Tema 5.

Contabilitatea creanţelor
1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea creanţelor
2. Contabilitatea creanţelor comerciale şi avansurilor acordate
3. Contabilitatea creanţelor bugetului
4. Contabilitatea creanţelor personalului
5. Contabilitatea altor creanţe
6. Contabilitatea creanţelor compromise
7. Dezvăluirea informaţiei privind creanţele în situaţiile financiare

Literatura:
 SNC „CREANŢE ŞI INVESTIŢII FINANCIARE”
 Planul general de conturi contabile (grupa de conturi 1.6; 2.2.)
 Nederiţa A. Corespondenţa conturilor privind contabilitatea creanțelor. În: Contabilitate și audit, 2017,
Nr.3-4.
 Nederiţa A., Grabarovschi L. Recomandări practice privind contabilitatea și impozitarea creanțelor
compromise. În: Contabilitate și audit, 2015, nr. 3.

1.Componența, caracteristica şi clasificarea creanțelor

Creanţe – drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se
aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
CLASIFICAREA CREANȚELOR
Creanţele se clasifică după următoarele criterii:
1) conţinut economic;
2) grad de afiliere al părţilor;
3) termene de achitare şi deţinere.
După conţinutul economic, creanţele se grupează în conformitate cu pct. 16 din prezentul standard:
1) creanţe comerciale (221,223,161,162);
2) avansuri acordate (224,163);
3) creanţe ale bugetului (225);
4) creanţe ale personalului (226);
5) alte creanţe (231,232,233,234).
După gradul de afiliere al părţilor, creanţele se divizează în:
- creanţe aferente părţilor afiliate (entitatea deține cotă în capitalul social) (223);
- creanţe aferente părţilor neafiliate (entitatea nu deține cotă în capitalul social) (221).
În funcţie de termenele de achitare şi deţinere, creanţele se divizează în:
- curente ( 221,224,225,226,231,232,233,234) şi
- pe termen lung (161,162,163).
Creanţele se consideră curente dacă termenul de achitare (deţinere probabilă) nu depăşeşte 12 luni de la
data raportării. În celelalte cazuri, creanţele se tratează ca creanţe pe termen lung.
La data raportării, entitatea determină cota curentă a creanţelor pe termen lung, care se
înregistrează ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a creanţelor pe termen lung.
După posibiitatea recunoașterii:
- creanțe exigibile, care pot fi încasat de entitate;
- creanțe neexigibile (compromise), care se reflectă în contabilitate în mod separat.
În funcție de moneda de plată:
- creanțe în monedă națională;
- creanțe în valută străină.
Creanţele se recunosc ca active în baza contabilităţii de angajamente în cazul respectării simultane
a condițiilor în care:
1) există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanţelor entitatea va obţine beneficii economice
viitoare;

1
2) valoarea creanţelor poate fi evaluată în mod credibil.
Diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor se contabilizează în conformitate cu prevederile
SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.
Creanţele se evaluează la valoarea nominală (inițială), inclusiv impozitele şi taxele calculate în
conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi
taxe).
Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea
numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării, suma
mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte valoarea recunoscută a acestora, diferenţa
respectivă se înregistrează ca datorii.

2. Contabilitatea creanţelor comerciale şi avansurilor acordate

Creanțele comerciale cuprind:
- creanțele privind bunurile vândute;
- creanțele privind serviciile prestate şi lucrările executate;
- creanțele privind dobânzile (în cazul acceptării cambiilor).
Creanțele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi
executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanțelor şi veniturilor sau datoriilor curente.
Documente primare:
 Facturi fiscale (cu TVA);
 Ordin de plată (achitarea);
 Extras de cont (stingerea);
 Note de contabilitate (erori);
 Proces verbal de inventariere.
Evidenţa sintetică creanțelor se ţine în conturile de activ, bilanțiere:
 221 ”Creanțe comerciale” (subconturile....);
 223 ”Creanțe ale părților afiliate” (subconturile....).
FORMULE CONTABILE:
1.Reflectarea creanțelor, fără TVA:
Dt 221, 223 Ct 611
TVA:
Dt 221, 223 Ct 534
2.Reflectarea stingerii creanțelor comerciale:
Dt 241, 242, 243, 244 Ct 221, 223
3.Trecerea în cont a avansului primit anterior:
Dt 523 Ct 221, 223
4.Stornarea TVA aferentă avansului primit și trecut în cont:
Dt 225 Ct 534

Exemplu
Entitatea ”Alfa” a livrat cu achitare ulterioară 620 produse la preș de 130 lei/unitatea (fără TVA). Costul
efectiv al produselor livrate – 90 lei/unitatea.
Creanțele au fost achitate în aceeași lună.:
- 80600 lei – prin trecerea în contul avansului primit anterior;
- Diferența – prin numerar.
De reflectat formulele contabile aferente.

Creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul:

1) acordării reducerilor de preţ după vînzarea bunurilor/prestarea serviciilor;
2) acordării de bonusuri pentru îndeplinirea condiţiilor contractuale;

2
 3) returnării bunurilor vîndute;
4) corectării erorilor etc.
Ajustarea creanţelor comerciale, cu excepţia corectării erorilor, se contabilizează prin
înregistrări de stornare, suplimentare, inverse:
1) în cazul în care recunoaşterea iniţială şi ajustarea creanţelor (fără TVA) au loc în aceiaşi
perioadă de gestiune – ca stornare a creanţelor şi veniturilor curente;
2) în cazul în care recunoaşterea iniţială şi ajustarea creanţelor (fără TVA) au loc în perioade de
gestiune diferite – ca majorare a cheltuielor (pierderii) sau diminuare a provizioanelor şi diminuare a
creanţelor curente;
3) indiferent de perioada de gestiune în care au avut loc recunoaşterea iniţială şi ajustarea
creanţelor – ca stornare a creanţelor şi datoriilor curente la suma TVA aferentă creanţelor.

Avansurile acordate reprezintă plăţile efectuate în contul procurării ulterioare a bunurilor,

serviciilor, lucrărilor şi se contabilizează ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a
numerarului.
FORMULE CONTABILE
1.Acordarea avansului furnizorilor:
Dt 224 Ct 241,242,243,244
2.Trecerea în cont a avansului acordat:
Dt 521,522 Ct 224
3. Restituirea avansuluiacordat și neutilizat:
Dt 241,242,243,244 Ct 224
4.Decontarea avansului cu termenul expirat:
Dt 714 Ct 224

4. Contabilitatea creanţelor bugetului

Creanţele bugetului includ:
 impozitele şi taxele achitate în avans/rate,
 sumele plătite în plus la buget,
 diferenţa dintre suma TVA trecută în cont şi calculată,
 suma TVA aferentă avansurilor primite,
 impozitele indirecte spre restituire,
 alte creanţe ale bugetului în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Evidența sintetică:
Contul activ, bilanțier 225 ”Creanțe ale bugetului”.
FORMULE CONTABILE
1. Impozite şi taxe achitate în avans/rate.
- Plata impozitelor şi taxelor achitate în avans/rate:
Dt 225 Ct 242,244
- Trecerea în cont a impozitelor şi taxelor achitate în avans/rate la finele anului:
Dt 534 Ct 225
2. Supraplăți la buget apar dacă la contul 534 se formează sold debitor.
- Apariția creanței:
Dt 225 Ct 534
- Restituirea din buget a supraplăților:
Dt 242 Ct 225
- Trecerea supraplăților în contul achitării datoriilor privind alte impozite și taxe:
Dt 534 Ct 225
3.Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont şi calculată. Această diferență poate fi restituită din
buget sau trecută în contul achitării altor impozite și taxe.
Dt 225 Ct 534

3
4. Suma TVA aferentă avansurilor primite.
- Calculul sumei TVA de la avansul primit:
Dt 225 Ct 534
- La suma TVA aferentă avansurilor utilizate și/sau restituite, decontate:
Dt 225 Ct 534 formulă de stormare

EXEMPLU
În luna octombrie entitatea ”X” a primit un avans – 48000 lei în contul livrării ulterioare a
mărfurilor. În aceeași lună au fost livrate mărfuri fără TVA în sumă de 36000 lei, valoarea
contabilă – 25000 lei. Suma avansului neutilizată a fost restituită.
De reflectat formulele contabile aferente.

