Sunteți pe pagina 1din 55

s

Academia de Studii Economice

Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L

!ucuresti" #$$%

CUPRINS

Introducere Capitolul 1. Prezentarea general a firmei............................................pag Capitolul 2. Diagnosticul......................................................................pag 2.1 Juridic...............................................................................pag 2.2 Comercial.........................................................................pag 2.3 Resurselor umane.............................................................pag 2.4 Te nologic.......................................................................pag 2.! "inanciar..........................................................................pag Capitolul 3. #naliza $%&T.................................................................pag 3.1 #naliza ec ili'rului financiar((((((((((..pag 3.2 #naliza performantelor financiare((..(.((((....pag 3.3 #naliza flu)urilor de trezorerie........................................pag 3.4 Diagnosticul financiar al renta'ilitatii si al riscului.........pag 3.! Pre*iziunea financiara......................................................pag Capitolul 4. Propunerea in*estitiei si fundamentarea c eltuielilor cu in*estitia......................................................................................................pag Capitolul !. #naliza proiectului de in*estitie in mediul cert...............pag Capitolul +. #naliza proiectului de in*estitie in mediul incert............pag +.1 #naliza de sensi'ilitate.....................................................pag +.2 Te nica scenariilor............................................................pag +.4 "inantarea proiectului de in*estitie...................................pag Capitolul ,. Concluzii...........................................................................pag -i'liografie

Introducere

Proiectele de in*estitii au o importanta deose'ita pentru dez*oltarea intreprinderii. Pentru ca ele pregatesc capacitatile si conditiile de productie *iitoare. aceste proiecte conditioneaza competiti*itatea pe termen a intreprinderii si in consecinta rezultatele si ec ili'rul financiar. Deoarece in*estitiile anga/eaza importante resurse financiare pe termen lung. aceste proiecte prezinta riscuri deose'ite. lansarea lor a*and cel mai adesea un caracter ire*ersi'il. #legerile efectuate in materie de in*estitii reprezinta aspecte esentiale ale politicii intreprinderii in general. si ale gestiunii sale financiare in particular. si constituie una din determinantele principale ale dez*oltarii sale *iitoare. Perspecti*ele financiare fa*ora'ile pot fi o'tinute. fie continuand cu acti*itatile actuale. fie facand in*estitii si lansand noi acti*itati. Insa un esec sau o eroare in legatura cu noile in*estitii pot afecta competiti*itatea *iitoare si c iar *iitorul intreprinderii. Deciziile relati*e la politica de in*estitii prezinta o importanta deose'ita pentru intreprindere. 0estionarii financiari ai intreprinderii tre'uie sa faca aprecieri asupra in*estitiilor realizate in trecut si asupra ne*oilor de in*estitii din *iitor. Tre'uie e*aluate efectele in*estitiilor precedente si pre*azute efectele proiectelor *izate in *iitor. Punerea la punct a procedurilor de diagnostic. de e*aluare si de luare a deciziilor cere o delimitare preala'ila a operatiunilor care reprezinta in*estitii. Definirea criteriilor de apreciere a proiectelor de in*estitii conduce la selectarea celor mai a*anta/oase proiecte.

Capitolul &. 'rezentarea (enerala a firmei $.C. 120#$T#R 23I1 $.R.4. s5a infiintat in 1663 a*and numarul de inregistrare la Registrul Comertului J1+722,471663 si codul fiscal R&!888,+1. #cti*itatea de ser*ice se desfasoara in punctele de lucru situate in Craio*a. str. #le)andru 1acedonsc i. nr.33. si str. 9anterre. nr.21 $ediul social al firmei se afla in Craio*a.str.Dragosla*ele .nr.! Pentru o perioada de mai mult de 18 ani domeniul principal de acti*itate al $.C. 120#$T#R 23I1 a fost comercializarea produselor elecronice si electrocasnice . in aceasta perioada firma noastra. cu o retea de : magazine ; Craio*a. Tr. $e*erin. $latina. Caracal. -ailesti. Rm. <alcea=. de*enind una dintre cele mai importante firme de profil din zona &ltenia. -eneficiind de a*anta/ul proprietatii asupra unor imo'ile ; ale. depozite= de parcul auto dez*oltat pe parcursul timpului. in paralel cu acti*itatea de comert cu produse electronice si electrocasnice. $.C. 120#$T#R 23I1 a desfasurat si alte acti*itati si anume> comert en gross cu produse alimentare si 'auturi alcoolice si nealcoolice. transport marfuri. In iunie 288! actionariatul $. C. 120#$T#R 23I1 a decis separarea o'iectelor de acti*itate pe firme diferite. #stfel comercializarea produselor electronice si electrocasnice s5a desfasurat in continuare prin $.C. 120#$T#R 23I1 iar celelalte acti*itati au fost preluate de o noua firma cu acelasi actionariat. Departamentul de $er*ice a fost infiintat in 166, in cadrul $.C. 120#$T#R 23I1 din dorinta de a oferi clientilor o gama cat mai completa de ser*icii pentru produsele comercializate de firma noastra si de alte firme din domeniu. Treptat acti*itatea de ser*ice a de*enit domeniul principal de acti*itate. si in present. prin seriozitate si o permanenta preocupare pentru dez*oltare. firma detine o importanta cota de piata in domeniu $.C. 120#$T#R 23I1 $.R.4. asigura in principal urmatoarele tipuri de ser*icii> - reparatii pentru produse electronice. electrocasnice si aparate de aer conditionat de toate tipurile. in termen de garantie si postgarantie? - reparatii masini de spalat. aparate frigorifice. casnice si industriale - monta/ aparate de aer conditionat. pentru uz casnic si industrial? - lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat.pentru uz casnic si industrial. #cti*itatea de ser*ice a $.C. 120#$T#R 23I1 este organizata pe departamente de acti*itate dupa cum urmeaza> - electronice audio5 *ideo5t*? - electrocasnice mici. masini de spalat. aragazuri? - frigote nice ;aparate de aer conditionat. com'ine frigorifice. frigidere=? - receptie lucrari ? - prelucrare date5 raportari5 relatii cu clientii . In sectorul de reparatii5monta/ isi desfasoara acti*itatea o ec ipa formata din 4 ingineri si 12 te nicieni care prin pregatirea teoretica si prin e)perienta acumulata au competenta dar si o'ligatia de a presta ser*icii la un ni*el calitati* foarte ridicat astfel

incat atat clientii dar si cola'oratorii sa gaseasca in $. C. 120#$T#R 23I1 un partener de incredere. Departamentul de ser*ice are in total un numar de 22 anga/ati. -aza materiala de care 'eneficiaza anga/atii ii a/uta de asemenea sa5si desfasoare acti*itatea cu profesionalism. In acest sens mentionam ca acti*itatea de ser*ice se desfasoara intr5un imo'il. aflat in proprietatea $.C. 120#$T#R 23I1. in suprafata de 1!8 mp. pe doua ni*ele ;compartimentat in la'orator de electronice. la'orator electrocasnice mici. atelier masini de spalat5 frigidere 5 pentru cazurile in care produsele se repara la ser*ice 5 . 'irou receptie. 'irou prelucrare date=. mi/loace de transport pentru deplasari la domiciliul clientilor ; D#CI# @ 3'uc. TIC& 5 4 'uc =. truse de scule si dispoziti*e. aparate de masura si control specifice fiecarui tip de acti*itate. $eriozitatea si profesionalismul care caracterizeaza acti*itatea firmei sunt certificate si de numarul mare de contracte pe care le are inc eiate cu fa'ricanti. importatori. ser*isanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si monta/ ;"RI0&T2A9IC#. P#9#$&9IC. "4#9C&. R24C& $.#.. P2C2" T2A9IC#. 029C&. $#P24. BC#$#R . D#$$. #D#TTI. R&1#924. 242CTR&4C3. T2A9&T&9. 12T#4IC#. #CDI& -R&93. 12D#. &RI&9. %AIR4P&&4. I9D2$IT etc=. sau alte firme pentru operatiuni de intretinere. reparatii. monta/ ec ipamente frigote nice industriale 5 C&1P423C4 292R02TIC CR#I&<#. C9I<2R$IT#T2# DI9 CR#I&<#. C2D DI$TRI-CTI2 $.#.; 242CTRIC# &4T29I#=. R20I&9#4# C#I "2R#T2 CR#I&<# etc. Pentru cresterea competiti*itatii $.C.120#$T#R 23I1 a implementat $istemului de 1anagement al Calitatii . conform $R 29 I$& 6881>2881 . In continuare in prim planul ec ipei manageriale a $.C. 120#$T#R 23I1 $.R.4. sta dez*oltarea prin cresterea numarului de firme cola'oratoare si prin di*ersificarea ser*iciilor oferite si in acelasi timp consolidarea pozitiei de lider de piata prin cresterea ni*elului calitati* al ser*iciilor oferite. prin promptitudine si seriozitate in relatiile cu clientii. prin ridicarea continua a ni*elului profesional al anga/atilor in concordanta cu progresul te nologic si cu cerintele pietei.

Capitolul #. )ia(nosticul JURIDIC Analiza aspectelor le ale pri!in" e!al#area $ir%ei analizate COMERCIAL Esti%are a pietei act#ale si potentiale a intreprin"erii si pozitiei sale pe piata RESURSELOR UMANE C#noasterea "e catre e!al#ator a res#rselor #%ane si a potential#l#i "e %ana e%ent TEHNOLOGIC FINANCIAR Analiza a $actorilor te&nici' a te&nolo iilor "e $a(ricatie prec#% si a or anizarii acti!itatii operationale Per$or%ante realizate si risc#ri A)#starea sit#atiilor $inanciare istorice Co%pararea c# intreprin"eri si%ilare

Prin diagnosticarea unei firme. in *ederea e*aluarii. se urmareste sintetic e*identierea a doi parametrii c eie > renta'ilitatea si riscul. Cunoasterea tuturor lanturilor acti*itatii acesteia precum si a punctelor forte si a celor sla'e corespunzatoare fiecareia este de natura sa permita e*aluatorului fundamentarea /udecatii *alorii intreprinderii. *+, Dia nostic#l )#ri"ic #re drept scop *erificarea aspectelor /uridice legale pri*ind acti*itatea firmei. Realizarea acesteia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii > dreptul societatii comerciale. dreptul ci*il. dreptul fiscal. dreptul comercial. dreptul muncii. dreptul mediului. litigiile. Intre informatiile legale rele*ante pentru aprecierea firmei retinem > - drepturile si o'ligatiile proprietarului participatiei e*aluate ? - analiza controlului asupra deciziei din cadrul firmei ;distri'uirea di*idendelor. politica de in*estitii. numirea managementului. dizol*area. fuziunea. lic idarea. cesiunea. actiunilor etc.= ? - analiza oricarei restrictii legale pri*ind transferul actiunilor ? - documente pri*ind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respecti*a. Dreptul societatii comerciale > se *erifica contractul de societate. statutul si modificarile ulterioare infiintarii. registrul adunarii generale a actionarilor ;asociatilor=. registrul actionarilor. registrul actiunilor etc. Dreptul ci*il > se analizeaza si se *erifica actele si contractele pri*ind > dreptul de proprietate asupra constructiilor. situatia /uridica a terenurilor intreprinderii. situatia /uridica a imo'ilizarilor necorporale. situatia imo'ilizarilor financiare. situatia imprumuturilor primite. a garantiilor constituite. e)istenta creditelor neram'ursate la scadenta. situatia asigurarii societatii prin efectul legii si in *irtutea unor contracte de asigurare impotri*a unor riscuri ;calamitate naturala. furt=. Dreptul comercial > se *erifica contractele de *anzare @ cumparare. de inc iriere. contractele de locatie de gestiune. cele de concesiune.

Dreptul fiscal > se *erifica inregistrarea intreprinderii la organele a'ilitate ale administratiei financiare. daca s5au ac itat o'ligatiile legale datorate. situatia platilor restante comparati* cu termenele eligi'ile. ultimul control fiscal si rezultatele sale. Dreptul muncii > se *erifica si se analizeaza e)istenta contractelor colecti*e si indi*iduale de munca. regulamentului de ordine interioara. contractului de management. Dreptul mediului > se analizeaza daca acti*itatea firmei e*aluate se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ? din perspecti*a restrictiilor pri*ind efectele acti*itatii asupra mediului. intereseaza daca firma are un studiu de impact. daca au fost o'tinute autorizatiile de mediu. daca sunt litigii cu alte intreprinderi ori cu autoritatile. 4itigiile > se *erifica daca firma este implicata in litigii. aflate pe rolul instantelor /udecatoresti sau a #r'itra/ului de pe langa Camera de Comert si ce posi'ilitati de rezol*are e)ista. Dupa *erificare si analiza domeniilor /uridice prezentate mai sus. putem formula concluziile diagnosticului /uridic su' forma punctelor forte si a punctelor sla'e ale cadrului /uridic. acestea constituindu5se ca parte componenta a raportului de e*aluare. P#ncte $orte > - firma este asigurata impotri*a riscului de furt ? - contractele de *anzare @ cumparare sunt in conforme cu pre*ederile legale ? - de asemenea e)ista contracete colecti*e si indi*iduale de munca. precum si contractul de management ? - acti*itatea firmei se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ? - firma nu este implicata in litigii. P#ncte sla(e > 5 firma este inregistrata la organele a'ilitate ale administratiei fiscale. dar. in urma ultimului control fiscal s5a constatat ca intreprinderea nu si5a ac itat la timp toate o'ligatiile legale datorate. #lte aspecte /uridice > mi/loacele fi)e sunt in proprietatea firmei. nu e)ista mi/loace fi)e inc iriate sau in leasing si. de asemenea. acestea nu sunt folosite drept garantii la 'anci.

