Model Aplicatii Rezolvate Set NR 7

Aplicaii Anul I Semestrul I
Calugareanu Alina
C.E.C.C.A.R. Filiala Bucureti, Stagiu Anul I, Semestrul I
1.
Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare
Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, pli, angajamente, etc., aferente activitii
obinuite, curente care s se repete regulat, cum sunt: cheltuieli cu materiile prime i materialele, costul
mrfurilor vndute, cheltuieli cu lucrrile executate de teri, cheltuieli cu personalul, etc.
Realizarea obiectului de activitate a fiecrei societi presupune utilizarea factorilor de
producie, respectiv a resurselor materiale i a resurselor umane. O parte din aceste resurse se consum, o alta se
depreciaz treptat (amortizare), iar alte resurse (resurse umane) trebuie remunerate.
Expresia bneasc a consumului factorilor de producie - material i uman - determinate de obinerea i
desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrri i prestarea de servicii reprezint cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea cheltuielilor se organizeaz cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I i II, care reflect categorii
i feluri de cheltuieli delimitate dup natura lor.
Dup coninutul economic, cheltuielile de exploatare se prezint astfel:
cheltuieli privind stocurile
cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri.
cheltuieli cu alte servicii executate de teri
cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate
cheltuieli de personal
alte cheltuieli de exploatare
APLICATIE: O societate A detine in proprietate materii prime (30 buc * 20 lei/buc = 600 lei), respectiv
teava metalica, pe care o utilizeaza in procesul de productie pentru fabricarea unor obiecte, pe care apoi
le vinde. Doreste ca teava respectiva sa fie prelucrata in forma de spirala insa pentru aceasta
operatiune, societatea nu dispune de utilaje necesare. Va trimite cele 30 buc. de teava la o societate terta
B, ce dispune de un asemenea utilaj. In acest sens, se va intocmi un contract/o comanda, iar societatea
prelucratoare va emite factura pemtru serviciile de spiralare efectuate. S-a prevazut intocmirea avizului
de insotire, pe acesta se va face mentiunea "Fara factura - si nominalizarea motivului: produse/marfa la
prelucrare la terti"
Inregistrari:
pe baza de aviz de insotire, intocmit de societatea A, detinatoarea materiilor prime, se
inregistreaza iesirea din gestiune a materiilor prime care sunt transportate catre societatea B:
351
=
301
30 buc * 20 lei/buc = 600 lei.
inregistrarea facturii de prelucrare, intocmita de societatea B pentru serviciile sale:
628
=
401
30 buc * 2 lei/buc = 60 lei
4426
=
401
12 lei
Societatea A va intocmi un aviz de insotire cu minus, pentru reintroducerea in gestiune a
materiilor
prime
prelucrate:
301
=
351
30 buc * 20 lei/buc = 600 lei.
Atat suma din contul 628 cat si suma corespunzatoare cheltuielilor de transport vor fi avute in
vedere la stabilirea costului produsului finit obtinut de societatea A din prelucrarea materiilor
prime.
2.
Studiu de caz privind cheltuielile financiare.
n sensul reglementrilor contabile, cheltuielile financiare cuprind:
pierderi din creane legate de participaii;
cheltuieli privind investiiile financiare cedate;
cheltuieli din diferene de curs valutar;
cheltuieli privind dobnzile;
cheltuieli privind sconturile acordate;
alte cheltuieli financiare.

Conform OMFP 1802 Creanele preluate prin cesionare se evideniaz n contabilitate la costul de
achiziie (articol contabil 461 "Debitori diveri" = 462 "Creditori diveri"). Valoarea nominal a creanelor
astfel preluate se evideniaz n afara bilanului (contul 809 "Creane preluate prin cesionare"). n cazul
achiziiei unui portofoliu de creane, costul de achiziie se aloc pentru fiecare crean astfel preluat. n
cazul n care cesionarul recupereaz de la debitorul preluat o sum mai mare dect costul de achiziie al
creanei fa de acesta, diferena dintre suma ncasat i costul de achiziie se nregistreaz la venituri (contul
758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct) la data ncasrii. n cazul n care cesionarul cedeaz
creana fa de debitorul preluat, acesta recunoate n contabilitate la data cedrii: a) o cheltuial (contul 654
"Pierderi din creane i debitori diveri"), dac costul de achiziie al creanei cedate este mai mare dect
preul de cesiune al acesteia; sau b) un venit (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct), dac
preul de cesiune al creanei cedate este mai mare dect costul de achiziie al acesteia.
APLICATIE: Societatea ALFA a preluat in anul 2013 o creanta de la entitatea BETA in urmatoarele conditii:
valoarea nominala a creantei este de 20.000 lei;
costul de achizitie al creantei este de 17.000 lei.
Pe 14 februarie 2014, entitatea ALFA opteaza pentru aducerea acestei creante de la valoarea nominala la costul
de achizitie.
Inregistrarile contabile efectuate de catre CESIONAR (entitatea ALFA) in anul 2013:
preluarea creantei de la cedent in anul 2013:
20.000 lei
462.BETA
Creditori diversi
7588
Alte venituri din exploatare
17.000 lei
3.000 lei
inregistrarea ajustarii pentru depreciere a creantei preluate (presupunem 3.000 lei):
6814
Cheltuieli de exploatare
privind ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante
3.000 lei
461.X
Debitori diversi
491
Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti
3.000 lei
plata sumei catre cedent:
17.000 lei
462.BETA
Creditori diversi
5121
Conturi la banci in lei
17.000 lei
Venitul de 3.000 lei este impozabil, insa cheltuiala cu deprecierea creantei este nedeductibila fiscal.
Inregistrarile contabile efectuate de catre CESIONAR (entitatea ALFA) in anul 2014:
aducerea creantei preluate la costul de achizitie, in anul 2014:
654 "Pierderi din creante

si debitori diversi"
3.000 lei
461.X
Debitori diversi
3.000 lei
anularea ajustarii pentru depreciere constituite in anul 2013:
3.000 lei
491
Ajustari pentru
deprecierea creantelor - clienti
7814
Venituri din ajustari
pentru deprecierea activelor circulante
3.000 lei
evidentierea extrabilantiera a creantei la valoarea nominala:
20.000 lei
809
Creante preluate prin cesionare
Cheltuiala cu aducerea creantei de la valoarea nominala la costul de achizitie este deductibila fiscal, iar venitul
rezultat din anularea deprecierii este neimpozabil.
Acele cheltuieli care reprezinta pierderi din creante inregistrate ca urmare a aducerii creantelor preluate prin
cesionare de la valoarea nominala la costul de achizitie, potrivit reglementarilor contabile aplicabile,
suntcheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
3.
Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare si 6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare
Odata cu intrarea in vigoare a OMFP 1802, Elementele extraordinare nu mai sunt prezentate distinct n contul de
profit i pierdere.
APLICATIE: Care sunt monografia contabila si documentele justificative pentru marfurile si mijloacele fixe
distruse ca urmare a producerii unui incendiu la depozitul unei, tinand cont ca societatea este inregistrata in
scopuri de TVA, ce implicatii sunt din punct de vedere al impozitului pe profit, ce documente trebuie? Atat
pentru mijloacele fixe, utilaje si imobilizari corporale cladiri, cat si pentru stocuri societatea avea incheiata
polita de asigurare.
Pentru a fi deductibile cheltuielile cu marfa si mijloacele fixe distrusa de incendiu este necesar sa existe
dovada emisa de organele abilitate (pompieri) prin care se demonstreaza ca magazinul /depozitul respectiv a luat
foc, marfa si mijloacele fixe fiind distruse.
In conditiile in care se justifica faptul acestea au fost distruse in urma incendiului, conform celor de mai sus,
atunci nu se va colecta TVA .
Din punct de vedere contabil:
scoaterea din gestiune a marfurilor astfel:
6587
=
Cheltuieli privind
calamitatile si alte evenimente similare
371
180.000 lei
Marfuri
scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe:

%=
281
Amortizare
213
290.000 lei
Echipamente
tehnologice
190.000 lei
6587
Cheltuieli privind
calamitatile si alte evenimente similare
100.000 lei
Conform prevederilor codului fiscal, art 25, pct 4, litera c, sunt deductibile cheltuielile privind bunurile de
natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lips din gestiune ori degradate neimputabile,
precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat, pentru cazul n care
stocurile/mijloacele fixe amortizabile se nscriu n oricare dintre urmtoarele situaii/condi ii:
au fost distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major;
n condiiile stabilite prin norme au fost ncheiate contracte de asigurare;
au fost degradate calitativ i se face dovada distrugerii;
au termen de valabilitate/expirare depit, potrivit legii
Societatea are ncheiata o asigurare de bunuri cu o societate de asigurri pentru calamitai naturale n
baza creia are dreptul sa primeasc despgubiri de maxim 400.000 lei, sau 100% din valoarea de inventar a
mrfurilor/utilajelor/imobilizarilor corporale - cladiri distruse: pentru marfuri maxim 150.000 lei, pentru
mijloace fixe maxim 2.000.000 in agregat dar nu mai mylt decat valoarea inscrisa pentru mijlocul fix in anexa la
polita de asigurare.
Dreptul societatii de a incasa compensatiile de la asigurator se evidentiaza pe seama
veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
Veniturile din despagubirile incasate sunt venituri impozabile.
inregistrarea dreptului de a primi despagubiri de la societatea de asigurari:

