Sunteți pe pagina 1din 10

EVIDENŢA SINTETICĂ ŞI ANALITICĂ A

CREANŢELOR COMERCIALE

Georgeta MELNIC, doctor în economie, conf, univ. interimar, ULIM

Receivables are the part of claims that appears when the transmission time to purchasers of
property rights on products supplied goods and other assets and provision of services at the time of
payment does not coincide with their. Disbursements customers and buyers rarely take place
concurrently with the sending of products, goods and services.

Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul


când momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra
produselor, mărfurilor şi altor active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu
coincide cu momentul achitării acestora. Decontările clienţilor şi cumpărătorilor
rareori au loc concomitent cu expedierea produselor, mărfurilor şi prestarea
serviciilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unei creanţe asupra
cumpărătorului.
Una din principalele sarcini, care astăzi stau în faţa conducătorilor întreprin-
derilor, este luarea deciziilor de conducere pentru a majora lichiditatea
mijloacelor băneşti, astfel îmbunătăţindu-se starea financiară a întreprinderii.
Toate acestea sunt bazate pe respectarea şi încasarea creanţelor la termenul
stabilit.
Livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, în urma cărora apar creanţele
comerciale, indiferent dacă aceste date sunt contabilizate şi la cealaltă parte
(creanţier), se efectuează în baza următoarelor documente primare:
• factura fiscală – reprezintă un formular tipizat de document primar cu
regim special, prezentat cumpărătoului de către subiectul impozabil, înregistrat
în modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile.
Factura fiscală trebuie să includă următoarele informaţii: numărul curent al
facturii, denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al furnizorului, data eliberării
facturii, data livrării, dacă ea nu corespunde cu data eliberării facturii, denumirea
(numele) şi adresa cumpărătorului, tipul livrării, iar pentru fiecare tip de livrare
de mărfuri, servicii, se specifică: cantitatea mărfii, preţul unui articol de marfă
fără T.V.A., cota T.V.A., suma T.V.A. pentru un articol de marfă, suma totală a
livrării de mărfuri, servicii, care urmează a fi achitată, suma totală a T.V.A.
Facturile fiscale pentru valorile materiale, serviciile livrate se înregistrează în
Registrul de evidenţă a livrărilor în ordinea eliberării lor. Facturile fiscale deteriorate
sau anulate se păstrează la subiectul impozabil. Registrul de evidenţă a livrărilor,
care este destinat pentru înscrierea facturilor fiscale (benzilor de înregistrare a
aparatelor de casă, borderourilor de evidenţă), întocmite de furnizor, în scopul
determinării sumei TVA pentru produsele, mărfurile livrate (expediate) sau serviciile