*+* Dia nostic#l co%ercial <izeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de apro*izionare. &'iecti*ul de 'aza al diagnosticului comercial consta in estimare pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. $C 120#$T#R 23I1 $.R.4 se ocupa cu comercializarea produselor electronice si electrocasnice si cu urmatoarele tipuri de ser*icii > - reparatii pentru produse electronice. electrocasnice si aparate de aer conditionat de toate tipurile. in termen de garantie si postgarantie? - reparatii masini de spalat. aparate frigorifice. casnice si industriale - monta/ aparate de aer conditionat. pentru uz casnic si industrial? lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat.pentru uz casnic si industrial Piata de desfacere a firmei. respecti* spatiul in care oferta specifica a societatii comerciale se intalneste cu cererea. reprezinta un segment esential al diagnosticului

comercial. care nu poate fi completat daca nu se analizeaza competitia ca element fundamental al pietei. #stfel pricipalii concurenti ai firmei analizate sunt> %I992R $.R.4. CE-2RI# $.R.4. <4#R&$5TEP $.R.4 Cota de piata detinuta de firma e*aluata este de apro)imati* 33.+, F iar cota de piata relati*a este de 1!.3F. P#ncte $orte- firma ofera o gama di*ersificata de produse si ser*icii? 5 detine o retea de : magazine ; Craio*a. Tr. $e*erin. $latina. Caracal. -ailesti. Rm. <alcea=. de*enind una dintre cele mai importante firme de profil din zona &ltenia - cota de piata a firmei este semnificati*a? 5 pentru cresterea competiti*itatii $.C.120#$T#R 23I1 a implementat $istemului de 1anagement al Calitatii . conform $R 29 I$& 6881>2881? 5 numarul mare de contracte pe care le are inc eiate cu fa'ricanti. importatori. ser*isanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si monta/ ;"RI0&T2A9IC#. P#9#$&9IC. "4#9C&. R24C& $.#.. P2C2" T2A9IC#. 029C&. $#P24. BC#$#R . D#$$. #D#TTI. R&1#924. 242CTR&4C3. T2A9&T&9. 12T#4IC#. #CDI& -R&93. 12D#. &RI&9. %AIR4P&&4. I9D2$IT etc=. sau alte firme pentru operatiuni de intretinere. reparatii. monta/ ec ipamente frigote nice industriale 5 C&1P423C4 292R02TIC CR#I&<#. C9I<2R$IT#T2# DI9 CR#I&<#. C2D DI$TRI-CTI2 $.#.; 242CTRIC# &4T29I#=. R20I&9#4# C#I "2R#T2 CR#I&<# etc P#ncte sla(e> - cifra de afaceri a firmei a inregistrat o scadere semnificati*a in ultimii 3 ani? - relatia cu clientii este destul de sla'a. astfel ca durata creantelor este de apro)imati* 66 de zile de cifra de afaceri? - *iteza de rotatie a stocurilor este de 4., rotatii si se pre*izioneaza o crestere a acesteia cu 1.3: rotatii? - relatia cu furnizorii este e)trem de sla'a. astfel ca durata datoriilor este de 31! zile de cifra de afaceri *+. Dia nostic#l res#rselor #%ane In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme in *ederea e*aluarii se impune folosirea unui sistem de indicatori pri*ind. pe de o parte. dimensiunea. structura si comportamentul. iar pe de alta parte eficienta potentialului uman. Dimensiunea potentialului uman > se *or folosi urmatorii indicatori > - numarul mediu de salariati ;cu contract de munca= G medie aritmetica simpla a numarului zilnic al salariatilor > 22 anga/ati in departamentul ser*ice - numarul mediu de personal @ se sta'ileste prin adaugarea la numarul mediu de salariati a numarului mediu de cola'oratori anga/ati pe 'aza de con*entie ci*ila > 2! - numarul de personal prezent la lucru5 reflecta situatia la un moment dat > 22. $tructura resurselor umane >

5 dupa pricipalele categorii de salariati > muncitori ;direct produti*i. indirect producti*i. de deser*ire generala=. personal te nic ingineresc ;ingineri. te nicieni. maistrii=. personal de administrare si de conducere. #stfel. in cadrul firmei pe care o analizam. in departamentul de *anzari e)ista un numar de !4 de muncitori indirect producti*i? in sectorul de reparatii5monta/ isi desfasoara acti*itatea o ec ipa formata din 4 ingineri si 12 te nicieni care prin pregatirea teoretica si prin e)perienta acumulata au competenta dar si o'ligatia de a presta ser*icii la un ni*el calitati* foarte ridicat astfel incat atat clientii dar si cola'oratorii sa gaseasca in $. C. 120#$T#R 23I1 un partener de incredere. iar personalul de administrare si conducere este >
Nr. AdministratoriNr. Asociati Nr. Sucursale Nr. Filiale

dupa *ec imea in intreprindere. personalul se poate structura in urmatoarele grupe > su' un an >2 anga/ati. intre + si 18 ani > ! anga/ati. peste 18 ani > 1 anga/at iar intre 2 si ! ani restul anga/atilor.#naliza structurii dupa *ec ime si e*olutia sa in timp poate furniza informatii cu pri*ire la strategia anga/arilor efectuate de intreprindere. dar si a eforturilor sale pentru sta'ilizarea personalului. In mod normal structura dupa *ec ime tre'uie sa fie ec ili'rata. manifestandu5se o politica adec*ata de sta'ilizare a personalului. - dupa *arsta. personalul se poate grupa in > pana la 38 ani > 2 anga/ati. intre 31 si 48 de ani >! anga/ati. peste 48 de ani > restul anga/atilor. Cn dezec ili'ru accentuat in structura dupa *arsta a personalului poate sa dauneze starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii. De e)emplu. anga/area masi*a la un moment dat a tinerilor franeaza posi'ilitatile acestora de promo*are 5 dupa se) > in situatia firmei analizate. personalul este format in proportie de 68F din persoane de se) masculin. -

P#ncte $orte > 5 firma dispune de personal competent in cadrul sectorului de ser*ice > 4 ingineri si 12 te nicieni ? P#ncte sla(e > 5 se o'ser*a ca personalul este format in proportie destul de mare din anga/ati cu o *arsta de peste 48 de ani. e)istand astfel un dezec ili'ru in structura dupa *arsta a personalului. lucru care poate dauna starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii ? 5 in anul 2888 s5a inregistrat cel mai mare numar de anga/ati. in anul 288! acesta s5a redus drastic. pentru ca in anul 288, sa a/unga la apro)imati* 1!. *+/ Dia nostic#l te&nolo ic Presupune o analiza detaliata a factorilor te nici de productie. a te nologiilor de fa'ricatie a produselor. precum si a organizarii productiei si a muncii. ce poate fi realizata de catre e*aluatori care au si calitatea de e)perti te nici. In cadrul firmei analizate acti*itatea de ser*ice se desfasoara intr5un imo'il. aflat in proprietatea $.C. 120#$T#R 23I1. in suprafata de 1!8 mp. pe doua ni*ele ;compartimentat in la'orator de electronice. la'orator electrocasnice mici. atelier masini de spalat5 frigidere 5 pentru cazurile in care produsele se repara la ser*ice 5 . 'irou receptie. 'irou prelucrare date=. mi/loace de transport pentru deplasari la domiciliul clientilor ; D#CI# @ 3'uc. TIC& 5 4 'uc =. truse de scule si dispoziti*e. aparate de masura si control specifice fiecarui tip de acti*itate. #cti*itatea de ser*ice a $.C. 120#$T#R 23I1 este organizata pe departamente de acti*itate dupa cum urmeaza> - electronice audio5 *ideo5t*? - electrocasnice mici. masini de spalat. aragazuri? - frigote nice ;aparate de aer conditionat. com'ine frigorifice. frigidere=? - receptie lucrari ?

prelucrare date5 raportari5 relatii cu clientii .

P#ncte $orte5 firma dispune de o 'una organizare a producti*itatii si a muncii. aparatele de masura si control specifice fiecarui tip de acti*itate sunt de o calitate inalta? P#ncte sla(e> 5 firma nu dispune de suficiente truse de scule. dispoziti*e. aparate specifice acti*itatii desfasurate. iar unele din acestea nu mai functioneaza corespunzator. *+0 Dia nostic#l $inanciar Cnele dintre cele mai importante si comple)e demersuri *izeaza a'ordarea diagnosticului financiar pentru e*aluare. aceasta componenta de diagnostic a*and un rol c eie in procesul de e*aluare a intreprinderii din cauza rolului ma/or /ucat in cadrul raportului. si anume > - rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic ? - rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic @ metode de e*aluare ;indeose'i metode 'azate pe *enit= Diagnosticul financiar urmareste trei o'iecti*e ma/ore > - sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma e*aluata in ultimii 3 ani precum si e*identierea riscurilor acti*itatii intreprinderii. In acest sens gandirea perspecti*elor *iitoare de performanta se sustine pe analiza tendintelor care s5au manifestat de5a lungul perioadei diagnosticate ? - sa permita a/ustarea situatiilor financiare istorice pentru > a dez*olta a'ordarea pe 'aza de acti*e. implicit corectiile asupra elementelor de acti* si datorii. a pregati aplicarea a'ordarii pe 'aza de *enit. prin estimarea a'ilitatii intreprinderii de a genera flu)uri de *enit pentru furnizorii de capital ? - sa asigure compararea cu intreprinderi similare. pentru a sta'ili parametrii de risc. renta'ilitate. aspecte fundamentale in > a'ordarea prin comparatie in e*aluarea firmei. estimarea costului capitalului ;ratei de actualizare=

Locul Locul Locul Locul

62909 80114 83352 43659

n n n n

Top Top Top Top

Profit 2007 Venit 2007 Cheltuieli 2007 Ang ! tori 2007

P#ncte $orte > 5 firma analizata are o situatie relati* 'una din punct de *edere al *eniturilor ? P#ncte sla(e - profitul nu a e*oluat aproape deloc. ponderea acestuia in cadrul *eniturilor este e)trem de scazuta <om analiza amanuntit datele financiare ale firmei. indicii de profita'ilitate si risc in Capitolul 3. #naliza $%&T.

Capitolul *. Analiza S+,T .+, Analiza ec&ili(r#l#i $inanciar 1 pe (aza (ilant#l#i $inanciar2 #naliza ec ili'rului financiar al intreprinderii. ca prima etapa a analizei financiare. se realizeaza pe 'aza 'ilantului. #cesta reprezinta imaginea statica . HfotografiaI la un anumit moment ; de regula sfarsitul e)eritiului financiar=. a ne*oilor de finantare ale intreprinderii. reflectate in acti*. respecti* a o'ligatiilor rezultand din constituirea surselor de finantare. ce se regasesc in pasi*. $u'etape> a= calcularea indicatorilor de ec ili'ru? '= interpretarea indicatorilor de ec ili'ru si compararea lor in timp. -ilant conta'il simplificat
2004 2005 2006 2004 2005 2006

I. ACTIVE 1. Active imobilizate a. imobilizari corporale b. imobilizari financiare 2. Active circulante a. stocuri b. creante c. casa si cont banca d. IF S

5871982 2632774 2623626 9148 3239208 2465409 544084 229715 0

645239 244814 243899 915 400425 153900 226895 19630 0

656337 341193 340278 915 315144 133716 173539 0 7889

II. PASIVE 1. Capital propriu a. CSV b. Rezerve c. Rezultatul exercitului financiar d. Rezultat reportat 2. Datorii pe termen scurt

5871982 909646 5000 1000 90382 813264 4962336

645239 92465 500 90464 1501 0 552774

656337 106586 500 91966 14120 0 549751

Pentru a realiza analiza ec ili'rului financiar se compara anumite categorii de acti*e si pasi*e prin intermediul unor indicatori specifici aplicati 'ilantului financiar. Deoarece a*em ne*oie de 'ilantul financiar. il *om realiza prin transformarile urmatoare> 5 #cti*e permanente G #cti*e cu termen de lic iditate mai mare de 1 an? 5 #cti*e curente G #cti*e cu termen de lic iditate mai mic de 1 an? 5 Pasi*e permanente G Pasi*e cu termen de e)igi'ilitate mai mare de 1 an? 5 Pasi*e curente G Pasi*e cu termen de e)igi'ilitate mai mic de 1 an? 5 #cti*e de trezorerie G Casa si cont 'anca J I"T$ ? 5 Pasi*e de trezorerie G Creditele din contul curent. -ilant financiar
2004 2005 2006 2004 2005 2006

1. Active

2632774

24481

34119

3. Pasive

909646

92465

10658

permanente 2. Active curente * active de trezorarie

3239208 229715

4 40042 5 19630

3 31514 4 7889

permanente 4. Pasive curente * pasive de trezorarie

496233 6 0

55277 4 0

6 54975 1 0

a= Calcularea indicatorilor de ec ili'ru


Indicatori de ec i!i"ru #inanciar 2004 2005 2006 2004 2005 2006

1. FRGPasi*e permanente5 #cti*e permanente 2. A+C+NG#cti*e curente5 Pasi*e curente 3. NFRG;#cti*e temporare5 #cti*e de trezorarie=5 ;Pasi*e temporare5 pasi*e de trezorarie=

51,2312: 51!2346 51,2312: 51!2346

5234+8, 5234+8,

4. TNG"R59"R !. CFGKT9

226,1! 8

16+38 52188:!

,::6 511,41

516!2:43 51,16,6

524246+

+. AEG Pasi*e permanenteG #cti*e permanenteJ#.C.9 686+4+

624+!

