarctul miocardic) se afla pe primul loc in topul cauzelor de deces din Romania (din 100 decese 60 sunt produse de bolile cardiovasculare). in fiecare an bolile cardiovasculare produc aproape 60000 de decese - conform statisticilor oferite de Ministerului Sanatatii pt anul 2008.

Clasificarea cardiopatiei ischemice este urmatoarea: - stopul cardiac - angina pectorala - infarctul miocardic - insuficienta cardiaca in cardiopatia ischemica - aritmiile cardiace. Cauze ale cardiopatiei ischemice: - ateroscleroza coronariana; - anomaliile congenitale ale arterelor coronariene; - anevrismele coronariene; - disectia de aorta; - tromboza primara; - arterite; - traumatisme; - abuzul de cocaina.
Ca si tablou clinic avem pe primul loc durerea coronariana, care defineste boala. Durerea anginoasa survine in accese, la intervale variabile de timp, dar este similara ca descriere de la un acces la altul, pentru fiecare bolnav , mici variatii inregistrandu-se la intensitatea durerii. Elementele caracteristice durerii anginoase sunt sediul, iradierea durerii, caracterele senzatiei de durere, durata si intensitatea durerii, conditiile de aparitie a durerii, frecventa acceselor, simptomele asociate, actiunea nitroglicerinei asupra durerii. Durerea poate fi singura manifestare clinica, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este severa, se poate insoti de simptome asociate, cum sunt: transpiratii, dispnee, greata, slabiciune, sincopa. Factorul cel mai comun in decla sarea durerii aginoase este efortul fizic. Durerea urmeaza dupa inceperea efortului fizic si inceteaza in cateva minute in repaus. Relatia foarte stransa intre efort si durere face ca angina pectorala sa fie usor de recunoscut. A fost semnalata o variatie circadiana in aparitia acceselor dureroase, cu incidenta maxima intre orele 9 si 10 dimineata, variatie corelata, ca si pentru infarctul miocardic si moartea subita, cu variatiile tonusului autonom. Incetarea accesului dureros poate fi spontana, dupa incetarea efortului sau dupa administrarea sublinguala a nitroglicerinei. La pacientii cu simptome atipice, in locul incetarii accesului poate persista o senzatie de vag disconfort precordial sau toracic. De regula accesul dureros inceteaza prompt in cateva minute, 1-3 minute, dupa nitroglicerina, uneori fiind necesare 2-3 tablete pentru stoparea durerii. Raspunsul la nitroglicerina este un test de diagnostic. Cea mai tipica forma de ischemie miocardica este angina pectorala. Exista o multitudine de forme clinice de angina pectorala, in raport cu modalitatea de aparitie, frecventa, evolutie si anume: - angina pectorala cronica stabila; - angina de novo; - angina agravata; - angina nocturna; - angina de reapus; - angina precoce postinfarct; - angina Prinzmetal sau angina varianta; - angina atipica; - angina instabila. Stabilirea diagnosticului de certitudine se face de catre medicul cardiolog pe baza examenului fizic si a explorarilor paraclinice. Un diagnostic ferm de ischemie miocardica poate fi facut daca se poate inregistra EKG-electrocardiograma - in timpul accesului dureros sau imediat dupa, cateva minute. Tratamentul anginei pectorale se face de catre medicul cardiolog. De-a lungul timpului s-au produs modificari substantiale in tratamentul anginei pectorale. Tratementului medical s-au adaugat metode specifice si metode de revascularizare miocardica. Ca si masuri generale avem: - informarea pacientului asupra naturii afectiunii sale, modalitatilor de tratament, recunoasterea factorilor favorizanti, a schimbarilor care trebuie efectuate in stilul de viata; - reducerea factorilor de risc ai aterosclerozei; - modificarea stilului de viata; - exercitii fizice regulate. Revascularizarea miocardica a aparut ca o alternativa eficienta la tratamentul anginei pectorale si implicit al cardiopatiei ischemice, dar despre aceasta voi scrie in numarul urmator.

