Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Părți afiliate – entități sau persoane fizice care au capacitatea de a controla sau sunt controlate,
au influență semnificativă sau sunt influențate semnificativ de cealaltă parte în politicile
financiare și operaționale.
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
Entitatea care
direct sau indirect
controlează altă
entitate
Entitatea-fiică –
Asociaţii într-o entitate controlată
societate civilă de către entitatea-
mamă (principală)
Semnificația părților afiliate conform pct.5 din SNC Părți Afiliate și Contracte de Societate Civilă
Entitatea A (60%) direct controlează și are influenţă semnificativă asupra politicilor financiare şi
operaţionale ale entității B și indirect controlează entitatea C prin intermediul entității B (25%)
Entitatea B poate influenţă semnificativ politicile financiare şi operaţionale ale entității C. Capacitatea de
a influență politicile prin participare la capitalul social al entității în mărime de la 20% până la 50%.
Entitatea asociată – entitate în care, altă entitate are o influență semnificativă asupra politicilor
financiare și operaționale dar care nu este nici entitate-fiică, nici un participant într-un
angajament comun
Entitatea A și Entitatea B sunt părți afiliate, deoarece Entitatea A (25%) are influenţă
semnificativă asupra politicilor financiare şi operaţionale ale entității B.
Spre exemplu, un investitor străin căruia îi este interzis prin lege să dețină cu titlu de proprietate
terenuri agricole în Republica Moldova, ar putea să investească în acest sector prin asocierea cu
un agent economic autohton. Or, un agent poate pune la dispoziție terenurile sale, iar altul să
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
aibă drept contribuție proiectarea și construcția unui complex locativ, primul având la sfârșit o
anumită cotă din spațiile locuibile.
Potrivit pct. 9 din SNC ,,Creanțe și investiții financiare” în componența creanțelor părților afiliate
se evidențiază creanțele aferente intereselor de participare.
Conform art. 3 din Legea 287/2017 interes de participare – drepturile unei entități în cadrul altei
entități ce depășesc 20% din capitalul social al ultimei, drepturi care, prin crearea unei legături
strategice de lungă durată cu aceasta, sunt destinate să contribuie la activitatea entității care le
deține.
Pentru evidența creanțelor ale părților afiliate, inclusiv acelor aferente intereselor de participare, sunt
destinate conturile:
La conturile 1621 și 2231 se reflectă creanțele entităților asociate care reprezintă entitățile în care entitatea
deține un interes de participare și are influență semnificativă (participarea la capitalul social al
entității de la 20-50%) asupra politicilor financiare și operaționale, dar care nu sunt entități-fiice, nici
participanți într-un angajament comun (art. 3 alin. (1) din Legea nr. 287/2017).
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
La conturile 1622 și 2232 se reflectă creanțele părților afiliate, cu excepția celor asociate care direct sau
indirect controlează alte entități, entitățile-fiice etc. (participarea la capitalul social al entității peste
50%) și participă la gestionarea politicilor financiare și operaționale. (pct. 5 din SNC „Părți afiliate și
contracte de societate civilă”).
Creanțe Creanțe
SD 1611-SC SD 221 - SC
comerciale pe TL 170 comerciale 300
222 222
curente
În conformitate cu noua redacție a pct. 12 din SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”,
avansurile acordate în valută străină pentru procurări de active și servicii sunt considerate drept
elemente nemonetare și nu se supun recalculării la data raportării. Avansurile acordate se
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
înregistrează în situațiile financiare conform cursului oficial al leului moldovenesc la data
recunoașterii inițiale (acordării) a acestora.
Acest curs urmează să fie aplicat și la data trecerii în cont a avansurilor acordate în vederea
stingerii datoriilor, precum și în cazul rambursării și/sau decontării acestora (de exemplu, la
expirarea termenului de prescripție).
Astfel, începând cu 01.01.2020, operațiunile aferente avansurilor acordate în valută străină
nu vor genera diferențe de curs valutar atât la data raportării, cât și pe parcursul perioadei de
gestiune.
Potrivit noii redacții a art. 21 alin. (3) pct. 2) din Codul fiscal, avansurile acordate în valută
străină pentru procurări de active și servicii nu se recalculează la cursul oficial al leului
moldovenesc valabil pentru ultima zi a perioadei fiscale.