18+!:+

'= Interpretarea indicatorilor de ec ili'ru si compararea lor in timp


,+ Fon"#l "e r#l%ent 1FR2 $e calculeaz pe 'aza 'ilanLului financiar? se mai numeMte fond de rulment net glo'al ;"R90=. #rat Nn ce msur resursele financiare permanente acoper finanLarea acti*elor fi)e ? ceea ce rmOne peste aceast acoperire poate fi folosit pentru finanLarea acti*elor circulante. Din ta'el se o'ser*a ca in toti anii "R P 8 . ceea ce inseamna un deficit de resurse financiare permanente. $e Nncalc regula de aur a finanLelor> H9e*oile pe termen lung s fie finanLate din resurse pe termen lung? ne*oile pe termen scurt s fie finanLate din resurse pe termen scurtI? "inanLarea acti*elor fi)e este mai ieftin. dar poate apare lipsa de lic iditate. insol*a'ilitate Mi Nncetarea de plLi. adic riscul de faliment. InsuficienLa de fond de rulment poate fi> 5 pasager> consecuti* unei ample mo'ilizri de resurse cu scopul de a atinge un o'iecti* ce *a permite o'Linerea de rezultate mai 'une Nntr5un *iitor apropiat. *a mri capacitatea de autofinanLare Mi *a crea resurse suplimentare pentru creMterea celor proprii Mi implicit a celor permanente? 5 structurat> o erodare de durat ;cOLi*a ani= a capitalului propriu ;acoperirea unor pierderi=.

K"R8G 51!2346 @ ;51,2312:$ G 1!,8,,6 K"R1G 5234+8, @ ;51!2346= G 5:22!: Deoarece K"R8 este poziti*. inseamna o situatie fa*ora'ila. adica se respecta regula de finantare a ne*oilor permanente din surse dura'ile ? aceasta nu se poate spune si despre K"R1 care este negati*.
*+ Acti!e circ#lante nete 1A+C+N+2 #rata in ce masura finantarea acti*elor curente acopera resursele financiare curente. Din ta'el se o'ser*a ca in toti anii #.C.9.P 8 . ceea ce inseamna un deficit de acti*e curente.

K#.C.9.8G 51!2346 % &51,2312:= ' 1!,8,,6 (#.C.9.1G 5234+8, % &51!2346 $ ' 5:22!:
.+ Necesar#l "e $on" "e r#l%ent 1NFR2

9ecesarul de fond de rulment rele*a *alori negati*e in toti anii ;alocarile pe termen scurt fiind mai mici decat resursele de finantat=. ceea ce inseamna ca ne*oile temporare sunt acoperite integral din resurse temporale ' surplusul de resurse temporare putand fi utilizat pentru acoperirea ne*oilor permanente. (9"R8G 51,16,6 % &516!2:43= ' 1780864 (9"R1G 524246+ % &51,16,6 $ ' )70517 /+ Trezoreria neta 1TN2
#rat e)istenLa sau nu a lic iditLilor la ni*elul societLii comerciale. $e o'ser*a ca in toti anii T9 Q 8 * deci "R Q 9"R. ceea ce inseamna ca e)ist surse cu caracter permanent peste ne*oia de finanLare pe termen scurt. adic e)ist lic iditLi disponi'ile Nn cas. cont la 'anc. #ceasta reflecta o 'una realizare a ec ili'rului financiar. dega/area

unor disponi'ilitati monetare intr5o trezoreie e)cedentara


Ca strategie de dimensionare a "R. firma opteaza pentru o politica prudentiala.

0+ Cas&3$lo4#l 1CF2 In anul 2884 cas 5floRul este poziti*. ceea ce inseamna ca a crescut capacitatea de autofinantare.In sc im' aceasta a scazut in anii 288! si 288+ cand cas 5floRul este negati*e. KC"8G 52188:! KC"1G 511,41 @ ;52188:!=G 16:344 5+ Acti!#l econo%ic 1AE2 K#28G 624+! % 686+4+' )817181 K#21G 18+!:+% 624+! ' 14121 In 288! au scazut resursele pe termen lung fata de 2884 ;K#28 P8=. datorita scaderii capitalului propriu . iar in 288+ *or creste fata de 288! ;K#21Q8=

.+* Analiza per$or%antelor $inanciare 1 pe (aza cont#l#i "e pro$it si pier"ere2


$e o'Lin indicatori financiari de gestiune> soldurile intermediare de gestiune ;$I0= si capacitatea de autofinanLare ;C#"=. care e)prim diferitele ni*eluri de renta'ilitate a firmei si caracterizeaz situaLia financiar a Nntreprinderii din punctul de *edere al aportului diferiLilor factori de producLie. $I0 sunt Nn mare parte indicatori HNn cascadI. $u'etape > a= Calcularea indicatorilor de performanta > $I0. C#" si pragul de renta'ilitate '= Interpretari si comparatii in timp

Cont de profit si pierdere 1. Cifra de afaceri a. Productia *anduta '. <enituri din *anzarea marfurilor c. <enituri din su'*entii de e)pluatare aferente C# nete 2. <ariatia stocurilor S $C S$D 3. Productia imo'ilizata 4. #lte *enituri din e)pluatare Total !enit#ri "in e6ploatare ! a. C eltuieli mateii prime si materale consuma'ile #lte c eltuieli materiale '. #lte c eltuieli e)terne ; apa. energia= c. C eltuirli pri*ind marfurile +. C eltuieli cu personalul a. $alarii '. C eltuieli cu asigurarile si protectia sociala , a. #mortizari si pro*izioane pentru deprecierea imo'ilizarilor corporale si necorporale a.1= C eltuieli a. 2= <enituri '. #/ustarea *alorii acti*elor circulante '.1= C eltuieli '.2= <enituri :. #lte c eltuieli de e)ploatare 2884 14+6481 , 2++4:26 128261: : 8 8 8 8 8 14+6481 , 12,4+13 !:234+ 1,86,! 18,82,2 4 +,+82! !12148 1+3::! !32,6 !32,6 8 8 8 8 +6::8! 288! 13+4:6 8 !88+8+ :+42:4 8 8 8 8 4!2:2 14181, 2 33!2+! 44:!4 14831 ,:++8! +!432 46!+4 1!:+: 14,8 14,8 8 8 8 8 13,143 288+ +2:316 !3,446 68:,8 8 8 8 8 32,: +31!6, 3++41! 2!,!4 ,623 :184! +2:,+ 4:34+ 14!38 38!! 38!! 8 8 8 8 !!1+!

:.1= c eltuili pri*ind prestatii e)terne :.2= c eltuieli cu alte impozite. ta)e si *arsaminte asimilate :.3= c eltuieli cu despagu'iri. donatii si acti*ele cedate #/ustari pri*ind pro*izioanele pentru riscuri si c eltuieli SC eltuieli S<enituri C&elt#ieli "e e6ploatare total Rez#ltat "e e6ploatare 7 Pro$it SPierdere 6. <enituri din interese de participare Sdin care. in cadrul grupului 18. <enituri din alte in*estitii financiare si creante care fac parte din acti*ele imo'ilizate Sdin care. in cadrul grupului 11. <enituri din do'anzi Sdin care. in cadrul grupului #lte *enituri financiare 8enit#ri $inanciare total 12. #/ustarea *alorii imo'ilizarilor financiare si a in*estitiilor finaciare detinute ca acti*e circulante SC eltuieli S<enituri 13. C eltuieli pri*ind do'anzile Sdin care. in cadrul grupului #lte c eltuieli financiare C&elt#ieli $inanciare total Rez#ltat#l $inanciar 7Pro$it SPierdere 14. Rezultatul curent SProfit SPierdere ,0+ 8enit#ri e6traor"inare ,5+ C&elt#ieli e6traor"inare ,9 Rez#ltat#l e6traor"inar 7Pro$it SPierdere 8ENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE ,:+ RE;ULTAT <RUT 7Pro$it SPierdere

+1,6++ :8:36 8 8 8 8 141!:,+ , !3!2!8 8 8 8 8 8 +4: 8 ,4,!1 ,!43! 8 8 8 33:823 8 61+62 426,1! 8 3!42:8 1:86,8 8 8 441!8 8 441!8 14,+64! 2 14+32+3 2 13+:28 8

:3:3, 11+!6 41+4, 8 8 8 13:4:8 8 2!3,2 8 8 8 8 8 4+ 8 3,63 3:36 8 8 8 21226 8 3+88 24:26 8 28668 43:2 8 8 1+14 8 1+14 141481 1 141124 3 2,+: 8

43!,: 182+3 1324 8 8 8 +82233 263+4 8 8 8 8 8 !18 8 1+61 2281 8 8 8 1183+ 8 8 1183+ 8 ::3! 28!26 8 8 1,14 8 1,14 +33,6: +146:3 1::1! 8

16. Impozit pe profit 28.#lte c eltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus *,+ RE;ULTATUL NET AL E=ERCITIULUI FINANCIAR 7Pro$it *Pierdere

4+43: 8 683:2 8

12+, 8 1!81 8

4+6! 8 14128 8

a= Calcularea indicatorilor de performanta > $I0. C#" si pragul de renta'ilitate Sol"#rile inter%e"iare "e esti#ne 1SIG2

I. Soldurile intermediare de !estiune calculate in varianta franceza


1. "ar#a comerciala$ venituri din vanzare de marfuri% c&eltuieli aferente marfurilor vandute 2. 'roductia exercitiului$ venituri din vanzare de produse finite(productia stocata(productia imobilizata ). Valoarea adau!ata$mar#a comerciala(productia exercitului%consumuri externe *. +,+$valoarea adau!ata(subventii de exploatare(alte venituri de exploatare% impozite-taxe-varsaminte asimilate%c&eltuieli cu personalul%alte c&eltuieli de exploatare .. Rezulatul exploatarii$venit din exploatare% c&eltuieli de exploatare /. Rezultat curent$rezulatat de exploatare(venituri financiare%c&eltuieli financiare 0. Rezultatul brut$ rezulatat curent(venituri extraordinare%c&eltuieli extraordinare 1. Rezultat net$rezultat brut%impozit pe profit

2004

2005

2006

1326464

77679

9825

2664829

500606

537449

1963359

184135

147182

588529 535250

26842 25372

32419 29364

180970 136820 90382

4382 2768 1501

20529 18815 14120

II. Soldurile intermediare de !estiune calculate in varianta an!lo%saxona


1. +,I DA$venituri din exploatare monetare% c&eltuieli de exploatare monetare 2. +,I $+,I DA% c&eltuieli cu amortizarea si provizioanele ). +, $+,I %c&eltuieli cu dobanzile *. 'rofit net$ +, %impozit pe profit

2004

2005

2006

588529 535250 197227 90382

26842 25372 4143 1501

32419 29364 18328 14120

Capacitatea "e a#to$inantare 1CAF2reprezinta o resursa interna aflata la dispozitia intreprinderii si se poate determina prin doua metode>
I Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva
+,+ ( venituri financiare 2fara provizioane3 % c&eltuieli financiare 2fara amortizari si provizioane3 ( venituri extraordinare % c&eltuieli exceptionale % impozit pe profit $ CAF

2004

2005

2006

588529 75435 429715 0 44150 46438 143661


2004

26842 3839 24829 0 1614 1267 2971


2005

32419 2201 11036 0 1714 4695 17175


2006

II Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda aditiva


Rezultat net al exercitiului (c&eltuieli cu amortizari si provizioane de exploatare (c&eltuieli cu amortizari si provizioane financiareextraordinare %venituri din provizioane de exploatare %venituri din provizioane financiare- extraordinare $ CAF

90382 53279 0 0 0 143661

1501 1470 0 0 0 2971

14120 3055 0 0 0 17175

Pra #l "e renta(ilitate 1PR2

#naliza rezultatelor intreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune nu este singura posi'ilitate de apreciere a performantelor intreprinderii. 2)ista. de asemenea. un model de analiza 'azat pe separarea c eltuielilor ;fi)e si *aria'ile= in raport cu cifra de afaceri. model care permite aprecierea riscului economic ;de e)ploatare= al intreprinderii. Pra #l "e renta(ilitate reprezinta ni*elul productiei *andute. e)primate in unitati fizice sau *alorice. care permite intreprinderii acoperirea tuturor c eltuielilor sale fara a genera profit.