Noiuuuuuuuuuu Sntatea inimii la femei. Date din reeaua de dispensare santinel Medinet Dr. Andrea Abitncei medic primar medicina familiei Asistent universitar disciplina Medicin Ambulatorie i de Familie, Braov Dr. erban Mircescu Medic primar medicina familiei, Braov Rezumat: Semnalat i n statisticile internaionale, prevalena crescut a bolilor cardiovasculare la femei, necesit obiectivarea i la noi n ar prin analiza de indicatori de morbiditate i mortalitate specific. Reeaua de dispensare santinel MEDInet ofer o soluie pentru colectarea de date de la nivelul asistenei primare bazat pe codificarea internaional din asistena primar (ICPC). Analiza acestor date arat c bolile cardiovasculare la femei ocup primul loc al diagnosticelor formulate n asistena primar, cea mai afectat fiind grupa de vrst peste 60 de ani. Consecinele medicale i sociale sunt importante. Cuvinte cheie: femei, boli cardiovasculare, inciden, prevalen I. Motivaie Tendinele demografice actuale, la nivel mondial, indicatorii de morbiditate i mortalitate demonstreaz necesitatea unei reorientri a politicilor de sntate ctre grupele de vrst mai naintate, care s-au dovedit a fi grupe cu risc ce necesit programe specifice de prevenie. ndreptarea ateniei asupra populaiei de sex feminin este justificat de datele furnizate de raportul U.N. 2000 care apreciaz populaia feminin a globului la 55% i estimeaz creterea n continuare n urmtoarele dou decade, n special prin

creterea speranei de via a populaiei feminine.(1) n prezent n Europa, la grupa de vrst 65-79 de ani sunt nregistrate 3 femei la 2 brbai iar la peste 80 de ani 2 femei la 1 brbat.( EIWH 1996) Latura negativ a acestui femomen este c femeile longevive sufer de multiple boli cronice, de srcie, singurtate i alienare, aspecte care vor tebui luate n consideraie n planificarea programelor de sntate. Vor trebui luate n consideraie condiii morbide cum ar fi bolile cardiovasculare, care ocup locul 1 ntre decesele femeilor n Europa cu un procent de 43%, cancerele ( sn i col uterin) care ocup locul 2 cu 26 % din decese n Europa, demena, abuzul de substane, suferinele osteoarticulare. Cele mai frecvente boli cardiovasculare ce afecteaz populaia feminin sunt hipertensiunea, boala cardiac ischemic i boala cerebrovascular. 118 Factorii de risc care contribuie la patologia cardiovascular sunt hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arterial, obezitatea, lipsa exerciiului fizic, modificrile hormonale. n Romnia se nregistreaz aceleai tendine demografice ca i n restul Europei adic de cretere a populaiei vrstnice n special prin cea de sex feminin . Datele recensmntului populaiei din 2002 situeaz populaia feminin la un procent de 51,25% din populaia total cu o distribuie uor n favoarea zonelor urbane ( ). Conform unui raport al OMS publicat n 1999 sperana de via a femeilor n Romnia n 1997 era de 73,4 ani iar la brbai de 65,3 ani. Aceast speran de via a crescut n ultimii ani dar nu la nivelul rilor industrializate unde investiia n programe de prevenie a fcut s fie resimit o cretere mai mare a duratei vieii. Romnia ocup primul loc in lume in ceea ce priveste rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, conform datelor statistice publicate n 2003 de Organizatia

Mondial a Sntii (OMS) si American Heart Association. (4) Romnia ocupa de asemenea n 1999 primul loc n mortalitatea prin cauze cardiovasculare la populaia feminin n comparaie cu celelalte ri ale blocului est european. (OMS 1999) Peste 50% din femeile peste 45 de ani sunt hipertensive si peste 30% au hipertensiune sistolica izolat. Riscul unui eveniment cardiovascular major este crescut la femei cu boli coronariene, mai ales la cele aflate la postmenopauz, unde se remarc o aglomerare a factorilor de risc. Conform OMS, pana in anul 2010, bolile cardiovasculare vor ocupa locul inti pe lista cauzelor de deces si in rile dezvoltate. Programele de sntate destinate sntii femeii sunt n mod tradiional axate pe mbuntirea sntii reproducerii, pe sntatea mamei i copilului. Servicii care s rspund i altor probleme de sntate ale femeii nu sunt nc dezvoltate. Exist de asemenea inechiti n accesul la servicii medicale datorate n special costului serviciilor sau distanei mari fa de centrele de diagnostic. O radiografie corect a strii actuale de sntate a populaiei feminine din Romnia nu exist, ceea ce ngreuneaz planificarea corect a necesarului de servicii medicale . Reeaua de dispensare santinel MEDInet reprezint o surs de date care pot fi utilizate de decideni pentru formularea de programe destinate anumitor condiii morbide sau anumitor populaii cu risc crescut. II. Material i metod S-a efectuat analiza datelor colectate de ctre 36 de medici selectai din totalul de 60 de medici care au efectuat nregistrri.. Perioade de nregistrare este de 1 an. Populaia deservit de aceti medici este de 70 887 pacieni Eantionul de populaie deservit de medicii de familie care au nregistrat date

