Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maia GRÎU
CONTABILITATEA IMPOZITELOR
(NOTE DE CURS)
Chişinău 2013
0
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...81
2
TEMA 1. CARACTERISTICA GENERALĂ A SISTEMULUI FISCAL
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1. Noţiuni generale şi sistemul impozitelor
2. Contabilitatea în raport cu fiscalitatea
7
TEMA 2. CARACTERISTICA GENERALĂ A IMPOZITULUI PE
VENIT
1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit
2. Principii generale şi metode de constatare şi contabilizare a impozitului
pe venit
10
Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind
impozitul pe venit la sfârşitul perioadei de gestiune.
Pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul planul de conturi prevede şi
alte conturi care au o utilizare mai redusă datorită specificului operaţiilor
economice.
Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe
feluri de impozite şi taxe, pe termene de recuperare a acestora di buget, situaţii
de apariţie a lor.
De acea la conturile sintetice destinate evidenţei decontărilor cu bugetul
pot fi deschise diferite subconturi şi conturi analitice pentru evidenţa şi
efectuarea corectă a trecerilor în cont pe tipuri de impozite şi taxe.
Operaţiunile de bază privind calcularea, trecerea în cont şi achitarea
impozitului pe venit sunt următoarele :
Dt731 Ct534- Calcularea datoriei efective a impozitului pe venit la sfârșitul
anului fiscal
Dt225 Ct731- Înregistrarea creanţelor pe termen scurt privind impozitul pe
venit rezultate din inversarea diferenţelor temporare
Dt731 Ct425- Calcularea (recalcularea)datoriei amânate privind impozitul pe
venit
Dt135 Ct731- Calcularea(recalcularea) activului amânat privind impozitul pe
venit
Dt534 Ct225- Trecerea în cont(închiderea reciprocă) a impozitului pe venit
Dt425 Ct731- Anularea (recalcularea) datoriei amânate privind impozitul pe
venit
Dt731 Ct135- Anularea (recalcularea) activului amânat privind impozitul pe
venit
Dt534 Ct242- Achitarea la buget a datoriei privind impozitul pe venit
Sumele calculate şi achitate ale creanţelor şi datoriilor faţă de buget
privind impozitul pe venit se înregistrează în contabilitate în baza documentelor
primare: calcule şi note contabile, facturi fiscale, ordin de plată, decizii primite
de organe de stat etc.
Informaţia privind calcularea, trecerea în cont şi achitarea impozitului pe
venit din documentele primare se reflectă ulterior în:
- dări de seamă, note informative şi declaraţii fiscale lunare,trimestriale sau
anuale
11
- registre sintetice la conturile 225 „Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul” şi 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, care sunt
recomandate de Ministerul Finanţelor sau pot fi organizate independent de
întreprinderi atât manual, cât şi automatizat.
La sfârșitul lunii informaţia din aceste registre se trece în Cartea mare şi
trimestrial după verificare, se reflectă în Bilanţul contabil.
12
TEMA 3. IMPOZITUL PE VENT A PERSOANEI CE PRACTICĂ
ACTIVITATE DE ÎNTREPRINZĂTOR
1. Definiţia şi calcularea venitului contabil şi venitului impozabil
2. Caracteristica, clasificarea şi calcularea diferenţelor permanente şi
temporare
3. Modul de determinare a datoriei (creanţei) privind impozitul pe venit
14
Venitul impozabil nu se reflectă în contabilitatea financiară. Acesta se
determină numai în scopuri fiscale în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit
a persoanei ce practică activitate de antreprenor. Prin înmulţirea venitului
impozabil la cota impozitului pe venit se determină datoria curentă privind
impozitul pe venit.
15
Diferenţele temporare apar într-o perioadă de gestiune şi se anulează în
alta sau pe parcursul mai multor perioade de gestiune în care se îndeplinesc
prevederile Codului fiscal de constatare a veniturilor şi cheltuielilor.
Diferenţele temporare influenţează mărimea venitului impozabil atât al
perioadei de gestiune curente, cât şi al perioadelor de gestiune viitoare.
Diferenţele date în funcţie de prevederile Codului fiscal, pot fi adunate sau
scăzute din venitul contabil într-o perioadă de timp, majorând sau micşorând
astfel venitul impozabil.
În dependenţă de influenţa care o exercită asupra venitului impozabil
(pierderii fiscale) al perioadelor de gestiune viitoare există:
diferenţe temporare impozabile
diferenţe temporare deductibile
Diferenţele temporare impozabile majorează venitul impozabil
(micşorează pierderea fiscală) al perioadelor de gestiune viitoare. Se disting
diferenţe temporare impozabile aferente :
veniturilor
cheltuielilor
Diferenţele temporare impozabile aferente veniturilor reprezintă sumele
veniturilor care în contabilitatea financiară sunt constatate în perioada de
gestiune curentă, iar în scopuri de impozitare se recunosc în perioadele de
gestiune viitoare.
Diferenţele temporare impozabile aferente cheltuielilor sunt egale cu
suma depăşirii cheltuielilor constatate în scopuri fiscale asupra cheltuielilor
constatate în contabilitatea financiară în perioada de gestiune curentă. Această
sumă se reportează în perioadele de gestiune viitoare.
Diferenţe temporare deductibile în perioadele de gestiune viitoare
micşorează venitul impozabil (majorează pierderea fiscală) prin deducere din
mărimea acestuia.
La rândul său se disting diferenţe temporare deductibile aferente :
veniturilor
cheltuielilor
Diferenţele temporare deductibile aferente veniturilor apar când veniturile
în scopuri de impozitare sunt constatate în perioada de gestiune curentă, iar în
contabilitatea financiară în perioadele de gestiune viitoare.
16
Diferenţele temporare deductibile aferente cheltuielilor sunt egale cu
suma depăşirii cheltuielilor constatate în contabilitatea financiară în perioada
de gestiune curentă asupra celor constatate în scopuri fiscale. Suma depăşirii se
reportează spre deducere în perioadele de gestiune viitoare.
În contabilitatea financiară nu există conturi pentru evidenţa diferenţelor
permanente şi temporare. Însă, în decursul anului de gestiune, pentru calcularea
şi evidenţa veniturilor neimpozabile şi cheltuielilor limitate sau nedeductibile
fiscal pot fi utilizate în evidenţa analitică subconturi distincte, fişe sau
borderouri speciale, dacă întreprinderea poate determina diferenţa la data
apariţiei ei.
17
TEMA 4. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENIT A
PERSOANEI CE PRACTICĂ ACTIVITATE DE ÎNTREPRINZĂTOR
1. Conţinutul economic, structura şi contabilitatea cheltuielilor (economie)
privind impozitul pe venit
2.Contabilitatea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată
3.Contabilitatea şi impozitarea activelor de capital
4.Contabilitatea pierderilor fiscale
5.Calcularea şi contabilitatea trecerii în cont a datoriei (creanţei) privind
impozitul pe venit
18
În Debitul 731 se reflectă calcularea (recalcularea) datoriilor curente şi
amânate privind impozitul pe venit.
