Sunteți pe pagina 1din 7

Oh, trupul tau Ana Blandiana

Oh, trupul tau il vad printre cerneala, Cerneala-nnamolindu-ne si-n somn Ca o sudoare acra, animala. Vreau sa te-ajung Si degetele-mi luneca, Nu te mai vad, Abia te-aud, Spune-mi, mai spune-mi Ca la fel ne-ntuneca Vartejul in care m-afund. Te chem, Dar, violent ca dintr-o rana, Cerneala izvoraste intre noi. Ma mai cunosti, ma mai astepti, Ma mai ingadui inapoi, Ma mai primesti Din vanatul noroi? Mai vii Peste campii albastre, Mari pustii, Inlacrimat si mut Ca sa iti pot intinde O gura tremurata spre sarut

Cu buze-nvinetite de cuvinte?

Toate sunt ca la plecarea mea - dantel i cristal... i cu toate-acestea, cte tocuri nu-i lsar forma Pe covoarele-i bogate de Buhara? i-n enorma Ta colecie de patimi, cte buze nu-ncercar S-i transcrie madrigaluri Pe obrajii ti de cear?... Cte tragice-nceputuri nu sfrir-n simfonia Mut-a lacrimilor? Cte nu pierir-n venicia Inutilului? Cci noaptea cea dinti fu cea din urm, Iar dorina ta... nimicul - i nimicul nu se curm!... tiu c m-ateptai pe mine... Iat-m, sosesc i-i zic: Te-ntlnesc ntia oar... Tot ce-a fost n-a fost nimic, Minte-m din nou... Aprinde lampioanele... Coboar

ntr-un bazar sentimental Ion Minulescu


Stofe vechi, o mandolin, Un Czanne i doi Gauguin, Patru mti de bronz: Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin, O sofa arab, dou vechi icoane bizantine, Un potir de-argint, mai multe vase vechi de Saxa, pline Cu mimoza, tamburine spaniole, lampioane Japoneze, trei foteluri cu inscripii musulmane, "Fleurs du mal" legate-n piele de Cordova, i pe pian: Charles Baudelaire i-alturi Villiers de l'Isle-Adam... Toate sunt ca i-altdat... O, bazar sentimental!...

Transparentele... D-mi calmul i culorile de sear... D-mi i buzele, i ochii, i... "Les fleures du mal" la fila Trei sute treizeci i nou: "La mort des amants"... Dar mila De amanii ti ce-ateapt pe trotuar plecarea mea M-ntrupeaz-n cel dealt'dat i... Pe-araba ta sofa: Cntece-n surdin, Gesturi, Umbre, Flori, Et caetera!...

Aceeasi floare Adrian Paunescu


Iubito, pe prisp i-am pus O floare din lumea de sus, O floare din insula Marte, O floare a cilor moarte.

Ea are petalele lungi, Suflnd ai s poi s le smulgi, Iubito, eu flori nu prea tiu, Snt un grdinar damblagiu. Nu tiu - trandafir, liliac Pe toate ca tine le fac, Pe toate le-aduc la un fel Lalea, trandafir, ghiocel. O floare a vieii vecine i care miroase a tine. Iubito, pe prisp tu ai O floare din insula Rai.

In armonia de culori Ce trupul tau il invesmanta, Poetii-nchipuirii canta Un gratios balet de flori. Vesmantul tau multicolor Cu inima ti-l potrivesti; Nebuna, tu ma-nnebunesti, Si te urasc, cum te ador! M-au umilit ca pe-un martir, Gradina, primavara, Firea, Si pentru-a-mi razbuna jignirea, Am pedepsit un trandafir! Ascuns in umbrele tacerii, As vrea sa ma strecor la fel, In preajma ta, ca un misel, La ceasul tainic al placerii, Sa-ti pedepsesc frumosul trup, Sa-ti sanger carneanspaimantata, Nevinovatul san de fata, Si-o rana-n coapsa ta rup, Apoi, cu dulce voluptate Infrigurat as cauta,

In asta noua gura-a ta, Sa torn veninul meu - de frate.

Spune-mi ceva! Adrian Paunescu


Dac-am s te chem D-mi mcar un semn Fie i-un blestem Din partea ta. Totui nu tiu cum Pentru-atta drum Ce-a-nceput acum Spune-mi ceva. n noaptea despririi dintre noi Copacii cad pe drum din doi n doi, n ochi m bate viscolul cinesc i am venit s-i spun c te iubesc. Probabil drumul meu va ducen iad M-mpiedic de o lacrim i cad i iar adorm i iar mi-e dat un vis C biata cifr doi s-a sinucis.