Drept urmare, începând cu 01.01.2020, diferențele de curs valutar aferente avansurilor
acordate nu se vor înregistra în scopuri fiscale.
Concluzii
Operațiile aferente acordării, trecerii în cont, rambursării și decontării avansurilor,
precum și soldul acestora la data raportării se contabilizează și se reflectă în situațiile
financiare conform cursului oficial al leului moldovenesc la data acordării avansurilor;
Activele și serviciile procurate pe seama avansurilor acordate, precum și datoriile în
valută străină aferente acestora se evaluează în același mod ca și până la 01.01.2020
(conform cursului de schimb al BNM la data întocmirii declarației vamale sau la altă dată de trecere
a dreptului de proprietate asupra activelor procurate, prevăzută de contract, perfectării invoice-
ului etc.);
Achitarea datoriilor pe seama avansurilor acordate se înregistrează prin aplicarea
cursului oficial al leului moldovenesc la data acordării avansurilor;
Achitarea sumei datoriilor în valută străină aferente activelor/serviciilor procurate, ce
depășește mărimea avansurilor acordate, se înregistrează la cursul oficial al leului
moldovenesc la data achitării datoriilor;
Diferenţele de curs valutar favorabile şi nefavorabile aferente datoriilor care apar la data
achitării/decontării datoriilor, inclusiv pe seama avansurilor acordate, se înregistrează ca
venituri și cheltuieli financiare.
Exemplul 1:
La 15 aprilie 2020, entitatea „A” a acordat unui nerezident un avans în sumă de 8 000 de euro pe un
termen de 3 luni pentru procurarea mărfurilor. La 26 iunie 2020, entitatea a importat mărfuri a căror
valoare, conform invoice-ului, este egală cu 7 500 de euro. Taxa pentru procedurile vamale constituie
6 100 de lei, costurile de transport a mărfurilor – 5 200 de lei, iar cele de asigurare – 3 000 de lei, suma
TVA la import – 30 450 de lei.
Presupunem că suma neutilizată a avansului acordat în mărime de 500 de euro (8 000 euro – 7 500 euro)
n-a fost rambursată de către furnizorul mărfurilor până la 31.12.2020.
Conform Politicilor contabile, stocurile importate se evaluează la cursul de schimb al BNM la data
întocmirii declarației vamale. Cursul oficial al leului moldovenesc constituie
■ la 15.04.2020 – 19,5368 lei/euro
■ la 26.06.2020 – 19,4158 lei/euro
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
■ la 31.12.2020 – 21,1266 lei/euro
Soldul de 500 euro × 19,5368 per euro (15.04.2020) = 9 768,40 lei nu trebuie să fie recalculat nici
în scopuri fiscale. Ca urmare, la 31.12.2020, nu vor fi înregistrate diferențele de curs valutar aferente
soldului neutilizat al avansului acordat atât în contabilitate, cât și în scopuri fiscale.
Conform SNC ,,Creanțe și investiții financiare”, pct. 21, creanțele comerciale recunoscute inițial
se ajustează în cazul: acordării reducerilor de preț după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor;
acordării de bonusuri pentru îndeplinirea condițiilor contractuale; returnării bunurilor vândute; corectării
erorilor etc.
în cazul în care recunoașterea inițială și ajustarea creanțelor (fără TVA) au loc în aceiași
perioadă de gestiune - ca stornare a creanțelor și veniturilor curente;
în cazul în care recunoașterea inițială și ajustarea creanțelor (fără TVA) au loc în perioade
de gestiune diferite - ca majorare a cheltuielilor (pierderii) sau diminuare a provizioanelor și
diminuare a creanțelor curente;
Pct. 17 din SNC Venituri. În cazul în care vânzarea și returnarea (reducerea prețurilor) bunurilor
au avut loc în perioade de gestiune diferite veniturile nu se ajustează, iar pierderile din
returnarea bunurilor vândute sau din reducerea prețurilor acestora se înregistrează ca cheltuieli
curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri (5382
,,Provizioane pentru garanții acordate cumpărătorilor/clienților).