În Credit 731 – calcularea (recalcularea) activelor amânate privind
impozitul pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind
impozitul pe venit la rezultatul financiar total.
Contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” este un cont
de activ, însă el poate avea un sold intermediar atât în debit, cât şi în credit.
Soldul creditor al contului dat este numit economie privind impozitul pe
venit şi reprezintă suma impozitului pe venit care urmează a fi recuperată
entităţii în perioada curentă sau viitoare. Economia privind impozitul pe
venit poate fi tratată ca un venit şi se reflectă în raportul privind rezultatele
financiare în paranteze, adunându-se la profitul (pierderea) până la impozitare.
Datoria curentă privind impozitul pe venit reprezintă suma
impozitului pe venit calculată în perioada de gestiune curentă. Această datorie
se determină prin produsul dintre suma venitului impozabil al perioadei de
gestiune curente şi cota impozitului pe venit a anului de gestiune :
20
Datoria amânată privind impozitul pe venit reprezintă suma
impozitului pe venit care urmează a fi plătită de întreprindere în perioadele de
gestiune viitoare.
Datoria amânată privind impozitul pe venit se determină de la suma
diferenţelor temporare impozabile, ţinând cont de cota impozitului pe venit la
momentul întocmirii bilanţului contabil. Această datorie se determină prin
produsul dintre suma diferenţelor temporare impozabile şi cota impozitului pe
venit.
Datoria amânată Diferenţa Cota impozitului
privind impozitul = temporară x pe venit
pe venit impozabilă
21
Activul (creanţe ) amânat privind impozitul pe venit este determinat de
cota impozitului pe venit la data întocmirii bilanţului contabil şi mărimea
diferenţei temporare deductibile.
23
La sfârşitul anului fiscal suma impozitului pe venit trecută în cont se
reflectă prin reducerea datoriei curente privind impozitul pe venit :
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”
Dacă suma impozitului pe venit reţinut din suma dividendelor achitate în
avans depăşeşte datoria fiscală a întreprinderii privind impozitul pe venit,
determinat la sfârşitul anului fiscal ea se reflectă în Debit 225 „Creanţe ale
bugetului” şi se reportează în anul viitor pentru trecere în cont în perioadele
viitoare.
Entitatea nu reţine impozitul pe venit la achitarea dividendelor
intermediare în cursul anului de gestiune dacă este scutită total de impozitul pe
venit conform legislaţiei, deoarece în asemenea caz nu apare necesitatea trecerii
în cont a sumei respective.
Impozit pe venit reţinut la sursa de plată din dobânzi şi royalty (redevenţă)
În conformitate cu art.89 din Codul fiscal fiecare plătitor de dobânzi în
folosul persoanelor fizice şi royalty este obligat să reţină din fiecare dobândă
şi royalty şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din dobânzi şi royalty se
reflectă prin formulele contabile :
La beneficiar - ca creanţe ale bugetului
Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 231 „Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii”
La plătitor - ca datorii faţă de buget
Dt 544 „ Alte datorii curente”
Dt 512 „ Împrumuturi pe termen scurt”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
Dacă suma impozitului pe venit reţinut din suma dobânzii şi royalty în
cursul anului fiscal depăşeşte suma impozitului pe venit calculat la sfârşitul
anului, suma depăşirii se restituie agentului economic de către organele fiscale
în urma prezentării unei cereri şi efectuării unui control care să confirme
corectitudinea calculului şi se înregistrează.
Dt 242
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”
24
Impozit pe venit reţinut la sursa de plată a serviciilor
Sumele impozitului pe venit se determină de la valoarea serviciilor care
nu includ TVA şi alte plăţi obligatorii la buget şi se plătesc de către
consumatorii de servicii pe seama mijloacelor furnizorilor de servicii.
Sumele impozitului pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă la
furnizorul de servicii ca impozit achitat în avans la contul 225 „Creanţe ale
bugetului” şi se scad la sfârșitul anului la calcularea sumei de achitat la buget.
Persoanele juridice, beneficiari ai serviciilor ,reflectă datoria (plata) pentru
servicii în mărime de 100% în debitul conturilor respective de cheltuieli sau
consumuri şi în creditul conturilor 521 , 522 ,532 ,544.
Sumele impozitului pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă la
beneficiarul de servicii ca datorie faţă de buget la contul 534 şi se transferă la
buget până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a efectuat reţinerea.
Beneficiarul de servicii este obligat să indice în documentele de plată sau
decontare (ordin de plată, factura fiscală) suma impozitului pe venit reţinută la
sursa de plată.
Operaţiile de acordare (primire) a serviciilor, achitare şi reţinere a
impozitului pe venit la plata acestora se reflectă diferit la furnizorul şi
beneficiarul de servicii.
Informaţia privind calcularea, reţinerea şi achitarea impozitului pe venit
se reflectă în registre sintetice la conturile 225 şi 534. La sfârşitul lunii
informaţia din aceste registre se trece în Cartea mare şi trimestrial ,după
verificare, se reflectă în bilanţul contabil.
Impozitul pe venit reţinut din salariu
Orice agent economic, care angajează şi plăteşte angajaţilor salariu
(inclusiv primele şi facilităţile acordate), este obligat să calculeze şi să reţină
din aceste plăţi impozitul pe venit. El se reţine din suma totală a veniturilor
calculate şi îndreptate spre achitare, cu excepţia veniturilor neimpozabile
conform legislaţiei în vigoare.
La calcularea impozitului pe venit din suma veniturilor îndreptate spre
plată angajaţilor se iau în consideraţie tipurile şi mărimea scutirilor la
impozitul pe venit de care beneficiază angajaţii.
Scutirea reprezintă mărimea minimă a venitului unui rezident al
Republicii Moldova care nu se supune impunerii cu impozitul pe venit şi se
acordă la locul de muncă de bază al lucrătorilor rezidenţi ai R. Moldova ,unde
se ţine evidenţa carnetului de muncă al acestora.
25
Conform art.33-35 Cod Fiscal pentru anul fiscal 2014 persoanele fizice au
dreptul la următoarele scutiri:
Scutire personală – de această scutire poate beneficia fiecare contribuabil
(persoană fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 9516 lei pe an
(793 lunar)
Scutire personală majoră – care constituie 14148 lei pe an pentru orice
persoană care:
- S-a îmbolnăvit în consecinţele avariei de la Cernobîl;
- Este invalid şi s-a stabilit că are legătură cu avaria de la Cernobîl,
- Este părintele sau soţia unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile
de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R.M., cât şi din
Afganistan; (invalid)
- Este invalid de război ,invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau
pensionar-victimă a represiunilor politice .
