Tema 6.

Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiare

Obiective de referință: Unități de conținut
- să definească creanțele și investițiile 6.1. Aspecte generale privind creanțele și
financiare; investițiile financiare, componența, clasificarea
- să prezinte clasificarea creanțelor și și evaluarea acestora;
investițiilor financiare; 6.2. Contabilitatea creanţelor comerciale şi ale
părţilor afiliate;
- să determine modul de înregistrare a 6.3. Contabilitatea avansurilor acordate curente;
operațiilor economice privind creanțele 6.4. Contabilitatea creanţelor bugetului;
comerciale, ale bugetului și personalului în 6.5. Contabilitatea creanţelor personalului;
conturile contabile; 6.6. Corecții (provizioane) privind creanțele
- să determine necesitatea creării corecțiilor compromise, ajustarea și contablizarea acestora;
privind creanțele compromise; 6.7. Contabilitatea investițiilor financiare.
- să argumenteze operațiile economice cu
privire la înregistrarea și stingerea creanțelor
în baza studiului de caz; Termeni – cheie:
- să generalizeze informația privind creanțele și creanțe, investiții financiare, modul de
investițiile financiare pentru prezentarea înregistrare a creanțelor și investițiilor
acesteia în Situațiile financiare. financiare, creanțe comerciale, creanțe ale
bugetului, creanțe ale personalului.

Tema 6. Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiare

6.1. Aspecte generale privind creanțele și investițiile financiare, componența,
clasificarea și evaluarea acestora
6.2. Contabilitatea creanțelor comerciale şi ale părţilor afiliate
6.3. Contabilitatea avansurilor acordate curente;
6.4. Contabilitatea creanțelor bugetului
6.5. Contabilitatea creanțelor personalului
6.6. Corecții (provizioane) privind creanțele compromise, ajustarea și
contabilizarea acestora
6.7. Contabilitatea investițiilor financiare

6.1. Aspecte generale privind creanțele și investițiile financiare, componența,

clasificarea și evaluarea acestora
Potrivit S.N.C. „Creanţe şi investiţii financiare” creanţele sunt drepturi ale
entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se
aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Pentru recunoaşterea creanţelor ca active în baza principiului contabilităţii de
angajamente este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii:
1) existenţa unei certitudini întemeiate că în urma stingerii creanţelor entitatea va
obţine beneficii economice viitoare;

1
2) posibilitatea evaluării în mod credibil a creanţelor.
Pentru organizarea contabilităţii creanţelor este necesară o clasificare a
acestora (desenul 1).
La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală,
inclusiv impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de
exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Creanţe exprimate în valută străină (moneda naţională a unui stat străin sau
moneda unei uniuni monetare de state străine, precum şi unităţile băneşti şi cele
de decontare internaţionale) se reflectă la suma echivalentă în monedă naţională
calculată în baza ratei de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei la data tranzacţiei.
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la
data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte
valoarea recunoscută a acestora, diferenţa respectivă se înregistrează ca datorii.
Derecunoaşterea (eliminarea din bilanţ) creanţelor poate fi efectuată prin
stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont
(decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).

2
 Criterii de clasificare a creanţelor

În funcţie de
conţinutul
economic Creanţe Avansuri Creanţe ale Creanţe Alte
comerciale acordate bugetului ale creanţe
personalului
În funcţie de

de achitare
termenul

Creanţe curente Creanţe pe termen lung

(cu termenul de achitare (cu termenul de achitare
ce nu depăşeşte 12 luni de mai mare de 12 luni)
la data raportării)
În funcţie de

debitorilor
gradul de
afiliere a

Creanţe ale părţilor Creanţe ale părţilor

afiliate neafiliate
În funcţie de

în care se
exprimă
valuta

Creanţe în monedă Creanţe în valută

naţională străină

Desenul 1. Criterii de clasificare a creanțelor

Investiţii financiare sunt active sub formă de valori mobiliare, cote de

participaţie în capitalul social al altor entităţi şi alte investiţii deţinute de entitate în
scopul exercitării controlului, obţinerii veniturilor sau altor beneficii economice.
Investiţiile financiare sunt, tradiţional, percepute sub două forme:
 directe
 de portofoliu.
În ţările cu infrastructura financiară dezvoltată, investiţiile financiare
contribuie substanţial la dezvoltarea sectoarelor reale ale economiei. Investiţile
creează şi asigură o strânsă corelaţie între producţie, reparaţie, schimb, consum şi
3
 contribuie la dezvoltarea continuă şi în lanţ a legăturilor dintre ramurile şi
sectoarele economice.
În conformitate cu SNC ,,Creanțe și investiții financiare”, investiţiile
financiare se contabilizează în cadrul următoarelor grupe:
1) valori mobiliare şi cote de participaţie;
2) alte investiţii financiare.
În Planul general de conturi contabile sunt prevăzute subconturi distincte
pentru:
 valori mobiliare,
 cote de participație,
 depozite,
 împrumuturi acordate,
 alte investiții financiare.
În contabilitate o importanţă deosebită îi aparţine clasificării investiţiilor
financiare în funcţie de direcţiile de deţinere.
În scopul aplicării reuşite a conturilor contabile investiţiile financiare se
clasifică în:

 investiţii pe termen lung (cu termenul de peste un an),

 investiţii pe termen scurt (cu termenul nu mai mare de un an).