198
prestate. Evidenţa facturilor fiscale în Registrul de evidenţă a livrărilor se efectuează
în ordine cronologică pe măsura livrării mărfurilor, prestării serviciilor sau avansului
primit.
Registrul de evidenţă a livrărilor trebuie în mod obligatoriu să includă
următoarele date: seria şi numărul facturii fiscale, data eliberării facturii, denumirea
(numele) clientului, descrierea succintă a livrării, valoarea totală a livrării prezentată
pentru a fi achitată fără T.V.A., suma totală a T.V.A., suma rabatului, dacă acesta se
oferă.
La livrarea (expedierea) produselor, mărfurilor sau prestării serviciilor
pentru avansul primit, în Registrul de evidenţă a livrărilor se face înscriere, care
micşorează suma TVA înscrisă pentru avansul achitat, cu modificarea
corespunzătoare a sumei totale pentru perioada gestionară în care a fost efectuată
livrarea (facturarea) mărfii (prestarea serviciului). Apoi se reflectă operaţiile de
livrare (expediere) de facto pentru avansul primit.Registrul de evidenţă a
livrărilor trebuie să fie cusut, iar paginele numerotate şi să fie adeverite cu
ştampilă. Controlul asupra corectitudini ţinerii Registrului se pune în sarcina
conducătorului întreprinderii – contribuabil al TVA sau persoanei împuternicite
de către contabilul şef.
• factura de expediţie – atestă trecerea dreptului de proprietate de la
furnizor la cumpărător. Ea se eliberează în cazul când vânzătorul nu este plătitor
de TVA sau când marfa livrată este scutită de TVA.
Documentele primare de achitare a creanţelor sunt: ordinul de plată şi
dispoziţia de încasare de casierie.
Ordinul de plată reprezintă un ordin de a transfera beneficiarului o anumită
sumă de bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare şi comerciale ale
întreprinderii. Ea este semnată de către conducătorul şi contabilul-şef sau de alte
persoane împuternicite. Se utilizează în cazurile în care clienţii îşi achită datoriile
prin transfer de mijloace băneşti.
Dispoziţie de încasare de casierie– se utilizează în care clienţii îşi achită
creanţele prin mijloace băneşti în numerar.
Evidenţa generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea crean-
ţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii
pentru produsele (mărfurile) livrate, serviciile prestate şi avansurile acordate pot fi
efectuate cu ajutorul următoarelor conturi sintetice din grupa 22 ,,Creanţe pe termen
scurt”:
221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”;
222 ,,Corecţii la datorii dubioase”;
223 ,, Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”;
224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”.
Conturile de activ 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
şi 223 ,, Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” sunt destinate pentru
înregistrarea valorii contractuale (de piaţă) a produselor (mărfurilor) livrate şi
serviciilor prestate, inclusiv TVA. În debitul conturilor mai sus menţionate se
reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în
credit – achitarea lor. Soldurile acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele
creanţelor pe termen scurt ale părţilor nelegate şi legate la finele perioadei de
gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termene de formare şi de achitare a
acestora, de exemplu:
• 2211000822 ,,Cargo-Plus” S.R.L. or. Chişinău;
• 2211100075 ,,Primotim” S.R.L. or. Chişinău etc.,

199
unde primele trei cifre reprezintă: – contul sintetic 221 ,,Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale”, a patra cifră, şi anume 1 – subcontul ,,Facturi de
primit din ţară”, a cincea cifră – provienenţa creanţei şi anume: 0 – din prestarea
serviciilor internaţionale de transport; 1 – din vânzarea mărfurilor, materialelor,
iar următoarele cifre – codul evidenţei analitice a clientului.
Fiecare cont analitic poate să fie atât creditor cât şi debitor, aceasta depinde
de suma de bani care este transferată pentru serviciul prestat, dacă depăşeşte, se
trece la credit, iar dacă sunt mai mici, atunci ele rămân pe debitul contului
analitic.
Lunar, în baza datelor din facturile fiscale, facturile de expediţie şi
documentele de plată se întocmesc următoarele documente centralizatoare, în
scopul generalizării informaţiei privind existenţa creanţelor:
1. Balanţa de verificare pe subcontul 2211 subcontul ,,Facturi de primit din
ţară” se întocmeşte pentru evidenţa creanţelor din vânzarea mărfurilor, prestării
serviciilor internaţionale de transport. În acest document pe fiecare client în parte se
înregistreză soldul la începutul lunii, rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul
final.
2. Balanţa de verificare pe subcontul 2212 ,,Facturi de primit din
străinătate” se întocmeşte pentru evidenţa creanţelor din prestarea serviciilor
internaţionale de transport precum şi a celor rezultate din alte operaţiuni din
străinătate. În acest document la fel pe fiecare client în parte se înregistreză
soldul la începutul lunii.
Modul de reflectare în contabilitate a creanţelor comerciale este posibilă
ţinând cont de formele de achitare posibile:
a) contra mijloace băneşti;
b) prin schimb de active;
c) pe seama avansurilor primite;
d) prin cambiile emise de cumpărător
În continuare, autorul va explica modul de contabilizare a creanţelor
comerciale în baza unor exemple:
Exemplul 1: În luna decembrie 2008 S.R.L. ,,Mebicar” a prestat servicii
de transport SC ,,Postica Trans” S.R.L. în valoare de 44132,85 lei, inclusiv TVA
şi S.R.L. ,,Rohel Trans” în valoare de 21049,80 lei, inclusiv TVA.Achitarea
creanţelor se efectuează prin transfer – de către ,,Postica Trans” S.R.L. şi prin
numerar de către S.R.L. ,,Rohel Trans” .
În baza acestui exemplu se întocmesc următoarele formule contabile:
1. La prestarea serviciilor:
Debit contul 221 ,,Creanţe aferente facturilor comerciale” subcontul 2211
,,Facturi de primit din ţară”– la valoarea totală a creanţelor aferente serviciilor
livrate, inclusiv TVA (44132,85+21049,80) –
65182,65 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări”, subcontul 6113 ,,Venituri din prestarea
serviciilor” – la suma venitului din vânzarea produselor, fără TVA – 65182,65
lei
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342
,,Datorii privind taxa pe valoare contul a adăugată” – la suma TVA aferentă
serviciilor prestate - 0,00 lei (deoarece livrările către agenţii economici care
constau din mărfurile şi serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi
internaţionale de mărfuri sunt impozitate la cota zero a TVA.
2. La achitarea de către cumpărător a produselor livrate:
Debit contul 241 ,,Casa” – la suma creanţelor achitate în numerar – 21049,80 lei
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” – la suma creanţelor
achitate prin transferul mijloacelor băneşti din contul curent – 44132,85 lei