Scutire pentru soţ(soţie) în mărime de 9516 lei pe an, cu condiţia că soţia
(soţul) nu beneficiază de scutire personală.
Scutire pentru persoane întreţinute constituie 2124 lei anual (177 lei
lunar) pentru fiecare persoană întreţinută cu excepţia copiilor invalizi din
copilărie pentru care scutirea constituie 9516 lei anual.
În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi
acordată lucrătorului, acesta la momentul angajării trebuie să prezinte patronului
o „Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu",
anexând la ea documentele ce confirmă acest drept.
Categoriile corespunzătoare scutirilor solicitate: Scutire personală(P);
Scutire personală majoră (M); Scutire pentru soţ (soţie) S; Scutire pentru
persoane întreţinute, cu excepţia invalizilor din copilărie (N); Scutire pentru
persoane întreţinute invalizi din copilărie (H)
Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul
îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil în felul următor :
26
Impozitul pe venit calculat şi reţinut conform fişei personale de evidenţă a
veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi în folosul angajatului ,precum şi a
impozitului pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă la suma totală a
reţinerilor în luna de gestiune prin formula contabilă :
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
Angajatorul este obligat până la 01 martie a anului fiscal următor celui în
care au fost efectuate plăţile să remită angajatului, în folosul căruia au fost
achitate plăţi salariale, "Informaţia privind veniturile calculate în folosul
persoanei fizice şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste venituri.
27
capital recunoscută depăşeşte suma pierderilor de capital suportate pe parcursul
anului de gestiune.
Pierderile de capital conform art.39 din Cod fiscal pot fi deduse doar în
limita creşterii de capital. Potrivit SNC 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”
sumele pierderilor de capital, nedeductibile în anul de gestiune, majorează
venitul impozabil şi, prin urmare, datoria curentă privind impozitul pe venit. Ele
reprezintă o diferenţă temporară deductibilă, întrucât sunt tratate ca pierderi de
capital ale anului următor şi pot fi deduse în anul fiscal următor, dacă se vor
obţine creşteri de capital.
Din suma diferenţei temporare deductibile se calculează activul amânat
privind impozitul pe venit, cu alte cuvinte, impozitul care poate fi recuperat de
întreprindere.
Dt 135 „ Active amânate privind impozitul pe venit”
Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Pierderile de capital, nedeductibile în anul de gestiune curent, se tratează ca
pierderi de capital, suportate în anul fiscal următor. Pierderea de capital poate fi
utilizată în anul următor prin reducerea creşterii de capital în cazul în care
întreprinderea îl va înregistra. În acest caz deferenţa temporară deductibilă se
reversează şi activul amânat privind impozitul pe venit se anulează.
Anularea activului amânat privind impozitul pe venit se reflectă prin
formula contabilă:
Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 135 „ Active amânate privind impozitul pe venit”
Creşterea sau pierderea de capital se constată şi în rezultatul schimbului
activelor de capital. Schimbul activelor de capital poate fi efectuat cu sau fără
plată suplimentară.
În cazul achitării unor plăţi suplimentare venitul obţinut în urma
schimbului activelor de capital este egal cu valoarea de piaţă a activelor primite
în schimb corectat cu suma plăţii suplimentare a mijloacelor băneşti.
Dacă valoarea de piaţă a activului intrat prin schimb nu coincide cu
valoarea venală (contractuală) la momentul schimbului, suma creşterii
(pierderilor) de capital se determină, având ca bază preţul de piaţă al activului,
determinat în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.
Activele de capital pot fi donate. Potrivit art. 42 din Codul fiscal activele
donate sunt considerate ca vândute la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din
preţul de piaţă al acestora la momentul donaţiei şi baza valorică ajustată a
28
activului de capital. În cazul în care modul de determinare a preţului de piaţă nu
este stabilit, activul este considerat vândut la un preţ egal cu baza lui valorică
ajustată. Baza valorică ajustată a activului de capital se determină în
conformitate cu art. 37 din Codul fiscal şi poate să nu coincidă cu valoarea de
bilanţ a activului de capital donat.
29
Dacă pentru contabilizarea pierderii fiscale, aceasta se tratează ca diferenţă
temporară deductibilă, de la care se calculează activul amânat privind impozitul
pe venit şi se reflectă prin formula contabilă:
Dt 135 „ Active amânate privind impozitul pe venit”
Ct 731„Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Pierderea fiscală apărută în urma reversării diferenţelor temporare
deductibile nu este reportată pe perioadele de gestiune ulterioare, ci de la suma
ei se determină impozitul pe venit care se reflectă:
Dt 225 „Creanţe ale bugetului”
Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
31
Eroarea planificării sumei venitului impozabil poate fi de cel mult 20 %
de la datoria fiscală efectivă calculată la sfârşitul anului. La depăşirea acestei
limite se aplică penalitate pentru neachitarea impozitului pe venit în rate
calculată pentru fiecare trimestru.
Conform metodei a doua impozitul pe venit ce urmează a fi achitat în rate
este egal cu suma impozitului pe venit calculată conform Declaraţiei cu privire
la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în anul
fiscal precedent.
Contribuabilul are dreptul să modifice metoda de achitare a impozitului pe
venit în rate pe parcursul anului fiscal.
Suma impozitului pe venit achitat trimestrial în rate
Dt 225 „Creanţe ale bugetului” Dt 534„Datorii faţă de buget”
Ct 534„Datorii faţă de buget” şi concomitent Ct 242
Înregistrarea sumei impozitului pe venit calculat în cursul anului de gestiune :
Dt 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Ct 535 „TVA şi accize de încasat”
Aceste sume trimestriale se reflectă în rândul 140 din Raportul privind
rezultatele financiare.
Suma totală a impozitului pe venit achitat trimestrial se anulează la sfârşitul
anului prin formula contabilă inversă :
Dt 535 „TVA şi accize de încasat”
Ct 731„Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Concomitent la sfârşitul anului suma efectivă a impozitului pe venit se
înregistrează prin formula contabilă :
Dt 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”
Ct 534 „Datorii faţă de buget”
Trecerea în cont a sumelor avansurilor privind impozitul pe venit :
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 225 „Creanţe ale bugetului”
32
TEMA 5. DECLARAŢIA CU PRIVIRE LA IMPOZITUL PE VENIT A
PERSOANEI CE PRACTICĂ ACTIVITATE DE ÎNTREPRINZĂTOR
1. Întocmirea şi prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a
persoanei ce practică activitate de întreprinzător
2. Modul de calculare şi declarare a impozitului pe venit de către agenţii
economici
33
Fiscal de Stat şi trebuie să fie prezentată acestuia la locul de înregistrare, nu mai
târziu de 31 martie a anului care urmează după anul fiscal de gestiune.