P- de e.p!oatare

P- ,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5 0ariatia #ata de pra,

&/16amortizare$7&1)/07/A$ &/07/A$*8&/16amortizare$*&1) /07/A$9 /1 Amortizare 0 / e!tuie!i cu do"anzi!e )/ e!tuie!i cu do"anzi!e 0 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e

&/16amortizare6c e!tuie!i cu do"anzi!e$*&1)/07/A$ &/07/A$*8&/16amortizare6c e!tuie!i cu da"anzi$*&1) /07/A$9 /1 Amortizare c e!tuie!i cu do"anzi c e!tuie!i cu do"anzi 0 0 0

Anu! 2004

+ituatia inre,istrata

P- de e.p!oatare

P- ,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

14694017 12559683 1606266 53279 474789 338023 136766 46438 90328

11425289 9765744 1606266 53279 0 338023 )338023 0 )338023

13752439 11754871 1606266 53279 338023 338023 0 0 0

Anu! 2005

+ituatia inre,istrata

P- de e.p!oatare

P,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

1364890 1166724 172699 1470 23997 21229 2768 1267 1501

1199608 1025439 172699 1470 0 21229 )21229 0 )21229

1345825 1150427 172699 1470 21229 21229 0 0 0

Anu! 2006

+ituatia inre,istrata

P- de e.p!oatare

P,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

628319 473214 122199 3055 29851 11036 18815 4695 14120

507394 382140 122199 3055 0 11036 )11036 0 )11036

552100 415810 122199 3055 11036 11036 0 0 0

'= Interpretari si comparatii in timp Mar)a co%erciala e)prim rezultatul operaLiunilor de *Onzare7cumprare de mrfuri? adic 'unuri ce nu fac o'iectul de acti*itate al societLii. 2ste specific $D Mi are. Nn mod o'iMnuit. o pondere redus Nn rezultatul final al $I. 1C Q 8 e)prim faptul c din operaLiunile de *Onzare7cumprare de mrfuri se o'Line un rezultat fa*ora'il pentru societate. $e o'ser*a ca. in anul 288+. mar/a

comerciala creste. ceea ce poate semnifica faptul ca adaosul comercial al firmei a crescut fata de anul precedent. iar in 288! acesta a crescut fata de 2884. Totusi. un adaos comercial mare poate a*ea ca efect preturi mari practicate de firma si. deci. un rula/ incet al produselor. Totusi. se o'ser*a ca pro"#ctia e6erciti#l#i creste in anul 288+ fata de 288! nu din cauza productiei stocate sau celei imo'ilizate. ci pe fondul cresterii productiei *andute. ceea ce infirma teoria unui rula/ incet al marfurilor. Crmatorul sold intermediar este !aloarea a"a# ata' care poate fi interpretata ca fiind flu)urile prin care sunt remunerati actionarii. creditorii. salariatii. statul. $e o'ser*a ca mar/a comerciala cunoaste o continua sscadere in cei tri ani. E6cen"ent#l (r#t "e e6ploatare semnifica marimea resurselor de finantare rezultate din acti*itatea de e)ploatare a firmei. 9efiind influentat de politica de in*estitii a firmei. este un indicator foarte 'un de comparatie a profita'ilitatii firmelor care acti*eaza pe acelasi segment de piata. Pornind de la *aloarea 2-2. putem calcula rez#ltat#l "e e6ploatare. prin scaderea din *eniturile totale din e)ploatare a c eltuielilor totale de e)ploatare. #cest sold este influentat de politica de in*estitii a intreprinderii. constituind sumele cu care intreprinderea poate acoperi c eltuielile sale financiare. Pentru 'una functionare a intreprinderii. este de preferat ca rezultatul e)ploatarii. la care se aduna *eniturile financiare ;e*entual=. sa fie superior c eltuielilor financiare. pentru ca firma sa nu fie preluata de creditori. Rezultatul curent. rezultatul 'rut al e)ercitiului si respecti* cel net cunosc *alori. in anul 288+. ce depasesc *alorile anului precendent. ceea ce semnifica faptul ca

intreprinderea este profita'ila. neinregistrand pierderi sau diminuari ale a*erii actionarilor? in sc im' *alorile acestora scad in 288! fata de 2884. Ca$ e e)cedentul de numerar dega/at din intreaga acti*itate din care firma acorda di*idende si se autofinanteaza .C#" a crescut in 288+ fata de 288! considera'il. cu :2F? in sc im' in anul 288! a scazut foarte mult fata de 2884. cu 6,. 63F.

.+. Analiza $l#6#rilor "e trezorerie 1 a cas&3 $lo4rilor2 Intreprinderea desfasoara in mod curent operatiuni de gestiune ;de e)ploatare. operationale= si. in mod accidental. operatiuni de capital ;in*estii sau dezin*estitii acompaniate de finantari sau ram'urasari de capitaluri atrase=.&peratiunile de gestiune se reflecta in flu)urile de *enituri si c eltuieli din contul de profit si pierdere. si se sintetizeaza in profitul net si in amortizare ;daca nu a fost rein*estita= ca potentiale surse pentru cas 5floR5ul intreprinderii. In acceptiunea franceza. cas 5floR5ul se e)plica prin *ariatia fondului de rulment si *ariatia ne*oii de fond de rulment. In acceptiunea anglo5sa)ona. cas 5floR5ul este suma flu)urilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune. de in*estitii si cele de finantare.

Ta(lo#l $l#6#rilor "e trezorerie2884 P9J#moJPro*izioane5<en.fin 59"R CF esti#ne 1M+in"irecta2 Incasari din *anzare ;C#5creante= 5plata aferenta salariilor 5plata do'anzilor 5plata impozitului 5plata aferenta apro*izionarilor
11187136 14694017 1171015 1682079 191752 681675

288!

288+

!12148 33:823
46438

46!+4 21226
1267

4:34+ 1183+
4695

1:!+6!8

33!2+!

3++41

5plata aferenta altor c eltuieli e)terne 5plata energiei electrice CF esti#ne 1M+"irecta2 CPR 5Pr.net JD#T 5plata di*idendelor CF$inantare 5I1&'rute J*en. fin. CFin!estitii CFtotal

!:234+ 1,86,! ,,,:9,.5 8 6832: 8 8 3?>.*: 8 ,!43! 3,/:?. ,,>:,?,0

:6,8: 14831 ,,9,>,0 5:1,1:1 1!81 54486!+2 8 30**:*// 23:+468 3:36 3*:.9?,0 5:?0,//

2!,!4 33+,, ,?,90* 14121 14128 53823 8 3.>** 66434 2281 3,>>*00 ::/90

In acest capitol *om analiza si cas 5floR5rile pentru e*aluarea firmei care sunt > C" de gestiune. cresterea economica si C"5ul disponi'il. Dar. pentru analizarea posi'ilitatii de in*estire *om a*ea ne*oie de C"5ul disponi'il.care se poate calcula ca diferenta intre C"5ul de gestiune si 5 cresterea economica sau ca suma dintre C"D pentru actionari si C"D pentru creditori. <om a'orda a doua modalitate de calcul > CFD pentr# actionari > @ P9 3 CPR @ 1!81 A 15:1,1:1= G :1:+:2 CFD pentr# cre"itori > G do'anzi 5 datorii financiare G 21226 @ 8 G 21226 C"D 8 G :1:+:2 J21226 G :36611 CFD pentr# actionari , @ ,/,*> A ,/,*, @ 3, CFD pentr# cre"itori , G 1183+ @ 8 G 1183+ C"D 1 @ 3, B ,,>.5 @ ,,>.0 .+/ Dia nostic#l $inanciar al renta(ilitatii si al risc#l#i

A+ Dia nostic#l renta(ilitatii- Renta'ilitatea reperzinta o dimensiune importanta a unui 'ilant diagnostic financiar. $u' aspect economic profitul firmei este generat de renta'ilitatea tuturor in*estitiilor efectuate. Diagnosticul renta'ilitatii si al riscului are ca scop identificarea renta'ilitatii o'tinuta de firma prin calcularea unui set de indicatori specifici pe 'aza carora se masoara performanta in*estitie realizata de actionari. creditori si firma. 1asurandu5se in acelasi timp si riscul la care s5au e)pus in*estitorii; risc de indatorare. e)pluatare si faliment=. In urma aplicarii diagnosticului financiar situatia unei firme se considera fa*ora'ila daca> $e o'tine renta'ilitate ma)ima pentru un anumit ni*el al riscului asumat. Risc minim pentru un anumit ni*el al renta'ilitatii ceruta de in*estitori. Diagnosricul financiar al renta'ilitatii se realizeaza prin calcularea ratelor de renta'ilitate>

Re ntabilitate = =

Efect Re zultat = Efort Capital investit Re zultat CA Activ investit CA Activ Capital

marja viteza de rotatie Pentru identificarea factorilor rata dedeinfluenta sau pentru formularea propunerilor de rata de structura im'unatatire a ratelor de renta'ilitate. acestea se descompun in 3 rate specifice> 1. Rata de mar/aG Rezultat7 C# 2. <iteza de rotatieG C#7#cti* 3. Rata de structuraG Pasi*7 Capital in*estit #precierea sau interpretarea datelor se face prin comparatie cu ratele o'tinute de firmele concurente sau cu *alori medii o'tinute de sectorul respecti* de acti*itate. 1ulLimea de rate folosite pentru caracterizarea renta'ilitLii arat> importanLa pro'lemei Nn sine? necesitatea e*idenLierii rezultatului relati* ;procentual= al acti*itLii la diferitele ni*eluri de e*aluare a acestuia ;adic atOt a rezultatului financiar mai mult sau mai puLin net. cOt Mi a dimensiunii eforturilor anga/ate @ *ezi acti* economic. acti* economic net. acti* total. capital anga/at=.

Rate "e renta(ilitate 1. Renta'ilitatea financiara ; renta'ilitatea aferenta capitalurilor proprii= #re ca scop caracterizarea profita'ilitLii capitalului propriu si msoar randamentul capitalurilor proprii. respecti* a plasamentelor financiare pe care acLionarii le5au efectuat atunci cOnd au cumprat acLiunile Nntreprinderii Nn cauz. Rata renta'ilitatii financiareG R&2G P97CPR Ta'elul 1 Indicator P9 CPR R&2 2884 90382 909646 6.63!6F 288! 1501 92465 1.+233F 288+ 14120 106586 13.24,!F

Conform rezultatelor din ta'elul 1 rezult c Nntreprinderea a Nnregistrat un ni*el de renta'ilitate nu prea mare Nn ceea ce pri*eMte plasamentele financiare pe care acLionarii le5au efectuat Nn momentul cumprrii de acLiuni. #ceasta renta'ilitatea a scazut in 288! fata de 2884 de la 6.63!6F pana la 1.+233F iar in 288+ a a/uns la 13.24,!F. deci putem spune ca gradul de remunerare a acLionarilor Mi a societLii Nn sine este scazut. <alorile reduse o'tinute pot fi interepretate ca fiind un mod de a nu atrage atentia asupra propriei afaceri prin a nu dega/a un profit remarca'il deoarece acesta ar necesita. in preala'il. un efort sustinut nu numai de e)ploatare. dar si logistic. de in*estitii. aspecte care ar necesita forte accentuat mo'ilizate. Renta'ilitatea financiara poate fi descompusa astfel>

RCPR = R fin = ROE =

PN CPR PN CA Activ = CA Activ CPR =

profitabilitate rotatie indatorare

cresterea ratei de mar/a a profitului net prin micsorarea ponderii c eltuielilor totale in cifra de afaceri cresterea *itezei de rotatie a acti*ului sau scaderea duratei de rotatie a acestuia impozitare finantare profit e)p loatare rotatie indatorare Durata de rotatieG#7C#S3+8 cresterea raportului P7CPR. care se poate o'tine prin cresterea gradului de indatorare. Indatorarea determina o crestere a renta'ilitatii financiarea doar daca efectul de 4e*ier este poziti*. Ta'elul 2 Indicatori 2884 288! 288+ P9 90382 1501 14120 C# 14+6481, 13+4:68 +2:316 #cti* 5871982 645239 656337 CPR 909646 92465 106586 P97C# 8.+1!F 8.1866F 2.24,2F C#7# 2!8.2364F 211.!324F 6!.,311F P7CPR +4!.!23:F +6,.:16,F +1!.,:1+F

Cresterea renta'ilitatii financiare o'tinutaCA prin>Activ PN poate EBT fi EBIT

EBT EBIT CA Activ CPR

Din Ta'elul 2 rezulta ca o crestere a indicatorului R&2 este determinata de cresterea mar/ei profitului net. Cresterea acestei rate reflecta o im'unatatire a capacitatilor glo'ale a Nntreprinderii de a o'tine rezultate financiare poziti*e. Daca in 2884. rata mar/ei nete are o *aloare de 8.+1!F. cresterea acesteia in anul 288+ indica o crestere a acti*itaii generale a firmei+ Rata de rotaLie reprezinta modul zilnic de realizare a acti*itatii operationale. #ceasta rata fiind in scadere prezinta o utilizare a capitalul de lucru din ce in ce mai redusa. $caderea ratei de structur a capitalurilor de la +4!.!23:F in 2884 la

+1!.,:1+F in 288+ reflecta o diminuare a capacitatii firmei de a5si onora o'ligatiile pe termen lung. 2. Renta'ilitatea aferenta datoriilor; rata do'anzii= Reprezinta o rata medie a do'anzilor la intreg portofoliul de datorii financiare contractate de firma. Dobanzi
RDAT = Rdob = DAT financiare

Ta'elul 3 Indicatori Do'anzi Datorii financiare RD#T

2884 33:823 8

288! 21226 8

288+ 1183+ 8

Renta'ilitate aferenta datoriilor nu poate fi calculata din cauza lipsei datoriilor financiare pe termen lung. 3. Renta'ilitatea aferenta acti*ului economic ; renta'ilitatea economica=
R AE = Rec = R fin CPR DAT financiare + Rdob = AE AE PN + Dobanzi EBIT impozit pe profit = = CPR + DAT financiare CPR + DAT financiare

Ta'elul 4 Indicatori 2-IT Impozit pe profit CPR D#T financiare R#2

2884
535250 46438

288!
25372 1267

288+
29364 4695

909646 8
0.537365085

92465 8
0.260693

106586 8
0.231446907

Renta'ilitatea economica este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii. Rata renta'ilitatii economice tre'uie sa fie superioara ratei inflatiei. In cazul analizat aceasta caracteristica este satisfacuta. 4. Renta'ilitatea aferenta acti*ului

ROA =

PN EBIT sau Activ Activ PN ; sau EBIT = CA = CA Activ


profitabilitate rotatie

Ta'elul ! Indicatori P9 #cti* R&#

2884 90382 5871982 1.!362F

288! 1501 645239 8.232+F

288+ 14120 656337 2.1!13F

!. 2fectul de le*ier> Daca renta'ilitatea economica Q ;P= rata do'anzii. apare efectul de le*ier poziti* ;negati*=. astfel ca renta'ilitatea actionarilor de*ine superioara ;inferioara= renta'ilitatii firmei.
R fin = Rec + ; Rec Rdob = DAT financiare CPR levier
efect de levier

Datoriiile financiare in cazul firmei analizate sunt egale cu zero. In acest caz efectul de li*ier ia *aloarea nula. Din calculele anterioare rezulta ca renta'ilitatea faerenta capitalurilor proprii este mai mica decat renta'ilitatea aferenta acti*ului economic. Costuri> 1. costul capitalurilor proprii>; C#P1. 0ordon5$ apiro=
kCPR = R fin = ROE = PN CPR

Ta'elul + Indicator P9 CPR TCPR

2884 90382 909646 8.8663!6

288! 1501 92465 8.81+233

288+ 14120 106586 8.1324,!