Valoare marfa = 180.000 lei, > 150.000 lei, se vor incasa numai 150.000 lei
Valoare mijloc fix in anexa polita = 150.000
Total despagubire = 300.000 lei
461
=
7417
300.000 lei
"Debitori diversi"
4.
incasarea
5121
"Conturi la banci in lei"
"Venituri din subventii de exploatare

in caz de calamitati si alte
evenimente similare
=
461
"Debitori diversi"
300.000 lei
Studiu de caz privind veniturile de exploatare
Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii. n aceast categorie se includ i
veniturile realizate din vnzarea de locuine de ctre entitile ce au ca activitate principal obinerea i vnzarea
de locuine;
b) venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus (reducere) dintre
valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i servicii n curs de execuie de la sfritul
perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i serviciilor n curs de execuie, nelund n calcul
ajustrile pentru depreciere reflectate; OMFP 1802/2014 Reglementri contabile privind situaiile financiare
anuale individuale i situaiile financiare anuale consolidate 62
c) venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor efectuate de entitate pentru ea nsi, care
se nregistreaz ca imobilizri corporale i necorporale; d) venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd
subveniile pentru acoperirea diferenelor de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de
care beneficiaz entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate, penaliti contractuale,
datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum i alte venituri din exploatare.
Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare") se recunoate, de asemenea,
diferena dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participrii cu mrfuri la capitalul altor entiti i valoarea
mrfurilor, la data dobndirii acelor titluri.
APLICATIE: La 10.02.2016, societatea M vinde un stoc de mrfuri la preul de vnzare de 1.000.000 lei, TVA
20%, n baza avizului de nsoire; la 25.02.2016, societatea M vinde acelasi stoc de mrfuri la preul de vnzare
de 1.300.000 lei, TVA 20%, n baza avizului de nsoire; costul ambelor loturi de mrfurilor vndute este 1.600.000
lei. Contractul prevede ca pretul de vanzare final este cel afisat la data 20 a luni, iar factura pentru marfurile livrate in
decursul unei luni se intocmiste in data de 30 a lunii respective. Se ntocmete i se remite clientului factura, iar aceasta
cuprinde un pre de 2 .200.000 lei, TVA 20%.
S se contabilizeze:
vnzarea si remiterea ulterioar a facturii;
incasarea pentru 50% din suma facturata cu BO scadent la 45 zile de la facturare, 30% din suma
facturata cu OP in 5 zile de la data facturii, 20% din suma facturata prin compensarea reciproca a
debitelor.
Vnzarea de mrfuri n baza avizului de nsoire:
- la data de 10.02:
418
=
%
1.200.000
Clieni707
1.000.000
facturi de ntocmit
Venituri din vnzarea mrfurilor
4428
200.000
TVA neexigibil
- la data de 25.02:
418
=
%
1.560.000
Clieni707
1.300.000
facturi de ntocmit
4428
260.000
TVA neexigibil
Descrcarea de gestiune:
=
371
Cheltuieli
Mrfuri
privind mrfurile
Intocmire i se nregistreaz factura:
607
1.600.000
4111
Clieni
4428
=
TVA neexigibil
4111
%
Clieni
418
Clieni facturi de ntocmit
4427
TVA colectat
2.760.000
460.000
- 120.000
707
-100.000
4427
- 20.000
TVA colectat
Incasarea prin modalitatile enuntate pentru valoarea facturii de 2.640.000 lei:
%
=
4111
2.640.000
413
1.320.000
401
528.000
5121
792.000
5.
Studiu de caz privind veniturile financiare.

Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizri financiare;

b) venituri din investiii pe termen scurt;
c) venituri din investiii financiare cedate;
d) venituri din diferene de curs valutar;
e) venituri din dobnzi;
f) venituri din sconturi primite n urma unor
reduceri financiare;
g) alte venituri financiare
APLICATIE: Se cedeaza o parte din actiunile detinute, la o entitate afiliata. Valoarea de intrare a actiunilor este
de 100.000 lei, iar pretul de vanzare este de 98.000 lei. Aceste titluri au atasate ajustari pentru deprecieri in
valoare de 1.000 lei.
Inregistrarea iesirii din patrimoniu a actiunilor vandute:
100.000 6641 Cheltuieli privind =
261 Actiuni detinute
100.000
imobilizarile financiare cedate
la entitatile afiliate
Inregistrarea anularii ajustarii pentru pierderea de valoare aferent imobilizarii cedate:
1.000
2961 Ajustari pentru
=
pierderea de valoare a actiunilor
detinute la entitatile afiliate
Inregistrarea veniturilor din vanzarea actiunilor:
7863 Venituri financiare din 1.000

ajustari pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
98.000 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari

98.000
financiare cedate
6.
Studiu de caz privind veniturile extraordinare -- tratat impreuna cu punctul 3.
7.
Studiu de caz privind IAS 18.

APLICATIE: O entitate vinde la data 01.01.N mrfuri unui client n valoare de 100.000 lei, condiiile de
plat fiind: 50 % din pre se ncaseaz n momentul vnzrii; 30 % din pre se ncaseaz la 31.12.N i 20 %
din pre se ncaseaz la 31.12.N+1.
Se estimeaz c rata predominant pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit
similar este de 10 %. Se cere:
Conform IAS 18:
(a) Evaluai mrimea venitului din vnzarea mrfurilor
(b) Calculai venitul din dobnzi pentru fiecare din cei trei ani.
(c) Prezentai nregistrrile contabile aferente tranzaciilor de mai sus
Veniturile trebuie evaluate la valoarea just a contraprestaiei primite sau de primit.

Valoarea just a contraprestaiei este determinat prin actualizarea tuturor sumelor de primit n viitor,
utiliznd o rat a dobnzii implicit.
Rata dobnzii implicit este rata care poate fi determinat n modul cel mai clar dintre:
(a) rata predominant pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de Credit similar........
Diferena dintre valoarea just i valoarea nominal a contraprestaiei este recunoscut drept venit din
dobnzi.
Prin urmare:
Venitul = Valoarea just a contraprestaiei de primit = Actualizarea tuturor
sumelor de primit n viitor = 50.000 lei + 30.000 lei : (1+10 %) + 20.000 lei : (1+10 %)(1+10%) = 93.801 lei.
Valoarea nominal a contraprestaiei este 100.000 lei.
Venitul din dobnzi = 100.000 lei - 93.801 lei = 6.199 lei
Deoarece tranzaciile se desfoar pe parcursul mai multor exerciii financiare,
venitul din dobnzi trebuie recunoscut n faza iniial ca un venit n avans, ulterior fiind
ealonat n timp pe msura ncasrii ratelor, astfel.
(93.801
lei 50.000 lei) 10 % = 4.381 lei
31.12.N
(93.801
lei + 4.381 lei 50.000 lei 30.000 lei) 10 % = 1.818 lei
31.12.N+1
4381 + 18118 = 6199 LEI
Prin urmare recunoaterea tranzaciilor se prezint astfel:
(a) La 01.01.N recunoaterea vnzrii:
100.000 lei Clieni
=
%
Venituri n avans
(b) ncasarea la 01.01. N a primei trane de 50.000 lei:
50.000 lei
Conturi la bnci =
Clieni
(c) La 31.12.N:
(c1) Recunoaterea venitului din dobnzi:
4.381 lei Venituri n avans =
Venituri din dobnzi
(c2) ncasarea tranei doi: 30.000 lei:
30.000 lei Conturi la bnci =
Clieni
(d) La 31.12.N+1:
(d1) Recunoaterea venitului din dobnzi:
1.818 lei Venituri n avans =
Venituri din dobnzi
(d2) ncasarea tranei trei: 20.000 lei:
20.000 lei Conturi la bnci=
Clienti
8.
93.801 lei
6.199 lei
50.000 lei
4.381 lei
30.000 lei
1.818 lei
20.000 lei
Studiu de caz privind costurile indatorarii.
Conform OMFP 1802, costurile ndatorrii suportate de entitate n legtur cu mprumutul de fonduri
se includ n costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaie, cu respectarea prevederilor principiului
prudentei. Prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad
substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sale prestabilite sau pentru vnzare. Activele financiare
i stocurile care sunt fabricate pe o baz repetitiv de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate
active cu ciclu lung de fabricaie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaie nici activele care n momentul
achiziiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilit sau pentru vnzare. Capitalizarea costurilor ndatorrii
trebuie s nceteze cnd se realizeaz cea mai mare parte a activitilor necesare pentru pregtirea activului cu
ciclu lung de fabricaie, n vederea utilizrii prestabilite sau a vnzrii acestuia. Entitile care au inclus n
valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaie costuri ale ndatorrii prezint informaii corespunztoare n notele
explicative la situaiile financiare. Atunci cnd aplicarea pct. 80 constituie o modificare a politicii contabile,
entitatea aplic prevederile acelui punct pentru costurile ndatorrii aferente activelor cu ciclu lung de fabricaie
pentru care data de ncepere a capitalizrii este ulterioar datei de 1 ianuarie 2015.
IAS 23 se refera la tratamentul contabil al costurilor indatorarii adesea asociate cu procesul constructiei
in regim propriu a unor active, insa nu numai, putand fi aplicat si in cazul achizitionarii unui activ pentru care
este nevoie de o anumita perioada de timp pana a deveni gata de a fi utilizat/ vandut.
Costurile indatorarii se refera atat la dobanzi cat si la alte costuri aparute in legatura cu contractarea
imprumutului.
IAS 23 prevede faptul ca aceste costuri ale indatorarii pot fi capitalizate ca parte a costului unui activ daca sunt
direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei acestuia.
Costurile care se pot capitaliza sunt costurile efective ale indatorarii minus castigul obtinut din valorificarea
temporara a fondurilor destinate capitalizarii.
APLICATIE: La 01.01.2010 firma A a imprumutat 15 mil. ron in vederea vederea finantarii productiei a doua
active. Producerea lor a inceput dupa doi ani, in anul 2012. Fodurile au fost utilizate astfel:
Activul A: La 01.01.2012 au fost utilizate 2 mil iar la 01.07.2012 au mai fost utilizate inca 3 milioane.
Activul B: La 01.01.2012 au fost utilizate 4 mil iar la 01.07.2012 au fost utilizate inca 6 mil.
Imprumutul a fost contractat la o rata de 10% iar fondurile neutilizate pot fi valorificate la 9%.
Stabiliti care sunt costurile indatorarii care pot fi capitalizate pentru fiecare activ?
Activul A
Costurile indatorarii = 2 mil *10%* 6/12 + (2 mil+3mil)*10%*6/12 = 0.35 mil
Castigul obtinut din valorificarea temporara a surplusului = 3*9%*6/12 = 0.13 mil
Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.35 mil 0.12 mil = 0.22 mil
Activul B
Costurile indatorarii: 4 mil *10%* 6/12 + (4 mil+6 mil)*10%*6/12 = 0.7 mil
Castigul obtinut din valorificarea surplusului : 6*9%*6/12 =0.27 mil
Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.7 mil 0.27 mil = 0.43 mil
9.
Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
APLICATIE 1: Pe 15 noiembrie N, societatea romneasc X a cumprat materii prime n valoare de 50.000