este reprezentativ din punct de vedere statistic. S-au nregistrat 58 015 consultaii. Au fost analizate datele legate aparatul cardiovascular.( codul K n ICPC) 119 Am analizat de asemenea la capitolul boli de nutriie diabetul zaharat tip 2, dislipidemiile i obezitatea care acioneaz ca factori de risc n bolile cardiovasculare. ( codul T n ICPC). III. Rezultate Datele de inciden i prevalen obinute prin analiza nregistrrilor din reeaua de dispensare santinel MEDInet, demonstreaz incidena mai mare la femei a hipertensiunii arteriale i a bolii cardiace ischemice.( tabel 1,2). Brbaii devanseaz femeile doar n ceea ce privete boala vascular periferic. Dislipidemiile, diabetul zaharat tip 2 i obezitatea factori de risc cardiovasculari modificabili sunt mult mai frecvente la femei.(tabel 3) Tabel 1. Incidena bolilor cardiovasculare (la 1000 locuitori) ICPC Diagnostic Incidenta Femei Brbai K70 Infecii ale sistemului circulator 0,14 0,11 0,2 K71 Febra reumatic / boala cardiac 1,3 1,66 0,87 K73 Anomalii cardiovasculare congenitale 0,49 0,39 0,55 K74 Boala cardiac ischemic, cu angin 11,93 14,9 8,89 K75 Infarct miocardic acut 0,16 0,08 0,17 K76 Boala cardiac ischemic, fr angin 13,92 16,06 11,63 K77 Insuficiena cardiac 4,87 5,96 3,72 K78 Fibrilaie / flutter atrial 4,13 4,61 3,64 K79 Tahicardie paroxistic 1,17 1,57 0,66 K80 Aritmii cardiace NA 3,41 3,86 2,97 K81 Murmur cardiac / arterial NA 1,34 1,35 1,27 K82 Boala cardiopulmonar 0,44 0,14 0,78

K83 Boala valvular NA 1,28 1,93 0,61 K84 Alte boli cardiace 1,81 1,82 1,76 K86 Hipertensiunea arterial necomplicat 65,28 81,63 48,13 K87 Hipertensiunea arterial complicat 2,36 3,06 1,67 K88 Hipertensiunea postural 0,56 0,72 0,32 K89 Ischemie cerebral tranzitorie 5,47 7,34 3,49 K90 Accident cerebrovascular 1,82 1,43 2,17 K91 Boala cerebro-vascular 1,68 1,88 1,44 K92 Ateroscleroza / boala vascular periferic 6,01 5,32 6,67 K93 Embolism pulmonar 0,04 0,03 0,06 K94 Flebita si tromboflebita 0,95 1,08 0,81 K95 Varicele membrului inferior 3,47 4,74 2,14 K96 Hemoroizii 1,09 1,08 1,04 K99 Alte boli cardiovasculare 0,28 0,3 0,23 120 Tabel 2. Prevalena bolilor cardiovasculare (la 100.000 locuitori) Cod ICPC Diagnostic Prevalena Femei Brbaii K71 Febra reumatic / boala cardiac 10,3 13,19 6,64 K72 Tumori cardiovasculare 0,99 1,37 0,58 K73 Anomalii cardiovasculare congenitale 6,91 7,42 6,35 K74 Boala cardiac ischemic, cu angin 142,47 173,66 108,87 K76 Boala cardiaca ischemic, fr angin 205,67 245,38 163,45 K77 Insuficiena cardiac 55,86 67,6 43,9 K78 Fibrilaie / flutter atrial 48,53 51,11 45,63 K79 Tahicardie paroxistic 13,82 19,23 6,93 K80 Aritmii cardiace NA 38,09 42,32 33,79 K81 Murmur cardiac / arterial NA 14,25 14,29 13,28 K82 Boala cardiopulmonar 4,8 1,37 8,37