În caz de încetare a activităţii pe parcursul anului fiscal, contribuabilul
urmează, în termen de 5 zile după luarea deciziei, să informeze despre aceasta în
scris Inspectoratul Fiscal teritorial şi, în termen de 60 de zile, să prezinte
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă de gestiune
pe parcursul căruia contribuabilul a desfăşurat activitate de întreprinzător.
În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie, în declaraţia
prezentată organelor fiscale sau în documentul cu privire la venitul societăţii,
contribuabilul are dreptul să prezinte o Declaraţie corectată. Darea de seamă
fiscală corectată este versiune Declaraţiei precedente.
La prezentarea dării de seamă corectate, contribuabilului i se aplică, după
caz, majorarea de întârziere (penalitatea) pentru perioada respectivă. Declaraţia
cu privire la impozitul pe venit corectată, depusă înainte sau în termenul stabilit
pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se
consideră darea de seamă fiscală pentru perioada respectivă.
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit corectată nu va fi luată în
considerare şi, prin urmare, nu va fi modificată declaraţia precedentă dacă cea
corectată a fost prezentată:
a) mai târziu de data stabilită pentru prezentarea dării de seamă pe perioada
fiscală următoare dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel;
b) după anunţarea unui control fiscal;
c) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.
Pentru completarea Declaraţiei există formulare tipizate pe foi elaborate de
Serviciul Fiscal de Stat.
Declaraţia constă din Declaraţia propriu – zisă, anexe la declaraţie şi
subanexe.
Ordinea întocmirii şi prezentării Declaraţiei cuprinde următoarele etape:
- Pregătirea, analiza şi prelucrarea informaţiei necesare;
- Întocmirea Declaraţiei;
- Reflectarea în contabilitate a informaţiei determinate în Declaraţie.
Întocmirea şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul
persoanelor fizice
Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai
multe surse de venit ,iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În
aceste condiţii, globalizând veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând
34
cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie,obţinem situaţia în care
contribuabilul trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat
o supraplată a impozitului.
Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au
toţi contribuabilii,dar sânt obligate următoarele categorii de cetăţeni :
1. Persoanele fizice rezidente care au obligaţii de achitarea impozitului.
2. Persoanele fizice rezidente, care nu au obligaţiunea de a achita impozitul
pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal :
a) Au obţinut din surse impozabile ,altele decât salariul ,un venit ce depăşeşte
suma scutirii personale de 9120 lei pe an ;
b) Au obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe
an, cu excepţia
persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de
muncă ;
c) Au obţinut un venit din salariu, cât şi din alte surse, dacă acest venit
depăşeşte 25200 lei pe an
d) Intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din R.M. în altă ţară;
e) Administrează succesiunea proprietarului decedat.
Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până
la data de 31 martie a anului următor după anul de gestiune.
35
Impozitul pe venit, ce urmează să fie achitat la buget sub formă de impozit
în rate, trebuie să fie egal:
- O pătrime din impozitul pe venit ce urma să fie achitat anul precedent (
dacă plata se efectuează în patru etape), sau, respectiv o pătrime şi trei pătrimi
din impozitul pe venit ce urma să fie achitat în anul precedent ( dacă plata se
efectuează în două etape);
- O pătrime din impozitul pe venit prognozat în anul de gestiune (dacă plata
se efectuează în patru etape) sau, respectiv, o pătrime şi trei pătrimi din
impozitul pe venit ce urmează să fie achitat în anul de gestiune ( dacă plata se
efectuează în două etape).
Filiala, se consideră subdiviziunea separată a întreprinderii, care este
situată în altă parte şi care exercită unele din atribuţiile acesteia, care trebuie
indicate în documentele de constituire a întreprinderii respective. Filiala
întocmeşte rapoarte financiare separate.
Subdiviziune a întreprinderii se consideră reprezentanţa, sucursala, secţia,
magazinul, depozitul, unitatea comercială etc., prin intermediul căreia
întreprinderea îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător.
Contribuabilul este obligat să se înregistreze la organul fiscal, în raza căruia
îşi are sediul indicat în documentele de constituire, precum şi toate filialele şi
subdiviziunile, prezentând informaţii iniţiale şi modificările ulterioare cu privire
la sediul său.
Impozitul pe venit al fiecărei filiale (subdiviziune) se determină şi se
repartizează conform prevederilor art. 84 (3) din Codul fiscal, în baza uneia din
cele două metode:
1. proporţional sumei venitului obţinut de filială conform datelor din evidenţa
financiară a filialei pe anul de gestiune;
2. proporţional numărului scriptic de salariaţi ai filiale sau subdiviziunii pentru
anul de gestiune.
36
TEMA 6. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1. Noţiuni generale privind taxa pe valoare adăugată
2. Principiile determinării obligaţiilor fiscale privind TVA
3. Trecerea în cont şi determinarea TVA spre plată
38
Locul livrării permite organelor fiscale de a percepe TVA conform locului
de efectuare a livrărilor. Locul livrării mărfurilor se consideră locul de aflare a
mărfurilor la momentul predării sau la momentul trecerii lor în posesia
consumatorului. Locul livrării energiei electrice, termice şi a gazului se
consideră locul primirii acestora. Locul livrării serviciilor se confirmă în art.
111 Cod Fiscal.
Termenii obligaţiilor fiscale coincid de regulă cu termenii (datele)
livrării. La transportarea mărfurilor, data livrării se consideră data la care începe
transportarea acestora. În cazul exportului de mărfuri, data livrării se consideră
data scoaterii lor de pe teritoriul R. Moldova.
La livrarea bunurilor imobiliare, construcţia unui obiect pe terenul
consumatorului, data livrării se consideră data trecerii acestor obiecte în posesia
consumatorului.
Data livrării serviciilor se consideră data prestării acestora, data eliberării
facturii fiscale.
Când se importă valori materiale pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
termenul obligaţiei fiscale se consideră data declaraţiei acestor valori la
punctele vamale de frontieră.
Data înregistrării obligaţiei fiscale coincide ,de regulă cu momentul
livrării, cu excepţia:
- scrierii facturii fiscale înainte de a livra valorile materiale şi a presta
serviciile
- încasării unor sume în avans înainte de a livra mărfurile şi a presta
serviciile.
Pentru a determina obligaţiile fiscale ale întreprinderii privind TVA este
important de a stabili corect baza impozabilă.
Baza impozabilă se determină în funcţie de tipul operaţiilor. Valoarea
(baza) impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau
care urmează a fi achitată. Aceasta înseamnă că TVA se determină din valoarea
bunurilor materiale,serviciilor procurate ,respectiv comercializate de către
furnizor indiferent de faptul au fost ele plătite de cumpărător sau nu.
Valoarea impozabilă a bunurilor importate o constituie valoarea lor în
vamă determinată în conformitate cu legislaţia vamală care include valoarea
de cumpărare, cheltuielile de transport, plata pentru serviciile de asigurare,
precum şi impozitele, taxele care urmează a fi achitate la importul acestora cu
excepţia TVA.