euro. Plata furnizorilor se efectueaz pe 5 februarie N+1. Societatea X i nchide conturile, n fiecare an,
la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmtoarea evoluie:
la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;
la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;
la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.
S se contabilizeze operaia de achiziie, evaluarea datoriei la inventar i plata datoriei.
In contabilitatea societii X vor avea loc urmtoarele nregistrri:
la 15 noiembrie N, cumprarea stocului de materii prime (50.000 euro x 3,9 lei/euro):
Materii prime
=
Furnizori
195000 lei
la 31 decembrie N, datorii furnizori = 50.000 euro x 4,01 lei/euro = 200.500 lei i recunoaterea
pierderii din diferene de curs valutar (50.000 euro x 0,11 lei/euro):
Cheltuieli din
=
Furnizori
5500 lei
diferene de curs valutar
la 5 februarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 4 lei/euro) i recunoaterea unui ctig din
diferene de curs valutar (50.000 euro x 0,01 lei/euro):
Furnizori (19.500 lei + 550 lei)
=
%
200500 lei
Conturi curente la bnci
200000 lei
Venituri din diferene de curs valutar
500 lei
Operaia a generat o pierdere din diferene de curs valutar de 5500 lei -500 lei = 5000 lei. Din punct de vedere
contabil ns fiecare exerciiu a fost afectat cu diferenele de curs corespunztoare:
exerciiul N, cu o pierdere din diferene de curs de 5500 lei;
exerciiul N+l, cu un ctig din diferene de curs de 500 lei.
APLICATIA 2: O societate a achizitionat marfa la data de 15 martie N de 4000 de euro la cursul valutar 4.0929
rezultand o valoare de 16371,6 lei. Daca la data de 31.03.N cursul euro BNR (din ultima zi) este de 4.095 lei, la
data de 30.04.N cursul euro BNR (din ultima zi) este de 4.1276 lei si factura este achitata 3000 de euro in data
de 15.05.N0 - curs valutar 4.1814 lei :
1) Cum se efectueaza reevaluarea datoriei in valuta lunar (martie, aprilie) si cum se calculeaza diferentele de
curs valutar atat la reevaluare cat si la achitarea partiala a facturii.
2) Monografia contabila a acestor operatiuni
Potrivit punctului 319 OMFP 1802, o tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii.
Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata
de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in
contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.
Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceleiasi luni in care asurvenit, intreaga
diferenta de curs valutar este recunoscuta in acea luna. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata
intr-o luna ulterioara, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare luna, care intervine pana in luna decontarii,
se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarei luni.
1. Achizitia marfurilor:
4000 euro x 4,0929 lei/euro = 16371,6 lei
371
=
401
Marfuri
Furnizori
16371,6 lei
2. Diferente de curs la data de 31.03.N Curs de schimb : 4,0958 lei/euro

4000 euro x (4,0958 4,0929) = 11,6 lei
665
=
401
Cheltuieli din diferente
Furnizori
de curs valutar
Sold furnizor : 16.383,20 lei, respectiv 4000 euro la cursul de 4,0958 lei/euro
3. Diferente de curs la data de 30.04.N. Curs de schimb : 4,1276 lei/euro
4000 euro x (4,1276 4,0958) = 127,2 lei
665
=
401
Furnizori
de curs valutar
Sold furnizor : 16.510,4 lei, adica 4000 euro la cursul de 4,1276 lei/euro
4. Plata facturii la data de 15.05.N. Curs de schimb :4,1814 lei/euro
3000 euro x 4,1814 lei/euro = 12.382,8 lei
Diferente de curs : 3000 euro x (4,1814 4,1276) = 161,4 lei
%
=
5124
Conturi la banci in valuta
401
Furnizori
665
de curs valutar
11,6 lei
127,2 lei
12.544,20 lei
12.382,8 lei
161,4 lei
Sold furnizor : 16371,6 + 11,6 +127,2 12.382,8 = 4127,6 lei, respectiv 1000 euro la cursul de 4,1276.
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
Metoda Integrarii Globale este utilizata la consolidarea filialelor. Potrivit acestei metode, activele si
datoriile entitatilor incluse in consolidare se incorporeaza in totalitate in bilantul consolidat, prin insumarea
elementelor similare. Veniturile si cheltuielile entitatilor incluse in consolidare se incorporeaza in totalitate
in contul de profit si pierdere consolidat, prin insumarea elementelor similare, iar suma atribuibila
actiunilor in filialele incluse in consolidare, detinute de alte persoane decat entitatile incluse in consolidare,
se prezinta separat in bilantul consolidat, la elementul Interese minoritare.
Intocmirea unui set de situatii financiare consolidate implica combinarea situatiilor financiare ale
societatii-mama si ale filialelor sale pe o baza linie cu linie, adunand impreuna elementele asemanatoare de
active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli. Totodata:
valoarea contabila a investitiilor societatii-mama si partea sa de capitaluri proprii din filiala sunt
eliminate din consolidare;
tranzactiile intergrup si soldurile intragrup sunt eliminate in totalitate;
interesele minoritare ale activelor nete ale filialelor consolidate sunt identificate si prezentate separat
in situatiile financiare consolidate;
profiturile consolidate sunt ajustate pentru dividendele referentiale cumulate ale filialelor.
APLICATIE:
La 31.12.n-1 bilanturile prescurtate erau urmatoarele:

Bilanul simplificat al societii M
la data de 31.12.n-1
ACTIV
Titluri de participare
2000 70000
Disponibiliti
68000
TOTAL ACTIV
70000 70000
Bilanul simplificat al societii F
la data de 31.12.n-1
ACTIV
Imobilizri corporale
Stocuri
TOTAL ACTIV
7000
5000
12000
3000
9000
12000
PASIV
Capital social
TOTAL PASIV
PASIV
Capital social
Datorii (furnizori)
TOTAL PASIV
Presupunem urmtoarele operaii care au avut loc n cursul exerciiului n ntre societatea-mam M i filiala F a
acesteia.
-la data de 20.06.n societatea M acord filialei F un mprumut n sum de 10.000 u.m. Dobnda aferent
mprumutului pentru exerciiul 2010 este de 1.000 u.m..Operaiunile de mai sus genereaz urmtoarele
nregistrri n contabilitatea celor dou societi:
n contabilitatea societii-mam M:
1). nregistrarea mprumutului acordat
2671Sume datorate de filial = 5121Conturi la bnci n lei
10.000
2). nregistrarea dobnzii de ncasat aferent exerciiului N:
31.12.N
2672Dobnda aferent sumelor datorate de filiale= 766Venituri din dobnzi 1.000
n contabilitatea filialei F
1). nregistrarea mprumutului primit:
5121Conturi la bnci n lei = 1662Datorii ctre societile care dein interese 10.000
de participare
2). nregistrarea dobnzii datorate pentru exerciiul N:
31.12.2010
666Cheltuieli privind dobnzile = 1686 Dobnzi aferente datoriilor
1.000
ctre societile care
dein interese de participare
Bilant si CPP la 31.12.n, dupa operatiunile de mai sus:
Bilanul simplificat al societii
M
CPP M
la data de 31.12.n
la data de 31.12.n
ACTIV
PASIV
Venituri din dobnzi
1000
2000 70000 Capital social
TOTAL VENITURI
1000
creane imobilizate imprumutul
acordat i dobnda aferent
11000
1000 profit
REZULTAT (PROFIT)
1000
Disponibiliti
58000
TOTAL ACTIV
71000 71000 TOTAL PASIV
Bilanul simplificat al societii
F
la data de 31.12.n
ACTIV
Stocuri
Disponibiliti
CPP F
la data de 31.12.n
Cheltuieli cu dobnzi
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT (PIERDERE)
PASIV
3000 Capital social
9000 Datorii (furnizori)
11000 Datorii catre M
-1000 pierdere
TOTAL ACTIV
Urmeaza integrare bilant si CPP, cu eliminarea ulterioara a operatiunilor reciproce - posturile marcate 7000
5000
10000
1000
1000
1000
Bilanul simplificat consolidat

la data de 31.12.n
ACTIV
Stocuri
7000
5000
creane imobilizate
,imprumutul acordat i dobnda
aferent
Disponibiliti
TOTAL ACTIV
TOTAL ACTIV dupa
eliminarea operatiunilor
reciproce
73000
9000
1100
0
2000
1100
0
68000
93000
0
93000
82000
82000
PASIV
Capital social
Datorii (furnizori)
CPP consolidat
la data de 31.12.n
Venituri din dobnzi
Cheltuieli cu dobnzi
TOTAL VENITURI
1000
1000
1000
Datorii catre M
TOTAL CHELTUIELI
1000
rezultat
REZULTAT (PROFIT)
TOTAL PASIV
TOTAL PASIV dupa
eliminarea operatiunilor
reciproce
11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
Metoda Integrarii proportionale este utilizata in cazul entitatilor controlate in comun.
Potrivit acestei metode, bilantul asociatilor include partea din activele lor controlate in comun, precum si partea
datoriilor pentru care raspund solidar. Contul de profit si pierdere cuprinde partea din veniturile si cheltuielile
entitatii controlate in comun. Elementele similare din situatiile financiare proprii ale asociatilor sunt adunate cu
partea din activele, datoriile sau veniturile entitatii controlate in comun.
APLICATIE: Presupunem o societate F care a fost creat n comun de grupurile SM, A si B, aducnd fiecare un
aport de 1/3 la formarea capitalurilor acestei societi. Nu au fost efectuate tranzacii ntre aceste societi.
Consolidarea se efectueaz la sfritul exerciiului n.
Bilanul simplificat al
societii M
la data de 31.12.n
ACTIV
la F
Stocuri
Creante
PASIV
100
700
900
Bilanul
simplificat al
societii F
la data de 31.12.n
ACTIV
PASIV
1000
300
100
Capital social
300 Capital social
Rezerve
Stocuri
420
90 Rezerve
Rezultat
Creante
90
30 Rezultat
Datorii
Datorii
Disponibiliti
500
800 (furnizori)
Disponibiliti
90
180 (furnizori)
TOTAL ACTIV
TOTAL ACTIV
600
600 TOTAL PASIV
Pentru efectuarea primei etape n consolidare, cumulul posturilor bilaniere ale M si F vom atasa
bilanului societii-mame M posturile bilaniere ale filialei deinut n comun cu celelalte dou grupuri insa
doar proporional cu cota deinut n capitalurile acesteia de ctre SM, innd seama deci de procentul de interes.
Celelalte etape vor fi evideniate n continuare n tabloul de lucru de mai jos si anume eliminarea titlurilor de
participare n societatea F (pozitie marcata) si diminuarea prii corespunztoare la nivelul capitalurilor deinute
n F (pozitie marcata, pentru aceeasi valoarea), iar n final repartizarea capitalurilor proprii consolidate prin
apariia posturilor specifice consolidrii ajungndu-se la ntocmirea bilanului consolidat.
Bilanul consolidat
la data de 31.12.n
ACTIV
TOTAL
Titluri de participare la
F
100
M
100
1/3 din
F
PASIV
1/3 din
F
100
TOTAL
1000
1100
Capital social
Stocuri
Creante
840
930
700
900
140
30
30
10
300
100
330
110
Disponibiliti
TOTAL ACTIV
530
2400
500
2200
30
200
60
200
800
2200
860
2400
TOTAL ACTIV dupa

eliminare titluri de
participare
2300
2300
CPP M
la data de
31.12.n
Venituri din
exploatare
Venituri din
dobnzi
TOTAL
VENITURI
Rezerve
Rezultat
Datorii
(furnizori)
TOTAL PASIV
TOTAL PASIV
dupa corectie
capitaluri ca
urmare a
eliminarii tutlori
de participare
CPP F
la data de 31.12.n
2000
1880
100
40
Cheltuieli
de
exploatare
Cheltuieli
cu dobanzi
80
Cheltuieli
cu impozit
profit
2100
Venituri din
exploatare
Venituri din
dobnzi
TOTAL
CHELTUIE
LI
2000
TOTAL
VENITURI
1200
1080
60
Cheltuieli de
exploatare
Cheltuieli cu
dobanzi
30
Cheltuieli cu
impozit profit
1170
TOTAL
CHELTUIELI
1200
REZULTAT
REZULTAT
(PROFIT)
100
(PROFIT)
30
A doua etapa consta in integrarea proporional a conturilor de rezultate. Prin aceast operaiune sunt afectate
posturile de cheltuieli si venituri ale societii-mam n totalitate crora li se vor aduga posturile de cheltuieli si
venituri ale filialei comune, proporional cu procentul de interes n aceast societate
CPP CONSOLIDAT
la data de 31.12.n
1/3
F
Total
Total
1/3
F
Venituri din exploatare
2000
400
2400
2240
360
1880
100
60
20
40
Cheltuieli cu dobanzi
90
10
80
Cheltuieli cu impozit profit
2390
390
2000
Venituri din dobnzi