K83 Boala valvular NA 16,08 23,08 8,09 K84 Alte boli cardiace 18,76 17,31 20,5 K86 Hipertensiunea arterial necomplicat 769,64 964,22 562,84 K87 Hipertensiunea arterial complicat 31,03 39,02 22,81 K88 Hipertensiunea postural 6,07 7,69 3,47 K89 Ischemie cerebrala tranzitorie 66,44 90,13 41,01 K90 Accident cerebrovascular 23,7 18,96 28,3 K91 Boala cerebro-vascular 24,55 26,65 21,95 K92 Ateroscleroza / boala vascular periferic 68,56 60,45 76,53 K94 Flebita si tromboflebit 10,86 11,54 10,11 K95 Varicele membrului inferior 40,06 55,51 23,68 K96 Hemoroizii 11,29 11,27 10,68 K99 Alte boli cardiovasculare 3,39 3,3 3,18 Tabel 3. Prevalena bolilor de nutriie Cod ICPC Diagnostic Prevalena Femei Brbaii T82 Obezitatea 74,62 98,92 48,8 T83 Supraponderalitatea 9,17 10,99 7,22 T89 Diabet zaharat tip I 14,25 14,84 13,57 T90 Diabet zaharat tip II 109,04 135,19 81,15 T93 Dislipidemii 86,9 106,34 66,42 Analiza primelor 10 diagnostice nregistrate la patologia cardiovascular situeaz pe primele locuri att la brbai ct i la femei hipertensiunea arterial esenial necomplicat i cardiopatia ischemic cronic. Datele arat c femeile sunt mai predispuse la accidente vasculare cerebrale, la dezvoltarea insuficienei cardiace congestive i a bolii varicoase.( tabel 3, 4) Topul primelor 10 diagnostice nregistrate la patologia cardiovascularcomparativ femei cu brbai 121

Tabel 4. Numr nregistrri boli cardiovasculare la brbai K86 Hipertensiunea arterial primar 4653 K76 Cardiopatia ischemic cronic, fr specificare 1245 K74 Angina pectoral 791 K92 Ateroscleroza generalizat i nespecificat 477 K78 Fibrilaia atrial i flutterul 425 K77 Insuficiena cardiac congestiv 337 K80 Aritmia cardiac,fr alt precizare 232 K90 Infarctul cerebral, fr alt specificare 205 K89 Sindrom vertebrobazilar, sindrom carotidian, accident ischemic tranzitor 183 K87 Cardiopatia hipertensiv cu insuficiena congestiv a inimii 167 Tabel 5. Numr nregistrri boli cardiovasculare la femei K86 Hipertensiunea arterial primar 7919 K76 Cardiopatia ischemic cronic, fr specificare 1650 K74 Angina pectoral 1192 K77 Insuficiena cardiac congestiv 469 K78 Fibrilaia atrial i flutterul 438 K89 Sindrom vertebrobazilar, sindrom carotidian, accident ischemic tranzitor 419 K92 Ateroscleroza generalizat i nespecificat 340 K87 Cardiopatia hipertensiv cu insuficiena congestiv a inimii

295 K95 Vene varicoase ale membrelor inferioare fr meniunea de ulcer sau inflamaie 231 K80 Aritmie cardiac fr alt specificare 225 Top 10 diagnostice boli cardiovasculare 4653 1245 791 477 425 337 232 205 183 150 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000 86 91 nr. inregistrari barbati 76 74 92 78 77 80 90 87