Dedicaie George Toprceanu


Lira spnzurat-n cui Cam de mult am prsit-o, De urtul tu, iubito, i de dragul nimnui. Degetele-mi amorite De-abia lunec pe strune. Toate coardele sunt bune, Doar a' inimii-s plesnite. Pentru tine, adorato, Vreau s-mi cnt de azi ncolo Bucuriile-n tremolo i tristeea-n pizzicato. i de s-o-ntmpla ca tonul Ori msura s nu-i plac, Vom ntoarce patefonul i vom pune alt plac.

Iubitei mele Charles Baudelaire


Un peisaj incantator E-ncantatoarea ta faptura; Iti joaca zambetul pe gura Ca boarea unui vant usor. Drumetul trist ce-ti iese-n cale Isi simte sufletul vrajit In clipa cand i-a rasarit Splendoarea sanatatii tale.

i de atta viscol vestitor Nu ochii mei, ci ochii ti m dor, C tineri am intrat i cu ce rost i ce btrni ieim din tot ce-a fost. Nici aripile zboruri nu mai pot, E numai desprire peste tot i se aude c va fi mai greu Dect vom fi departe tu i eu. Dar nu pentru a-i spune c e ru Am dat cu bulgri mari n geamul tu, Ci ca s tii, n viscolul cinesc, C plec i mor i plng i te iubesc. i vreau s-i dau cu acte napoi Dezastrul mpririlor la doi, Ca s-nelegi i tu ce-i cuplul frnt i cum e s fii singur pe pmnt.

Radu Gyr ndemn la lupt


Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care s lupte nu mai vor. Cat inima n piept iti canta ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ? Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta cnd te ridici cu-n steag, mai sus? Infrant nu esti atunci cnd sangeri, nici ochii cnd n lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis.

Se opresc, apoi pornesc mai departe, Dar cei care sunt dusi astfel Nu stiu ca ele s-au oprit Si cat timp au stat, Si cat de tare accelereaza Ca sa se-ajunga din urma, Si cum in cate-o parte s-a facut gol Si cateva secunde pot sa se lafaie In compartimentul unei intregi zile. Pe cand in alta parte Multimile fac valuri-valuri Si se catara pe acoperisuri, pe scari, pe tampoane. Cei dusi raspund constiincios Am patruzeci si doi de ani, Fara sa stie ca unele cifre sunt minute, Iar altele milenii Si nici numele statiilor In care s-au oprit Pentru a face cruce cu altii Sau fara motiv.

Isprava toamnei Ion Minulescu


Toamna, fata deocheata -Biata fata!... Deocheata, dar frumoasa Si cocheta, Mi-a intrat odata-n casa, Indiscreta, Sa ma-ntrebe ce mai fac... Ce problema viitoare Ma mai doare... Ce tigari de foi ma otravesc Cind vorbesc... Si ce fel de coniac Beau cind tac... Si de-atunci -Nu vreau sa spun de cind -Am ramas cu toamna-n trup si-n gind !... Si de-atunci, in fiecare an, Toamna, fata buna, vine sa ma vada -Vine ca o ora fixa pe cadran Si solemna ca o stea cu coada...

Orologii pe sine Ana Blandiana


Ceasurile din cand in cand

Si, cum stie ca eu nu fac decit bine, Toamna sta trei luni intregi la mine, Cum ar sta la ea acasa... Pina ce-ntr-o buna zi ma lasa Si se duce de s-ascunde... Unde?... Dracul stie unde!... Numai ca, dupa ce pleaca, Odaita-mi pare mai saraca... Poate fiindca toamna-mi fura De la gura Tot ce-n noua luni adun Cu rabdare si tutun -Tot ce cred ca-i mai de seama Pentru clopotelul meu dealarma!... Toamna, fata indiscreta Si cocheta, Se agita ca un ascutis de sapa Pe biroul plin de praf si prin sertare Si-mi distruge fara mila Operele literare, Rupind fila dupa fila, De ma lasa gol...golut... Ca o ciutura-ntr-un put,

Fara nici un pic de apa!... Dar norocul meu ca-n acest an Timpul merge dupa alt meridian... Si ca versurile acestea au fost scrise Nu la mine-acasa -Cum scriu eu de obicei, pe masa -Ci pe iarba verde, Undeva, la tara, Unde calendarul scrie ca-i tot vara Si-unde toamna inca nu sosise!...