TOTAL VENITURI
100
2100
400
2500
100
10
110
REZULTAT (PROFIT)
Cheltuieli de exploatare
TOTAL CHELTUIELI
12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
Metoda Punerii in Echivalenta este utilizata la consolidarea entitatilor asociate.
In acest sens, daca o entitate inclusa in consolidare exercita o influenta semnificativa asupra politicii
operationale si financiare a unei entitati care nu este inclusa in consolidare (intreprindere asociata), in care
detine un interes de participare, acel interes de participare se prezinta in bilantul consolidat la elementul
Titluri puse in echivalenta.
APLICATIE: Fie societile M i N.Considerm c exist un asociat A, care deine 70%
din titlurile societii N. Societatea M deine 30% din titlurile societii N, asupra creia exercit o influen
semnificativ i prin urmare va consolida situaiile financiare prin punerea n echivalen
Bilanul simplificat al societii M
Bilanul simplificat al
societii N
la data de 31.12.n
la data de 31.12.n
ACTIV
PASIV
Terenuri
20000
25000
Construcii
10000
mprumuturi acordate pe
TL
Capital social
Terenuri
6000
Rezerve
Construcii
6000
2000
Rezultat
3000
Creane-clieni
1500
Disponibiliti
500
TOTAL ACTIV
ACTIV
41000
8000
41000
PASIV
17500
18000
5000
2000
Rezerve
1000
Rezultat
3000
1000
Datorii TL
Datorii
(furnizori)
Datorii
(furnizori)
Creane-clieni
1000
Disponibiliti
TOTAL
ACTIV
1500
TOTAL
PASIV
CPP M
25000
25000
Capital social
TOTAL
PASIV
CPP N
TOTAL VENIT
100000
TOTAL VENIT
TOTAL
CHELTUIELI
60000
REZULTAT
2000
REZULTAT
Determinarea diferenei din consolidare:
(+) Valoarea real a titlurilor N (deinute de M) = 6.300 u.m.
(18.000 + 2.000 + 1.000) x 30% = 6300
(-) Costul de achiziie al titlurilor F (deinute de M) = 6.000 u.m.
(=) Diferena din consolidare = 300 u.m.
Repartizarea diferenelor din consolidare :
Titluri puse in echivalenta =
%
6.300
titluri de participare
rezerve
rezultat
1000
TOTAL CHELTUIELI
98000
59000
6.000
200
100
Bilanul consolidat
la data de 31.12.n
ACTIV
PASIV
Terenuri
20000
25000
Capital social
Construcii
10000
6200
Rezerve +200
Titluri puse in echivalenta

6300
2100 Rezultat +100
mprumuturi acordate pe TL
3000
0
Creane-clieni
1500
8000 Datorii (furnizori)
Disponibiliti
500
TOTAL ACTIV
13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
Prin ORDIN nr. 897 din 3 august 2015 se aprobare Normelor metodologice privind reflectarea n
contabilitate a principalelor operaiuni de fuziune, divizare, dizolvare i lichidare a societilor, precum i de
retragere sau excludere a unor asociai din cadrul societilor. Din punct de vedere contabil, operatiunile
efectuate cu ocazia reorganizarii corespund uneia din urmatoarele doua metode, n functie de modul de
evaluare a elementelor bilantiere:
- metoda activului net contabil; sau
- metoda evaluarii globale.
Incepand cu anul 2016, din punct de vedere fiscal, prin prisma TVA, ajustarea bazei de impozitare n
cazul creanelor nencasate se face i in urma aplicarii unui plan de reorganizare admis i confirmat printr-o
sentin judectoreasc, prin care creana creditorului este modificat sau eliminat.
Deschiderea procedurii insolvenei are drept efecte
- Splitarea conturilor de datorii:
datoriile istorice (nscute anterior deschiderii procedurii de insolven) nu mai pot fi achitate dect prin
implementarea unui plan de reorganizare sau prin distribuiri de sume n cadrul falimentului.
Datoriile curente se achit la scaden, conform documentelor din care rezult.
Se impune separarea datoriilor prin dezvoltarea unor conturi analitice distincte, de forma: 401.P vs
401.O (P = precedent, O = observaie).
Analiticul cu datoriile anterioare va fi blocat, urmnd ca soldul acestuia s fie afectat doar de tranzacii
speciale: contabilizarea tabelului definitiv, implementarea planului de reorganizare, distriburi conform
programului de pli, planuri de distribuire (n faliment) sau distribuiri efectuate ca urmare a
valorificrii garaniilor (n observaie).
Inventarierea patrimoniului
Elementele de datorii nu sunt supuse procedurii de confirmare de sold, ci se realizeaz prin procedura
de ntocmire a tabelului de creane.
Rezultatele inventarierii se contabilizeaz.
ntocmirea tabelului preliminar de creane :
Notificarea tuturor creditorilor existeni n evidenele contabile ale companiei debitoare este urmat de
depunerea la dosarul cauzei a declaraiilor de crean prin care se revendic debite anterioare
deschiderii procedurii.
Se vor nscrie n tabelul preliminar doar acele debite certe, lichide i exigibile care sunt nscute anterior
deschiderii procedurii de insolven. Se face aadar distincie ntre momentul naterii debitului i data
facturrii.
Accesoriile pretinse (dobnzi, penaliti) sunt nscrise n tabel dup verificare n baza prevederilor
contractuale, ns ulterior debitorul trebuie s ntreprind demersuri pentru ca acestea s fie facturate de
ctre creditor.
Evidenele contabile nu se ajusteaz conform tabelului preliminar de creane.
Evaluarea patrimoniului
Pn la momentul definitivrii tabelului de creane trebuie ntocmit un raport de evaluare al activului
companiei debitoare. Acesta va fi realizat de evaluatorul desemnat de ctre Comitetul Creditorilor.
Evaluarea nu are impact asupra nregistrarilor contabile nu va putea fi utilizat ca evaluare pentru
situaiile financiare anuale.
ntocmirea tabelului definitiv

Publicarea tabelului definitiv de creane n BPI implic nregistrarea n evidenele contabile a
diferenelor constatate pentru fiecare creditor in parte.
Diferenele n plus vor fi contabilizate sub forma unor cheltuieli;
Diferenele n minus vor fi contabilizate sub forma unor venituri;
Se vor contabiliza i sumele nscrise n tabel aferente calitii de co-debitor al societii aflate n
insolven pentru datorii contractate de alte entiti; n acest caz datoria fa de creditor va fi
nregistrat extracontabil i va fi recunoscut ca o datorie contingent.
REORGANIZARE:
Sentina de confirmare a planului de reorganizare are ca i consecin direct modificarea creanelor i
drepturilor creditorilor astfel cum este prevzut n plan.
Tratamentul datoriilor admise n tabelul definitiv de creane i neincluse n programul de plat al
creanelor:
+ Var. I: Se contabilizeaz un venit la data confirmrii planului, iar ulterior n eventualitatea
falimentului (cu revenire la situaia anterioar a datoriilor) se va opera o stornare a venitului cu repunerea
datoriilor;
+ Var. II: nu se contabilizeaz reducerea datoriilor dect atunci cnd aceasta este nereversibil la
ieirea cu succes a societii din reorganizare
Finalizarea cu succes a planului de reorganizare conduce la descrcarea debitorului de orice obligaii
anterioare implementrii planului, obligaii care au fost nscrise n tabelul definitiv de creane.
Procedura de reorganizare de succes va fi nchis prin sentin n baza unui raport al AJ prin care se
constat ndeplinirea tuturor obligaiilor de plat asumate prin plan, precum i plata creanelor curente
scadente.
FALIMENT:
In cazul n care falimentul survine n perioada de reorganizare:
datoriile reduse prin planul de reorganizare sunt repuse pe pasiv;
Efectuarea inventarului i reflectarea diferenelor n evidena contabil;