Fig.1. Top 10 diagnostice boli cardiovasculare la brbai 122 Top 10 diagnostice boli cardiovasculare 7919 1650 1192 469 438 419 340 295 231 225 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 86 76 80 nr. inregistrari femei Fig. 2. Top 10 diagnostice boli cardiovasculare la femei Boala cardiac ischemic la fel i insuficiena cardiac congestiv sunt diagnostice formulate n mod relativ echilibrat la grupa de vrst mijlocie att la brbai ct i la femei. Odat cu vrsta numrul de nregistrri crete net n favoarea populaiei de sex feminin.( fig.3, 4) dis tr ibutia pe s e xe s i gr upe de var s ta la pacie ntii cu BCI 0 74 77 78 89 92 87 95

500 1000 1500 2000 2500 20-39 ani 40-59 ani > 60 ani nr. inregistrari barbati femei

Fig.3. Distribuia pe sexe i grupe de vrst la pacienii cu BCI 123 distributia pe sexe si grupe de varsta la pacientii cu ICC 0 50 10 0 15 0 20 0 2 50 30 0 3 50 40 0 4 50 2 0 - 3 9 ani 4 0 - 59 ani > 6 0 ani barbati f emei Fig.4. Distribuia pe sexe i grupe de vrst la pacienii cu ICC

La diagnosticul hipertensiune arterial esenial femeile se distaneaz de brbai la grupele de vrst 40-59 ani i peste 60 ani. ( fig.5) distributia pe sexe si grupe de varsta la pacientii cu HTA 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 20-39 ani 40-59 ani > 60 ani nr. inregistrarii barbati femei Fig.5. Distribuia pe sexe i grupe de vrst la pacienii cu HTA La grupa de vrst peste 60 ani femeile sufer mai multe accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice ) (fig.6) 124 distributia pe sexe si grupe de varsta la pacientii cu boala cerebrovasculara 0 100 200 300 400 500 600

700 800 900 20-39 ani 40-59 ani > 60 ani nr. inregistrarii barbati femei Fig.6. Distribuia pe sexe i grupe de vrst la pacienii cu boal cerebrovascular Diabetul zaharat de tip 2 reprezint o entitate clinic mult mai frecvent ntlnit la femeile peste 40 ani constituindu-se ca un factor de risc cardiovascular foarte important. Diabetul zaharat tip 1 este mai frecvent ntlnit la femeile peste 60 de ani. (fig7,8). Tulburrile metabolism i nutriie cum ar fi dislipidemiile i obezitatea i diabetul zaharat tip 2, importani factori de risc cardiovasculari sunt modificate patologic n special la populaia feminin de vrst mijlocie i naintat. (fig. 7, 8) Obezitatea acioneaz ca factor de risc n special la femeile de vrst mijlocie, fr ns s piard mult din importan i la grupele de vrst mai naintate.(fig. 9) distributia pe sexe si va rs ta a dislip idem iilor 0 50 100 150 200 250 300

350 400 20-39 ani 40-59 ani peste 60 ani nr. inregistrari barbati femei Fig.7 Distribuia pe sexe i vrst a dislipidemiilor 125 distributia pe se x e si va rsta a dia be tului za ha ra t noninsulinodependent 0 100 200 300 400 500 600 20-39 ani 40-59 ani peste 60 ani nr. inregistrari barbati femei Fig.8. Distribuia pe sexe i vrst a diabetului zaharat non-insulinodependent distributia pe sexe si varsta a diabetului insulinodependent 0 10 20 30 40

50 60 20-39 ani 40-59 ani peste 60 ani nr. inregistrari barbati femei Fig. 9. Distribuia pe sexe i grupe de vrst a diabetului insulinodependent 126 distributia pe sexe si varsta a obezitatii 0 50 100 150 200 250 20-39 ani 40-59 ani peste 60 ani nr. inregistrari barbati femei Fig.7 Distribuia pe sexe i vrst a obezitii IV. Discuii i concluzii Datele de prevalen i inciden rezultate din prelucrarea statistic a nregistrrilor reelei de dispensare santinel Medinet situeaz bolile cardiovasculare la femei pe primul loc al diagnosticelor formulate n asistena primar. Eantionul de referin este reprezentativ pentru populaia Romniei. Erorile posibile legate de eantionare au fost ponderate. Segregarea datelor pe grupe de vrst i sex arat o predispoziie net a femeilor de a dezvolta boli cardiovasculare la vrste mai naintate ( peste 60 ani ).