Si-am inteles Ca nu ma poti ajunge; E-atat amar de drum Si-n urma mea... Ar trebui sa poti iubi Si plange Pentru femeia Care te-ar avea.

n care eu i-oi zice fr umbr de cin: "Nu tii, ca numa-n lacuri cu noroi n fund cresc nuferi?"

Ce frumoasa esti Adrian Paunescu


Ce frumoas eti n prag de iarn, Ninge disperat asupra ta, Cerul peste tine se rstoarn, ururii n plete vor suna. Hai s fim doi oameni de zpad Ridicai de brae de copii, Care-n frig i ger mai tiu s cread C se pot iubi, se pot iubi. Ce frumoas eti n prag de var, Cnd miroi a mere ce se coc, Cerul n fiina ta coboar

Vei plnge mult ori vei zmbi? Lucian Blaga


Eu nu m ciesc, c-am adunat n suflet i noroidar m gndesc la tine. Cu gheare de lumin o diminea-i va ucide-odat visul, c sufletul mi-aa curat, cum gndul tu il vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei plnge mult atunci ori vei ierta? Vei plnge mult ori vei zmbi de razele acelei diminei,

Am nteles Viorica Sljeanu


Am inteles Ca nu te pot ajunge; E-atit amar de drum In urma ta... Cand sa te-ajung, Incet se frange Si ultima speranta Ce te cauta...

Trupul meu din trupul tu ia foc. Focurile noastre se cunun, Focurile noastre se-neleg, Suntem baza lumii mpreun Suntem vara focului ntreg. Ce frumoas eti n prag de toamn, Ca o zi egal ntre nopi, Cnd iubirea noastr te condamn S ai soarta strugurilor copi. S nvei, iubito, s te bucuri C i-am dat din jertf un destin, i c via asurznd de struguri, Va tri definitiv n vin. Ce frumoas eti n primvar, Cea mai minunat-ntre femei, Iezii pasc nframa ta uoar, Tu, cu muguri, bluza i-o nchei. Sigilat de taine neptrunse Cerul bate drumul tu ngust,

Trupul tu de muguri i de frunze De la cine s nv s-l gust?

n mijloc e poiana-n lun mat, i-ntr-nsa cineva a desenat Copilul pur pe care altdat Aa precum pe mine l-a chemat. Tabloul se apropie i crete, l am n fa ca un ochi deschis. Copilul mic buzele ingaim: "Eti ru, strine - te-am vzut i-n vis"... i buzele i tremur a spaim "Eti ru, strine, pleac" - mia mai zis. "Ce vrei, copile? Nu m poi cunoate! De ce-mi priveti n suflet cantr-un sac? Vezi bine, nu sunt jucrii ntrnsul." "De-aceea-i pare sarbd i posac." i-nbuit a trebuit s tac. "Eti ru, strine. Lmurit eu nu tiu,

Lupta cu ineria Omul Comun I. Dilema 1. O viziune a omului comun


Aievea nu i nici cu-nchipuirea Eu munii nu-i mai simt cum i simeam n vremea unor basme petrecute Cnd se fcea c un copil eram, Cnd m-nsoeam cu psri i cu ciute, Cnd m-nstelam cu flori, cnd nu eram. Vd o-nserare plin de lumin Plutind pe bucla unui bru de brad,

Dar te-am vzut i-n vis i se fcea Cum cineva pe oameni i lovete Slugarnic tu rnjeai n dreapta sa. El mi-a strigat: - i tu, la fel vei crete! Eu cnd voi crete nu voi fi aa." Pe frunte mi ni sudoare rece "Ascult, denat judector, Gsete-i alt victim i spune-i Acest vis sadic i amgitor; Ai merita s fii legat n funii, S nu mai tulburi traiul tuturor." Dar deodat-n juru-mi mii de voci S-au auzit strignd cu larm mult: "Ascult, tu, strinule de jos. "Ascult-l pe copil! Ascultascult!" Oh, surd strigau i trist i dureros -

"Ascult-l pe copil! Ascultascult!" De-atunci nicicnd eu nu l-am mai vzut, Dar parc m-nfioar-o presimire i-mi tot repet blestemul ce-a rostit Cu voce tremurat i subire, Prin codri mari l caut rvit i-n vise l mai caut, n netire. Dar pentru mine azi strini s codrii, Sunt numai arbori, pietre, flori i hu, Iar visele-ncrcate de comaruri Nu-mi mai aduc curatul chip al su... Pe suflet tot arunc cernite zaruri "De ce mi-ai spus, copile, c sunt ru?"