Ca urmare a ncetrii activitii amortizarea activelor corporale se sisteaz;
Societatea este obligat s depun n continuare declaraiile fiscale ca i pn la deschiderea
falimentului;
Se vor depune situaiile financiare de deschidere a procedurii de faliment.
15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare .---analizat
impreuna cu punctele 10,11,12
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
APLICATIE: Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al unei intreprinderi - coloana 1.
Determinati valoarea contabila si valoarea reala,cunoscand ca bilantul va suferi urmatoarele corectii:
la terenuri s-a constatat o supraevaluare in suma de 200.000 lei - se face corectie pe seama diminuarii
rezervelor constituite anterior pentru 200.000 lei
constructiile trebuie reevaluate in plus cu 600.000 lei;
amortizarea imobilizarilor corporale a fost supraevaluata cu 60000 lei se impune corectie pe sema
diminuarii cheltuielii cu 60.000 lei
materii prime in valoare de 100.000 lei au devenit inutilizabile din cauza degradarii se procedeaza la
scoaterea din gestiune pe seama contului de cheltuiala pentru 100.000 lei
n productia neterminata este inregistrata suma de 200.000 lei care reprezinta cheltuielile unei comenzi
sistate datorita faptului ca un beneficiar a reziliat, in mod unilateral, contractul respectiv si se impune
ajustarea
avem o creanta in valoare de 70.000 lei, mai veche de 6 luni si care prezinta un risc de nencasare de
30% - se corecteaza pe seama contului de cheltuiala pentru suma de 21.000 lei.
Activul net contabil se calculeaz pe baza indicatorilor financiari din utimul bilan contabil. Metoda aceasta de
stabilire a valorii unei societi este foarte uoar i rapid, ns prezint i unele inconveniente: pot exista erori
de nregistrare contabil, pot exista costuri sau preuri neactualizate, sau erori n aplicarea regulilor fiscale, toate
acestea ducnd la un rezultat economic eronat. Pentru a minimiza aceste inconveniente, se impune necesitatea
corectrii, a
retratrii bilanului contabil pe baza cruia se face calculul activului net contabil. Retratarea
indicatorilor financiari din bilanul contabil se va face n sensul ca acetia s reflecte ct mai
aproape de realitate patrimoniul net al societii. Prin aceasta retratare rezult un activ net
corectat care exprim mrimea capitalurilor necesare pentru a reface patrimoniul societii.
AN = Active Totale - Datorii Totale sau
AN = Capitaluri proprii + Rezultata net (dupa distribuire)
Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand valorile contabile in valori
economice si corectand anomaliile contabile constatate.
Formula de calcul este: ANC = ACC DC, unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat,
DC=datorii totale contabile corectate.
Nr.
crt.
1
2
3
I.
4
5
Posturile
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
ACTIVE IMOBILIZATE
TOTAL (1+2+3)
Stocuri si productiein curs de
executie
Alte active circulante (creante,
casa si bancain lei)
Bilant
17000
22956
42
32960
23456
02
60317
8
94330
0
Bilant
corectat
17000
27556
42
32960
28056
02
30317
8
92230
0
influente care au
determinat corectii
460000
-300000
-21000
II.
III.
IV.
V.
6
ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL (4+5)
DATORII CE TREBUIE
PLaTITEiNTR-O PERIOADa
DE PaNa LA UN AN
DATORII CE TREBUIE
PLaTITEiNTR-O PERIOADa
MAI MARE DE UN AN
Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
Capital
15464
78
12254
78
12240
52
12240
52
50040
0
50040
0
47680
20000
00
Rezerve
Rezultatul exercitiului
financiar
00
VI.
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI
PROPRII (6+7+8-9)
400000
51460
-381000
51460
4
21199
48
25199
48
21199
VII.
8
89560
51994
89560
9
0
47680
20000
11994
7
TOTAL CAPITALURI
48
ACTIV NET CONTABIL

ACTIVUL NET CORECTAT
2167628
25199
48
-400000
2306628
Imobilizari corporale=2.295.642-200.000+600.000+60.000=2755642
Stocuri=603178-100.000-200.000=303.178
Alte active circulante=943.300-21.000=922.300
ACC= 2.805.602 + 1.225.478 = 4.031.080
DC=1.224.052+500.400=1.724.452
ANC=4.031.080-1.724.452= 2.306.628
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
Valoarea activului net reevaluat, ANR, se determin pornind de la valorile contabile corectate la inflaie i
innd seama de eroziunea monetar.
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.
Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz astfel: se adaug
plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloarea elementelor de
activ corporale si necorporale determinate pe baz de valori lichidative, se scad costurile de lichidare
(costuri dedezafectare, costuri de funcionare pe perioada lichidrii), se scadeeventualul impozit (sau alte
obligaii fiscale) asupra plusvalorii, dacacestea exced asupra pierderilor din lichidare.
Evaluarea intreprinderilor neredresabile care se lichideaza este bazata pe abordarea
patrimoniala potrivit careia valoarea intreprinderii este aceea a patrimoniului sau.
Abordarea se bazeaza pe un inventar al activelor, pe identificarea, cuantificarea si corectarea valorii
lor. Se obtine o valoare economica din care se scad costurile de lichidare si impozitele pe plus valoare,
obtinandu-se activul net de lichidare.
ANC + DE1 - DE2 - CL - I = ANL, unde:
ANC activ net contabil
DE1 diferente pozitive din reevaluari (corectii)
DE2 diferente negative din reevaluari (corectii)
CL
costuri de lichidare
I
impozit pe plusvalori
ANL activ net de lichidare
Valoarea de lichidare este 30-50% din ANL (Brillman).
Evaluarea patrimoniului consta in atribuirea unei valori economice fiecarui post de activ si pasiv.
Aceasta valoare de utilizare este fundamentata pe o evaluare individuala a fiecarui bun, dar amplasata in
ansamblul activelor angajate in exploatare. Daca activele produc in exploatare randamentul asteptat atunci
valoarea de piata a activului coincide cu valoarea sa de utilizare. Activele din afara exploatarii sunt estimate la
pretul lor de vanzare pe piata ca rezultat al cererii si ofertei.
Metoda patrimoniala este fundamentata de principiul substitutiei dupa care un activ nu valoreaza mai
mult decat costul de inlocuire al tuturor partilor sale componente.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente
necesare exploatarii.
Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este
egala cu capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.
Capitalurile permanente necesare n exploatare reflect capitalurile necesare funciei de exploatare a
ntreprinderii i se determin dup relaia:
CPNE = Imobilizri nete utilizate n exploatare + Nevoia de fond de rulment utilizat n exploatare.
Fondul de rulment (FR) denumit n englez Working Capital arat echilibrul pe termen lung al firmei, prin
sursele permanente (capital propriu i datorii pe termen lung) i activele imobilizate nete.
FR = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung Imobilizri nete
FR = Active circulante Datorii pe termen scurt
Modul de calcul a fondului de rulment este prezentat n figura
ACTIV
IMOBILIZRI
FOND DE RULMENT
ACTIVE CIRCULANTE
PASIV
CAPITALURI PROPRII
DATORII PE TERMEN LUNG
FOND DE RULMENT
DATORII PE TERMEN SCURT
Nevoia de fond de rulment utilizat n exploatare reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii; formula de
calcul:
NFR= (NT- ATrez) (RT- PTrez)- scad activele cele mai lichide si adun pasivele cele mai solvabile,
sau
NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] [Dat. de exploatare (Dat.fata de
salariati,
stat,
furnizori, actionari)+ VEN. AV.]
O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca stocurile sunt formate din
materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.
O valoare negativa a NFR (stocuri+ creante< datorii din exploatare) este buna, desi am datorii mari, daca exista
pentru ca am investit in active aducatoare de valoare adaugata.
Indicatorul pune accentul pe activitatea de exploatare a ntreprinderii, considerat singura
semnificativ pentru procesul de evaluare. Nu se ine seama de elemente precum cldirile utilizate pentru alte
scopuri dect pentru activitatea de exploatare i nici de echipamentele ntreprinderii care nu sunt utilizate efectiv
n activitatea de exploatare
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.
Valoarea substanial ia natere din adunarea activului net corectat cu
valoarea real a altor active ce nu aparin ntreprinderii (ex. active n leasing), dar care particip la obinerea
rezultatului ntreprinderii. Se impun, ns, cteva observaii:
- activul net real este estimarea activelor de exploatare i din afara exploatrii, utilizate sau nu, deinute n
proprietate de ntreprindere;
- valoarea substanial este estimarea activelor utilizate efectiv de ntreprindere n exploatare, fie c aparin sau
nu proprietii acesteia; ea este o noiune ce nu se suprapune cu cea de patrimoniu corporal al ntreprinderii, dar
d o dimensiune a valorii mijloacelor utilizate de ntreprindere pentru realizarea profitului;
- n evaluare se trateaz diferit activul ce particip la exploatare (indiferent de titlul de proprietate asupra lor),
activele din patrimoniul care nu particip la exploatare sau din afara exploatrii (vor fi evaluate ntr-o optic mai
sever) i activele ce aparin terilor din afara exploatrii (vor fi ignorate).
Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii
activitatii, la care se adauga valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care
se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze (inchiriate etc.).
Relatia Valoarea substantiala bruta - Datorii totale reprezinta valoarea substantiala neta.
APLICATIE: Deteminati VSB si VSN stiind ca, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatorul Bilant:
Bilanul dupa reevaluare
ACTIV
Terenuri
Construcii inchiriate la terti
Stocuri
mprumuturi acordate pe TL
6,000,000.00
2,000,000.00
20,000,000.00
3,000,000.00
500,000.00
1,000,000.00
14,000,000.00
Creane-clieni
Disponibiliti
Instalatii de lucru inchiriate
TOTAL ACTIV
5,000,000.00
500,000.00
10,000,000.00
43,500,000.00
25,000,000.00
PASIV
Capital social
Rezerve
Rezultat
Diferente din reevaluare
Datorii (obligatii
nefinanciare)
43,500,000.00
TOTAL PASIV
Activ Net Reevaluat:

- metoda aditiva: activ reevaluat - datorii totale
43.500.000 - 25.000.000 = 18.500.000
- metoda substractiva: capital propriu + dif din reevaluare
3.000.0000+500.000 + 1.000.000 + 14.000.000 = 18.500.000
Pentru determinarea VSB vom adauga la ANC valoarea Instalatiilor de lucru inchiriate care participa la
activitatea de exploatare si vom elimina valoarea Constructiilor inchiriate catre terti:
VSB = 18.500.000 + 1.000.000 - 2.000.000 = 17.500.000
VSN = VSB - Datorii Totale
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).
Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .
Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile.
Identificarea achizitiilor exercitiului;
Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei;
Cercetarea achizitiilor de la sfarsitul anului N si de la ineputul anului N+1 pentru a se asigura ca nu s-a
omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv;
Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului , ca

valoarea achizitiei a fost bine determinata;
Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile,

cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii.
Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de
valori importante;
Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele

dezechilibre a firmei si anomalii;
Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.