6.2. Contabilitatea creanțelor comerciale

Creanţele comerciale reprezintă dreptul creditorului asupra clienţilor de a
primi la termenele scadente echivalentul valoric pentru produsele, mărfurile livrate
şi serviciile prestate neachitate. Ele apar când momentul realizării produselor sau
prestării serviciilor nu coincide cu momentul încasării mijloacelor băneşti.
Creanţele comerciale sunt recunoscute în contabilitate la momentul livrării
produselor şi mărfurilor, când are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra
acestora către cumpărător sau după prestarea serviciilor. În urma livrării
produselor, mărfurilor şi prestării de servicii efectuate în baza contractelor
4
comerciale semnate cu clienţii, furnizorul (antreprenorul) întocmeşte şi prezintă
spre plată debitorului factura fiscală sau factura (în situaţia în care entitatea nu este
înregistrată ca plătitor de TVA). Informaţia din facturile fiscale eliberate
cumpărătorilor este trecută în Registrului de evidenţă a livrărilor, care se
întocmeşte lunar şi include informaţia cu privire la data întocmirii şi numărul
documentului în baza căruia se face înregistrarea; denumirea şi codul fiscal al
debitorului; valoarea fără TVA a livrărilor (serviciilor); suma TVA şi valoarea
totală, inclusiv TVA. Ulterior datele din Registrul de evidenţă a livrărilor serveşte
pentru efectuarea înregistrărilor contabile în registrele de evidenţă sintetică a
creanţelor comerciale (desenul 2).

Registrul de Registrele
Factură fiscală de evidenţă
(se eliberează de
evidenţă a
entităţile livrărilor sintetică a
înregistrate ca creanţelor
plătitoare de TVA) comerciale

Factură
(se eliberează de
entităţile
neplătitoare de
TVA)

Desenul 2. Perfectarea documentară a operaţiilor de înregistrare a

creanţelor comerciale
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor comerciale ale părţilor neafiliate se
utilizează contul de activ 221 „Creanţe comerciale”.

5
 În debitul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 înregistrarea creanţei cumpărătorilor şi clienţilor la valoarea de livrare a
produselor şi mărfurilor vândute, precum şi serviciilor prestate, inclusiv TVA
şi accize, în condiţiile amânării plăţii;
 diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută străină la
finele perioadei de gestiune.
În creditul contului 221 „Creanţe comerciale” se reflectă:
 încasarea creanţelor aferente facturilor comerciale;
 trecerea în cont a avansurilor primite anterior în contul stingerii creanţelor
pe termen scurt aferente facturilor comerciale;
 stingerea creanţelor pe seama datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori (în
cazul efectuării decontărilor prin compensarea cererilor reciproce);
 decontarea creanţelor compromise pe seama cheltuielilor sau provizioanelor
privind creanţele compromise;
 diferenţele de curs valutar nefavorabile aferente creanţelor în valută străină
la finele perioadei de gestiune.

Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor comerciale la finele perioadei

de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe debitori şi termen de

formare şi stingere a creanţelor.

Contabilizarea creanţelor comerciale

 Înregistrarea creanţelor comerciale în momentul livrării mărfurilor, prestării
serviciilor:
a) la valoarea de vânzare fără TVA a mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 611 „Venituri din vânzări” ;
b) la suma TVA aferentă mărfurilor livrate (serviciilor prestate):
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
 Stingerea creanţelor comerciale de către debitori:
a) la suma numerarului încasat pentru achitarea creanţei:
Dt 241 „Casa”
Ct 221 „Creanţe comerciale”;
b) la sumele înscrise în conturile curente:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” sau
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 221 „Creanţe comerciale”.

PROBLEMA 6.2.1. La 15 februarie, anul curent entitatea „Argo” a livrat

entităţii „Benefis” mărfuri la preţul 8 400 lei, inclusiv TVA (20%). La 18 februarie
în contul curent al entităţii„Argo” s-a încasat 8 400 lei transferate de entitatea
„Benefis” pentru stingerea creanţei aferente mărfurilor primite.