Exemplul 2:
În baza clauzelor contractuale (pentru anul 2020) și a facturii fiscale FR 176606 din 28.12.2020
(15.01.2021) SRL «Meridian» acordă reduceri de preț SA ,,Alfa” în sumă totală de 6 000 lei, inclusiv pe
tipuri de marfă:
4 620 lei, inclusiv TVA 20% - la marfa A;
1 380 lei, inclusiv TVA 20% - la marfa B.
28.12.2020 15.01.2021
Nr. Conținutul operațiunilor Suma, lei
Debit Credit Debit Credit
1. Factura fiscală eliberată FR
176606.
Se acordă reduceri de prețuri
SA ,,Alfa”: 3 850 2211 6112 833 2211
la marfa A la valoarea 1 150 2211 6112 833 2211
fără TVA 20%; (1 000) 2211 5344 2211 5344
la marfa B la valoarea
fără TVA 20%;
suma TVA aferentă
28.12.2020 15.01.2021
Nr. Conținutul operațiunilor Suma, lei
Debit Credit Debit Credit
1. Factura fiscală primită FR
176606.
Se acordă reduceri de
Conform prevederilor SNC ,,Capital propriu și
prețuri SA ,,Alfa”:
datorii”, punctul 48: ajustarea datoriilor în cazul primirii
la marfa A la
reducerilor de preț de la furnizori după intrarea bunurilor
valoarea fără TVA
(primirea serviciilor) se contabilizează ca diminuare a
20%;
datoriilor și majorare a veniturilor curente.
la marfa B la
valoarea fără TVA
20%;
suma TVA aferentă
15. În situațiile financiare creanțele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării, suma
mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanțe depășește valoarea recunoscută a acestora,
diferența respectivă se înregistrează ca datorii.
Cu referire la data calculării obligației fiscale privind TVA art. 108 (5) CF prevede: dacă factura fiscală,
este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră
data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte.
Astfel, dacă plata pentru mărfurile, care ulterior vor fi transmise cumpărătorului, se efectuează
de către cumpărător până la data livrării efective a acestora, obligația de calculare a TVA va
surveni la furnizor la data primirii plății prealabile.
Debit 225.2 „Creanțe privind TVA” Credit 534.4 „Datorii privind TVA” 5 112,65 (30 765,87 ÷
6= 5 112,65)
Art. 1171 (9), CF. La primirea plății înainte de efectuarea livrării, factura fiscală se eliberează,
după caz, la primirea plății sau la efectuarea livrării în următoarele situații:
c) livrarea serviciilor de telefonie mobilă prin achitare în prealabil, eliberându-se factura fiscală în
momentul, stabilit prin contract, al efectuării plății pentru serviciile acordate.
Redacția în vigoare până la 31 decembrie 2020 a art. 117 alin. (3) din Codul fiscal (CF) prevedea
că, pentru vânzarea cu amănuntul și prestările de servicii în locurile special amenajate și în cadrul
comerțului electronic, cu plata în numerar și/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar,
eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepția cazurilor când este solicitată de cumpărător), dacă
sunt respectate condițiile stabilite.
Respectiv, până la 1 ianuarie 2021, persoană fizică cetățean avea posibilitatea de a se adresa
ulterior vânzătorului pentru eliberarea facturii fiscale, fără să fi fost specificat termenul limită de la
momentul în care, de fapt, avuse loc tranzacția pentru care se elibera factura fiscală.
Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscal și
vamală pentru anul 2021 au fost operate completări la Codul fiscal, inclusiv modificări la art.117
alin.(3) din CF. Astfel, noua redacție a acestui articol stabilește că eliberarea facturii fiscale poate fi
efectuată nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea, dacă sunt respectate aceleași
condiții indicate anterior.
Inventarierea creanțelor
Legea 287/2017 – celelalte entității, art. 16, al. 1 Excepție! Art. 10, al. (2) Legea contabilității și
raportării financiare. Pentru entitățile care țin contabilitatea în partidă simplă, prevederile alin. (1)
lit. c) și f) nu sunt obligatorii.