200
Credit contul 221 ,,Creanţe aferente facturilor comerciale” subcontul 2211
,,Facturi de primit din ţară”– la suma totală, inclusiv TVA –
65182,65 lei
Exemplul 2: Pe parcursul lunii decembrie 2008 să presupunem că S.R.L.
,,Mebicar” a vândut cu plata ulterioară S.R.L. ,,Repost – Com” mărfuri în
valoare 700 lei, TVA–20 % şi mărfuri organizaţiei ,,Lumea copiilor” în valoare
de 70 lei, TVA – 20 %. S.R.L. ,,Repost – Com” şi-a achitat datoriile prin transfer
de mijloace băneşti din contul curent, iar creanţele faţă de organizaţia ,,Lumea
copiilor” au fost stinse de către S.R.L. ,,Mebicar” constatându-le ca un act de
binefacere.
Astfel, conform acestor date se vor întocmi următoarele formule contabile:
1. La livrarea bunurilor materiale:
Debit contul 221 ,,Creanţe aferente facturilor comerciale” subcontul 2211
,,Facturi de primit din ţară”– la suma totală a creanţelor aferente materialelor şi
mărfurilor vândute, inclusiv TVA (800+70+174)
– 1044 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări”, subcontul 6112 ,,Venituri din vânzarea
mărfurilor”– la suma venitului din vânzarea mărfurilor, – 70 lei
Credit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale”, subcontul 6121 ,,Venituri din
realizarea altor active curente”– 800 lei
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342
,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă materialelor
şi mărfurilor vândute [(70+800)*20 %] – 174 lei
2. Achitarea creanţelor prin transferul mijloacelor băneşti din contul
curent:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” – 960 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe aferente facturilor comerciale” subcontul 2211
,,Facturi de primit din ţară” – la suma totală, inclusiv TVA – 960 lei
3. Stingerea creanţelor comerciale din vânzarea mărfurilor în urma luării
hotărârii conducerii întreprinderii de a considera marfa livrată în scopuri de
binefacere:
Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative” subcontul 7135
,,Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare
”– 84 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
subcontul 2211 ,,Facturi de primit din ţară” – 84lei
Exemplul 3: S.R.L. ,,Mebicar” a primit de la FPC ,,Aldemir & Co” S.R.L. un
avans în sumă de 62208 lei în contul livrării mărfurilor. S.R.L. ,,Aldemir & Co”
i-au fost livrate efectiv mărfuri în valoare de 66000 lei, inclusiv TVA.
S.R.L. ,,Mebicar” în baza acestui exemplu înregistrează următoarele formule
contabile:
1. Până la livrarea mărfurilor:
1) la suma avansului primit:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” – 62208,00 lei
Credit contul 523 ,,Avansuri pe termen scurt primite” – 62208,00 lei.
2) la suma TVA aferentă avansului primit:
Debit contul 225 ,,Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
– 10368,00 lei
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” – 10368,00 lei.
3) achitarea sumei TVA aferentă avansului primit:
Debit contul 534 ,,Datori privind decontările cu bugetul” – 10368,00 lei
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională – 10368,00 lei.
2. După livrarea mărfurilor:

201
4) la valoarea mărfurilor vândute:
Debit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
– la suma totală, inclusiv TVA – 66000,00 lei;
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări” – 55000,00 lei;
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” – 11000,00 lei.
5) anularea creanţelor pe seama avansului primit:
Debit contul 523 ,,Avansuri pe termen scurt primite” – 62208,00 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
–62208,00 lei
6) trecerea în cont a sumei TVA achitată în avans:
Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” – 10368,00 lei
Credit contul 225 ,,Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” –
10368,00 lei
7) achitarea TVA la diferenţa dintre suma calculată şi cea trecută în cont
(11000,00 – 10 368,00):
Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” – 632,00 lei
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” – 632,00 lei.
8) încasarea diferenţei dintre suma creanţei şi a avansului primit
(66000,00 – 62208,00):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” – 3792,00 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” –
3792,00 lei
La sfârşitul perioadei de gestiune, în baza datelor din balanţele de verificare
respective de evidenţă a creanţelor se întocmeşte:
9) registrul centralizator ,,Creanţe pe termen scurt”– în care se ţine evidenţa
creanţelor existente pe fiecare client cu specificarea, dacă termenul de plată n-a
sosit sau a expirat: până la 3 luni, de la 3 luni până la 1 an sau mai mult de 1 an;
10) Cartea Mare pe contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”. În Cartea mare se determină soldul final al contului 221 ,,Creanţe pe
termen scurt aferente facturilor comerciale” conform relaţiei: sold iniţial + rulaj
debitor – rulaj creditor. Astfel, soldul final al contului 221 ,,Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale”. Ulterior, soldul final al contului 221 ,,Creanţe pe
termen scurt aferente facturilor comerciale” este preluat din Cartea mare şi reflectat
în Bilanţul contabil la postul 260 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”.
Pentru majorarea volumului vânzări întreprinderile acceptă vânzările de
mărfuri şi servicii cu achitarea în rate. În astfel de situaţii unele sume nu vor fi
achitate de cumpărători (clienţi), adică vor deveni creanţe dubioase. Creanţele
sunt considerate dubioase în următoarele cazuri:
11) cumpărătorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanţa nu are
acoperire garantată;
12) sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva
creanţe (reclamaţii, hotărâri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul
şi lichidarea întreprinderii cumpărătoare publicate oficial);
13) termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat.
Creanţele aferente tranzacţiilor operaţionale cu termenul de prescripţie
expirat se trec la cheltuielile comerciale sau se anulează din contul corecţiilor la
creanţe dubioase create în prealabil.
Decontarea creanţelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se
efectuează în baza următoarelor documente:
- lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;
- ordinul conducătorului întreprinderii privind decontarea creanţelor.