6
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Conţinutul operaţiei Suma, Corespondenţa
Nr. lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Înregistrarea creanţei cumpărătorului privind
mărfurile livrate:
a) la valoarea de vânzare fără TVA
(8 400 – 8 400 / 6) 7 000 221 611
b) la suma TVA aferentă livrării (8 400 / 6) 1 400 221 534
2. Încasarea creanţei de la cumpărător 8 400 242 221

Un moment important pentru contabilitatea creanţelor comerciale este

contabilizarea diferenţelor de curs valutar aferente creanţelor exprimate în valută
străină. Diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor se contabilizează
în conformitate cu prevederile SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Diferenţă de curs valutar este diferenţă care rezultă din recalcularea valutei
străine în monedă naţională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc, iar
diferenţă de sumă – diferenţă care rezultă din recalcularea creanţelor şi datoriilor
exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale la diferite cursuri oficiale ale
leului moldovenesc sau cursuri de schimb stabilite în contractele încheiate între
rezidenţii Republicii Moldova.
În situaţia în care în urma recalculării creanţei comerciale în valută străină se
constată diferenţa de sumă favorabilă se întocmeşte formula contabilă:
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Ct 622 „Venituri financiare”.
Diferenţa nefavorabilă de sumă rezultată din recalcularea creanţei comerciale
exprimate în valută străină se contabilizează cu ajutorul formulei contabile:
Dt 722 „Cheltuieli financiare”
Ct 221 „Creanţe comerciale”.
7
 Problema 6.2.2. La 04 aprilie, anul curent entitatea „Argo” a expediat produse
cumpărătorului străin la preţul de 8 000 euro. Conform ratei de schimb al BNM la data
tranzacţiei această sumă echivalează cu 158 892 lei (8000 x 19,8615). La 05 mai, anul curent în
contul curent al entităţii „Argo” s-au înregistrat mijloacele băneşti transferate de cumpărător
pentru stingerea creanţei – 8000 euro, care echivalează conform ratei de schimb a BNM cu
159 968 lei (8000 x 19,9960). S-a constatat diferenţă de sumă favorabilă - 1 076 lei (159 968 –
158 892).
De contabilizat operaţiile de constatare şi stingere a creanţei comerciale în valută străină.

Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:

Nr. Conţinutul operaţiei Suma, Corespondenţa
lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Recunoaşterea creanţei 158 892 221 611
cumpărătorului străin aferente
produselor livrate
2. Stingerea creanţei:
a) la suma creanţei recalculate la data 159 968 243 221
achitării
b)
3. Se reflectă diferenţa de sumă 1 076 221 622
favorabilă

Exemplul 6.2.3. La 05 mai, anul curent entitatea „Benefis” a livrat produse

cumpărătorului străin la preţul 7 000 euro, care echivalează conform ratei de schimb a BNM cu
139 972 lei (7000 x 19,996). La 31 mai, anul curent în contul curent al entităţii„Benefis” s-au
înscris mijloacele băneşti transferate de cumpărător pentru stingerea creanţei în sumă de 7 000
euro, care echivalează conform ratei de schimb a BNM cu 137 730,6 lei (7000 x 19,6758). S-a
constatat deferenţa de sumă nefavorabilă - - 2 241,4 lei (137730,6 – 139972,0).
De contabilizat operaţiile de constatare şi stingere a creanţei comerciale în valută străină.

8
 Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Nr. Conţinutul operaţiei Suma, Corespondenţa
lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Înregistrarea creanţei cumpărătorului
străin pentru produsele livrate. 139 972 221 611
2. Stingerea creanţei de către cumpărător 137 730,60 243 221
3. Se reflectă diferenţa de sumă nefavorabilă 2 241,40 722 221

6.3. Contabilitatea avansurilor acordate curente;

Stingerea creanţelor are loc nu doar prin încasarea ulterioară a acestora, dar
şi pe seama avansurilor primite. La suma avansului primit de la cumpărător (client)
se întocmeşte formula contabilă:
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 523 „Avansuri primite curente”.
Stingerea creanţei pe seama avansului primit se reflectă, întocmindu-se
formula contabilă:
Dt 523 „Avansuri primite curente”.
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Este necesar de menţionat că în cazul în care entitatea primeşte avans de la
cumpărători (clienţi), ea trebuie să calcule TVA de la suma avansului primit.
Această operaţiune se contabilizează prin formula contabilă:
Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
Ulterior, după înregistrarea creanţei comerciale în Registrul livrărilor, suma
TVA aferentă avansului primit se trece în cont, întocmindu-se formula contabilă de
stornare:

9
 Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.

PROBLEMA 6.3.1. La 10 martie, anul curent entitatea „Argo” a încasat

de la entitatea „Benefis” un avans în sumă de 9 600 lei în contul livrării ulterioare
a mărfurilor. La 14 martie furnizorul a livrat cumpărătorului mărfuri la preţul 36
000 lei, inclusiv TVA ( 20%) şi a prezentat factura fiscală spre achitare. La 18
martie 2021 în contul curent ale entităţii „Argo” a fost înscrisă suma creanţei
achitate de cumpărător.

Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:

Nr. Conţinutul operaţiei Suma, Corespondenţa
lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Încasarea avansului de la cumpărător 9 600 242 523
2. Reflectarea TVA aferentă avansului primit 1 600 225 534
(9 600 / 6)
3. Înregistrarea creanţei cu privire la mărfurile
livrate cumpărătorului:
a) la valoarea de vânzare fără TVA
(36 000 – 36 000 / 6) 30 000 221 611
b) la suma TVA aferentă (36 000 / 6) 6 000 221 534
4. Stingerea creanţei pe seama avansului primit 9 600 523 221
5. Trecerea în cont a TVA achitată în avans [1 600] 225 534
6. Stingerea definitivă a creanţei de către
cumpărător (36 000 – 9 600 ) 26 400 242 221

10
 6.4. Contabilitatea creanțelor bugetului
Creanţele privind decontările cu bugetul sunt generate de raporturile entităţii
cu bugetul şi reprezintă diferenţa dintre sumele impozitelor şi taxelor datorate
bugetului şi cele efectiv achitate.
Creanţele bugetului se formează din:
 Impozitul pe venit achitat în avans în decursul anului, plătit în plus, reţinut la sursa
de plată;
 TVA de recuperat, TVA pentru trecerea în cont, TVA aferentă avansurilor primite;
 Accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont;
 Alte impozite şi taxe achitate în avans sau plătite în plus.
Recunoaşterea creanţelor bugetului se efectuează în baza extrasului din
contul bancar al entităţii, la care se anexează copia ordinului de plată ce confirmă
virarea mijloacelor băneşti în contul Trezoreriei, precum şi în baza dispoziţiei de
plată – la efectuarea plăţilor către buget în numerar.
Pentru generalizarea informaţiei cu privire la existenţa, înregistrarea şi
stingerea creanţelor privind decontările cu bugetul aferente diverselor impozite şi
taxe, precum şi privind sancţiunile economice, cuvenite întreprinderii din buget în
conformitate cu legislaţia fiscală, este destinat contul de activ 225 „Creanţe ale
bugetului”.

În debitul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:

 avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia
TVA);
 sumele plătite în plus la buget;
 diferenţele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită şi primită.
În creditul contului 225 „Creanţe ale bugetului” se reflectă:
 sumele trecute în cont în stingerea datoriilor privind decontările cu bugetul,
realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare;
 plăţile în plus recuperate din buget.

Soldul este debitor şi reflectă creanţele bugetului la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor bugetului se ţine pe feluri de impozite şi

plăţi, precum şi pe termene de recuperare acestora din buget.
11
 Potrivit art. 13 din Codul fiscal persoanele juridice şi fizice rezidente ale
Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi
persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale,
obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit.
Modul, forma şi locul achitării impozitului sînt reglementate de Guvernul
republicii Moldova.
Suma impozitului pe venit datorat bugetului se calculă la finele anului de
gestiune de către contribuabil, însă achitarea acestuia se efectuează în cursul anului
de gestiune, care poate fi plătit direct, în rate trimestriale şi indirect – prin reţineri
la sursa de plată.
În conformitate cu art. 84 al Codului fiscal agenţii economici sunt
obligaţi să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25
decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv
sau
b) impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent.
Metoda de calculare şi mărimea plăţilor în avans a impozitului pe venit se
stipulează în politicile contabile a entităţii la începutul anului de gestiune prin
ordinul conducerii acesteia.
Conform primei metode, suma impozitului pe venit se prognozează la
începutul anului de gestiune sau de la începutul activităţii entităţii, reieşind din
sumele planificate ale venitului impozabil, cheltuielilor şi veniturilor în evidenţa
financiară, ajustărilor cheltuielilor şi veniturilor în scopuri fiscale şi în funcţie de
alţi factori.
Impozitul pe venit ce urmează a fi achitat în rate conform metodei a doua se
determină ca ¼ din impozitul pe venit calculat spre plată pe anul precedent.
Sumele impozitului pe venit achitat în timpul anului sau reţinut la sursa de
plată reprezintă avansuri ale impozitului pe venit şi la sfârşitul anului de gestiune
are loc o compensare a impozitului pe venit calculat prin trecere în cont.
12
 Trecerea în cont reprezintă sumele scăzute din impozitul pe venit care
urmează a fi achitat la sfârşitul anului de gestiune.
Operaţiunea de transferare către buget a plăţilor în rate privind impozitul pe
venit în cursul perioadei de gestiune se contabilizează cu formula contabilă:
Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” sau
Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.
Concomitent suma impozitului pe venit calculat spre achitare în avans
bugetului se înregistrează în contabilitate cu formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 535 „Datorii preliminare”.
La finele perioadei de gestiune se calculă suma impozitului pe venit datorat
bugetului în conformitate cu cerinţele Codului fiscal, care se indică în Declaraţia
cu privire la impozitul pe venit şi se reflectă cu formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”.
La suma impozitului pe venit achitat în avans se întocmeşte următoarea
formulă contabilă de stornare:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul
pe venit”
Ct 535 „Datorii preliminare”

Trecerea în contul achitării datorii către buget a sumei impozitului pe venit

achitat în avans se contabilizează astfel:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”.
Problema 6.4.1. Entitatea „Meridian” SRL a transferat în avans bugetului
plata privind impozitul pe venit în sumă de 27 000 de lei. La finele anului de
gestiune a fost calculată datoria entităţii faţă de bugetul de stat cu privire la
impozitul pe venit în sumă de 27 900 de lei şi achitată diferenţa constată. În situaţia
13
 creată în contabilitatea entităţii „Meridian” SRL se întocmesc următoarele formule
contabile:
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Nr. Conţinutul operaţiei Suma, lei Corespondenţa
conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Se reflectă virarea către buget a plăţii în 27 000 225 242
avans a impozitului pe venit
2. Se trece la cheltuieli suma impozitului pe 27 000 731 535
venit calculat şi achitat în prealabil
3. Se înregistrează suma efectivă a impozitului 27 900 731 534
pe venit datorat bugetului calculată în
conformitate cu prevederile Codului fiscal
4. Se stornează suma impozitului pe venit [27 000] 731 535
achitat în avans
5. Se trece în cont suma impozitului pe venit 27 000 534 225
achitat în avans
6 Se achită definitiv bugetului datoria cu 900 534 242
privire la impozitul pe venit (27 900-27
000).