APLICATIE : In cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale am constatat ca o imobilizare
necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38
aceasta trebuia nregistrata la valoarea justa.
Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la
cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind
valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere
acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata, dar ea
trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o
pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila,
adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi
recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.
Conform
IAS
38,
o
imobilizare
necorporala
trebuie
recunoscuta
si
numai
daca:
a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizarii sa revina societatii;
b) costul imobilizarii poate fi evaluat in mod fiabil.
Unul dintre criteriile fundamentale pentru recunoasterea unui activ necorporal imobilizat este ca acesta sa
produca beneficii economice in perioada urmatoare pentru entitate. Desigur, activul trebuie sa fie identificabil
(separabil) si sa aiba o valoare certa, suplimentar criteriului de realizare a beneficiilor.
APLICATIE: Conform IAS 16, imobilizrile corporale sunt acele active care ndeplinesc cumulativ doua
condiii:
a) sunt deinute n vederea utilizrii pentru producerea sau prestarea de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriate
terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative;
b) se preconizeaz a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Situatiile financiare trebuie sa includa cel putin urmatoarele informatii referitoare la fiecare clasa de imobilizari
corporale:
bazele de evaluare utilizate pentru determinarea valorii contabile de intrare;
metodele de amortizare utilizate;
duratele de viata utila;
valoarea contabila bruta si amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate la inceputul si
sfarsitul perioadei;
reconciliere a valorii contabile la inceputul si sfarsitul perioadei, mentionandu-se:
-intrarile;
-activele detinute pentru vanzare;
-achizitiile rezultate din combinarile de intreprinderi;
-cresterile sau diminuarile perioadei rezultate din reevaluari;
-evolutia pierderilor din depreciere;
-evolutia amortizarii;
-alte modificari.
In situatiile financiare trebuie sa prezentati si informatii cu privire la:
existenta gajurilor, ipotecilor sau garantiilor asupra imobilizarilor corporale ale intreprinderii;
valoarea obligatiilor contractuale pentru achizitionarea unor imobilizari corporale;
valoarea compensatiilor primite de la terti pentru imobilizarile corporale cedate, depreciate sau
pierdute;
valoarea costurilor recunoscute in valoarea contabila a unei imobilizari corporale in cursul constructiei
sale.
In cazul aplicarii modelului reevaluarii veti prezenta si urmatoarele informatii:
data intrarii in vigoare a reevaluarii;
daca entitatea a apelat la un evaluator independent;
metodele si evaluarile semnificative aplicate in estimarea valorii juste a elementelor;
pentru fiecare clasa reevaluata de imobilizari corporale, valoarea contabila care ar fi fost recunoscuta
daca s-ar fi aplicat modelul costului;
surplusul din reevaluare, indicandu-se modificarile aferente perioadei si restrictiile privind distributia
acestuia catre actionari.
La data de 31.12.N-1 o societate comercial import o instalaie pentru extracia gazelor naturale,
cheltuielile legate de achiziie fiind: preul de cumprare 45.000 lei; taxa vamal 4.500 lei; comision vamal 450
lei. n legtur cu instalaia s-au efectuat urmtoarele costuri suplimentare: costurile de deschidere a unei noi
instalaii 23.000 lei; cheltuieli legate de punerea n funciune 12.000 lei; costurile de testare a funcionrii
corecte a activului 11.000 lei; cheltuieli cu piese de schimb nlocuite deoarece s-a constatat c activul nu
funciona la parametrii estimai iniial 15.000 lei. Estimarea iniial a costurilor de dezasamblare se ridic la
16.000 lei, instalaia nefiind utilizat n producerea stocuri.
Pentru instalaia achiziionat s-a estimat o durat de via util de 10 ani i o valoare rezidual de 20.000 lei,
metoda de amortizare liniar.
La nceputul anului N+2 entitatea decide majorarea duratei de via util, motivnd c instalaia nu a
fost folosit la capacitatea preconizat, astfel nct durata de via util rmas este de 12 ani. Totodat, valoarea
rezidual a fost reestimat la 15.160 lei.
La 31.12.N+3 instalaia este reevaluat la valoarea just 78.192 lei. Se consider c amortizarea este recalculat
proporional cu schimbarea n valoarea contabil brut a activului.
a)Recunoaterea iniial:
Calculul costului:
Preul de cumprare
45.000 lei
+
Taxa vamal
4.500 lei
+
Comision vamal
450 lei
+
Cheltuieli cu punerea n funciune
12.000 lei
+
Costurile de testare a funcionrii corecte a activului
11.000 lei
+
Estimarea iniial a costurilor de dezasamblare
16.000 lei
=
Cost de achiziie
88.950 lei
88.950 lei
213
404
446
1513
b)Amortizarea aferent anului N:

Valoare amortizabil = Cost - valoare rezidual
88.950 lei - 20.000 lei = 68.950 lei
Amortizare anual = 68.950 lei : 10 ani = 6.895 lei
6.895 lei
681
=
281
Amortizarea aferent anului N+1 este tot 6.895 lei.
c)Situaia n anul N+2:
Cost
- Amortizarea cumulat pe anul N i N+1: 2 ani x 6.895 lei
Valoarea net contabil la sfritul anului N+1:
88.950 lei 13.790 lei
Pentru anul N+2:
Valoarea amortizabil = 75.160 lei - 15.160 lei valoare rezidual = 60.000 lei
Durata de via util rmas reestimat = 12 ani
Amortizarea aferent anului N+2: 60.000 lei : 12 ani = 5.000 lei
5.000 lei
681
=
281
d)Situaia la 31.12.N+3:
Valoarea net contabil la sfritul anului N+1
Amortizarea cumulat pe anul N+2 i N+3: 2 ani x 5.000 lei
Valoarea net contabil la sfritul anului N+3:
75.160 lei 10.000 lei
Valoare just la 31.12.N+3
Indice de actualizare: 78.192 lei: 65.160 lei
=
2131
6.895 lei
88.950 lei
13.790 lei
75.160 lei
5.000 lei
75.160 lei
10.000 lei
65.160 lei
78.192 lei
1,2
Valoarea brut actualizat 75.160 lei x 1,2

Valoare brut iniial
Diferena pozitiv din reevaluare aferent valorii brute
15.032 lei
68.000 lei
4.950 lei
16.000 lei
90.192 lei
75.160 lei
15.032 lei
105
Amortizare cumulat actualizat 10.000 u.m. x 1,2

Amortizare iniial
Diferena pozitiv din reevaluare aferent amortizrii cumulate
15.032 lei
12.000 lei
10.000 lei
2.000 lei
2.000 lei
105
=
281
2.000 lei
APLICATII: imobilizari financiare
Se acorda un imprumut pe termen lung, cu dobanda, unei societati comerciale la care unitatea detine titluri de
participare, operatie care se inregistreaza pe baza contractului de imprumut si a extrasului de cont
2671
=
5121
Creante legate
de participatii
Conturi
la
banci
in
lei
2. Se constituie venituri, corespunzator dobanzii aferente imprumutului pentru primul exercitiu, folosindu-se
contractul si nota de contabilitate
2678
Dobanzi aferente
creantelor imobilizate
=
Venituri
763
din
creante
imobilizate
In cazul in care dobanda in cauza se incaseaza pana la incheierea exercitiului la care se refera nu se mai justifica
utilizarea contului 2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate, in locul lui se debiteaza unul din conturile de
disponibilitati banesti in care se primeste dobanda anuala cuvenita pentru imprumutul acordat.
3. Pe baza extrasului de cont, se inregistreaza incasarea in exercitiul urmator a dobanzii, precum si a ratei din
imprumutul acordat si inregistrat anterior
5121
=
%
2678
Dobanzi aferente creantelor imobilizate
2671
Creante
legate
de
participatii
4. Se acorda garantii banesti unor unitati furnizoare de energie si prestatii telefonice, asa cum este consemnat in
extrasul de cont
2677
=
5121
Alte creante imobilizate
Conturi
la
banci
in
lei
In masura in care garantiile in cauza se restituie de catre unitatile furnizoare se inverseaza articolul
contabil anterior.
5. La sfarsitul exercitiului (N) se constata si se consemneaza in nota de contabilitate o scadere a cursului valutar
aferent creantelor:
476
=
267
Diferente de conversie activ
Creante imobilizate
In cazul in care cursul valutar creste si in consecinta diferenta in cauza este favorabila se debiteaza contul 267
Creante imobilizate prin corespondenta cu creditul contului 477 Diferente de conversie pasiv
6. La inceputul exercitiului urmator (N + l) se reiau diferentele nefavorabile inregistrate la operatia economica
anterioara, folosindu-se nota de contabilitate:
267
=
476
Creante imobilizate
Diferente de conversie-activ
La randul lor, diferentele favorabile se reiau prin debitarea contului 477 Diferente de conversie-pasiv si
creditarea contului 267 Creante imobilizate
7. In urma lichidarii unor creante in valuta, se stabileste si o pierdere, ceea ce este consemnat in extrasul de cont
si in nota de contabilitate
%
=
267
5124
Creante
imobilizate
Conturi la banci in devize
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
In cazul in care, cu prilejul lichidarii unor creante in valuta cursul valutar a crescut rezulta o diferenta favorabila
de natura veniturilor, iar operatia economica se inregistreaza in debitul contului 5124 Conturi la banci in
devize, cu valoarea totala corespunzatoare cursului valutar, prin corespondenta cu creditul conturilor: 267
Creante imobilizate, cu valoarea de inregistrare, si 765 Venituri din diferente de curs valutar, cu
diferenta favorabila stabilita ca urmare a cresterii cursului valutar.
8. La sfarsitul exercitiului N se constituie sau se suplimenteaza, dupa caz, un provizion pentru deprecierea
imobilizarilor financiare de natura actiunilor, valoare stabilita in inventarul anual ca diferenta intre valoarea
actuala (mai mica) si valoarea contabila:
6863
=
296
Cheltuieli financiare privind
Provizioane
pentru
deprecierea
provizioane pentru deprecieri
9. La inchiderea exercitiului N + 1 se anuleaza provizioanele inregistrate anterior, in valoare de 700.000 lei,
deoarece se constata ca nu mai au obiect, valoarea actuala a actiunilor fiind la nivelul celei contabile:
296
=
7863
Provizioane pentru deprecierea
Venituri
din
provizioane
pentru deprecieri
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
Se analizeaza procedurile de control intern, respectiv:

CONTROL
TEST
Verificarea periodica a conditiilor de depozitare
Se verifica evidentele acestor inspectii
Stocurile sunt pastrate in locatii sigure si cu

acces limitat
Se obtin informatii cu privire la persoanele care

au acces
Se inspecteaza depozitele
Cum se face inventarierea: periodic sau continuu
Se participa la inventarierea fizica anuala
Reconciliere fise de magazie cu evidentele

contabile
Se obtin copii ale evidentelor acestor concilieri
Accesul la baza de date este limitat
Modul de limitare al accesului in sistem
Categoriile de inventar cuprind:
mijloacele fixe;
obiectele de inventar;
stocurile de marfa;
imobilizarile corporale in curs de executie.
Diferenta intre inventarul pe hartie si ce se descopera in realitate, poate insemna de multe ori, diferenta
intre profit si pierdere. Cunoastem multe situatii de afaceri mai mici sau mai mari care s-au prabusit printr-o
gestionare defectuoasa (ori rau intentionata) a inventarelor.
Dincolo de necesitatea legala a unei gestiuni corecte si a evitarii sustragerilor, valoarea reala a stocurilorintr-o
companie este o informatie de importanta critica in analiza indicatorilor financiari ai respectivei companii.
Calcularea corecta, de exemplu, a vitezei de rotatie a stocurilor intr-o perioada data in raport cu media
industriei poate oferi informatii cruciale in decizii de management pe termen mediu si lung.
APLICATIE: O societate comercial a achiziionat, din import, n cursul anului N bare de otel zincat
cu scopul de a le revinde pe piaa intern. Costurile legate de achiziie au fost: valoarea n vam 250.000 lei;
taxe vamale 25000 lei; TVA pltit n vam 10.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o
firm specializat 30.000 lei; cheltuieli de manipulare 1000 lei; prime de asigurare necesare asigurrii mrfurilor
pe parcursul transportului 9000 lei; reducere comercial primit de la furnizor 6000 lei; diferene de curs valutar
rezultate din plata furnizorului extern 100000 lei; costuri de depozitare 8000 lei; costuri de vnzare 19000 lei.
Costul de achizitie a fost calzulat astfel:
Valoarea n vam
250000 lei
+
Taxe vamale
25000 lei
+
Cheltuieli de transport pe parcurs intern
30000 lei
+
Cheltuieli de manipulare
1000 lei
+
Prime de asigurare
9000 lei
Costuri de depozitare
8000 lei
Costuri de vanzare
19000 lei
Reducere comercial primit
- 6000 lei
=
Cost de achiziie
336.000 lei
Se verifica modul de calcul pentru valoarea costului de achiziie si modul de recunoaterea iniial a
achiziiei stocurilor
Conform IAS 2, costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile de achiziie, costurile de conversie,
precum i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n starea i n locul n care se gsesc n prezent.
Costurile de achiziie a stocurilor cuprind preul de cumprare, taxe vamale de import i alte taxe ( cu excepia
acelora pe care entitatea le poate recupera ulterior de la autoritile fiscale), costurile de transport, manipulare i
alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse finite, materiale i servicii. Reducerile comerciale,
rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziie. Alte costuri sunt incluse
n costul stocurilor numai n msura n care reprezint costuri suportate pentru a aduce stocurile n starea i n
locul n care se gsesc n prezent. De exemplu, poate fi adecvat includerea n costul stocurilor a regiilor
generale, altele dect cele legate de producie, sau a costurilor de proiectare a produselor pentru anumii clieni.
Costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n
care sunt suportate:
(a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate la valori neobinuite;
(b) costurile de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de
producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de producie;
(c) cheltuielile de regie administrative care nu particip la aducerea stocurilor n starea i n locul n
care se afl n prezent; i
(d) costurile de vnzare

Se observa astfel ca, in mod eronat costul de achizitie a incluscosturile de depozitare si pe cele de
vanzare. Refacerea corectiei arata ca a existat o supraevaluare cu 27.000 lei, costul de achizitie corect fiind de
numai 309.000 lei.
Valoarea n vam
250000 lei
+
Taxe vamale
25000 lei
+
Cheltuieli de transport pe parcurs intern
30000 lei
+
Cheltuieli de manipulare
1000 lei
+
Prime de asigurare
9000 lei
Reducere comercial primit
- 6000 lei
=
Cost de achiziie
309.000 lei
27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).
Se au in vedere :
- creantele comerciale reprezinta sume de incasat de catre entitate in urma prestarii unor servicii si in urma
transferului titlului de drepturi asupra bunurilor catre client
- cifra de afaceri este reprezentata de totalitatea vanzarilor de bunuri sau prestari de servicii catre terte persoane
- termenii de transfer al drepturilor asupra bunurilor vandute sau rezultatelor serviciilor prestate sunt stabiliti de
persoane competente
- valoarea cifrei de afaceri a fost corect calculata
- calculul provizioanelor aferente creantelor a fost efectual corect
- sunt evidentiate toate creantele comerciale in contabilitate
- calculul si gruparea creantelor comerciale in scopul prezentarii in situatiile financiare au fost efectuate corect
- toate veniturile aferente vanzarilor au fost inregistrate in contabilitate si sunt aferente perioadei
corespunzatoare
Auditorul analizeaza prin sondaj soldurile conturilor de terti plecand de la documentele si
informatiile contabile puse la dispozitia sa. Auditorul trebuie sa ia in considerare eventualele riscuri :
- firma auditata poate supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta o situatie financiara cat mai buna
decat in realitate
- facturile unui an financiar pot fi inregistrate in alta perioada, existand riscul ca acestea sa nu fie evidentiate in
venituri
- daca entitatea vinde bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri.
Riscul de frauda trebuie luat in considerare de catre auditor sub aspectul creantelor fata de terti:
- unitatea poate inregistra vanzari fictive
- deturnare de numerar daca acelasi angajat incaseaza concomitent facturile de la clienti si
actualizeaza si jurnalul de vanzari
- furt de bunuri revederea corespondentei curente cu debitorii
- acordarea de reduceri comerciale si financiare neautorizate
Se verifica concordanta intre jurnalul vanzarilor, facturi si registrele contabile iar auditorul poate sugera firmei
auditate unele recomandari privind incasarea mai rapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare prin
evaluarea provizioanelor pentru creante depreciate.
APLICATIE: In balanta de verificare se constata existenta soldurilor integrale pentru 4 companii pentru care s-a
inceput procedura de falment, pentru suma totala de 450.000 si inca 500.000 solduri de clienti cu scadentele
depasite, cele 270 zile implinindu-se in luna dcembrie. Se apreciaza necesitatea aplicarii de ajustari prin
inregistrarea provizioanelor corespunzatoare, 100% deductibile fiscal pentru cazul clientilor in procedura de
faliment si munai 30% deductibile fiscal in cel de-al doilea caz. In urma acestor corectii vom avea:
Transferul creantelor la "clienti incerti" prin formula contabila:
4118
=
4111
450.000 + 30% x 500.000 = 600.000
Clienti incerti sau in litigiu
Clienti
2. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere, la nivelul sumei care se considera ca nu se mai poate recupera:
6814
=
491
600.000
Cheltuieli de exploatare privind
Ajustari pentru deprecierea
ajustarile pentru deprecierea creantelor - clienti
activelor circulante
Inainte de
ajustare
4111 Creante totale, din care:
4,200,000
Dupa
ajustare
3,600,000
4111 Creante totale
Clienti in faliment
450,000
Clienti in faliment
Clienti cu termene de incasare

270 zile
500,000
Clienti cu termene de incasare 270

zile
Profit
1,500,000
600,000
4118 Clienti incerti
600,000
491 Ajustari pentru deprecierea