Art. 295 (9) din Codul Contravențional. Neîndeplinirea cerințelor privind utilizarea în evidența
analitică și sintetică a formularelor stabilite în actele normative în vigoare, precum și nerespectarea
modalității de efectuare a inventarierii se sancţionează cu amendă de la 15 la 30 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
Regulamentul privind inventarierea, pct. 71. Inventarierii se supun toate tipurile de creanțe şi
datorii ale entității privind decontările cu:
1) cumpărătorii şi beneficiarii;
2) furnizorii şi antreprenorii;
3) bugetul;
4) instituțiile financiare;
5) organele de asigurări sociale şi de asistență medicală;
6) fondatorii (asociați, participanți);
7) părțile afiliate;
8) personalul, inclusiv titularii de avans şi deponenții;
9) alţi debitori şi creditori.
Răspunsurile și obiecțiile primite se perfectează printr-un Act de verificare a decontărilor
reciproce.
În cazul în care toate acțiunile de încasare a creanțelor comerciale nu au rezultat, acestea urmează
a fi decontate.
Pct. 36. Creanțele se consideră compromise în Art. 5 (32) Datorie compromisă – creanță care
cazuri în care termenul de prescripție prevăzut este nerambursabilă în cazurile în care:
de legislația în vigoare a expirat sau a) agentul economic lichidat nu are succesor
cumpărătorul (clientul) se află în situație de drepturi;
financiară nefavorabilă (creanțele nu au acoperire b) persoana juridică sau fizică care
garantată și nu pot fi încasate). desfășoară activitate de întreprinzător,
Recunoașterea creanțelor drept compromise declarată insolvabilă, nu are bunuri;
are loc în baza documentelor care confirmă c) persoana fizică care nu desfășoară
apariția circumstanței respective. activitate de întreprinzător și GȚ(de fermier)
sau ÎI nu are, în decurs de 2 ani din ziua
apariției datoriei, bunuri sau este în
insuficiență de bunuri ce ar putea fi
percepute în vederea stingerii acestei datorii;
d) persoana fizică a decedat și nu mai există
persoane obligate prin lege să onoreze
obligațiile acesteia;
e) persoana fizică, inclusiv membrii GȚ(de
fermier) sau ÎI, care și-a părăsit domiciliul nu
poate fi găsită în decursul termenului de
prescripție stabilit de legislația civilă;
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
f) există actul respectiv al instanței de
judecată sau al executorului judecătoresc
(decizie, încheiere sau alt document prevăzut de
legislația în vigoare) potrivit căruia perceperea
datoriei nu este posibilă;
g) datoria în mărime de până la 1 000 de lei
are termenul de prescripție expirat.
Termenele de prescripție sunt stabilite în articolele 267-270 din Codul Civil și pot fi modificate
prin acordul părților. Termenul de prescripție general în interiorul căruia întreprinderea poate
să-și apere, pe calea inițierii în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani (art.267, alin.(1)
din Codul Civil).
Conceptul de creanță compromisă din SNC nu este echivalent cu conceptul din CF.
Conform pct. 38 din același SNC, creanțele compromise se decontează la cheltuielile curente în
perioada de gestiune în care acestea au fost recunoscute drept datorii compromise.
DAR, standardul nu stabilește anumite limite de timp dintre momentul apariției creanței
compromise și decontării acesteia în contabilitatea creditorului.
CF. Pentru celelalte situații (cu excepția 1000 lei) sunt necesare documente confirmative
pentru a beneficia de dreptul de a deduce cheltuiala apărută din venitul impozabil și de a ajusta
suma TVA corespunzătoare în cazul în care tranzacția a fost impusă cu TVA.
În temeiul art.31 alin. (1) al Codului fiscal se permite deducerea oricărei datorii compromise,
conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de
întreprinzător.
Deci, Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe
venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei
hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc.
În cazul aplicării metodei directe de decontare a creanțelor compromise operațiunea de decontare a creanței
compromise pe seama cheltuielilor perioadei se reflectă cu întocmirea următoarei formule contabile
Pentru generalizarea informației privind starea și mișcarea creanțelor compromise decontate din
cauza insolvabilității debitorilor se utilizează contul extra bilanțier 919 „Creanțe compromise
decontate”.