6.5. Contabilitatea creanțelor personalului

Creanţele personalului reprezintă sumele datorate entităţii de către angajaţi şi
sunt generate de următoarele operaţii:
 acordarea avansurilor spre decontare titularilor de avans pentru acoperirea
cheltuielilor gospodăreşti (achiziţia de active sau efectuarea plăţii unor servicii de
care beneficiază entitatea), precum şi a cheltuielilor de deplasare în interes de
serviciu;

14
 recuperarea daunelor materiale de la persoanele culpabile;
 procurarea de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
 alte operaţii, cum ar fi: plata pensiilor alimentare şi alte titluri executorii, plata
serviciilor comunale şi alte plăţi similare.
Recunoaşterea creanţelor personalului se efectuează în baza următoarelor
documente: dispoziţia de plată; ordinul conducătorului privind recuperarea
daunelor materiale; documentele cu titlu executoriu; contracte de procurare a
mărfurilor cu achitarea în rate, contracte de împrumut şi alte angajamente de
plată

Ordinul Document intern al entităţii emis de conducător în baza

conducătorului procesului-verbal de inventariere a activelor entităţii sau în baza
privind recuperarea hotărârii judecătoreşti şi alte documente cu titlu executoriu.
daunei materiale
- document emis de
conducătorul
entităţii

În baza documentelor cu titlu executoriu patronul urmează să

Titluri executorii reţină din salariul calculat pentru angajat sumele indicate în titlu
executorii în vederea achitării pensiei alimentare, penalizării,
prejudiciului material şi alte plăţi.

Înscris întocmit de
organul competent şi
în condiţiile prevăzute
de lege, în baza căruia
se poate efectua
executarea silită

Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe tipuri de creanţe, pe

debitori, după data apariţiei şi achitării creanţelor.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi stingerea
creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de entitate este destinat contul de
activ 226 „Creanţe ale personalului”.

15
 În debitul contului 226 „Creanţe ale personalului” se reflectă:
 înregistrarea creanţelor curente ale personalului faţă de entitate .
În creditul contului 226„Creanţe ale personalului” se reflectă:
 achitarea creanţelor curente ale personalului.

Soldul este debitor şi reflectă creanţele personalului faţă de entitate la finele

perioadei de gestiune.

Titularii de avans sunt angajaţii entităţii care primesc avans spre decontare
pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare a acestora în interes de serviciu şi a
cheltuielilor gospodăreşti.
Avansurile spre decontare se eliberează titularului, de regulă în numerar,
însă poate fi transferat şi la contul curent sau de card al acestuia. La eliberarea
numerarului din casierie se perfectează dispoziţie de plată în baza căreia se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 241 „Casa”.
În situaţia în care avansul se eliberează prin transferarea mijloacelor băneşti
la contul curent sau de card al titularului de avans în baza extrasului din contul
bancar se întocmeşte formula contabilă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.
Pentru stingerea creanţelor titularului de avans se prezintă un decont de
avans.

Se perfectează pentru justificarea cheltuielilor suportate de

titularul de avans în baza actelor normative în vigoare şi
Decont de avans documentelor prezentate de acesta (bilete de călătorie, bon de cazare
(F- 286) la hotel, factură etc.).
Se aprobă de către conducătorul entităţii şi se transmite spre
contabilizare.
- document primar Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casa entităţii cel
utilizat pentru târziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a decontului
de avans.
decontarea
cheltuielilor
efectuate de
titularul de avans
16
 În cazul achiziţiei activelor, plăţii unor servicii prin intermediul titularului de
avans acesta prezintă factura fiscală care confirmă achiziţia activelor, plata
serviciilor şi alte cheltuieli suportate în interesul entităţii.
În conformitate cu art. 24 „Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de
întreprinzător” (3) al Codului fiscal cheltuielile de delegaţii se permit spre
deducere în limitele stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Determinarea şi
recuperarea cheltuielilor de deplasare în altă localitate a personalului entităţii în
interese de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu
privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova. Potrivit
acestui act normativ entitatea recuperează angajaţilor detaşaţi următoarele
cheltuieli:
 cheltuieli de transport (costul biletelor de călătorie);
 diurnele (în conformitate cu normele zilnice stabilite);
 cheltuieli de cazare (în limita normelor stabilite).