2. Costul datoriilor financiare ;rata do'anzii corectata cu economia de impozit generata de c .cu do'anzile=>
k DAT = Dobanzi Economia fiscala enerata de dobanzi = Rdob ;1 = DAT financiare

3. Costul mediu ponderat al capitalului ;costul capitalurilor proprii=>


k AE = cmpc = k fin CPR DAT financiare + k dob AE AE

<+ Dia nostic#l risc#l#i 1. Indicatori pri*ind *aria'ilitatea rezultatelor> media. *arianta si coeficientul de *ariatie ale profitului net.
E ; PN = =

PN
n

; PN ; PN = =

E ; PN == 2

C! ; PN = =

; PN =

n 1

E ; PN =

Ta'elul , Indicatori 2;P9= U2;P9= C<;P9=

<alori 3!334.33 2312463664 1.3+86!3:,

2. Pragul de renta'ilitate reprezinta ni*elul productiei *andute. e)primate in unitati fizice sau *alorice. care permite intreprinderii acoperirea tuturor c eltuielilor sale fara a genera profit. Pragul de renta'ilitate de e)ploatare7glo'al G cifra de afaceri pentru care rezultatul e)ploatarii7net este zero? cu cat cifra de afaceri efecti*a este mai mare fata de ni*elul pragului de renta'ilitate. cu atat riscul aferent firmei este mai scazut. e)istand mai putine VsanseI ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.

P- de e.p!oatare

P- ,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5 0ariatia #ata de pra,

&/16amortizare$7&1)/07/A$ &/07/A$*8&/16amortizare$*&1) /07/A$9 /1 Amortizare 0 / e!tuie!i cu do"anzi!e )/ e!tuie!i cu do"anzi!e 0 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e

&/16amortizare6c e!tuie!i cu do"anzi!e$*&1)/07/A$ &/07/A$*8&/16amortizare6c e!tuie!i cu da"anzi$*&1) /07/A$9 /1 Amortizare c e!tuie!i cu do"anzi c e!tuie!i cu do"anzi 0 0 0

Ta'elul :
Anu! 2004 +ituatia inre,istrata P- de e.p!oatare P- ,!o"a! Anu! 2005 +ituatia inre,istrata P- de e.p!oatare P- ,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

14694017 12559683 1606266 53279 474789 338023 136766 46438 90328

11425289 9765744 1606266 53279 0 338023 )338023 0 )338023

13752439 11754871 1606266 53279 338023 338023 0 0 0

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

1364890 1166724 172699 1470 23997 21229 2768 1267 1501

1199608 1025439 172699 1470 0 21229 )21229 0 )21229

1345825 1150427 172699 1470 21229 21229 0 0 0

Ta'elul 6
Anu! 2006 +ituatia inre,istrata P- de e.p!oatare P,!o"a!

/A )/0 )/1 )Amortizare '23I4 )/ e!tuie!i cu do"anzi!e '234 )Impozit pe pro#it 'P5

628319 473214 122199 3055 29851 11036 18815 4695 14120

507394 382140 122199 3055 0 11036 )11036 0 )11036

552100 415810 122199 3055 11036 11036 0 0 0

Pentru toti 3 anii analizati. cifra de afaceri efecti*a este mai mare decat ni*elul pragului de renta'ilitate. ceea ce inseamna ca scaderea cifrei de afaceri nu *a genera pierdere. acest rsic este scazut.

2. coeficientul de elasticitate a P9 in raport cu C#> 2lasticitatea indica modul in care modificarea profitului net afecteaza modifiacrea cifrei de afaceri.

ePN 7 CA =

PN CA PN EBT EBT EBIT EBIT CA = EBT EBIT EBIT CA PN 8 CA8 PN EBT 8 8 8 8 8 8


ePN 7 EBT eEBT 7 EBIT eEBIT 7 CA

Ta'elul 18 Indicatori P9 WP9 C# WC# 2-T W2-T 2-IT W2-IT eP97C# eP972-T e2-T72-IT e2-IT7C#

2884 90382 5 14+6481, 5


197227

288! 1501
)88881

288+ 14120
12619

13+4:68
)13329127 4143 )193084 25372 )509878 1.08409119 1.004493351 1.027709381 1.050142971

+2:316
)736571 18328 14185 29364 3992 )15.57856 2.455442911 21.76098637 )0.291553907

5
535250

5 5 5 5 5

2lasticitatea P9 in raport cu C# in anul 288! este poziti*a ceea ce inseamna ca scaderea in cazul de fata a Profitului 9et a determinat diminuarea C#. iar in anul 288+ relatia este in*erse> cresterea Profitului net a determinat o diminuare a Cifrei de afaceri.

4. *olatilitatea renta'ilitatii actiunilor firmei in raport cu renta'ilitatea medie a pietei de capital modelul C#P1 E ; Ri = = R f + i ( E ; R" = R f )

i = coeficient de volatilitate =

co*; Ri . R" = 2 ; R" =

!.7+. Indicatori pri*ind lic iditatea 7 sol*a'ilitatea Diagnosticul riscului de faliment reprezint e*aluarea capacitLii Nntreprinderii de a face faL anga/amentelor asumate faL de terLi. deci e*aluarea sol*a'ilitLii Mi lic iditLii Nntreprinderii. #naliza riscului de faliment se poate realiza static. prin analiza ec ili'relor financiare din 'ilanL. sau dinamic. prin analiza flu)urilor din ta'loul de finanLare. !. rate de lic iditate @ masoara capacitatea firmei de a5si onora o'ligatiile pe termen scurt din lic iditati sau din alte acti*e curente ce se transforma in lic iditati intr5o perioada mai mica de 1 an. Rata curenta 7 testul acid G acti*e curente7datorii curente Rata rapida7intermediara7imediata G ;acti*e curente5stocuri=7datorii curente Rata la *edere7cas G lic iditati7datorii curente Ta'elul 11 Indicatori #cti*e curente #cti*e curente5 stocuri Datorii curente 4ic iditati Rata curenta Rata rapida Rata la *edere 2884
3239208 773799 4962336 229715

288!
400425 246525 552774 19630

288+
315144 181428 549751 7889

8.+!2,!:, 8.1!!63442 8.84+261,1

8.,24362 8.44!6,: 8.83!!12

8.!,324:+ 8.33881:! 8.8143

Pentru lic iditatea curenta se recomanda o cifra mai mare de 1 dar nu e)agerat de mare. Din ta'elul 11 o'ser*am ca aceste *alori sunt mai mici de 1. deci firma analizata nu are posi'ilitatea de a5si acoperi datoriile curente din lic iditati. $ituatia normala este ca lic iditatea rapida sa fie mai mica decat 1. Din calculele facute se o'ser*a ca rezultatele 4ic iditatea la *edere inregistreaza deasemenea *alori scazute. #ceste *alori implica un risc ridicat pri*ind lipsa lic iditatilor. dar si un cost de opurtunitate scazut aferent lic iditatilor prea mici in raport cu o'ligatiile scadente pe termen scurt. +. rate de indatorare? le*ier
rata ; radul = de indatorare pe termen lun 7 scurt = levier = datorii financiare; pe termen lun = capital propriu capital propriu pasiv datorii pe termen lun 7 scurt pasiv

solvabilitate patrimoniala =

Ta'elul 12 Indicatori Datorii pe T4 Datorii pe T$ CPR Pasi* Rata de indatorare T4 Rata de indatorare T$ $ol*a'ilitatea patrimoniala

2884 8
4962336

288! 8
552774

288+ 8
549751

909646 5871982 8 8.:4!8:,8+ 8.1!461264

92465 645239 8 8.:!+, 8.1433

106586 656337 8 8.:3,+ 8.1+24

$ol*a'ilitatea patrimoniala *ariaza intre 14F si 1+ F ceea ce insemna ca resursele imprumutate sunt mai mari decat resursele proprii si reprezinta *alori cuprinse intre :4! si :+F din total pasi*. Rata de indatorare pe termen lung este egala cu zero ca urmare a lipsei datoriiilor pe termen lung.

.+0 Pre!izi#nea $inanciara Pre*iziunea necesitatilor. a resurselor si a rezultatelor financiare este o acti*itate cu caracter prospecti* si anticipati*. de mare raspundere si rafinament. 2a implica multa informatie. intuitie si realism. influentand intreaga acti*itate ulterioara a firmei. Desigur ca pre*iziunea ;planificarea. programarea= in sine nu garanteaza succesul afacerii. dar ea a/uta conducerea ;si pe ceilalti 'eneficiari ai pre*iziunilor= sa anticipeze riscurile si sa fie gata sa le faca fata. &'iecti*ul pre*iziunilor financiare consta in determinarea resurselor necesare pentru acoperirea ne*oilor firmei pe termen scurt. mediu. lung. #stfel. pe termen scurt se identifica atat necesarul de stocuri ;materii prime. materiale. marfuri= si resursele de care are ne*oie firma pentru apro*izionarea cu acestea. cat si de resurse pentru finantarea capitalului de lucru net suplimentar. Pe termen mediu si lung se pre*izioneaza resursele necesare pentru realizarea de in*estitii. 1odalitatea cea mai simpla de pre*izionare financiara consta in sta'ilirea corelatiei intre elementele 'ilantului si a contului de profit si pierdere cu cifra de afaceri. Cnele elemente din cadrul 'ilantului. precum sunt acti*ele imo'ilizate nu depind in mod direct de cifra de afaceri. *ariatia lor fiind determinata de alti factori. Dinamica acestora Nn raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinat la ni*el glo'al. fiind necesar analiza pentru fiecare component in parte. <ariatia acti*elor circulante este influentata direct de e*olutia cifrei de afaceri. & crestere a cifrei de afaceri *a genera cresterea *alorii stocurilor si a capacitatii de creditare a clientilor firmei. Prin urmare. *aloarea acti*elor direct producti*e detinute de firma tre'uie sa creasca odata cu cresterea cifrei de afaceri. insa aceasta crestere tre'uie acoperita cu o crestere a elementelor din pasi*. care la randul lor sunt sau nu sunt influentate in mod direct de e*olutia cifrei de afaceri. Capitalul propriu este partial determinat de cifra de afaceri prin partea din profit destinata in*estitiilor ;nedistri'uita su' forma de di*idende=. $u'etape>

a= analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din 'ilant si din contul de profit si pierdere a caror e*olutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri? '= pre*iziunea cifrei de afaceri? c= construirea 'ilanLului Mi contului de profit Mi pierdere pre*izionate. Pre*iziunea financiara se poate realiza prin cate*a metode> 1etoda Vprocent din cifra de afaceriI 5 determinarea coeficientului de proportionalitate inregistrat pana in momentul realizarii pre*iziunii pentru elementele din 'ilant care depind direct de cifra de afaceri? 1etoda Hdurata de rotaLieI sau H*itezei de rotaLieI @ similara cu metoda precedenta. indicatorul de referinta fiind durata de rotatie sau *iteza de rotatie din perioada precedenta momentului realizarii pre*iziunii. a= Pentru prima etapa am ales metoda Hprocent din cifra de afaceriI. Identificam elementele dependente de dinamica cifrei de afaceri> X $tocuri X Creante X Datorii pe T$

$a analizam rata de e*olutie a cifrei de afaceri> Pentru fiecare an. am calculat rata de crestere a C# prin formula> CAT CAT 1 R= S 188 . rezultatele o'tinute le5am prezentat in ta'elul de mai /os. $e CAT 1 o'ser*a faptul ca C# are o modificare procentuala negati*a si a scazut din 28845288! cu 68F si cu !3F din 288! pana in 288+. pe seama reducerii considera'ile a acti*elor de trezorerie. Pentru a pre*iziona *olumul C# pentru anul 288,. am presupus ca C# *a scade cu un procent mediu dintre scaderile din anii precedenti. #stfel. am pre*izionat o scadere a C# in 288, cu apro)imati* ,3F. la o *aloare de 1,3.:83.
Anul CA "odificarea 243 2004 14694017 2005 1364890 )90*71: 2006 628319 )53*97: 2550 10)15) %02-)*4

2stimam marimea pre*izionata ;in functie de modificarea procentuala a C#= a> X Stoc#rilor
Anul Stocuri CA 4 din CA 2004 2465409 14694017 16*78: 2005 153900 1364890 11*28: 2006 133716 628319 21*28: valoare medie 1/-*.4 valoare minima 11-214 valoare maxima 21-214

Stocurile previzionate valoare medie 28589 valoare minima 19604 valoare maxima 36983

X Creantelor
Anul Creante CA 4 din CA 2004 544084 14694017 3*70: 2005 226895 1364890 16*62: 2006 173539 628319 27*62: valoare medie 1/4 valoare minima )-054 valoare maxima 20-/24

Creantele previzionate valoare medie 27807 valoare minima 6430 valoare maxima 48002