activelor circulante
900,000
Profit
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor sub un an(10).
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
Obiectivele de audit cu privire la datorii:
- toti creditorii au fost inclusi n situatiile financiare si exist n mod real la data bilantului;
- datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate;
- au fost constituite provizioane adecvate n legtur cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale
pierderi rezultate din tranzactiile de cumprare;
- datoriile preliminate si alti creditori inclusi n bilant reprezint obligatii viitoare sau sume de pltit.
In conformitate cu prevederile Ghidului pentru un Audit de calitate, emis de CAFR, auditarea seciunii de
creditori are ca obiective asigurarea c:
toi creditorii sunt prezentai fidel n situaiile financiare, n conformitate cu legislaia adecvat i cu
standardele contabile aplicabile;
acei creditori cu termen de plat pn la un an i mai mare de un an sunt corect identificai i
prezentai n situaiile financiare;
datoriile i angajamentele sunt corect identificate i prezentate n situaiile financiare;
toate contractele de leasing i obligaiile de cumprare cu plata n rate au fost corect contabilizate i
prezentate n situaiile financiare, n conformitate cu standardele contabile;
toi creditorii, aa cum sunt prezentai n situaiile financiare, reflect toate sumele datorate terilor de
ctre companie, la finele exerciiului;
sumele incluse n categoria creditelor, la finele exerciiului, reprezint datorii certe ale companiei;
a fost efectuat o separare corect ntre achiziii i stocurile aferente perioadei curente i cele aferente
exerciiului viitor;
angajamentele au fost corect nregistrate (ex. venituri n avans).
Pentru a ne asigura asupra existenei, valorii i realitii sumelor din cadrul conturilor de creditori, pe
baza balanei analitice de furnizori vom selecta cei mai importani furnizori pentru care vom solicita
confirmri de solduri. Stabilim esantionul cuprinzand furnizori interni, furnizori externi i furnizori de
imobilizri, reprezentnd o proporie de aproximativ 91% din soldul creditor al contului 401 i 100%
din soldul contului 404 de la nchiderea exerciiului financiar auditat.
O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:
-se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
-este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor
asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii:
- imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora,
- credite bancare pe termen lung si mediu,
- sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care compania este legata prin interese de participare,
-alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
APLICATIE: Cea mai des intalnita situatie este cea legata de datoriile privind leasingul financiar, cand
compania primeste lunar facturi privind capitalul si dobanda scadenta. La inchiderea exercitiului financiar
compania isi analizeaza toate datoriile sub aspectul prezentarii datoriilor pe termen scurt si lung si imparte
scadentarul de leasing corespunzator. Confprm OMFP 1802, atunci cnd o entitate ncalc, la sau nainte de
finalul perioadei de raportare, o prevedere dintrun acord de mprumut pe termen lung i aceast nclcare are
drept efect faptul c datoria devine exigibil la cerere, datoria este clasificat drept curent, inclusiv n situaia n
care creditorul a fost de acord, dup perioada de raportare i nainte ca situaiile financiare s fie autorizate
pentru emitere, s nu cear plata ca urmare a nclcrii acesteia. O entitate clasific datoria drept
curent deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept necondi ionat de a i amna decontarea
pentru cel puin dousprezece luni dup acea dat.
1. Se stabileste partea de capital care urmeaza a fi achitata in urmatoarele 12 luni, adica anul 2016, in valuta.
2. Se stabileste partea de capital care urmeaza a fi achitata peste urmatoarele 12 luni, adica anul 2017, conform
exemplului de mai jos, in valuta.
3. Se calculeaza contravaloarea in lei utilizand cursul de schimb comunicat de BNR pentru inchiderea
exercitiului.
4. Se prezinta in bilant suma de 730.500 lei ca datorie pe termen scurt si 530.600 lei ca datorie pe termen lung.
5. Se primesc confirmarile de solduri de la compania de leasing iar informatiile cu privire la contractul 13
determina rejudecarea rationamentului. Se analizeaza capacitatea financiara pentru a sustine si a achita in
termenul reconciliat contractul de leasing pentru care ratele nu au putut fi achitate conform scadentarului si se
apreciaza ca suma de 230.000 lei este inclusa in mod eronat in datorii pe termen lung: - datorii TS = 500.500 lei
si Datorii TL = 760.600 lei.
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Investitiile pe termen scurt fac parte din categoria activelor circulante.
Coform OMFP 1802 in categoria investiiilor pe termen scurt sunt cuprinse aciunile de inute la entit ile
afiliate i alte investiii pe termen scurt. Contravaloarea aciunilor pe termen scurt primite fr plat, potrivit
legii, se nregistreaz n contrapartid cu contul 768 "Alte venituri financiare". Alte investi ii pe termen scurt
reprezint obligaiunile emise i rscumprate, obligaiunile achiziionate i alte valori mobiliare achiziionate
n vederea realizrii unui profit ntrun termen scurt. Tot aici se evideniaz distinct certificatele de emisii de
gaze cu efect de ser, care ndeplinesc condiiile de recunoatere a investiiilor pe termen scurt.
La intrarea n entitate, investiiile pe termen scurt se evalueaz la costul de achiziie sau la valoarea
stabilit potrivit contractelor, depozitele bancare pe termen scurt n valut se nregistreaz la constituire la cursul
de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data operaiunii de constituire (lichidarea
depozitelor constituite n valut se efectueaz la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a
Romniei, de la data operaiunii de lichidare, diferenele de curs valutar ntre cursul de la data constituirii sau
cursul la care sunt nregistrate n contabilitate i cursul Bncii Naionale a Romniei de la data lichidrii
depozitelor bancare se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz. Pentru
deprecierea investiiilor deinute ca active circulante, la sfritul exerci iului financiar, cu ocazia inventarierii, se
recunosc ajustri pentru pierdere de valoare, nregistrate pe seama cheltuielilor. La sfritul fiecrui exerci iu
financiar, ajustrile pentru pierderile de valoare nregistrate se suplimenteaz, se diminueaz sau se anuleaz,
dup caz. La ieirea din entitate a investiiilor pe termen scurt, eventualele ajustri pentru pierdere de valoare se
anuleaz.
APLICATIE: La data de 15.01.2010, entitatea A a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 2.000 de
actiuni ale entitatii B, reprezentand 55% din actiunile in capitalul social al acestei societati, la un pret unitar de
100 lei/actiune si 1.000 actiuni la Institutia de Credit C, societate nelistata, reprezentand 25% din capitalul
acesteia, la un pret unitar negociat de 1.000 lei/actiune.
La 15.01.2010: Achizitia titlurilor cotate si necotate
261
=
2691
Actiuni detinute la entitatile
Varsaminte de efectuat
200.000 lei
afiliate/analitic entitatea B
privind actiunile detinute la (2000 x 100)
entitatile afiliate
263
=
2692
Interese de participare/analitic
Varsaminte de efectuat
1.000.000 lei
entitatea C
privind interesele de participare (1.000 x 1.000)
Achitarea contravalorii lor:
%
=
5121
1.200.000 lei
2691
200.000 lei
Varsaminte de efectuat privind
actiunile detinute la entitatile afiliate"
2692
1.000.000 lei
Varsaminte de efectuat privind
interesele de participare
La 31.12.2010 (la data bilantului), A constata urmatoarele:
- valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare a actiunilor cotate detinute la societatea B este de 95
lei/actiune, ceea ce indica o pierdere de valoare;
- Institutia de Credit C a intrat in incapacitate de plata, iar Banca Centrala i-a retras autorizatia de functionare la
data de 01.12.2010 si s-a declansat procedura falimentului, drept urmare, pentru actiunile necotate, se
inregistreaza o pierdere de valoare, estimata la 50%.
In urma evaluarii titlurilor detinute, entitatea A va efectua urmatoarele inregistrari:
Actiunile cotate se ajusteaza cu valoarea de 10.000 lei (2.000 x 5):
6863
=
2961
10.000 lei
Ajustari pentru pierderea
ajustarile pentru pierderea de
de valoare a actiunilor
valoare a imobilizarilor financiare
detinute la entitatile
Actiunile necotate se ajusteaza cu valoarea de 500.000 lei (50% x 1.000.000):
6863
=
2962
500.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustarile
pentru pierderea de valoare
de valoare a intereselor de
a imobilizarilor financiare
participare/analitic
entitatea C
La 15.06.2011
Entitatea B comunica entitatii A ca, in conformitate cu hotararea adunarii generale, se majoreaza capitalul social
al entitatii B cu rezervele existente in soldul contului 1068 "Alte rezerve". Drept urmare, se inregistreaza o
crestere a valorii nominale a actiunilor societatii B cu 9 lei/actiune.
Entitatea A va inregistra pentru actiunile pe care le detine la entitatea B, plusul de valoare nominala de 18.000
lei (2.000 x 9) rezultat ca urmare a majorarii capitalului social, prin articolul contabil:
261
=
1068
18.000 lei
Alte rezerve/analitic
Actiuni entitatea B
La 31.12.2011 (la data bilantului)
Entitatea A constata urmatoarele:
- valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare a unei actiuni cotate aferente entitatii B este de 112 lei (in
contabilitate, cresterea de valoare la imobilizari financiare nu se inregistreaza, ci se prezinta in notele explicative
la situatiile financiare anuale);
- ajustarea reflectata anterior ramane fara obiect si este reluata la venituri;
- lichidarea Institutiei de Credit C este in curs de desfasurare; drept urmare, pentru actiunile necotate se
inregistreaza o pierdere suplimentara de valoare, estimata la 20% din valoarea initiala a acestora.
Inregistrarea reluarii la venituri a ajustarii constituite pentru imobilizarile financiare, detinute la entitatea B:
2961
=
7863
10.000 lei
Ajustari pentru pierderea de
Venituri financiare din
valoare a actiunilor detinute la
ajustari pentru pierderea
entitatile afiliate/analitic entitatea B
de valoare a imobilizarilor financiare
Inregistrarea pierderii suplimentare de valoare de 200.000 lei (20% x 1.000.000) pentru actiunile institutiei de
credit C:
6863
=
2962
200.000 lei
ajustarile pentru pierderea de
de valoare a intereselor
valoare a imobilizarilor financiare
de participare/analitic entitatea C
La 15.03.2012
Entitatea A primeste o comunicare din partea lichidatorului Institutiei de Credit C ca, in urma procesului de
lichidare, s-a virat suma de 300.000 lei aferenta actiunilor detinute de entitatea A. La aceeasi data, entitatea A
hotaraste sa vanda titlurile detinute la entitatea B, la pretul de 130 lei/actiune, tranzactia fiind efectuata pe piata
reglementata.In contabilitatea entitatii A se inregistreaza:
Trecerea pe cheltuieli a contravalorii actiunilor detinute la Institutia de Credit C:
6641
=
263
1.000.000 lei
Cheltuieli privind investitiile
Interese de
financiare cedate
participare/analitic entitatea C
Anularea ajustarilor cumulate de 700.000 lei (500.000 + 200.000) ca urmare a inregistrarii pierderii de valoare:
2962
=
7863
Ajustari pentru pierderea de valoare
Venituri financiare din
700.000 lei
intereselor de participare/analitic
ajustari pentru pierderea
entitatea C
de valoare a imobilizarilor financiare
Incasarea sumei de 300.000 lei, virata de lichidator:
5121
=
768
300.000 lei

Alte venituri financiare
Vanzarea celor 2.000 de titluri detinute la entitatea B, la un pret unitar de 130 lei/actiune,
rezultand o valoare de 260.000 lei (2.000 x 130):
461
=
7641
260.000 lei
Debitori diversi
Venituri din imobilizari
financiare cedate
Scaderea din gestiune a titlurilor la valoarea de 218.000 lei (2.000 x 100 + 18.000) avand in vedere totodata si
valoarea de 18.000 lei (2.000 x 9) inregistrata in capitaluri, corespunzatoare majorarii ulterioare a capitalului
social al societatii B:
6641
=
261
218.000 lei
Cheltuieli privind imobilizarile
financiare cedate
Reluarea rezervei la venituri:
1068
=
7641
18.000 lei
Alte rezerve/analitic
Venituri din imobilizari
Actiuni entitatea B
financiare cedate
incasarea sumelor aferente vanzarii de 260.000 lei:
5121
=
461
260.000 lei
Debitori diversi

Model Aplicatii Rezolvate Set NR 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Aplicatii Rezolvate Set NR 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicaii Anul I Semestrul I

Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare

Studiu de caz privind cheltuielile financiare.

n sensul reglementrilor contabile, cheltuielile financiare cuprind:

pierderi din creane legate de participaii;

cheltuieli privind investiiile financiare cedate;

cheltuieli din diferene de curs valutar;

cheltuieli privind dobnzile;

cheltuieli privind sconturile acordate;

alte cheltuieli financiare.

inregistrarea ajustarii pentru depreciere a creantei preluate (presupunem 3.000 lei):

plata sumei catre cedent:

654 "Pierderi din creante

anularea ajustarii pentru depreciere constituite in anul 2013:

evidentierea extrabilantiera a creantei la valoarea nominala:

scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe:

inregistrarea dreptului de a primi despagubiri de la societatea de asigurari:

"Venituri din subventii de exploatare

Studiu de caz privind veniturile de exploatare

Veniturile din exploatare cuprind:

Studiu de caz privind veniturile financiare.

a) venituri din imobilizri financiare;

7863 Venituri financiare din 1.000

98.000 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari

Studiu de caz privind veniturile extraordinare -- tratat impreuna cu punctul 3.

Studiu de caz privind IAS 18.

Veniturile trebuie evaluate la valoarea just a contraprestaiei primite sau de primit.

Studiu de caz privind costurile indatorarii.

Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

APLICATIE 1: Pe 15 noiembrie N, societatea romneasc X a cumprat materii prime n valoare de 50.000

2. Diferente de curs la data de 31.03.N Curs de schimb : 4,0958 lei/euro

tranzactiile intergrup si soldurile intragrup sunt eliminate in totalitate;

La 31.12.n-1 bilanturile prescurtate erau urmatoarele:

Bilanul simplificat consolidat

TOTAL ACTIV dupa

Venituri din exploatare

Cheltuieli cu impozit profit

Venituri din dobnzi

Titluri puse in echivalenta

ntocmirea tabelului definitiv

Efectuarea inventarului i reflectarea diferenelor n evidena contabil;

ACTIV NET CONTABIL

Activ Net Reevaluat:

Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile.

Identificarea achizitiilor exercitiului;

Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei;

Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului , ca

Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile,

Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele

Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.

b)Amortizarea aferent anului N:

Valoarea brut actualizat 75.160 lei x 1,2

Amortizare cumulat actualizat 10.000 u.m. x 1,2

Se analizeaza procedurile de control intern, respectiv:

Verificarea periodica a conditiilor de depozitare

Se verifica evidentele acestor inspectii

Stocurile sunt pastrate in locatii sigure si cu

Se obtin informatii cu privire la persoanele care

Cum se face inventarierea: periodic sau continuu

Se participa la inventarierea fizica anuala

Reconciliere fise de magazie cu evidentele

(d) costurile de vnzare

4111 Creante totale