Bolile de nutriie obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 i dislipidemiile sunt diagnostice mai frecvent formulate la femei dect la brbai ceea ce crete riscul de aparaie i agravare al bolilor cardiovasculare. Aceasta atrage dup sine costuri medicale i sociale mari, dependen, nevoia de instituionalizare pentru a beneficia de ngrijiri permanente. La nivel internaional exist preocupri n dezvoltarea de programe de sntate a inimii pentru femei cum ar fi cel propus de American Heart Association Go red for women . Acest program presupune parcurgerea ctorva pai simpli spre un stil de via sntos. De asemenea Organizaia Mondial a Sntii are ca prioriti alocarea de resurse pentru alimente sntoase, programe mpotriva fumatului. n Romnia cteva direcii prioritare ar putea duce la mbuntirea asistenei medicale a femeii cu boli cardiovasculare: Dezvoltrii de politici simple i clare centrate pe asistena medical primar, care ofer resursele ideale umane i potenialul de acces pentru implementarea de programe de educaie n sntatea femeii. Este necesar alocarea de fonduri suficiente pentru programele de sntate destinate femeilor 127 Este necesar finanarea i mbuntirea sistemului de colectare de date, cu segregarea datelor pe categorii de sex i subgrupe de populaii de risc 1. Diversificarea i intensificarea cercetrii asupra factorilor care afecteaz sntatea femeii 2. Implicarea femeilor n planificarea, implementarea i evaluarea politicilor de sntate 3. Susinerea de programe de educaie medical continu inovative la nivelul asistenai primare n vederea aplicrii programelor de prevenie primar

destinate femeilor 4. Finanarea elaborrii de ghiduri de practic pentru prevenirea bolilor cardiovasculare la femei n vederea creterii calitii actului medical. 5. Crearea unui mediu favorabil n vederea implicrii n procesul de decizie a femeilor pacient Bibliografie 1. United Nations (2000). The World's Women 2000. Trends and Statistics. New York. (ST/ESA/SER.A/179) 2. United Nations (2000b) The Ageing of the World's Population. Division for Social Policy and Development 3. WHO (2000) Health for All Database 4. WHO raport 2003 5. AHA guideline Evidence Based Guidelines for Cardiovascular Disease Prevention in women, Circulation, 2004;109,672-693. 6. Mosca C et al (2000) Awareness, perception and knowledge of heart disease risk and prevention among women in the United States. Archive of Family Medicine.Vol.9, No 6,pp 506-511. 7. Health System Resourses Centre-rapor martie 2003 8. Recensmntul populaiei-martie 2002

http://www.medfam.ro/medinet/medinet2004/papers/ABAI.PDF

Bolile cardiovasculare: incidenta, factori de risc si masuri de profilaxie


1 Septembrie, 2010 - 23:00

Comunitatea medicala internationala este in prezent preocupata de boala cardiovasculara si incurajeaza orice interventie proactiva cu scopul de a imbunatati evolutia si prognosticul acestor afectiuni. In anul 2001, bolile cardiovasculare au determinat o treime din totalul deceselor la nivel mondial. Cea mai mare incidenta a acestor afectiuni, reprezentand 78% din totalul deceselor, se manifesta in tarile cu venit scazut si mediu, tari din care face parte si Romania. Printre cauzele principale de deces, boala coronariana si accidentul vascular cerebral se situeaza pe primul, respectiv al doilea loc, cu 7,2 milioane respectiv 5,5 milioane de decese la nivel mondial, in anul 2001. Datele furnizate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca 16,6 milioane de persoane mor in fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, in timp ce alte 600 milioane sufera de hipertensiune arteriala, fiind expuse riscului de infarct sau atac cerebral. Peste 50% din femeile peste 45 de ani sunt hipertensive si peste 30% dintre acestea au hipertensiune sistolica izolata (Rich-Edwards et al 1995). Riscul unui eveniment cardiovascular major este crescut la femei cu boala coronariana, mai ales la femeile la postmenopauza unde se remarca o aglomerare a factorilor de risc (Dahlof et al 1993, Staessen et al 2000, Vittinghoff et al 2003). Conform estimarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pana in anul 2010, bolile cardiovasculare vor ocupa locul intai pe lista cauzelor de deces, in tarile dezvoltate. <b>Bolile cardiovasculare in Romania</b> Conform datelor statistice furnizate in 2003 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii si preluate de American Heart Association, Romania ocupa in lume un nefericit loc intai, in ceea ce priveste rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. Federatia Rusa si Romania inregistreaza cea mai ridicata rata de mortalitate prin boli cardiovasculare, la barbati intre 45-74 de ani, urmate de alte