X Datoriilor pe TS
Anul Datorii pe S CA 4 din CA 2004 4962336 14694017 33*77: 2005 552774 1364890 40*50: 2006 549751 628319 87*50: valoare medie .*4 valoare minima ))-004 valoare maxima 10-.54

Datorii previzionate valoare medie 93848 valoare minima 58690 valoare maxima 152069

<om alege aceeasi metoda de pre*izionare pentru elementele 'ilantiere analizate mai sus. adica metoda *alorii medii. <alorile o'tinute sunt prezentate in ta'elul de mai /os>

Stocuri Creante Datorii pe CA

"odificarea 4Valoarea previzionata %01-/24 21.16 %1*4 20150 S %1)4 6)1*1 %02-)*4 10)15)

'= Pre*iziunea cifrei de afaceri> $e poate realiza prin 2 metode> X Ctilizarea datelor istorice X Ctilizarea ratei de crestere sustena'ile Utilizarea "atelor istoriceIn cadrul acestei *ariante. rata pre*izionata de crestere a cifrei de afaceri este media ;aritmetica simpla sau ponderata= a ratelor de crestere inregistrate in trecut. 1# simpla> T CA CA t t 1 Y t =1 CAt 1 = T 1# ponderata>
Y

CAt CAt 1 St t =1 CAt 1


T

t
t =1

In functie de acesta rata medie ;aritmetica simpla sau ponderata= de crestere a cifrei de afaceri. se poate determina *aloarea pre*izionata a cifrei de afaceri pentru perioada urmatoare>
CAprev ; t +1= = CAT S ;1 + =
Y

<alorile o'tinute pentru cifra de afaceri pentru anul 288, prin am'ele metode sunt prezentate in ta'elul de mai /os>

Anul

CA !2CA3 2004 14694017 2005 1364890 )90*71: 2006 628319 )53*97: )72*34: )66*21: 2550 10)15) 21221)

"A simpla "A ponderata

Ctilizarea datelor istorice in estimarea cresterii *iitoare a cifrei de afaceri este utila. insa acestea nu ofera informatii suficiente. Rele*anta datelor istorice pentru pre*izionarea datelor din *iitor depinde de sta'ilitatea acti*itatii economice a firmei si a mediului in care aceasta actioneaza. 2*olutia insta'ila a cifrei de afaceri pe parcursul a ultimilor 3 ani demonstreaza ineficienta utilizarii datelor istorice in estimarea *alorii *iitoare a cifrei de afaceri pentru firma respecti*a. Utilizarea ratei "e crestere s#stena(ileRata de crestere sustena'ila se refera la rata de crestere a cifrei de afaceri ma)im posi'ile fara a cauza dezec ili're financiare si poate fi determinata prin 3 modalitati. in functie de ceea ce urmareste firma la etapa actuala>
S t

P Active CP = = ;1 d = S net Activet 1 CPt 1 CPt 1

Determinarea ratei de crestere sustena'ile>

/apita! Propriu Pro#it net ;ividende /A

255. 92465 0 1364890

255/ !7 2255/3 ! 2255/3 106586 1.-204 14120 1.-204 0 628319 %.*4

Din ta'elul de mai sus. o'ser*am ca rata de crestere efecti*a a cifrei de afaceri ;g= este mult in$erioara ratei de crestere sustena'ila ;gS=. prin urmare a/ungem la concluzia ca firma nu utilizeaza integral resursele disponi'ile. astfel ca apar costuri de oportunitate. "irma ramane cu resurse neutilizate. #ceasta poate fi o strategie strategie utilizata pentru acumularea de resurse in *ederea sustinerii unei cresteri *iitoare anticipate. c= Construirea 'ilanLului Mi contului de profit Mi pierdere pre*izionate Pe 'aza ipotezelor din etapa 1 si a cifrei de afaceri pre*izionate in cadrul etapei 2. se pot construi documentele conta'ile pre*izionate.

-ilantul si contrul de profit si pierdere din 288+>

2006

2006

I. ACTIVE imobilizari stocuri creante active de trezorerie

/./))0 341193 133716 173539 7889

II. PASIVE capital propriu CSV rezerve rezultatul exercitului financiar datorii pe termen scurt

/./))0 106586 500 91966 14120 549751

Anu! 2006

+ituatia inre,istrata

CA )/0 )/1 )Amortizare $+,I )/ e!tuie!i cu do"anzi!e $+, )Impozit pe pro#it $'8

/21)16 473214 122199 3055 261.1 11036 1111. 4695 1*125

Pentru a aplica te nicile de pre*iziune. calculam procentul din cifra de afaceri. durata si respecti* *iteza de rotatie pentru elementele din 'ilant a caror e*olutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri>
4 din CA durata de rotatie viteza de rotatie 54*30: 195*5 1*8 21*28: 76*6 4*7 27*62: 99*4 3*6 1*26: 4*5 79*6 87*50: 315*0 1*1

imo"i!izari stocuri creante active de trezorerie datorii pe 4+ /A

341193 133716 173539 7889 549751 628319

Pentru realizarea pre*iziunii pentru anul 288,. consideram urmatoarele ipoteze de lucru> 1= cifra de afaceri creste cu rata de crestere efecti*a? 2= durata de rotatie a imo'ilizarilor ramane constanta? 3= *iteza de rotatie a stocurilor creste cu 1.3: rotatii? 4= durata de rotatie a creantelor5clienti scade cu 41.: zile != ponderea acti*elor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta? += durata de rotatie a datoriilor pe T$ ramane scade cu 128.+ zile? ,= #mortizarile reprezina 8.!!F din C#. #plicand ipotezele. o'tinem> ,2 CA*>>9@ 5*:.,?71,39*'./C2@ ,9.:>. 2= durata de rotatie a imo'ilizarilor ramane constanta?

3= 4=

!= +=

,=

Durata rotatie imo'ilizari G 16!.! zile G Imo'ilizari288,7C#288, ? I%o(ilizari*>>9@,?0'07 ,9.:>.D .5>@ ?/.:/'5: *iteza de rotatie a stocurilor creste cu 1.3: rotatii? <iteza de rotatie stocuri G 4.,J1.3: G +.8: GC#288,7 $tocuri288, Stoc#ri*>>9 @ ,9.:>.D 5'>: @ *:0:? durata de rotatie a creantelor5clienti scade cu 41.: zile Durata rotatie creante clienti G 66.4 @ 41.: G !,.+ zile G Creante clienti288, S3+87C#288, Creante clienti*>>9 @ 1CA*>>97 09'52D .5> @ *9:>9 ponderea acti*elor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta> #. de trezorerie7 C# G 1.2+F ? A+ "e trezorerie*>>9 @ ,'*5C7 CA*>>9 @ *,?> ? durata de rotatie a datoriilor pe T$ scade cu 128.+ zile> 31! @ 128.+ G 164.4 zile ;Dat288,7 C#288,=S 3+8 G 164.4 zile Dat*>>9 @ ,?/'/7 ,9.:>.D .5> @ ?.:/: #mo288,7 C#288, G 8.!!F E A%o*>>9 @ ,9.:>.7 >'00C @ :./'*0+

Ponderea C< in C# G ,!.3F. C8@ ,9.:>.7 90'.C @ ,.>:9.'5 Ponderea C" in C# G 16.4F. CF @ ,9.:>.7 ,?'/C @ ..9,9'9 2-IT7 C# G 4.,!F. E<IT @ :*00'5 C eltuielile cu do'anzile scad cu 48F. ca urmare a lic idarii a unei parti din datoriile curente si ine)istentei datoriilor pe termen lung. C&elt c# "o( @ 55*,'5 E<T G 2-IT @ c elt cu do' G :2!!.+ @ ++21.+ G ,5./ I%pozit#l pe pro$it - E<T 7 ,5C @ *5,'// #stfel. pro$it#l net pre!izionat pentr# an#l *>>9 *a fi de ,.9*'*. Prin #tilizarea acestor !alori pre!izionate' constr#i% (ilant#l si cont#l "e pro$it si pier"ere2550 2550

I. ACTIVE imobilizari stocuri creante active de trezorerie

1.2605-/1

?/.:/'5: *:0:? *9:>9 *,?>

II. PASIVE capital propriu CSV rezerve rezultatul exercitului financiar datorii pe termen scurt

1.2605-/1 106586 500 91966 14120 6)1*1

Anul 2550

Situatia inre!istrata

CA )/0 )/1 %Amortizare $+,I %C&eltuieli cu dobanzile $+, %Impozit pe profit

10)15) 130873*6 33717*7 6./-1 12..-/ //21-/ 1/)* 2/1-**

$'8

1)02-0

Capitolul -. 'ropunerea investitiei si fundamentarea c.eltuielilor cu investitia

Capitolul /. Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi 0 cert

Decizia de in*estitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate lua un manager. De ce afirmam acest lucruZ Deoarece managerii si actionarii urmaresc cresterea *alorii firmei. o'iecti* fundamental al gestiunii intreprinderii. Plusul de renta'ilitate pe care il aduc proiectele de in*estitii cu <#9 ma)ima in raport cu rata normala de renta'ilitate *a contri'ui la ma)imizarea *alorii intreprinderii. a a*erii in*estitorilor si deci la realizarea o'iecti*ului ma/or de finante. Complementar <#9. proiectele de in*estitii cele mai eficiente au si renta'ilitati interne;RIR= mai mari decat renta'ilitatea medie a pietei monetare. aleasa ca referinta. <or'ind de mediul cert. cream de fapt modele de e*aluare in conditii deterministe. In realitate. nu putem discuta despre un astfel de mediu intru5cat pot aparea situatii fa*ora'ile sau nefa*ora'ile. cu o anumita frec*enta. nee)istand o transparenta perfecta pe piata. 1odelele care se dez*olta in conditii de certitudine implica asumarea urmatoarelor ipoteze> 5 se presupune cunoasterea apriori si certa a flu)urilor monetare *iitoare ale proiectelor de in*estitii si a ratei do'anzii. <ariatiile posi'ile ale ratei do'anzii. ale ratei inflatiei si ale riscului de acti*itate economica nu sunt luate in calculul de fundamentare a deciziei de in*estitii in mediu cert? 5 in*estitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta. respecti*. o piata perfect concurentiala si fara impozit? 5 nu se percep costuri de tranzactie. iar rata do'anzii la plasamentele in depozite 'ancare este egala cu cea a creditelor acordate? 5 decizia de in*estitii este independenta de decizia de finantare. intru5cat toate sursele de capital sunt oferite la pretul lor de ec ili'ru dintre cerere si oferta. anticipate omogen? 5 e)ista piata financiara eficienta;e)istenta transparentei complete a informatiilor si prin lic iditatea tranzactiilor. Decizia de in*estitii poate consta ori in in*estitii interne;alocarea de capital in scopul dez*oltarii si perfectionarii productiei intreprinderii=. ori in in*estitii e)terne;participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi=. care sunt cunoscute si su' denumirea de in*estitii financiare. In cazul nostru. *or'im de o in*estitie interna5directa. Pentru firma pe care am analizat5o. am considerat realizarea unei in*estitii in aparatura te nologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale electrocasnicelor clientilor. In*estitia *a fi in *aloare de 21888R&9. amortiza'ila pe trei ani si *a genera cresteri ale cifrei de afaceri de> !8888 R&9 in primul an. +8888 R&9 in al doilea an. ,8888 R&9. In*estitia se *a finanta 68 F din capitaluri proprii si 18 F din credit 'ancar ram'ursa'il in rate anuale egale si cu rata do'anzii de 12F. C eltuielile *aria'ile reprezinta 48F din cifra de afaceri. c eltuielile fi)e sunt de 1:888 R&9 pe an.durata acti*elor circulante nete este 48 de zile de cifra de afaceri. iar rata renta'ilitatii ceruta de in*estitori este de 1!F. Pretul de *anzare a in*estitiei este de 2888 R&9.

CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 28888

!!888 22888

5>>>> */>>>

3c&elt#ieli $i6e 3a%ortizare 3"o(an"a @Pro$it (r#t 3i%pozit pe pro$it @pro$it net Ba%ortizare B"o(an"a @CF "e esti#ne 3 ACR nete @CFD

1:888 ,888 2!2 4,4: ,!6.+: 36::.32 ,888 2!2 11248.32 !!!+ 05:/'.*

1:888 ,888 1+: ,:32 12!3.12 +!,:.:: ,888 1+: 13,4+.:: !!! ,.,?,'::

,:>>> 9>>> :/ 1861+ 1,4+.!+ 61+6.44 ,888 :4 1+2!3.44 !!! ,05?:'//

2ficienta unui proiect de in*estitii se e*alueaza printr5un set de indicatori. dintre care cei mai importanti sunt> 5 *aloarea actualizata neta;<#9=? 5 rata interna de renta'ilitate;RIR=? 5 termenul de recuparare;TR=? 5 indicele de profita'ilitate;IP=. Teoretic si practic. cel mai 'ine fundamentat si ro'ust criteriu de selectie a proiectelor de in*estitii eficiente este cel am *alorii actuale nete. respecti*. plusul de *aloare pe care proiectele noi de in*estitii IpromitI ca il aduc la *aloarea e)istenta a intreprinderii. $electia celor mai performante proiecte de in*estitii se *a face deci in raport cu ma)imizarea *alorii actuale nete. a2 8aloarea act#alizata neta 18AN2 <aloarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cas 5floR5urilor pre*izi'ile actualizate si costul initial al in*estitiei. $emnificatia sa economica poate fi e*identiata astfel> 5 Daca <#9 este poziti* inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se o'tine un surplus. Proiectul e)ercita deci o influenta fa*ora'ila asupra intreprinderii si tre'uie acceptat. 5 Daca <#9 este negati*e inseamna ca nu se *or reconstitui fondurile initiale. tinand cont de timpul necesar pentru o'tinerea lor. Proiectul este defa*ora'il pentru intreprindere. C1P ;costul mediu ponderat al capitalului= G 68F ) 1!F J 18F ) 12F ) ;1 @ 1+F= G 14.!1F <R G 2888 ) 8.:4 J ++++.+, G :34+.+, R&9 <#9 G 521888 J !+:4.32 7 ;1J 14.!1F= J 13161.:: 7 ;1J 14.!1F=[ J ;1!+6:.44 J :34+.+,= 7 ;1J14.!1F=\ G 1883:.42 R&9 Deoarece <#9 Q 8. putem afirma ca in*estita e)ercita o influenta fa*ora'ila asupra intreprinderii. #plicarea meodei <#9 se lo*este de doua dificultati>

o prima dificultate *izeaza pre*iziunea cas 5floR5urilor *iitoare pe care le *a genera in*estitia. $unt necesare studii te nice. economice si comerciale preala'ile e*aluarii financiare a in*estitiei? 5 a doua dificultate pri*este alegerea ratei de actualizare. #ceasta metoda este e)treme de sensi'ila la *ariatiile ratei de actualizare. $ta'ilirea marimii acestei rate este esentiala. #ceasta sensi'ilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc ma/or prin alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara a intreprinderii. ci are in *edere costul resurselor pentru finantarea in*estitiilor. furnizandu5se astfel un fundament o'iecti* aplicarii metodei. (2 Rata interna "e renta(ilitate 1RIR2 Rata interna de renta'ilitate corespunde ratei de actualizare care face <#9 G 8. 2a corespunde costului ma)im pe care intreprinderea ar putea sa5l suporte pentru finantarea in*estitiei RIR tre'uie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat ;C1P= al resurselor intreprinderii. Daca r Q C1P. in*estita este a*anta/oasa. ea permite compensarea costului resurselor de finantare. Pentru un T1 G 3!F. <#9;T1= G 221.:6 R&9 iar pentru un T2 G 3+F. <#9;T2= G 5 126.12 R&9 RIR G T1 J ;T2 @ T1= ) <#9 ;T1= 7 ; <#9 ;T1= @ <#9 ;T2== RIR G 3!.+3F Q 14.!1F. ceea ce inseamna ca in*estitia este a*anta/oasa. c2 Ter%en#l "e rec#perare a in!estitiei 1TR2 Calcularea termenului de recuperare a in*estitiei consta in a compara. an dupa an. costul initial cu surplusurile 'anesti cumulate dega/ate de proiect. pentru a determina momentul in care recuperarea costurilor se *a fi realizat. AN , * . 8R C" !+:4.32 13161.:: 1!+6:.44 :34+.+, C" actualizat 46+4.84 188+8.!1 184!!.8! !!!:.:2 CF c#%#lat 46+4.84 1!824.!! 2!4,6.+ 3183:.42

TR G 2 ani J ;21888 @ 1!824.!!= ) 3+8 7 ;2!4,6.+ @ 1!824.!!= G 2 ani si 28! zile. "2 In"icele "e pro$ita(ilitate 1IP2 Indicele de profita'ilitate e)prima renta'ilitatea in*estitiei pe intreaga perioada de e)ploatare prin raportarea ;<#9 J Io= la Io. Pro'lemele in utilizarea IP sunt similare cu cele ale RIR. a*anta/and. in selectionare. proiectele de in*estitii cu durate reduse de e)ploatare si pe cele cu c eltuieli initiale reduse de in*estitii. 2c i*alent deciziei de realizare a proiectului de in*estitii daca <#9 Q 8. proiectul *a fi considerat profita'il daca asigura un indice de profita'ilitate mai mare decat 1. IP G ;1883:.42 J 21888= 7 21888 G 1.4,: Q 1. ceea ce inseamna ca proiectul de in*estitie poate fi considerat profita'il.

Capitolul 1. Analiza proiectului de investitii in mediul incert Incertitudinea asupra e*olutiei *iitoare a economiei.. a unei afaceri sau in*estitii determina e)istenta riscului ca flu)urile financiare *iitoare sa fie *aria'ile. cu *alori diferite de cele pre*izionate in cadrul unui mediu determinist. 1ediul pro'a'ilistic este mai aproape de realitatea economica si *a fi folosit in acest conte)t. 5+, Analiza "e sensi(ilitate Presupune construirea modelului de determinare a cas 5floR5urilor disponi'ile ;C"D= si luarea in considerare a unor *alori diferite de cele pre*izionate initial pentru factorii determinanti care influenteaza flu)urile de trezorerie. In analiza de sensiti*itate se urmareste modificarea unei singure *aria'ile din cele estimate. celelalte ramanand nesc im'ate si se determina <#9 pentru aceasta situatie. In analiza noastra am construit doua scenarii. e*identiind modificarea *aria'ilelor care au impact asupra performantelor proiectului de in*estitii> Scenari# opti%ist Creste cu ,F 33F din C# $cad cu 18 F 38 de zile de C# Scenari# pesi%ist $cade cu ,F 4,F din C# Cresc cu 18F !8 de zile de C#

CA C&elt#ieli !aria(ile C&elt#ieli $i6e D#rata ACR nete

Pentru fiecare *aria'ila. pentru fiecare scenariu. *om calcula indicatori de performanta ;<#9 si RIR=. considerand respecti*a *aria'ila in conformitate cu scenariul analizat. iar celelalte *aria'ile ramanand la *alorile din scenariul de 'aza. Pentru a surprinde impactul modificarii unei *aria'ile asupra unui indicator de performanta. se poate calcula coeficientul de elasticitate ;e= care e)prima modificarea relati*a a indicatorului determinata de modificarea cu 1F a *aria'ilei respecti*e> e ;indicator7*aria'ila i= G ;Kindicator 7 indicator in scenariul de 'aza= > ;K*aria'ila i 7 *aria'ila i in scenariul de 'aza=. In functie de *aloarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii *aria'ilei I asupra indicatorului respecti*> 5 daca elasticitatea este poziti*a ;negati*a=. inseamna ca modificarea *aria'ilei determina o modificare in acelasi sens ;in sens contrar= a indicatorului? 5 daca elasticitatea este supraunitara ;su'unitara=. semnifica o amplitudine a modificarii indicatorului mai mare ;mica= fata de amplitudinea modificarii *aria'ilei.

a2 I%pact#l %o"i$icarii CA 3 Scenari#l opti%ist CA 1creste c# 9C2 !3!88 3c&elt#ieli !aria(ile 21488 3c&elt#ieli $i6e 1:888 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t +:4: 3i%pozit pe pro$it 186!.+: @pro$it net !,!2.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 13884.32 !644.44 3 ACR nete @CFD 9>0?'::

!::!8 23!48 1:888 ,888 1+: ,:32 12!3.12 +!,:.:: ,888 1+: 13,4+.:: !64.44 ,.,0*'//

5/*>> *05:> ,:>>> 9>>> :/ 1861+ 1,4+.!+ 61+6.44 ,888 :4 1+2!3.44 !64.42 ,050?'>*

<R G 2888 ) 8.:4 J ,133.3 G ::13.3 R&9 <#9 G 11464.12 R&9 e ;<#97C#= G ;11464.12 @ 1883:.42= 7 1883:.42 > , F G 2.8,1+ ? cresterea cu 1F a C# fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu 2.8,1+F a <#9. RIR G 3:F J ;36F 5 3:F= ) 334.8: 7 ;334.8: J 1.2+= G 3:.66F e ;RIR7C#= G ;3:.66F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ,F G 1.34,2 ? cresterea cu 1F a C# fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu 1.34,2F a RIR. 5 Scenari#l pesi%ist CA 1sca"e c# 9C2 4+!88 3c&elt#ieli !aria(ile 1:+88 3c&elt#ieli $i6e 1:888 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t 2+4: 3i%pozit pe pro$it 423.+: @pro$it net 2224.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 64,+.32 !1++.+, 3 ACR nete @CFD /.>?'50 !11!8 284+8 1:888 ,888 1+: !!22 ::3.!2 4+3:.4: ,888 1+: 11:8+.4: !1+.++ ,,*:?':* 00:>> **.*> ,:>>> 9>>> :/ :36+ 1343.3+ ,8!2.+4 ,888 :4 1413+.+4 !1+.+, ,.5,?'?9

<R G 2888 ) 8.:4 J +288 G ,::8

<#9 G !+62.33 R&9 e ;<#97C#= G ;!+62.33 @ 1883:.42= 7 1883:.42 > ;5,F= G +.1:46 ? scaderea cu 1F a C# fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu +.1:46 F a <#9. RIR G 2+F J ;2,F 5 2+F= ) 2,6.!, 7 ;2,6.!, J 118.:= G 2+.,2F e ;RIR7C#= G ;2+.,2F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;5 ,F= G 3.!,24 ? scaderea cu 1F a C# fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu 3.!,24 F a RIR. c2 I%pact#l %o"i$icarii c&elt#ielilor !aria(ile 3 Scenari#l opti%ist CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 1..C CA2 1+!88 3c&elt#ieli $i6e 1:888 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t :24: 3i%pozit pe pro$it 1316.+: @pro$it net +62:.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 141:8.32 !!!+ 3 ACR nete @CFD :5*/'.* !!888 1:1!8 1:888 ,888 1+: 11+:2 1:+6.12 6:12.:: ,888 1+: 1+6:8.:: !!! ,5/*0':: 5>>>> ,?:>> ,:>>> 9>>> :/ 1!11+ 241:.!+ 12+6,.44 ,888 :4 16,:1.44 !!! ,?**5'//

<R G :34+.+, R&9 <#9 G 1,421.:! R&9 e ;<#97c .*aria'ile= G ;1,421.:! @ 1883:.42= 7 1883:.42 > ;5,F= G 5 18.!6,4 ? scaderea cu 1F a c eltuielilor *aria'ile fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu 18.!6,4F a <#9. RIR G !8F J ;!1F 5 !8F= ) 216.,4 7 ;216.,4 J ,!.64= G !8.,4F e ;RIR7c .*aria'ile= G ;!8.,4F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;5 ,F= G 5 +.8!:3 ? scaderea cu 1F a c eltuielilor *aria'ile fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu +.8!:3F a RIR.

5 Scenari#l pesi%ist

CA 3c&elt#ieli !aria(ile 1/9C CA2 3c&elt#ieli $i6e 3a%ortizare 3"o(an"a @Pro$it (r#t 3i%pozit pe pro$it @pro$it net Ba%ortizare B"o(an"a @CF "e esti#ne 3 ACR nete @CFD

!8888 23!88 1:888 ,888 2!2 124: 166.+: 184:.32 ,888 2!2 :388.32 !!!+ *9//'.*

!!888 2!:!8 1:888 ,888 1+: 36:2 +3,.12 3344.:: ,888 1+: 18!12.:: !!! ??09'::

5>>>> *:*>> ,:>>> 9>>> :/ +,1+ 18,4.!+ !+41.44 ,888 :4 12,2!.44 !!! ,*,9>'//

<R G :34+.+, R&9 <#9 G 2+!4.66 R&9 e ;<#97c .*aria'ile= G ;2+!4.66 @ 1883:.42= 7 ;1883:.42= > ;J,F= G 5 18.!8,3 ? cresterea cu 1F a c eltuielilor *aria'ile fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu 18.!8,3 F a <#9. RIR G 28F J ;21F 5 28F= ) ,!.4! 7 ;,!.4! J 346.22= G 28.1:F e ;RIR7c .*aria'ile= G ;28.1:F5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;J,F= G 5 +.164+ ? cresterea cu 1F a c eltuielilor *aria'ile fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu +.164+ F a RIR. c2 I%pact#l %o"i$icarii c&elt#ielilor $i6e Scenari#l opti%ist CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 28888 3c&elt#ieli $i6e 1sca" c# ,>C2 1+288 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t +!4: 3i%pozit pe pro$it 184,.+: @pro$it net !!88.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 12,!2.32 !!!+ 3 ACR nete @CFD 9,?5'.* 5 !!888 22888 1+288 ,888 1+: 6+32 1!41.12 :868.:: ,888 1+: 1!2!:.:: !!! ,/9>.':: 5>>>> */>>> ,5*>> 9>>> :/ 12,1+ 2834.!+ 18+:1.44 ,888 :4 1,,+!.44 !!! ,9*,>'//

<R G :34+.+, R&9 <#9 G 13!1:.6 R&9 e ;<#97c .fi)e= G ;13!1:.6 @ 1883:.42= 7 1883:.42 > ;518F= G 5 3.4+,2 ? scaderea cu 1F a c eltuielilor fi)e fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu 3.4+,2F a <#9. RIR G 42F J ;43F 5 42F= ) 2:!.,+ 7 ;2:!.,+ J 3,.2!= G 42.::F e ;RIR7c .fi)e= G ;42.::F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;518F= G 5 2.834: ? scaderea cu 1F a c eltuielilor fi)e fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina cresterea cu 2.834:F a RIR 3 Scenari#l pesi%ist CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 28888 3c&elt#ieli $i6e 16:88 1cresc c# ,>C2 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t 264: 3i%pozit pe pro$it 4,1.+: @pro$it net 24,+.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 6,2:.32 !!!+ 3 ACR nete @CFD /,9*'.* !!888 22888 16:88 ,888 1+: +832 6+!.12 !8++.:: ,888 1+: 12234.:: !!! ,,59?':: 5>>>> */>>> ,?:>> 9>>> :/ 611+ 14!:.!+ ,+!,.44 ,888 :4 14,41.44 !!! ,/,:5'//

<R G :34+.+, R&9 <#9 G +!!,.63 R&9 e ;<#97c .fi)e= G ;+!!,.63 @ 1883:.42= 7 1883:.42 > ;J18F= G 5 3.4+,1 ? cresterea cu 1F a c eltuielilor fi)e fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu 3.4+,1 F a <#9. RIR G 2:F J ;26F 5 2:F= ) 133.8: 7 ;133.8: J 2!8.22= G 2:.34F e ;RIR7c .fi)e= G ;2:.34F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;J18F= G 5 2.84+ ? cresterea cu 1F a c eltuielilor fi)e fata de ni*elul prognozat in scenariul normal *a determina scaderea cu 2.84+ F a RIR.