Orice Lucian Avramescu


orice defectiune sufleteasca poate fi reparata- striga duhovnicul; orice anvelopa poate fi facuta sa nu mai rasufle - spuse vulcanizatorul; orice ogor batut de grindina poate fi reisamantat - spuse fermierul; pot face din orice cel putin un ce-spuse decis reconditionerul; vacile sunt un bun teren de investitie- spuse bancherul veterinar si toti, in afara de primul, aveau perfecta dreptate

Romana ultimei seri Ion Minulescu


Pe buzele-mi roii port iastzi stigmatul Dezastrelor mute din ultima sear... Pe buzele-mi roii - apusuri de var Port urmele luptei pierdut-n palatul Eternului Mine i fostului Ieri!... Mi-ai spus ntr-o sear c-i ultima sear!... Vai!... Ultima sear ce trist se sfrea... Te vd parc i-astzi nvins, Culcat, Pe-aceeai arab i veche sofa, Cu pleoapele-nchise, Cu gura-ncletat i minile-n cruce ca dou stindarde Salvate din focul cetii ce arde!...

Srman nvins de nsui nvinsul Voinelor tale... Suprem chemare Ce-i pierde zigzagul n gesturi ce mor... Lumin nocturn de stea cztoare... Pe buzele-mi roii privete stigmatul Dezastrelor mute din ultima sear i-ascult-i a luptei strident chitar Cum plnge, i-n urm, cum moare-n palatul Eternului Mine i fostului Ieri!... Sunt glasuri de clopot ce parc te cheam i glasuri de treanguri ce scrie-n vnt... Un glas de frnghie i-un glas de aram Se zbat mpreun, i dou sentine Topite sunt parc-ntr-un singur cuvnt: "Amantul te minte"...

"Amantul te minte"... i-n via, acelai etern nceput E doar profanarea acelor Sfrituri, Trite i-apuse cu cei din trecut!

Iubiri Ion Milos


UN LINGVIST: Dragostea este un substantiv frumos In locul unui verb urat UN FILOZOF: Din afara vin cei ce cauta dragoste Dragostea vine din launtru UN ECONOMIST: Dragostea este singura pierdere Ce-ti lasa impresia de castig UN POET:

Pana dureaza dragostea e poezie Cand dispare incepe critica UN COPIL: Ce este mai periculos: Un nebun indragostit Sau un indragostit nebun? UN TARAN: Dragostea este ca roua Cade din nimic Si tot asa dispare Strofa risipita Otilia Cazimir Eu niciodata nu pot fi de vina... Cand ploua sau e cerul innorat Si mor pe straturi florile-n gradina, Sa stii ca numai tu esti vinovat.

Varsta Nicolae Labis


In dimineata bolta vibreaza stravezie De-ntaile semnale si-ntaile chemari, Rostogolit sub ceruri un vant porni sa-nvie In viscol de petale rotindu-l intre zari. Sunt locurile limpezi si codrii inca lini, Dar soarele fierbinte siatatator patrunde, Adulmeca vazduhul, trezite de lumini, Nelinistite ramuri, nelinistite unde. Intai, vestind furtuna, in stol, mari pasari prind Sa-mpestriteze campul cu umbrele fugare. Si strigatele scurte pe care le aprind

Nervos parca se-ntreaba: De ce oare? Si se aduna norii bufnindu-sentre ei. Izvoare se-adapa din ploi cu toata gura, Cad trasnete grabite in falduri de scantei Si ravasita, bubuie natura. Se mantuie-apoi toate si aburi cresc pe creasta, Sub cerul pur izvoare bogate trec in salt, Si staruie pe noua intindere, mai casta, Ozonul cu mireasma-i adusa mai inalt.

Aceasta-i tineretea, furtuna si senin, Betie a visarii, sfortari de zi, lucide, Triumf de certitudini, al indoielii chin, Miraculoasa f loare cununa sio deschide.