tari central si est europene, precum si de Scotia. Cea mai scazuta rata a mortalitatii se inregistreaza in Europa de Nord (Islanda) si in sudul Europei (Grecia, Spania). Alti indicatori cum ar fi mortalitatea prin boala ischemica coronariana si cea prin atac cerebral, mentin tara noastra in continuare pe primul loc. Un sfert din populatia Romaniei este afectat de hipertensiune arteriala, iar dislipidemiile si sindromul metabolic afecteaza pana la 40 % din populatia adulta. Morbiditatea cardiovasculara ridicata din Romania contrasteaza cu rezultatele obtinute in ultimele patru decenii de tarile dezvoltate (SUA si statele din vestul Europei), care, prin aplicarea unor programe de profilaxie cardiovasculara, si-au redus la jumatate mortalitatea datorata acestor boli. <b>Factori de risc pentru bolile cardiovasculare</b> Factorii care determina dezvoltarea si agravarea afectiunilor cardiovasculare sunt hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut, fumatul, regimul alimentar nesanatos, obezitatea si supraponderabilitatea, consumul excesiv de alcool si sedentarismul. O parte dintre acesti factori de risc inregistreaza o prevalenta crescuta in tarile aflate in curs de dezvoltare, unde tranzitia economica, urbanizarea, industrializarea si globalizarea genereaza schimbari ale stilului de viata care favorizeaza bolile cardiovasculare. <b>Masuri de prevenire si control al bolilor cardiovasculare</b> Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cele mai eficiente metode de reducere a riscului sunt cele care combina politicile de sanatate eficiente cu masurile de educatie. Aceste masuri vizeaza rezultate pe termen lung, care, pe langa cresterea calitatii vietii pacientilor, urmaresc sa scada incidenta complicatiilor si a costurilor asociate cu tratarea lor. 50% dintre decesele cauzate de afectiuni cardiace ar putea fi prevenite prin actiune sustinuta asupra principalei cauze - hipertensiunea - si prin tratarea factorilor de risc, in primul rand a hiperlipidemiei si greutatii corporale crescute. In acest fel, jumatate din totalul deceselor prin boli cardiovasculare din tara noastra ar putea fi evitate prin aplicarea unor programe de profilaxie. Recunoscand aceste realitati, la nivelul multor tari (Marea Britanie, Finlanda, Japonia, Statele Unite), au existat strategii eficiente de interventie asupra factorilor de risc cardiovasculari, adresandu-se in primul rand reducerii colesterolului si a hipertensiunii. Aceste programe s-au desfasurat la scara Nationala si au avut sustinere guvernamentala, ceea ce explica in mare parte succesul implementarii lor. La nivel european, Consiliul Uniunii Europene si Societatea Europeana de Cardiologie au initiat in 2002 programul Heart Plan for Europe, care are ca obi ectiv reducerea cu 40% a deceselor de cauza cardiovasculara la populatia sub 65 de ani, pana in 2020. Acest obiectiv presupune reducerea colesterolului sangvin la 190 mg/100 ml (5 mmoli/l) pana in 2007, scaderea tensiunii arteriale sub 140/90 la populatia sub 65 de ani si reducerea cu 1 % pe an a consumului de tigari. 1. Raportul Mondial al Sanatatii, 2002. 2. Bolile cardiovasculare - prevenire si control. Strategia pentru boli cardiovasculare a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 2001/2002.

http://www.umfcluj.ro/Document_Files/Doctorat-Rezumate-Teze-deDoctorat/00000278/ifm2h_Sitar_rezumat%20final%20bilingv.pdf

http://www.univermed-cdgm.ro/dwl/cap4.pdf http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2010/Nr%201/SP/Cioca-ro.pdf