"2 I%pact#l %o"i$icarii "#ratei ACR nete 3 Scenari#l opti%ist CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 28888 3c&elt#ieli $i6e 1:888 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t 4,4: 3i%pozit pe pro$it ,!6.+: @pro$it net 36::.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 11248.32 3 ACR nete 41++.+, 1"#rata ACR nete @ .> zile "e CA2 @CFD 9>9.'50 !!888 22888 1:888 ,888 1+: ,:32 12!3.12 +!,:.:: ,888 1+: 13,4+.:: 41+.++ ,...>'** 5>>>> */>>> ,:>>> 9>>> :/ 1861+ 1,4+.!+ 61+6.44 ,888 :4 1+2!3.44 41+.+, ,0:.5'99

<R G 2888 ) 8.:4 J !888 G ++:8 R&9 <#9 G 18336.344 R&9 e ;<#97durata #CR nete= G ;18336.344 @ 1883:.42= 7 1883:.42 > ;5 2!F= G 5 8.1166 ? scaderea cu 1F a duratei #CR nete fata de ni*elul prognozat in scenariul normal determina cresterea cu 8.1166F a <#9. RIR G 3,F J ;3:F 5 3,F= ) 22.2:86 7 ;22.2:86 J 38+.+:8:= G 3,.8,F e ;RIR7durata #CR nete= G ;3,.8,F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;5 2!F= G 5 8.1+1+ ? scaderea cu 1F a duratei #CR nete fata de ni*elul prognozat in scenariul normal determina cresterea cu 8.1+1+ a RIR.

3 Scenari#l pesi%ist CA !8888 3c&elt#ieli !aria(ile 28888 3c&elt#ieli $i6e 1:888 3a%ortizare ,888 3"o(an"a 2!2 @Pro$it (r#t 4,4: 3i%pozit pe pro$it ,!6.+: @pro$it net 36::.32 Ba%ortizare ,888 B"o(an"a 2!2 @CF "e esti#ne 11248.32 3 ACR nete +644.44 1"#rata ACR nete @ 0> zile "e CA2 @CFD /*?0'::

!!888 22888 1:888 ,888 1+: ,:32 12!3.12 +!,:.:: ,888 1+: 13,4+.:: +64.44 ,.>0*'//

5>>>> */>>> ,:>>> 9>>> :/ 1861+ 1,4+.!+ 61+6.44 ,888 :4 1+2!3.44 +64.4! ,000:'??

<R G 2888 ) 8.:4 J :333.33 G 18813.33 R&9 <#9 G 66,3.84 R&9 e ;<#97durata #CR nete= G ; 66,3.84 @ 1883:. 42= 7 1883:. 42 > ;J2! F= G 5 8.82+8 ? cresterea cu 1F a duratei #CR nete fata de ni*elul prognozat in scenariul normal determina scaderea cu 8.82+8 F a <#9. RIR G 34F J ;3!F 5 34F= ) 183.11 7 ;183.11 J2+2.3+= G 34.2:F e ;RIR7durata #CR nete= G ;34.2:F 5 3!.+3F= 7 3!.+3F > ;J2!F= G 5 8.1!1+ ? cresterea cu 1F a duratei #CR nete fata de ni*elul prognozat in scenariul normal determina scaderea cu 8.1!1+ F a RIR.

Ta(el#l 8AN A #rilor Scenari# opti%ist CA ,,/?/',* C&elt#ieli !aria(ile ,9/*,':0 C&elt#ieli $i6e ,.0,:'? D#rata ACR nete ,>.??'./ Ta(el#l RIR A #rilor Scenari# opti%ist CA .:'??C C&elt#ieli !aria(ile 0>'9/C C&elt#ieli $i6e /*'::C D#rata ACR nete .9'>9C

Scenari# "e (aza ,>>.:'/* ,>>.:'/* ,>>.:'/* ,>>.:'/*

Scenari# pesi%ist 05?*'.. *50/'?? 5009'?. ??9.'>/

Scenari# "e (aza .0'5.C .0'5.C .0'5.C .0'5.C

Scenari# pesi%ist *5'9*C *>',:C *:'./C ./'*:C

Din analiza ta'elelor <#95urilor si RIR5urilor se constata ca cea mai puternica influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor *aria'ile? in sc im' putem afirma ca modificarea duratei #CR nete are cel mai mic impact asupra indicatorilor de performanta. 5+* Te&nica scenariilor & alta posi'ilitate de a introduce incertitudinea in modelarea e*olutitiei *iitoare a proiectelor de in*estitii este te nica scenariilor
$e consider ca e)ist mai multe modalitLi de e*oluLie *iitoare a fenomenelor Mi astfel se utilizeaz mai multe scenarii. #*anta/> prezentarea unei imagini de ansam'lu asupra indicatorilor de performanL aferenLi proiectului de in*estiLii Nn cazul lurii Nn considerare a mai multor *aria'ile Mi a legturilor e)istente Nntre acestea pentru fiecare scenariu a*ut Nn *edere ;pentru cele mai pro'a'ile stari economice ce se preconizeaza a aparea in *iitor=. Te nica scenariilor> pro'a'ilitLile asociate fiecrui scenariu tre'uie s respecte o distri'uLie normal.

Pentru proiectul nostrum de in*estitii in *aloare de 21888 R&9. cu o durata de *iata de 3 ani. am estimate cas 5floR5urile disponi'ile in cadrul a trei scenari> Stare pro(a(ilitate CFD , econo%ica ne$a!ora(ila 8.3 4386.+ nor%ala 8.4 !+:4.3 $a!ora(ila 8.3 ,8!6.: CFD * CFD . 112:6.: 13+16 13161.: 1!+6: 131!2.4 1!+!6 8R ,::8 :33+.+ ::13.3 8AN !+62.33 1883:.4 2 11464.1 2 RIR 2+.,2F 3!.+3F 3:.66F

Calc#larea 8AN asteptata si a inter!al#l#i sa# "e !ariatie c# pro(a(ilitatea "e 5:CE ;!AN = t = t = !AN st p st G 61,1.383 R&9
s =1 #

t =

;!AN
s =1

st

t = 2 pst G 23!!.62 R&9

E$!AN%&'&(&)&!AN&)&E$!AN%&*&&( +:1!.3:3 P <#9 P 11!2,.223 & Calc#larea RIR asteptata si a inter!al#l#i sa# "e !ariatie c# pro(a(ilitatea "e 5:C&&&&&&&&&&&E$RIR%&+&33.6+!F

(&&+&,-.,/ 26.82!F P RIR P 3:.68!F 5+. Finantarea proiect#l#i "e in!estitie Decizia de finantare a in*estitiei se ia in considerare dupa decizia de in*estire. Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in *ederea acoperirii c eltuielilor de in*estire la timp si in cuantumul necesar. $ursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa tre'uie finantate din capital permanent. intrucat in*estitiile presupun imo'ilizari de lunga durata. "inantarea din capitalul permanent a in*estitiilor nu e)clude ca. pentru perioade scurte de timp. sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume. atunci cand se creeaza decala/e in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea c eltuielilor. 9ecesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se sta'ilesc pe 'aza documentatiei de proiect si de*iz. <aloarea in*estitiei preluata din documentatia te nico5 economica se corecteaza cu mo'ilizarile sau imo'ilizarile de acti*e si pasi*e pentru in*estitie @ mo'ilizarile reduc necesarul de finantat. in timp ce imo'ilizarile maresc necesarul de finantat @ rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Clterior se adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mi/lociu pentru in*estitii. plus do'anzile aferente si se o'tine totalul c eltuielilor pentru in*estitii. anual si pe trimestre. Cna din principalele pro'leme induse de implementarea unui proiect de in*estitii este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respecti* de in*estitii. Ca principiu. costurile in*estitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de darea in functiune a proiectului. #cestea pot cuprinde costurile legate efecti* de ac izitia de acti*e;inclusi* impozitele aferente=. c eltuielile complementare. aferente punerii in functiune a proiectului;c eltuieli de cercetare. pu'licitate. etc.=. finantarea necesarului de fond de rulment;de acti*e circulante nete. in anumite conditii= de e)ploatare. Cneori. aceste outfloR5uri se *or corecta cu infloR5urile induse de cesiunea elementelor de acti*. de*enite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de in*estitii.

5 5

$tim ca fondul de in*estitii este de 21888 R&9 iar acesta este format din> credit 'ancar ram'ursa'il in suma de 2188 R&9. ram'ursat in rate anuale egale. cu do'anda perceputa de 12F. pe o perioada de 3 ani? apelarea la sume din fondul de capital in suma de 1:688 R&9.

Gra$ic#l "e ra%(#rsare pentr# cre"it#l (ancar Creditul 'ancar *a fi ram'ursat anual. in 3 transe egale cu 2188 R&9 7 3G,88 R&9. ram'ursarea si plata do'anzii a*and loc la sfarsitul fiecarui an. 0raficul de ram'ursare *a fi urmatorul> 5R&95 #nul Imprumut Rata Do'anda #nuitate $uma neram'ursat ramasa la la inceputul finele anului anului 1 2188 ,88 2!2 6!2 1488 2 1488 ,88 1+: :+: ,88 3 ,88 ,88 :4 ,:4 8 Total 2188 !84 2+84 Gra$ic#l "e ra%(#rsare pentr# Fi%pr#%#t#lF "in $on"#l "e capital Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea do'anzii la care ar fi fructificate aceste sume. Consideram ca rata do'anzii la care aceste depozite ar fi fructificate este de 14.!1F anual. #ceasta pierdere de do'anda se diminueaza pe masura ce suma respecti*a este ram'ursata. Ram'ursarea are loc anual la sfarsitul anului. prin rate egale. #similand pierderea de do'anda unei plati;de do'anda=. graficul pentru IimprumutulI din fondul de capital este urmatorul> 5R&95 #nul Imprumut Rata Do'anda #nuitate $uma neram'ursat ramasa la la inceputul finele anului anului 1 1:688 +388 2,42.36 6842.36 12+88 2 12+88 +388 1:2:.2+ :12:.2+ +388 3 +388 +388 11,6.41 ,4,6.41 8 Total 1:688 !,!8.8+ 24+!8.8+

#stfel. graficul cas floR5urilor pentru in*estitie este urmatorul> 5R&95 #nul Intrari de fonduri Iesiri de fonduri. din care> 5in*estitie 5anuitate credit 'ancar 5anuitate aferenta fondului de capital Diferenta de acoperit 8 21888 1 8 2 8 3 8

21888 6!2 6842.36 :+: :12:.2+ ,:4 ,4,6.41

8 Total diferenta de acoperit

6664.36 2,2!4.8+

:66+.2+

:2+3.41

Capitolul 2. Concluzii Dupa natura sa. un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii. Pe plan comercial. o in*estitie are implicatii asupra gamei de produse. conditiilor de distri'uire. raporturilor cu reteaua comericiala. politicii de preturi. imaginii intreprinderii etc. Pe planul productiei. o in*estitie are implicatii asupra derularii proceselor producti*e. asupra capacitatii de productie. asupra producti*itatii muncii etc. Cu pri*ire la gestiunea resurselor umane. un proiect de o anumita importanta produce efecte asupra gestiunii efecti*ului de salariati. asupra calificarii acestora. asupra conditiilor de munca si asupra organizarii muncii. In sfarsit. gestiunea administrati*a si logistica a intreprinderii este afectata de noile in*estitii care modifica circuitul flu)urilor fizice si al flu)urilor informationale. Cn nou proiect de in*estitii tre'uie sa intarasca pozitia intreprinderii intre producatorii aceluiasi produs. Proiectul tre'uie sa fie con*ergent cu relatiile sta'ilite de intreprindere cu partenerii e)teriori ;furnizori. clienti. concurenti. puterea pu'lica=. In sfarsit. el tre'uie sa fie compati'il cu structura interna a intreprinderii. Politica de in*estitii tre'uie sa se spri/ine pe criterii si metode comple)e de e*aluare a proiectelor. Printre aceste criterii si metode. cele propuse de analiza financiara aduc indicatii precise. clare dar partiale. Concluziile e*aluarii financiare nu decid singure cu pri*ire la in*estitiile intreprinderii in *iitor. dar furnizeaza indicatii de referinta care *or putea fi confruntate cu alte indicatii calitati*e sau cantitati*e. emise de alti specialisti din intreprindere. #stfel. responsa'ilii comerciali. responsa'ilii cu productia. responsa'ilii cu gestiunea personalului si fiscalistii isi *or e)prima punctele de *edere care pot sa con*earga cu cele ale finantistilor. dar care pot fi si di*ergente. In final. *a inter*eni directia generala a intreprinderii. fie pentru a sta'ili consecintele indicatiilor con*ergente. fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii di*ergente.

!i3lio(rafie4

S-ar putea să vă placă și