202
Respectarea principiului prudenţei necesită formarea la întreprindere a
rezervelor pentru datorii dubioase. În astfel de cazuri se utilizează contul 222
,,Corecţii la creanţe dubioase” destinat generalizării informaţiei privind existenţa,
formarea şi utilizarea rezervelor pentru datoriile dubioase aferente procurărilor
de către cumpărători a bunurilor materiale cu plată ulterioară (în rate).
Conturi de evidenţă a creanţelor comerciale

221 „Creanţe 223 „Creanţe


pe termen scurt pe termen 224
222 „Corecţii
aferente scurt ale „Avansuri pe
la datorii
facturilor părţilor termen scurt
dubiaoase”
comerciale” legate” acordate”

Subconturi: Subconturi: Subconturi: Subconturi:


2231 „Creanţe pe 2211 „Facturi de 2241 „Avansuri Nomenclatorul
termen scurt ale primit din ţară ” pe termen scurt subconturilor se
întreprinderilor 2212 „Facturi de acordate în ţară” stabileşte de
fiice” primit din 2242 „Avansuri către fiecare
2232 „Creanţe pe străinătate” pe termen scurt întreprindere
termen scurt ale 2213 „Cambii acordate în
întreprinderilor primite” străinătate”
asociate”
2233 „Creanţe pe
termen scurt ale
altor părţi legate”

Schema 1. Structura conturilor de evidenţă a creanţelor comerciale.

Contul 222 ,,Corecţii la creanţe dubioase” cu funcţia de cont de pasiv este


contrar în raport cu contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervelor pentru
datoriile dubioase la sumele prognozate în baza calculelor şi analizei respective, iar
în debit – utilizarea rezervelor la decontarea sumelor creanţelor compromise. Soldul
contului este creditor şi reprezintă suma rezervelor neutilizată la finele perioadei de
gestiune.
În cadrul conturilor de evidenţă a creanţelor comerciale pot fi deschise sub-
conturile (conturile de gradul II) prezentate în schema 3. Componenţa
subconturilor poate fi modificată în funcţie de necesităţile informaţionale ale
întreprinderii.
Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin:
 raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei;
 decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru creanţele
dubioase create anterior.
Metoda decontării directe a creanţelor dubioase prevede raportarea acestora
la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost constatate. Însă aplicarea ei în
practică conduce la încălcarea principiilor concordanţei şi prudenţei, deoarece
suma creanţelor dubioase nu se referă la veniturile constatate anterior în perioada
respectivă, în baza principiului specializării exerciţiilor.
La suma datoriilor dubioase anulate prin decontarea directă se întocmeşte
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale”
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”