17
 Contabilizarea operaţiilor de stingere a creanţelor personalului privind avansurile
acordate:
 La valoarea de procurare fără TVA a activelor achiziţionate (inclusiv costurile de
aprovizionare):
Dt 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Dt 112 „Imobilizări necorporale”
Dt 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 211 „Materiale”
Dt 212 „Active biologice circulante”
Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Dt 217 „Mărfuri”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La valoarea fără TVA a serviciilor achitate prin intermediul titularului de avans:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La suma TVA trecută în cont:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 521 „Datorii comerciale”
 La stingerea creanţei titularului de avans în baza facturilor acceptate:
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”
 Trecerea în cont a cheltuielilor privind delegarea salariatului în baza decontului de avans
acceptat:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 226 „Creanţe ale personalului” .

În situaţia în care suma avansului acceptat spre decontare este mai mică decât
suma avansului acordat, diferenţa urmează să fie restituită entităţii. Restituirea
avansului neutilizat se poate efectua prin depunerea numerarului în casă sau prin
reţinerea sumei respective din salariul
calculat al titularului de avans.
La depunerea numerarului în casă se întocmeşte dispoziţie de încasare în baza
căreia se întocmeşte formula contabilă:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.

18
 În cazul restituirii avansului neutilizat prin reţinere din salariul calculat
titularului de avans în baza statului de plată (ordinului conducătorului entităţii) se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.
Problema 6.5.1. În baza ordinului conducătorului entităţii „Argo” contabilul
a fost delegat în m. Chişinău pentru 3 zile, cu scopul participării la cursuri de
perfecţionare profesională. Înainte de plecare angajatului s-a eliberat un avans în
sumă de 1 600,00 lei. La întoarcere titularul de avans a prezentat decontul de
avans, la care a anexat biletele de călătorie – 140,00 lei, bonul de cazare la hotel –
910,00 lei şi factura fiscală privind procurarea unei cărţi de specialitate la costul
120 de lei, inclusiv TVA – 20 de lei. Diurna constituie 390 de lei (130 x 3 zile).
Conducerea entităţii „Argo” a acceptat decontul de avans la suma totală - 1560 de
lei (140 + 910 + 120 + 390), iar suma neutilizată a avansului – 40,00 lei (1600 -
1560) se depune în casierie de către titularul de avans.
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Nr. Conţinutul operaţiei Suma, Corespondenţa
lei conturilor
Debit Credit
1 2 3 4 5
1. Acordarea avansului spre decontare
titularului de avans. 1 600 226 241
2. Stingerea creanţei titularului de avans la
suma cheltuielilor privind delegarea
titularului de avans care se includ în
componenţa cheltuielilor administrative 1 440 713 226
(140,00 + 910,00 + 390,00).
3. S-a acceptat factura fiscală pentru cartea
procurată de către titularul de avans:
a) La preţul de achiziţie fără TVA (120-20) 100 713 521

19
 b) La suma TVA aferentă achiziţiei. 20 534 521
4. Stingerea creanţei titularului de avans la
suma facturii fiscale achitate de titularul de 120 521 226
avans.
5. Stingerea definitivă a creanţei titularului de
avans prin depunerea în casierie a sumei 40 241 226
neutilizate din avansul acordat.

Creanţe ale personalului se constată şi în situaţiile în care angajaţii au adus

careva prejudiciu entităţii: lipsuri de inventar a bunurilor aflate în gestiunea
persoanelor angajate, comiterea rebuturilor de producţie din partea muncitorilor şi
alte situaţii similare.

Contabilizarea creanţelor personalului privind recuperarea prejudiciului material

 Înregistrarea creanţelor privind prejudiciul material care urmează să fie recuperat în perioada
curentă:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
Reflectarea sumei prejudiciului care urmează să fie recuperată în perioada de gestiune
următoare, în situaţia în care aceasta nu depăşeşte un an:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 535 „Venituri anticipate curente”
 Reflectarea sumei prejudiciului care urmează să fie recuperată în perioada de gestiune
următoare, în situaţia în care aceasta depăşeşte un an:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 424 „Venituri anticipate pe termen lung”
 Înregistrarea TVA aferentă sumei totale a prejudiciului material care urmează să fie recuperat:
Dt 226 „Creanţe ale personalului”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
 Stingerea creanţelor în numerar:
Dt 241 „Casa”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”;
 Stingerea creanţelor prin reţinerea din salariul calculat al persoanei culpabile:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 226 „Creanţe ale personalului”.

20
 6.6. Corecții privind creanțele compromise, ajustarea și contabilizarea
acestora
La finele exerciţiului financiar se efectuează inventarierea anuală a
decontărilor cu debitorii în vederea depistării creanţelor compromise. În situaţia în
care valoarea actuală a creanţelor, reprezentată de valoarea probabilă de încasat,
este mai mică decât valoarea nominală a acestora, se constată creanţe compromise,
care urmează să fie decontate.