Decontarea creanțelor compromise, pe seama provizioanelor, se efectuează pe fiecare debitor prin formula
contabilă
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
Dt 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”
Art. 31(2), CF. Nu se permite deducerea provizioanelor, cu excepția reducerilor pentru pierderi la
active și la angajamente condiționale, pentru instituțiile financiare, efectuate conform alin.(3), și pentru
pierderi la împrumuturi și dobânzile aferente (provizioane), pentru organizațiile de creditare nebancară,
efectuate conform alin.(4).
Exemplul 3:
În urma inventarierii patrimoniului, efectuate la 24 decembrie anul curent, în cadrul unei entități
au fost depistate creanțe comerciale cu termenul expirat, confirmate prin Procesul-verbal al comisiei
de inventariere, ale următoarelor entități:
Entitatea B-rezident al României - în mărime de 500 Euro, pentru produsele exportate cu trei
ani în urmă (cursul oficial stabilit de BNM la ultima data de reevaluare a creanțelor comerciale –
20,2020 lei/Euro). Există hotărârea de judecată privind imposibilitatea încasării creanței
comerciale.
Entitatea C-rezident al Republicii Moldova - în mărime de 6 000 lei, pentru mărfurile livrate
cu trei ani în urmă. Nu există hotărârea de judecată privind imposibilitatea încasării creanței
comerciale.
Conform politicilor contabile, entitatea recalculează soldurile de creanțe comerciale la data raportării, cu
excepția avansurilor acordate. Cursul oficial stabilit de BNM pentru un Euro la 24 decembrie anul curent
– 19,4020 lei/Euro (convențional).
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
Presupunem ambele metode de decontare a creanțelor compromise: varianta I – la cheltuieli, prin
metoda directă și varianta a II-a – pe seama provizioanelor privind creanțele comerciale
compromise.
Considerăm constituirea provizioanelor privind creanțele comerciale compromise, în anul 2020, în mărime
de 14 701 lei.
Contabilizarea
Contabilizarea
prin varianta a
prin varianta I
Nr.crt. Conținutul operației Suma, lei II-a
Debit Credit Debit Credit
1. Notă contabilă. Constituirea
provizioanelor privind creanțele 14 701 X X 712 222
comerciale compromise
2. Notă contabilă. Decontarea în
baza ordinului conducătorului
entității a creanțelor compromise
în legătură cu expirarea
termenului de prescripție:
,,A” (55 dolari SUA×17,2020 lei) 946,11 714 224 714 224
,,B” (500 Euro×19,4020 lei) 9 701,00 712 221 222 221
,,C” 5 000 lei, fără TVA 5 000,00 712 221 222 221
,,C” 1000 lei TVA (nu este 1 000,00 714 221 714 221
decizia)
3. Notă contabilă. Reflectarea
diferențelor de curs valutar
aferente creanțelor comerciale 400 722 221 722 221
compromise decontate (19,4020-
20,2020)×500 Euro
4. Notă contabilă. Reflectarea
creanțelor comerciale
16 047,11 919 - 919 -
compromise în contul extra
bilanțier
Deducerea datoriilor
compromise (art. 31
03015 16 047,11 11 047,11 (5 000)
alin. (1) din Codul
fiscal)
Alte cheltuieli ce nu
țin de activitatea de
03046 1 000 0 (1 000)
întreprinzător
(TVA)
TOTAL (6 000)
Remarcă. Potrivit prevederilor art. 48 ,,Evidența deducerilor recuperate” din CF, în cazul în care pe
parcursul perioadei fiscale contribuabilului i se restituie cheltuielile, pierderile sau datoriile
compromise deduse anterior în scopuri fiscale, suma restituită se ia în calcul și se include în
venitul brut al contribuabilului pe anul în care ea a fost încasată.