39
Trecerea în cont. La vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor va fi
înregistrată suma TVA drept datorie (obligaţie fiscală) faţă de bugetul statului –
numită TVA colectată.
În operaţiile de cumpărare a valorilor materiale ,serviciilor ,subiectul
impozabil înregistrează TVA care o achită furnizorului, concomitent reflectând-
o ca creanţă a bugetului faţă de subiectul impozabil. Această înregistrare în
contabilitate poartă denumirea de trecere în cont, iar TVA este numită -
deductibilă.
Periodic, o dată în lună (până la ultima zi a lunii ulterioare după luna
gestionară), subiectul impozabil e dator să prezinte Serviciului Fiscal de Stat
„Declaraţia privind TVA”.
Orice subiect impozabil este obligat să determine suma TVA spre achitare
la buget şi s-o achite în fiecare perioadă fiscală (lună).
42
TEMA 7. CONTABILITATEA TVA AFERENTĂ PROCURĂRILOR
1. Factura fiscală şi modul de completare a acesteia
2. Contabilitatea TVA aferentă procurărilor de bunuri şi servicii
3. Contabilitatea TVA la importul de valori materiale
4. Contabilitatea TVA la importul de servicii
43
La solicitarea ulterioară a seriei şi diapazonului de numere, agenţii
economici ce beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a facturilor
fiscale, urmează să prezinte darea de seamă în formă liberă privind seria şi
diapazonul de numere utilizate.
Dreptul imprimării de sine stătător a facturilor fiscale se acordă:
1) agenţilor economici deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
2) agenţilor economici, cu excepţia celor menţionaţi la pct.1), care se
conformează următoarelor cerinţe:
a) existenţa unui sistem computerizat de evidenţă primară;
b) eliberarea unui număr mai mare de 1000 exemplare de formulare tipizate de
documente primare cu regim special, gestionate de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, pe lună;
c) cifra de afaceri să depăşească 1000000 lei pe lună.
Agenţii economici care beneficiază de dreptul imprimării de sine stătător a
facturilor fiscale sunt privaţi de acest drept:
1) în cazul în care nu se respectă cerinţele stabilite la prezentul punct pentru
acordarea dreptului imprimării de sine stătător a facturilor fiscale;
2) în cazul în care contribuabilul nu asigură transparenţa ţinerii evidenţei
contabile.
Furnizorii utilizatori ai facturii fiscale electronice au dreptul imprimării pe
suport de hîrtie de sine stătător al facturilor fiscale generate în formă electronică,
cu însemnele de protecţie prevăzute de sistemul automatizat „e-Factura” în
următoarele cazuri:
a) pentru documentarea livrărilor efectuate către subiecţii ce nu utilizează
factura fiscală în formă electronică;
b) pentru prezentarea facturii fiscale intermediarului (transportatorului) ce nu
utilizează factura fiscală în formă electronică, în cazul documentării livrărilor
efectuate către subiecţii ce utilizează factura fiscală în formă electronică.
Formularele facturii fiscale şi a anexei la factura fiscală sunt executate
tipografic şi imprimate de sine stătător, cu atribuirea seriei şi numărului sau în
formă electronică.
Pentru livrările de mărfuri se utilizează factura fiscală şi anexa la factura
fiscală în 3 şi 5 exemplare, iar pentru livrările de servicii – în 2 exemplare.
1) Exemplarul 1 al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri (servicii) se
arhivează la cumpărătorul de mărfuri (servicii), este destinat pentru
înregistrarea intrării în gestiune a mărfurilor şi conform prevederilor Titlului III
44
al Codului fiscal asigură dreptul la trecerea în cont a sumei TVA aferente
procurărilor de mărfuri (servicii).
2) Exemplarul 2 al facturii fiscale se arhivează la furnizorul de mărfuri
(servicii), este destinat pentru înregistrarea scoaterii din gestiune a valorilor
materiale şi eliberarea lui atrage după sine calcularea TVA pe livrarea efectuată
de către subiectul impozabil.
3) La livrarea mărfurilor primul, al treilea şi al patrulea exemplare,
confirmate prin semnătura şi ştampila (parafa) furnizorului şi semnătura
intermediarului (transportatorului), se remit intermediarului (transportatorului),
din care:
a) primul exemplar este înmânat după caz de către furnizor, intermediar
(transportator) cumpărătorului de mărfuri;
b) al treilea şi al patrulea exemplare, confirmate prin semnătura şi ştampila
(parafa) cumpărătorului se remit intermediarului (transportatorului) şi servesc ca
bază pentru evidenţa activităţii de transport.
4) al cincilea exemplar se completează de către furnizor şi serveşte drept
autorizaţie la ieşirea unităţii de transport de la locul de încărcare.
În cazul când în factura fiscală este imposibilă reflectarea tuturor
denumirilor şi caracteristicilor mărfurilor sau serviciilor se completează anexa la
factura fiscală, care reprezintă parte indispensabilă a facturii fiscale.
În anexa la factura fiscală se indică seria, numărul şi data facturii fiscale,
codul fiscal şi numărul de înregistrare ca plătitor al TVA al furnizorului.
Cu condiţia respectării prevederilor „Instrucţiunii privind evidenţa,
eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu
regim special”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu
privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova, nr.406-II din
23 decembrie 1997” nr.294 din 17 martie 1998, cu modificările şi completările
ulterioare, agenţilor economici înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili cu
TVA, care dispun de un sistem computerizat de evidenţă primară li se permite
utilizarea facturilor fiscale:
a) imprimate tipografic pe hârtie specială cu însemne de protecţie, serie şi
număr;
b) imprimate de sine stătător pe hârtie specială cu însemne de protecţie, seria şi
numărul atribuite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat conform certificatului
specificat în anexa nr.3 la prezentul ordin.
45
Sistemul unitar de înseriere şi numerotare a formularelor facturii fiscale se
asigură de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Factura fiscală se perfectează de către furnizor pentru fiecare cumpărător în
parte, cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare pentru achitarea
completă şi corectă pe livrările efectuate şi de asemenea pentru scoaterea din
gestiune şi intrarea în gestiune a mărfurilor livrate, precum şi pentru confirmarea
faptului livrării serviciilor impozabile de către furnizor beneficiarilor.
Dacă reieşind din specificul livrării nu apare necesitatea completării unor
indicatori, ei nu se completează.
Subiecţii impozabili cu TVA ce dispun de un sistem computerizat de
evidenţă primară şi care îşi execută dreptul la imprimarea de sine stătător a
facturilor fiscale pe hârtia specială, cu condiţia reflectării în factura fiscală a
informaţiei necesare prevăzute prin Titlul III al Codului fiscal, pot să includă
informaţie adăugătoare, reieşind din specificul activităţii desfăşurate.