4. Contabilitatea creanțelor personalului

Creanțele personalului reprezintă angajamentele de plată ale salariaților privind:
 avansurile acordate în contul salariului,
 sumele acordate titularilor de avans,
 creanțele privind recuperarea prejudiciului material,
 alte creanțe ale personalului (ajutoare materiale, amenzi, alte operațiuni cu titlu
executoriu).
Evidența sintetică. Contul activ, bilanțier 226 ”Creanțe ale personalului”.
Creanțe privind deplasările reprezintă delegarea angajatului în altă localitate privind îndeplinirea unor
misiuni de serviciu. Modul de delegare și de compensare a cheltuielilor aferente este reglementat de
Regulamentul privind delegarea, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 10 din 5.01.2012.
Conform acestui Regulament, angajatului i se recuperează:
- cheltuieli de transport (tur-retur);
- diurna;
- cazare;
- alte cheltuieli (perfectarea pașaportului strain, vizele, bagajele).
Toate cheltuielile de deplasare (cu exepția diurnei trebuie confirmate documentar).
Pînă la plecarea în deplasare, angajatului i se acordă un avans:
Dt 2261 Ct 241,242,243,244
La întoarcere din delasare, angajatul trebuie să întocmească un decont de avans la care se anexează toate
documentele ce confirm cheltuielile suportate:
Dt 121,712,713,821 Ct 2261
Dacă avansul primit depășește cheltuielile suportate, diferența trebuie restituită:
Dt 241,242,243,244,531 Ct 2261
În caz contrar dacă avansul primit este mai mic decît cheltuielile suportate, angajatului i se restituie
diferența:
Dt 2261 Ct 241,242,243,244
Creanțele privind recuperarea prejudiciului material apar dacă angajatul a prejudiciat material
entitatea. În acest caz de întocmesc formulele:
Dt 2262 Ct 612, 424,535
Prejudiciul material poate fi recuperat prin numerar, rețineri din salarii sau prin bunuri similare:
Dt 241,242,531 Ct 2262

5. Contabilitatea creanţelor compromise

Creanţele se consideră compromise în cazuri în care:
- termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat (3 ani);
- creanţele nu au acoperire garantată şi nu pot fi încasate.
Recunoaşterea creanţelor drept compromise are loc în baza documentelor care confirmă apariţia
circumstanţei respective.

4
Evidenţa sintetică creanțelor compromise se ţine în contul:
- pasiv rectificativ 222 ”Corecții privind creanțele compromise”.

În conformitate cu politicile contabile, creanţele compromise pot fi contabilizate prin:

1) metoda directă;
2) metoda provizioanelor (corecţiilor).
În cazul aplicării metodei directe, creanţele compromise se decontează la cheltuieli curente (712)
în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise. Decontarea creanţelor compromise
se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a creanţelor curente.
Metoda provizioanelor (corecţiilor) poate fi aplicată pentru ajustarea creanţelor comerciale
(compensarea creanțelor pe seama provizioanelor). Corecţiile se constituie pe măsura vînzării bunurilor
sau prestării serviciilor în termenele prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual).
FORMULE CONTABILE
I. Metoda directă:
1.Decontarea creanțelor compromise:
Dt 7127 Ct 221,223
2.Stornarea TVA:
Dt 221,223 Ct 534
II. Metoda provizioanelor:
1.Constituirea provizionului:
Dt 7127 Ct 222
2.Decontarea creanțelor compromise:
Dt 222 Ct 221,223
3.Stornarea TVA:
Dt 221,223 Ct 534

6. Contabilitatea altor creanțe

Alte creanțe cuprind:
- creanțele privind recuperarea pierderilor,
- creanțele privind reclamațiile înaintate şi recunoscute,
- creanțele organelor de asigurări sociale şi medicale etc.
Evidența sintetică. Conturile de activ, bilanțiere 231,232,233,234.
Creanțele privind recuperarea pierderilor includ:
- despăgubirile care urmează a fi achitate de către companiile de asigurări,
- recompensele calculate şi recunoscute de către organele de stat,
- recompensele recunoscute de către alte entităţi/persoane sau stabilite prin hotărîri ale
instanţei de judecată.
Creanţele privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute includ reclamaţiile calculate,
recunoscute şi neachitate de către organele de stat şi alte entităţi.
Alte creanțe se contabilizează ca și celelalte creanțe ca majorare concomitentă a creanţelor şi
veniturilor curente.

7. Dezvăluirea informaţiei privind creanţele în situaţiile financiare

În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă, cel puţin, următoarele informaţii privind creanţele:
a) valoarea contabilă a fiecărei grupe de creanţe la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune;
b) cota curentă a creanţelor pe termen lung;
c) metoda de evidenţa a creanţelor compromise;
d) mărimea creanţelor compromise înregistrate şi decontate în perioada de gestiune;
mărimea provizioanelor (corecţiilor) privind creanţele compromise la începutul şi sfîrşitul perioadei de
gestiune.