Deducerea datoriilor
1 346,11 1 346,11
compromise (art. 31 alin. (1) 03015 0,00
(946,11+400) (946,11+400)
din Codul fiscal)
TOTAL
(6 000)
Remarcă. Deși în anexa 2D la Declarația VEN 12 la descrierea indicatorilor din rd. 03014 şi 03016
se utilizează noțiunea „fonduri de rezervă”, în conformitate cu art. 31 alin. (2) din CF urmează a
fi reflectată mărimea provizioanelor constituite şi, respectiv, utilizate. În anul creării
provizionului aferent creanțelor (credit contul 222) se reflectă în col. 2 din rd. 03014, iar în anul
utilizării se ajustează prin col. 3 din rd. 03016.
acțiunile – titluri de capital sub formă de certificate sau înscrieri în contul personal care confirmă
dreptul deținătorilor lor (acționarilor) de a participa la conducerea societății pe acțiuni, de a primi
dividende, precum și o parte din patrimoniul societății în cazul lichidării acesteia;
alte valori mobiliare – titluri de creanțe sub formă de certificate bancare, care confirmă dreptul
deținătorilor de a primi, la expirarea termenului fixat, numerarul depus și o anumită dobândă.
Cotele de participație reprezintă drepturi sub formă de părți sociale sau alte participații deținute de
entitate în capitalul social al altor entități. Mărimea cotelor de participație se negociază între asociați și se
reflectă în actele de constituire ale entității în care investitorul deține astfel de cote.
Alte investiții financiare includ împrumuturile acordate, depozitele bancare etc. Împrumuturile
acordate (entităților afiliate și aferente intereselor de participare) reprezintă mijloace acordate de
entitate în numerar sau în natură altor persoane juridice sau fizice în baza contractelor de împrumut.
Depozitele bancare reprezintă depuneri de numerar în instituțiile financiare la termen (pentru o perioadă
fixă de timp) sau la vedere (fără fixarea termenului de plasare) în scopul obținerii venitului sub formă de
dobânzi.
64. La fiecare dată de raportare entitatea determină dacă există sau nu temei pentru deprecierea
valorilor mobiliare, cu excepția celor evaluate la valoarea justă. Drept criterii pentru depreciere pot
servi:
65. În cazul în care se constată necesitatea deprecierii valorilor mobiliare, acestea se evaluează la
valoarea justă minus costurile probabile de vânzare. Dacă valoarea contabilă a valorilor mobiliare
depășește valoarea justă minus costurile probabile de vânzare entitatea recunoaște pierderea din
depreciere.
Pct. 66. Pentru evidența pierderilor din deprecierea investițiilor financiare sunt destinate
conturile 143 „Deprecierea investițiilor financiare pe termen lung” și 254 „Ajustări privind
deprecierea investițiilor financiare curente” în corespondență cu 7222 ,,Cheltuieli aferente
ajustărilor de valoare privind investițiile pe termen lung și curente”
Conform pct. 66 în redacție nouă din SNC „Creanțe și investiții financiare”, pierderile din
deprecierea valorilor mobiliare se contabilizează în conturi separate și se reflectă ca majorare
concomitentă a cheltuielilor curente și a pierderilor din deprecierea investițiilor financiare.
La recunoașterea, reluarea pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare trebuie să fie luate în
considerare prevederile Codului fiscal, potrivit cărora veniturile din reluarea pierderilor din
deprecierea activelor nu se includ în venitul impozabil (art. 20 lit. z9)), iar cheltuielile din
depreciere nu se permit spre deducere (art. 24 alin. (18)).
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
Noul mod de contabilizare a acestor cheltuieli/venituri rezultă din pct. 311 subpct. 3) al SNC
„Cheltuieli” și pct. 311 subpct. 3) al SNC „Venituri”, conform cărora pierderile
recunoscute/reluate din deprecierea valorilor mobiliare se referă la ajustările de valoare
nefavorabile/favorabile privind investițiile financiare pe termen lung şi curente, care, potrivit
punctelor 143 şi 142 din SNC „Prezentarea situațiilor financiare”, se includ în componența
cheltuielilor/veniturilor financiare.
Pentru evidența acestor ajustări, la conturile 722 și 622 sunt prevăzute subconturile 7222
„Cheltuieli aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente” şi 6224
„Venituri aferente ajustărilor de valoare privind investițiile financiare pe termen lung şi curente”
Codul Codul
subcontului la Denumurea subconturilor subcontului
contul 142 la contul 252
La costul ajustat - valorile mobiliare sub formă de obligațiuni al căror cost de intrare diferă de
valoarea nominală a acestora (pct. 62 (2).