După necesitate, la factura fiscală imprimată de sine stătător se imprimă şi
anexa, pe care se indică numărul acesteia (anexa 1, anexa 2, …), seria şi
numărul facturii fiscale, a cărei parte componentă este anexa.
Fiecare subiect impozabil la efectuarea unei livrări impozabile este obligat
să scrie şi să prezinte cumpărătorului factura fiscală aferentă.
47
Dt 111, 112, 122, 125, 211, 213, 212, 217 - la valoarea bunurilor fără TVA
Dt 534.4 - la suma TVA aferentă
Ct 313 - la valoarea bunurilor inclusiv TVA
Mijloacele fixe primite sub formă de aport în capitalul statutar sunt
scutite de TVA, de aceia ele sunt înregistrate la intrări astfel:
Dt 121 sau 123
Ct 313
Conform legislaţiei în vigoare în cazul efectuării livrărilor cu titlu gratuit,
s-a stabilit următorul mod de perfectare documentară a livrărilor fără plată :
Subiectul impozabil –furnizor completează factura fiscală şi toate
exemplarele ei rămân la furnizor. În baza acestui document se fac înregistrări în
Registrul de evidenţă a livrărilor. Tot furnizorul mai scrie o factură de expediţie
pentru subiectul impozabil ce primeşte valorile materiale. Acest document
serveşte drept bază de a înregistra bunurile materiale la intrări, serviciile la
consumuri, cheltuieli sau a le include în costul bunurilor la beneficiar. În factura
de expediţie (coloana TVA) se scrie suma TVA, se stipulează „fără plată” şi se
face trimitere la documentele (contractele) în baza cărora a fost efectuată
livrarea ,precum şi la factura fiscală rămasă la furnizor.
Exemplu : Entitatea „Speranţa” –plătitor de TVA primeşte de la uzina de
reparaţie „Vibrator” piese de schimb cu titlu gratuit evaluate la 8000 lei fără
TVA, suma TVA constituie 1600 lei.
Înregistrările contabile vor fi întocmite astfel:
la beneficiar
Înregistrarea la intrări a pieselor de schimb
Dt 211 - 8000 lei
Ct 622 - 8000 lei
la furnizor
1) Casarea costului (valorii de bilanţ) a pieselor de schimb
Dt 711 - 8000 lei
Ct 216 - 8000 lei
2) Calcularea TVA la buget :
Dt 713 - 1600 lei
Ct 534.4 - 1600 lei
48
3. Contabilitatea TVA la importul de valori materiale
Importul de mărfuri reprezintă introducerea mărfurilor pe teritoriul R.
Moldova în conformitate cu legislaţia vamală. Valorile materiale importate pot
fi utilizate nemijlocit în republică în scopul fabricării unor produse finite care
vor fi comercializate sau în alte scopuri de antreprenoriat.
Conform art.94 din CF persoana juridică şi/sau fizică care importă valori se
consideră subiect impozabil.
Valorile materiale importate se impozitează cu TVA care se trece în cont
dacă aceste valori sunt procurate în scopul activităţii de întreprinzător.
Suma TVA pentru valorile materiale importate se plăteşte organelor vamale
teritoriale în momentul efectuării procedurilor vamale.
Drept bază pentru calcularea sumei TVA la import serveşte declaraţia
vamală de import. În acest document se determină valoarea în vamă. Obligaţia
fiscală aferentă TVA apare în momentul efectuării sau până la efectuarea
procedurilor vamale la prezentarea declaraţiei vamale.
În baza declaraţiei vamale de import suma TVA calculată şi plătită se va
înregistra în Registrul de evidenţă a livrărilor, iar TVA trecută în cont - în
Registrul de evidenţă a procurărilor.
În cazul importului de valori materiale supuse accizelor ,în baza calculului
TVA se include şi suma accizelor.
Înregistrările contabile aferente operaţiilor de import cu reflectarea TVA
aferentă depind de condiţiile şi formele de decontare dintre importator şi
exportator.
Deoarece achitarea la buget a TVA în operaţiile de import se efectuează
prin organele (serviciile) vamale, se aplică contul 234 „Alte creanţe curente”.
Numai la trecere în cont a TVA se utilizează contul 534 „Datorii faţă de buget”.
Trecerea în cont a TVA aferentă valorilor materiale importate se permite în
baza documentului eliberat de organele vamale ce confirmă achitarea TVA
(dispoziţia de plată, cotorul cecului de casă de încasare şi copia declaraţiei
vamale de import).
Valorile materiale introduse pe teritoriul vamal declarate cu destinaţie de
reexport în timp de 12 luni nu se impozitează cu TVA. Nu se impozitează cu
TVA nici valorile materiale declarate în tranzit.
Dacă importatorul conform condiţiilor contractuale plăteşte valorile
materiale în avans parţial sau integral, suplimentar se vor întocmi formulele
contabile :
49
- La virarea valutei străine în avans:
Dt 224
Ct 243
- La trecerea în cont a avansului acordat în achitarea datoriei faţă de furnizor:
Dt 521 sau 544
Ct 224
50
Astfel, incluzând valoarea acestor servicii în valoarea în vamă a bunurilor
materiale importate suma TVA aferentă acestei valori, inclusiv valoarea
serviciilor de transport importat, se trece în cont.
Prin urmare, serviciul de transport, fiind importat ca afacere separată, se
transformă în tranzacţie de import al valorilor materiale. În acest caz obligaţia
fiscală aferentă TVA calculată din valoarea în vamă, inclusiv valoarea
serviciilor de transport importate, apare până la momentul vămuirii valorilor
materiale importate. Factura fiscală nu va fi scrisă.
Decontările dintre cumpărător – importator de bunuri materiale (beneficiar
de servicii de transport) şi furnizor străin (nerezident) vor fi efectuate în valută
străină, iar cu transportatorul – rezident – în monedă naţională.
51
TEMA 8. CONTABILITATEA TVA AFERENTĂ LIVRĂRILOR
1. Contabilitatea TVA în operaţiile de livrare a valorilor materiale
2. Contabilitatea TVA în prestarea serviciilor
3. Contabilitatea TVA în operaţiile de export
4. Modul şi contabilitatea restituirii TVA
53
Livrarea de mărfuri conjugată cu livrarea de servicii se consideră livrare de
servicii.
Prestările de servicii, impozabile cu TVA, rezidenţilor r. Moldova sunt
perfectate prin eliberarea facturii fiscale. Prin acest document sunt perfectate şi
serviciile de export, însă suma TVA nu se indică, deoarece ele se impozitează cu
TVA la cota zero.
Factura fiscală, în baza căreia se determină şi se înregistrează obligaţia
fiscală privind TVA la prestarea serviciilor, o scrie prestatorul de servicii în
funcţie de caz.
În cazul livrărilor de servicii contra numerar, conform prevederilor art. 117
(6) din Codul fiscal, factura fiscală se scrie în momentul încasării banilor sau
până la acest moment.