Creanţele se consideră compromise în următoarele situaţii:

 la deprecierea ireversibilă şi totală;
 la expirarea termenelor de stingere şi cele de reclamare a creanţelor;
 când creanţa nu este asigurată cu gaj corespunzător şi nu poate fi real
recuperată;
 la declararea insolvabilităţii debitorului care nu are succesor de drepturi;
 când persoana fizică debitoare a decedat şi nu există nici o persoană care ar
putea să-i onoreze obligaţiile prin lege;
 când persoana fizică debitoare a dispărut şi nu este găsită pe parcursul
termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă;
 când instanţa de judecată sau Departamentul de executare a deciziilor
judecătoreşti a emis decizia, potrivit căreia perceperea datoriei (încasarea
creanţei) nu este posibilă.

Documentele justificative pentru decontarea creanţelor compromise sunt:

 Lista de inventariere a creanţelor;
 Ordinul conducătorului întreprinderii privind decontarea creanţelor;
 Decizia organului de drept cu privire la imposibilitatea recuperării creanţei (în baza
acestei decizii creanţa compromisă poate fi dedusă în scopuri fiscale, pe când în
contabilitatea financiară ea poate fi decontată şi în lipsa acesteia).

Decontarea creanţelor comerciale compromise se

realizează prin următoarele metode:

Raportarea directă a creanţelor Decontarea creanţelor compromise pe

compromise la cheltuielile perioadei în seama provizioanelor create anterior
care acestea au fost constatate

21
 Operaţiunea de decontare a creanţei compromise pe seama cheltuielilor
perioadei se reflectă prin formula contabilă:
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Ct 221 „Creanţe comerciale” .
Un moment important pentru contabilitatea creanţelor decontate este
contabilizarea TVA aferentă acestor creanţe. În conformitate cu art. 116 „Trecerea
în cont a TVA în cazul datoriilor compromise” al Codului Fiscal dacă, după
includerea în declaraţia privind TVA a sumei TVA achitate pe livrarea efectuată,
toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie
compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA
achitate pentru orice perioadă fiscală privind TVA. Suma TVA care urmează a fi
trecută în cont este egală cu suma TVA, achitată pe livrarea care corespunde sumei
datoriei compromise nerambursate. Este necesar de menţionat că suma TVA se
reflectă în Registrul procurărilor şi se efectuează corectarea necesară în Declaraţia
privind TVA. La trecerea în cont a sumei TVA aferente creanţelor compromise se
întocmeşte formula contabilă:
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 221 „Creanţe comerciale”.
În situaţia în care suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil
după primirea dreptului de a o trece în cont, această sumă se consideră ca plată
pentru următoarea livrare impozabilă, efectuată la momentul primirii sumei
datoriei compromise. Dacă, după includerea în Declaraţia privind TVA a sumei
TVA în baza facturii fiscale primite, toată suma sau o parte a ei se consideră,
conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil urmează să
excludă din trecerea în cont suma TVA care corespunde sumei datoriei
compromise neachitate.
În cazul în care, creanţa nu este recunoscută în scopuri fiscale, suma TVA se
trece la cheltuielile curente ale entităţii. Această operaţiune se reflectă prin formula
contabilă:
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
22
 Ct 221„Creanţe comerciale”.

Provizioanele aferente creanţelor compromise se utilizează numai pentru

casarea creanţelor compromise comerciale. Celelalte tipuri de creanţe nu pot fi
stinse din contul acestor provizioane, ci pe seama cheltuielilor perioadei de
gestiune.
Determinarea sumei provizioanelor (corecţiilor) aferente creanţelor
compromise poate fi efectuată prin 2 metode:
1. Calcularea cotei pierderilor aferente creanţelor compromise şi
2. Gruparea creanţelor comerciale după termenul de stingere.
Cota pierderilor privind creanţele compromise se stabileşte în raport cu unul
din următorii indicatori acceptaţi de politica de contabilitate a entităţii:
 volumul vânzărilor nete;
 volumul vânzărilor în rate;
 suma totală a creanţelor comerciale neachitate la data întocmirii Bilanţului
contabil.

6.7. Contabilitatea investițiilor financiare

6.7.1. Contabilitatea valorilor mobiliare și cotelor de participație
Investiţiile financiare se evaluează iniţial la costul de intrare, сomponenţa
сăruia diferă în funcţie de tipul şi modalitatea de intrare a investiţiilor.
Valorile mobiliare reprezintă titluri financiare care certifică dreptul
patrimonial al deţinătorului sau dreptul împrumutătorului – posesor de document
faţă de emitentul acestora.
Valorile mobiliare includ:
1) acţiunile – titluri de capital sub formă de certificate sau înscrieri în contul
personal care confirmă dreptul deţinătorilor săi (acţionarilor) de a participa la
conducerea societăţii pe acţiuni, de a primi dividende, precum şi o parte din
patrimoniul societăţii în cazul lichidării acesteia;