Valoarea justă - prețul de vânzare estimat al activului în cadrul unei tranzacții desfășurate în
condiții normale între părți interesate, independente și bine informate.
Exemplul 4:
La 11 mai 2020, entitatea „Beta”, prin intermediul unei companii de brokeri, a procurat 1 250 de
obligațiuni neadmise la tranzacționare pe o piață reglementată la un preț de 70 lei/obligațiunea, valoarea
nominală fiind de 60 lei/obligațiunea. Valoarea serviciilor de brokeraj aferente procurării obligațiunilor
constituie 2 500 de lei. Termenul de deținere a obligațiunilor este de 5 ani. Dobânzile se calculează şi se
achită o dată pe an – la 31 decembrie, cu o rată anuală de 5 %. Prețul de procurare a obligațiunilor include
dobânzile aferente perioadei ianuarie-aprilie 2020.
Pentru procurarea obligațiunilor și achitarea serviciilor de brokeraj, la 17 aprilie 2020, entitatea a transferat
companiei de brokeri numerarul în sumă de 90 000 de lei.
Valoarea justă minus costurile de vânzare a obligațiunilor la 31.12.2020 constituie – 80 000 de lei.
Potrivit politicilor contabile, obligațiunile procurate se evaluează la data raportării la costul ajustat, iar
diferența dintre costul de intrare și valoarea nominală a acestora se amortizează după metoda liniară
concomitent cu calcularea dobânzilor.
Referințe
57. Costul de intrare al valorilor mobiliare include prețul de procurare (sau valoarea justă a altei
forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile
achitate consultanților, brokerilor şi dealerilor, taxele prevăzute de legislația în vigoare, alte costuri
tranzacționale).
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
61. În cazul în care costul de intrare al obligațiunilor include dobânzile calculate și neachitate,
suma dobânzilor aferentă perioadei de până la procurarea obligațiunilor diminuează costul de
intrare al acestora. Dobânzile aferente perioadei de după procurarea obligațiunilor se
contabilizează în conformitate cu prevederile SNC „Venituri” - venituri.
62. La data raportării valorile mobiliare se evaluează:
1) la costul de intrare – valorile mobiliare neadmise la tranzacționare pe o piață
reglementată al căror cost de intrare nu s-a modificat semnificativ în perioada de
gestiune;
2) la costul ajustat - valorile mobiliare sub formă de obligațiuni al căror cost de intrare
diferă de valoarea nominală a acestora;
La recunoașterea pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare trebuie să fie luate în considerare
prevederile Codului fiscal, potrivit cărora cheltuielile din depreciere nu se permit spre deducere
(art. 24 alin. (18)).
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător
(18) Nu se permite deducerea sumei din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe și a altor
active.
Extras din Anexa 2D
Contabilitatea
Scopuri fiscale, Diferența, lei
Indicatorii Codul rd. (1) financiară, lei
lei (3) (4=3-2)
(2)
Cheltuielile din
reevaluarea
mijloacelor fixe şi a
03041 1 000 0 (1 000)
altor active (art.24
alin.(18) din Codul
fiscal)
77. Împrumuturile acordate reprezintă mijloace acordate de entitate în numerar altor persoane
juridice sau fizice în baza contractelor de împrumut. Împrumuturile acordate se contabilizează ca
majorare a investițiilor financiare și diminuare a numerarului.
Exemplul 5.
În luna octombrie 2020 o entitate a acordat un împrumut în sumă de 50 000 lei pe un termen de 9 luni cu
o dobândă de 10% anual. Conform condițiilor contractuale dobânda se calculează și se achită la finele
fiecărui trimestru.
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
Împrumutător Împrumutat
Nr.crt. Tranzacția Suma, lei
Debit Credit Debit Credit
Pct. 11. La întocmirea situațiilor financiare elementele monetare în valută străină (numerarul,
creanțele și datoriile, cu excepţia avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări de active şi
servicii, investițiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin
aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării.
Pct. 14. Diferențele de curs valutar favorabile și nefavorabile, care apar ca rezultat al recalculării,
la data raportării a elementelor monetare se recunosc ca venituri și cheltuieli financiare.