În livrările de prestări servicii TVA se reflectă şi se recunoaşte drept
datorie a subiectului impozabil faţă de buget, ca şi în livrările de valori materiale
– concomitent cu recunoaşterea venitului respectiv. O singură particularitate
persistă în aceste livrări: serviciile, lucrările nu reprezintă bunuri materiale.
Recunoaşterea venitului, obligaţiei fiscale aferente TVA şi a creanţei
beneficiarului de servicii se contabilizează astfel:
Dt 221 „Creanţe comerciale”, Dt 223 „Creanţe ale părţilor afiliate”, Dt 234
„ Alte creanţe curente” – la valoarea serviciilor inclusiv TVA
Ct 611 „Venituri din vânzări” – la suma venitului
Ct 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „ Datorii privind TVA”
Casarea costului vânzărilor
Dt 711 „Costul vânzărilor”
Ct 811 „Activităţi de bază”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
La sfârşitul lunii se achită TVA la buget
Dt 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „Datorii privind TVA”
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Calcularea TVA aferentă lucrărilor executate cu titlu gratuit
Dt 713 „ Cheltuieli administrative”
Ct 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 5344 „Datorii privind TVA”
Recunoaşterea cheltuielilor determinate de executarea lucrărilor de montaj
cu titlu gratuit
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
54
Ct 811 „Activităţi de bază”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
Reflectarea lucrărilor de montaj primite cu titlu gratuit
Dt 121 „ Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Ct 622 „ Venituri financiare”
Înregistrarea TVA aferentă serviciilor prestate în Registrul de evidenţă a
livrărilor va fi efectuată în baza facturii fiscale.
Prestatorul de servicii în Declaraţia privind TVA valoarea serviciilor
impozabile şi suma TVA aferentă se reflectă în boxele 1 şi 2.
Beneficiarul de servicii, fiind plătitor de TVA în baza copiei /exemplarul2)
facturii fiscale primite, va trece în cont suma TVA aferentă.
Întocmirea înregistrărilor contabile în cazul prestării serviciilor care nu se
impozitează cu TVA se simplifică considerabil şi anume:
1. recunoaşterea venitului
Dt 221 „Creanţe comerciale”
Dt 234 2Alte creanţe curente”
Ct 611 Venituri din vânzări”
2. Casarea costului vânzărilor aferent serviciilor prestate
Dt 711 „Costul vânzărilor”
Ct 811 „Activităţi de bază”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
3. Încasarea mijloacelor băneşti în stingerea creanţelor
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 221 „Creanţe comerciale”
Ct 234 2Alte creanţe curente”
60
TEMA 9. CONTABILITATEA ACCIZELOR
1. Noţiuni generale şi obiecte impozabile cu accize
2. Modul de calculare a accizelor
3. Înlesniri la plata accizelor
4. Contabilitatea operaţiunilor privind accizele
5. Întocmirea şi prezentarea Declaraţiei privind accizele
61
înregistreze în calitate de plătitor al accizelor şi să primească certificatul de
acciz până a începe desfăşurarea activităţii în cauză.
62
Modul de procurare şi utilizare a timbrelor de acciz este stabilit de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri
supuse accizelor de uz sau consum personal, a căror valoare sau cantitate nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. Conform art.124 Codul Fiscal
există anumite înlesniri la plata accizelor.
65
La procurarea mărfurilor supuse accizelor pentru revânzare, suma
accizelor calculate se include în valoarea mărfurilor procurate prin înregistrarea
contabilă:
Dt 217
Ct 521
Persoanele fizice şi juridice, au dreptul la trecerea în cont a accizelor
achitate la mărfurile (materialele ) supuse accizelor ,utilizate în procesul de
prelucrare şi /sau fabricare pentru obţinerea produselor supuse accizelor.
Trecerea în cont se permite numai la producător sau prelucrător şi în limita
cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi /sau fabricarea
altor mărfuri supuse accizelor, expediate ulterior din încăperea de acciz.
Aceasta se confirmă prin documente justificative referitoare la achitarea
accizelor.
Exemplu: Entitatea de producţie „ Prut” în luna octombrie a primit 10000
litri de vin –materie primă „Aligote” cu valoarea de 170000 lei (cota accizului
fiind de 5% ) În aceeași perioadă fiscală din materia primă au fost produse şi
transportate (expediate) 9500 litri de vin „Aligote” cu valoarea de 200000 lei
(cota accizului -10 %) .
În baza acestor date suma accizelor achitate pentru materia primă
procurată constituie 8500 lei (170000 x 5% ), iar suma accizelor calculate
pentru marfa expediată -20000 lei ( 200000 x 10 % ). Suma accizelor care
trebuie transferată la buget este de 11500 lei (20000 - 8500).
Trebuie de menţionat că suma accizelor la mărfurile procurate se reflectă ca
creanţă a bugetului şi se trece în cont numai în cazul reflectării de către
producător a condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Formulele contabile la operaţiile din exemplul prezentat vor fi
următoarele:
1. La suma accizelor calculate pentru materia primă procurată
Dt 225.3 - 8500 lei
Ct 521 - 8500 lei
2. La suma accizelor calculate pentru marfa expediată
Dt 221 - 20000 lei
Ct 534.5 - 20000 lei
3. La suma accizelor trecute în cont
Dt 534.5 - 8500 lei
Ct 225.3 - 8500 lei
66
4. La suma accizelor plătite la buget
Dt 534.5 - 11500 lei
Ct 242 - 11500 lei
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii
impunerii, sunt scutite de acciz. Însă dreptul la această scutire îl au numai
agenţii economice care produc şi /sau prelucrează mărfuri supuse accizelor.
Pentru a obţine dreptul la această scutire subiecţii impunerii trebuie să
dispună de documentele necesare: contractul încheiat cu partenerul străin,
documentele de plată, declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei.
Exemplu: Entitatea producătoare „Aroma” a exportat divin în luna
februarie în valoare de 100000 lei. La fabricarea producţiei finite a fost folosită
materie primă procurată în sumă de 70000 lei, la care au fost calculate accize în
sumă de 12000 lei.
- Suma accizelor calculate la materia primă procurată a fost înregistrată prin
formula contabilă:
Dt 225.3 - 12000 lei
Ct 521 - 12000 lei
- Restituirea sumei accizelor aferente materiei prime accizate utilizate la
fabricarea divinului exportat va fi înregistrată astfel
Dt 242 - 12000 lei
Ct 225.3 - 12000 lei
În cazul agenţilor economici care procură mărfuri supuse accizelor de la
entităţile producătoare de mărfuri accizate fără prelucrare sau mărfuri accizate
care ulterior sunt exportate, marfa exportată se va comercializa fără dreptul de
restituire sau trecere în cont a accizului achitat anterior la procurare.
67
Declaraţia se prezintă nu mai târziu de ultima zi a lunii, în care a avut loc
expedierea (transportarea ) mărfurilor impuse accizelor.