203
Metoda decontării creanţelor dubioase pe seama rezervelor create este mai accepta-
bilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind datoriile dubioase în rapoartele
financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor
pierderi, dar nu în perioada în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite
datoria.
În astfel de cazuri metoda care prevede crearea rezervelor pentru creanţele
dubioase poartă un caracter de evaluare. Evaluarea rezervelor respective poate fi
efectuată prin:
- calcularea cotei pierderilor;
- gruparea creanţelor comerciale după termenul de achitare.
În cursul anului sumele creanţelor se decontează prin formula contabilă:
Debit contul 222 ,,Corecţii la creanţe dubioase”
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”.
Dacă întreprinderile-debitori recunoscute anterior ca insolvabile, creanţele
lor fiind decontate, şi-au declarat disponibilitatea de a achita facturile, în
contabilitatea furnizorului se întocmeşte formula contabilă inversă:
Debit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Debit contul 223 ,,Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
Debit contul 229 ,,Alte creanţe pe termen scurt”
Credit contul 222 ,,Corecţii la creanţe dubioase”.
La sfârşitul perioadei de gestiune pentru generalizarea informaţiilor
privind existenţa creanţelor se verifică cu datele din Cartea Mare, apoi rezultatele
se trec în Bilanţul contabil pe postul 270 ,,Corecţii la creanţe dubioase”; suma se
scrie cu semnul ,,minus”, adică în paranteze.
Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de preţuri acordate
depinde de perioada în care au fost înregistrate reducerile, de faptul dacă
întreprinderea formează sau nu rezerve pentru acoperirea pierderilor din reduceri
de preţuri şi returnări de mărfuri şi utilizează sau nu contul contabilităţii de
gestiune 822 ,,Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”.
Reducerile de preţuri pot fi acordate:
14) în momentul vânzării mărfurilor;
15) după vânzarea mărfurilor:
1) până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale;
2) după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale.
Exemplul 4:
La 15 decembrie 2008 S.R.L. ,,Mebicar” a livrat mărfuri S.R.L.
,,Primotim” în valoare de 660000 lei, inclusiv TVA. Conform contractului,
S.R.L. ,,Mebicar” acordă S.R.L. ,,Primotim” reduceri de preţuri care constituie:
3) 10 % - la achitarea în momentul livrării mărfurilor;
4) 5 % - în cazul când achitarea se efectuează în curs de 10 zile după
livrare;
5) 2 % - în cazul când achitarea se efectuează în termen de o lună după
livrare.
I. Achitarea are loc în momentul livrării
În acest caz reducerile de preţuri acordate (10 %) se iau în consideraţie la
perfectarea documentelor de livrare a mărfurilor, în baza cărora se întocmeşte o
formulă contabilă unică pentru reflectarea veniturilor din vânzări. Adică, la suma
reducerilor nu se efectuează o înregistrare contabilă suplimentară privind corectarea
veniturilor.
Formula contabilă va fi următoarea:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională” [660000 –
(660000*10 :100)] – 594 000 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări” [594000–(594000:6)] – 495000 lei

204
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” (594000:6) – 9900 lei.
II. Achitarea se efectuează până la reflectarea veniturilor în rapoartele
financiare anuale (conform exemplului anterior, achitarea are loc în curs de 10
zile după livrare)
În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:
1) Reflectarea valorii mărfurilor livrate:
Debit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
– 660000 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări” – 550000, lei
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”
(660000 : 6) – -110000,00 lei
2) Achitarea creanţelor, luând în consideraţie reducerile de preţuri acordate
(5 %) care constituie 33 000 lei (660000 * 5 : 100):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională”
(660000 – 33 000) –627000 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
– 627000 lei
3) Stornarea creanţelor şi veniturilor la suma reducerilor de preţuri (până la
reflectarea veniturilor în rapoartele financiare):
Debit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
– (33000 lei)
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări” – (27500 lei)
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” – (5500 lei)
III. Achitarea se efectuează după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare
anuale (conform exemplului anterior, achitarea are loc în termen de o lună după
livrare)
Formulele contabile vor fi următoarele:
1. La momentul livrării mărfurilor:
Debit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
– 660000 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări” – 550000 lei
Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”
(660000 : 6) – 110000 lei
2. Achitarea creanţelor, luând în consideraţie reducerile de preţuri acordate
(2 %) care constituie 13200 lei (660000 *2 :
100):
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională”
(660000 – 13 200) –646800 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
–646800 lei
3. Reflectarea reducerilor de preţuri (fără T.V.A.) în sumă de
11000,00 lei [13200 – (13200 :
6)]:
Debit contul 822 ,,Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”
– 11000 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
– 11000 lei
4. Înregistrarea pierderilor din reducerile de preţuri (fără TVA) în sumă de
11000 lei:
Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale” – 11000 lei
Credit 822 ,,Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”– 11000
lei
1) Stornarea sumei TVA de 2200 lei (13200 : 6):