Pct. 12. Elementele nemonetare în valută străină (imobilizările necorporale și corporale, fondul
comercial, stocurile, avansurile acordate/primite pentru procurări/livrări de active şi servicii,
capitalul social etc.) nu se supun recalculării și se înregistrează în situațiile financiare conform
cursului oficial al leului moldovenesc la data recunoașterii inițiale a acestora.
Exemplul 6:
Datorii Dt 722
4 200 19,5526 82 120,92 19,9062 83 606,04 +1 485,12
comerciale Ct 521
Investiții financiare pe termen lung (pct. 44) Investiții financiare curente (pct. 61)
Investiţii Investiţii
financiare pe SD 141 – financiare SD 251 –
140 380
termen lung în SC 1431 curente în părţi SC 2541
părţi neafiliate neafiliate
Investiţii Investiţii
financiare pe financiare
SD 142 – SD 252 –
termen lung în 150 curente în părţi 390
SC 1432 SC 2542
părţi afiliate, afiliate, total
total
Însă, este rezonabilă includerea în planul de conturi de lucru al entităților a subconturilor noi
prevăzute în Planul general de conturi la conturile sus-menţionate, deoarece informația
generalizată în acestea este necesară pentru calcularea indicatorilor din noile formate de situații
financiare.
Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 287/2017, nota explicativă a tuturor categoriilor de entități
trebuie să conțină, în mod obligatoriu, următoarele informații privind creanțele și investițiile
financiare:
– metodele folosite la determinarea valorii juste și informațiile care au stat la baza aplicării
acestora,
Pornind de la prevederile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 287/2017, suplimentar la informațiile
prevăzute la alin. (3), nota explicativă a entităților mijlocii și mari, precum și a entităților de
interes public trebuie să conțină, în mod obligatoriu, informații privind:
instrumentele financiare, în cazul în care sunt evaluate la cost:
– valoarea justă, dacă această valoare poate fi determinată, pentru fiecare clasă de instrumente
financiare derivate şi natura lor,
– valoarea contabilă și valoarea justă a instrumentelor financiare, din clasa activelor imobilizate,
înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă și motivele pentru care nu a fost redusă
valoarea contabilă (lit. b));
denumirile şi adresele entităților în care este deținut un interes de participare, cu indicarea cotei
în capitalul social, mărimii capitalului social și a rezervelor, precum și a profitului
(pierderii) entității respective pentru ultima perioadă de gestiune pentru care au fost
aprobate situațiile financiare (lit. f));
tipurile de instrumente financiare deținute, cu indicarea numărului acestora și a drepturilor
pe care le conferă (lit. i));
tranzacțiile cu entitățile afiliate, inclusiv suma, natura relației și alte informații relevante (lit.
p)).
82. Nota explicativă a entităților care întocmesc situații financiare complete conține, pe lângă
informațiile prevăzute în Legea contabilității și raportării financiare, cel puțin următoarele informații
privind:
1) CREANŢELE:
valoarea contabilă a fiecărei grupe de creanțe la începutul și sfârșitul perioadei de
gestiune;
cota curentă a creanțelor pe termen lung;
mărimea creanțelor compromise înregistrate și decontate în perioada de gestiune;
mărimea provizioanelor (corecțiilor) privind creanțele compromise la începutul și
sfârșitul perioadei de gestiune;
2) INVESTIŢIILE FINANCIARE:
valoarea contabilă a fiecărei grupe de investiții la începutul și sfârșitul perioadei de
gestiune;
diferența dintre costul de intrare și valoarea nominală a obligațiunilor decontată la
cheltuieli sau venituri curente;
diferența dintre costul de intrare (valoarea contabilă) și valoarea justă a valorilor mobiliare
admise la tranzacționare pe o piață reglementată, decontată la cheltuieli sau venituri
curente;
Modulul Contabilitatea stocurilor, formator Galina BĂDICU, dr., conf. univ.
pierderile din deprecierea valorilor mobiliare recunoscute și reluate în perioada de
gestiune;
cota curentă a investițiilor financiare pe termen lung;
valoarea investițiilor financiare reclasificate din investițiile financiare curente în
investițiile financiare pe termen lung.