23
 2) obligaţiunile – titluri de creanţe care acordă deţinătorilor (obligatarilor)
dreptul de a primi în termenul stabilit valoarea nominală a obligaţiunilor şi venitul
sub formă de dobîndă aferentă acestora;
3) alte valori mobiliare – titluri de creanţe sub formă de:
a) bonuri de trezorerie, care reprezintă valori mobiliare de stat emise cu scont
şi răscumpărate la valoarea lor nominală, avînd termenul de circulaţie pînă la un
an;
b) certificate bancare, care confirmă dreptul deţinătorilor de a primi, la
expirarea termenului fixat, numerarul depus şi o anumită dobîndă.
Cotele de participaţie reprezintă drepturi sub formă de părţi sociale sau alte
participaţii deţinute de entitate în capitalul social al altor entităţi, mărimea cărora se
negociază între asociaţi şi se reflectă în actele de constituire ale entităţii în care
investitorul deţine astfel de cote.
Pentru evidenţa contabilă a valorilor mobiliare și cotelor de participație în
Planul general de conturi contabile sunt prevăzute conturile:
141 ”Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”,
subconturile 1411 “Valori mobiliare” și 1412 ”Cote de participație”
142 “Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”, subconturile
1421 ”” și 1422
251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subconturile 2511
“Valori mobiliare” și 2512 ”Cote de participație”
252 ” Investiții financiare curente în părți afiliate”, subconturile 2521
“Valori mobiliare” și 2522 ”Cote de participație”.

În debitul conturilor 141 ”Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”,

142 “Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”, 251 “Investiții financiare
curente în părți neafiliate”, 252 ” Investiții financiare curente în părți afiliate” și
subconturile respective se reflectă;
 intrarea/majorarea valorii investiţiilor,
În creditul conturilor indicate mai sus se reflectă:
 ieșirea/diminuarea valorii investițiilor.

Soldul este debitor şi reflectă valoarea investiţiilor determinată în conformitate cu

standardele naționale de contabilitate.
24
 Costul de intrare al valorilor mobiliare și cotelor de participație se
contabilizează ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului,
creanţelor curente, capitalului nevărsat sau neînregistrat şi/sau majorare a
datoriilor, veniturilor curente și include preţul de procurare (sau valoarea justă a
altei forme de compensare acordate) şi alte costuri tranzacţionale.

Pentru obligaţiuni costul de intrare (cu excepţia celor cotate pe piaţa financiară) se
ajustează în cazul în care costul de intrare nu coincide cu valoarea nominală a acestora.
Diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor se amortizează
prin metoda liniară pe măsura calculării dobînzii sau în alt mod stabilit în politicile contabile
şi se contabilizează astfel:
 pentru valorile mobiliare cu scont (procurate la un preţ mai mic decît valoarea
nominală):
Dt 141 ”Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”, 142 “Investiţii financiare
pe termen lung în părţi afiliate”, 251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”,
252 ” Investiții financiare curente în părți afiliate”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operațională” sau Ct 621 „Venituri din activități cu
active imobilizate”
 pentru valorile mobiliare cu primă (procurate la un preţ mai mare decît valoarea
nominală):
Dt 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” sua Dt 721 „Cheltuieli cu active
imobilizate”
Ct 141 ”Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”, 142 “Investiţii financiare
pe termen lung în părţi afiliate”, 251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”,
252 ” Investiții financiare curente în părți afiliate”
În cazul în care costul de intrare al obligaţiunilor include dobînzile calculate şi
neachitate, suma dobînzilor aferentă perioadei de pînă la procurarea obligaţiunilor
diminuează costul de intrare al acestora. Dobînzile aferente perioadei de după procurarea
obligaţiunilor se contabilizează în conformitate cu prevederile SNC „Venituri”.

La data raportării valorile mobiliare se evaluează:

1) la costul de intrare – valorile mobiliare necotate pe piaţă financiară al căror
cost de intrare nu s-a modificat semnificativ în perioada de gestiune;
2) la costul ajustat - valorile mobiliare sub formă de obligaţiuni al căror cost
de intrare diferă de valoarea nominală a acestora;
3) la valoarea justă - valorile mobiliare cotate pe piaţa financiară.
25
 Diferenţa dintre costul de intrare (sau valoarea contabilă la începutul
perioadei de gestiune) şi valoarea justă a valorilor mobiliare cotate pe piaţa
financiară se contabilizează ca majorare a cheltuielilor/veniturilor curente (în cazul
micşorării/majorării valorii contabile).

6.7.2. Contabilitatea altor investiții financiare

Alte investiţii financiare includ împrumuturile acordate, depozitele bancare
și alte tipuri de investiții.
Pentru evidenţa contabilă a valorilor mobiliare și cotelor de participație în
Planul general de conturi contabile sunt prevăzute conturile:
141 ”Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”,
subconturile 1413 “Depozite”, 1414 ”Împrumuturi acordate” și 1415 ”Alte
investiții financiare”;
142 “Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate”, subconturile
1423 “Depozite”, 1424 ”Împrumuturi acordate” și 1425 ”Alte investiții
financiare”;
251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”, subconturile
2513 “Depozite”, 2514 ”Împrumuturi acordate” și 2515 ”Alte investiții
financiare”;
252 ” Investiții financiare curente în părți afiliate”, subconturile 2523
“Depozite”, 2524 ”Împrumuturi acordate” și 2525 ”Alte investiții financiare”.

26