În Declaraţia privind accizele se indică mai întâi perioada fiscală,
denumirea subiectului impunerii, adresa juridică, codul fiscal şi numărul de
înregistrare a certificatului de acciz.
Corectări şi reduceri la completarea Declaraţiei privind accizele nu se
admit. Declaraţia privind accizele se semnează de către conducătorul şi
contabilul-şef a subiectului impozabil şi se prezintă la Inspectoratul Fiscal de
Stat într-un exemplar unic.
Persoanele juridice care activează în domeniul jocurilor de noroc prezintă
declaraţia privind accizele doar pentru perioada în care a avut loc achitarea
accizelor la buget.
68
TEMA 10. CONTABILITATEA ALTOR IMPOZITE ŞI TAXE
1. Contabilitatea taxei vamale
2. Contabilitatea impozitului pe bunurile imobiliare
3. Contabilitatea impozitului funciar
4. Contabilitatea taxelor locale
72
Cota maximă a impozitului constituie 0,3% din baza impozabilă a
bunurilor imobiliare. Cota concretă a impozitului se stabileşte anual de către
autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale şi nu poate fi mai joasă
de 50 % din cota maximă.
Conform art.283, 284 din Codul fiscal unele persoane fizice, şi juridice pot
fi scutite de impozitul pe bunurile imobiliare.
Regulile de determinare a impozitului pe bunurile imobiliare sunt stipulate
în Instrucţiunea despre modul de calculare şi plată în buget a impozitului pe
bunurile imobiliare, aprobată de către Ministerul Finanţelor.
Datele despre bunurile imobiliare supuse impozitării sunt luate din
evidenţa analitică pe contul 123 „Mijloace fixe”. Totodată se exclud bunurile
imobiliare scutite de acest impozit.
Bunurile imobiliare impozabile se evaluează la valoarea de bilanţ, care
reprezintă valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii acumulate. Suma uzurii
acumulate se ia din datele analitice ale contului 124 „Uzura mijloacelor fixe”.
Pentru calcularea impozitului pe bunurile imobiliare pe trimestre se
determină valoarea de bilanţ medie a acestora.
Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin produsul dintre cota
acestui impozit şi valoarea de bilanţ medie anuală a bunurilor imobiliare
respective. Fiecare trimestru ,nu mai târziu de data de 20 a lunii imediat
următoare trimestrului gestionar, contribuabilii plătesc suma impozitului pe
bunurile imobiliare în mărime de ¼ din suma anuală.
Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul privind impozitul pe bunurile
imobiliare se foloseşte contul 534 .6 „Datorii privind alte impozite şi taxe”.
- Suma impozitului pe bunurile imobiliare calculat pe trimestru va fi
reflectată astfel
Dt 713.3 „Cheltuieli cu impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe venit”
Ct 534.6
- Plata acestui impozit va fi înregistrată prin formula
Dt 534.6
Ct 242
76
Taxa pentru amenajarea teritoriului se va determina astfel :
100lei x 3 : 12 x 17 = 425 lei.
Agenţii economici îndeplinesc trimestrial şi prezintă „Darea de seamă cu
privire la taxa pentru amenajarea teritoriului” ( forma TAT ).
Taxa pentru organizarea licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT
Plătitorii acestei taxe sunt persoane juridice şi fizice cărora li se oferă
autorizaţia de organizare a licitaţiilor şi loteriilor.
Baza impozabilă este valoarea (fără TVA ) bunurilor declarate la licitaţie
sau valoarea biletelor de loterie emise.
Mărimea maximă a taxei constituie 0,2 % din valoarea bunurilor declarate
la licitaţie sau din valoarea biletelor de loterie emise.
Exemplu: Firma „Codru” a declarat prezentarea la licitaţie a vinurilor în valoare
de 1280000 lei (fără TVA ) . Pentru a obţine dreptul de participare la această
licitaţie ea va plăti taxa în sumă de 2560 lei ( 1280000 x 0,2% ) .
Această taxă se plăteşte de către agenţii economici organelor publice
locale ,care eliberează autorizaţia respectivă şi care sunt obligate să prezinte în
termenii stabiliţi „Darea de seamă privind taxa pentru organizarea licitaţiilor şi
loteriilor pe teritoriul UAT”.
Taxa pentru cazare
Plătitorii taxei hoteliere sunt persoane juridice şi fizice –proprietari ai
hotelurilor, precum şi a altor încăperi oferite în calitate de hoteluri.
Baza impozabilă a taxei o constituie valoarea (fără TVA ) serviciilor
prestate de către structurile cu funcţii de cazare.
Mărimea taxei este de 5% din această valoare.
Exemplu . Hotelul „Neptun „ a prestat servicii de cazare în lunile ianuarie-
martie în valoare de 375000 lei (fără TVA) şi a întocmit „Darea de seamă
privind taxa pentru cazare „ pentru suma de 18750 lei (375000 x 5% ).
Taxa pentru amplasarea publicităţii
Această taxă se plăteşte pentru serviciile de plasare şi /sau difuzare a
anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice,
serviciilor cinematografice, prin reţelele telefonice, telegrafice, prin mijloacele
de transport, precum şi de amplasare a publicităţii exterioare (cu ajutorul
afişelor, pancartelor, panourilor, altor mijloace tehnice ), cu excepţia aceleia
care este amplasată total în zona de protecţie a drumurilor.
Baza impozabilă a acestei taxe este valoarea (fără TVA) serviciilor de
amplasare şi /sau difuzare a anunţurilor publicate.
77
Mărimea maximă a taxei constituie 5% din valoarea (fără TVA)
serviciilor pentru amplasarea publicităţii sau/şi pentru elaborarea reclamei
externe.
Exemplu: Firma „Fulger” activează în domeniul serviciilor de amplasare a
publicităţii (reclamei) în mass-media. În trimestrul I al anului ea a efectuat
servicii pentru amplasarea publicităţii în valoare de 520000 lei fără TVA.
Utilizând cotele taxei indicate mai sus, firma „Fulger” va calcula suma
taxei pe trimestrul I, având în vedere că agenţii economici care au obligaţii
privind taxa pentru amplasarea publicităţii îndeplinesc şi prezintă „Darea de
seamă” (forma TAP), 26000 lei (520000 x 5% ).
80
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
I. ACTE NORMATIVE
1. Legea contabilităţii Nr. 113-XVI din 27.04. 2007// Monitorul oficial, nr. 90-
93 din 29.06.07.
2. Standardele Naţionale de Contabilitate / www.minfin.md.
3. Comentarii la SNC / www.minfin.md
4. Standardele Internaţionale de Contabilitate / www.minfin.md.
5. Planul de conturi contabile şi normele de aplicare a lor
6. Codul fiscal al Republicii Moldova
7. Codul muncii al Republicii Moldova
8. Legea bugetului pe anul curent
81