205
Debit 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” (2200 lei)
Credit 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” (2200 lei)
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora
până la livrarea lor, sub forma avansurilor. Creanţele pot apărea nu numai la livrarea
mărfurilor (serviciilor), ci şi la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor
(serviciilor).
La acordarea avansurilor pe un termen nu mai mare de un an în contul
procurărilor ulterioare a activelor (serviciilor) se utilizează contul de activ 224
,,Avansuri pe termen scurt acordate”. În debitul lui se reflectă sumele avansurilor
pe termen scurt acordate, iar în credit – sumele avansurilor utilizate pentru
stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori. Soldul acestui cont este
debitor şi reprezintă avansurile acordate, însă neutilizate la finele perioadei de
gestiune.
În cadrul contului 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate” pot deschise
două subconturi:
• 2241 ,,Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”;
• 2242 ,,Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ţine pe fiecare
debitor, de exemplu:
 2241000097 ,,Asociaţia AITA”;
 2242000980 Afin Leasing AG.
unde descifrarea este următoarea: primele trei cifre – reprezintă contul
sintetic 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”, a patra cifră – subcontul, şi
anume 1 ,,Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”, subcontul 2 ,,Avansuri pe
termen scurt acordate în străinătate”, iar următoarele cifre -codul evidenţei
analitice a clientului.
Fiecare cont analitic poate să fie atât creditor cât şi debitor, aceasta depinde
de suma de bani care este transferată pentru materiale, servicii prestate, dacă
depăşeşte valoarea materialelor recepţionate trece la credit.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa avansurilor pe termen
scurt acordate se întocmesc Balanţe de verificare pe subconturile 2241 ,,Avansuri
pe termen scurt acordate în ţară”, 2242 ,,Avansuri pe termen scurt acordate în
străinătate” ale contului 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”. În aceste
balanţe pentru fiecare agent economic căruia i s-a acordat avansuri se indică:
contul corespondent, soldul la începutul lunii, rulajele debitoare şi creditoare şi
soldul final.
Acordarea şi utilizarea avansurilor se reflectă în contabilitate prin
întocmirea următoarelor formule contabile:
 la acordarea avansurilor pe termen scurt în ţară în contul livrării
materialelor:
Debit contul 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 2241
,,Avansuri pe termen scurt acordate în ţară” – 11579,00 lei
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421
,,Mijloace băneşti nelegate” – 11579,00 lei.
 la acordarea avansurilor pe termen scurt în străinătate, de exemplu,
companiei Afin Leasing AG în contul livrării mijlocului fix:
Debit contul 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 2242
,,Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate” – 163236,53 lei
Credit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431
,,Conturi valutare în ţară” –
163236,53 lei.
 la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea
datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori:

206
Debit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile conerciale”
subcontul 5211 ,,Facturi de achitat în ţară”
Credit contul 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate” subcontul 2241
,,Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”
Avansurile acordate, în contul cărora nu au fost livrate bunuri materiale sau
prestate servicii, precum şi cele nerestituite în formă bănească după expirarea
termenului de prescripţie se trec la cheltuieli prin formula contabilă:
Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”.
La sfârşitul perioadei de gestiune, în baza balanţelor de verificare întocmite
pe subconturile contului 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate” se întocmeşte:
• registrul centralizator ,,Creanţe pe termen scurt” – în care se ţine
evidenţa avansurilor acordate pe fiecare furnizor cu specificarea, dacă
termenul de plată n-a expirat sau a expirat: până la 3 luni, de la 3 luni
până la 1 an sau mai mult de 1 an;
• Cartea Mare pe contul 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”. În
Cartea Mare se determină soldul final al contului 224 ,,Avansuri pe
termen scurt acordate” conform relaţiei: sold iniţial + rulaj debitor –
rulaj creditor.
• Ulterior, soldul final al contului 224 ,,Avansuri pe termen scurt
acordate” este preluat din Cartea Mare şi reflectat în Bilanţul contabil la
postul 290 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”.
Bibliografie:
1. Legea contabilităţii, nr.113-XVI din 27 aprilie.2007 //Monitorul Oficial, nr.90-93 din
29.06.2007.
2. Standardele Naţionale de Contabilitate //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88 – 91
din 30 decembrie 1997.
Recenzent: Natalia BURLACU, dr.hab., prof. univ.

207