Sunteți pe pagina 1din 11

Planificarea financiara a dezvoltarii unei intreprinderi presupune

intocmirea situatiilor financiare previzionate cu scopul prevenirii lipsei de


lichiditati, a reducerii incertitudinii care planeaza asupra viitorului
societatii dar si pentru necesitatile de informare ale actionarilor si ale altor
investitori.

Pentru managementul de varf al societatii si pentru ceilalti utilizatori de informatii


financiare (actionari, banci, SVM-uri, etc.) necesitatea construirii unor situatii
financiare previzionate este cu atat mai importanta cu cat interesul si riscul asumat
in creditarea sau investitia efectuata este mai ridicata. In general, contul de profit si
pierdere este singurul document care se previzioneaza, bilantul si fluxul de numerar
constituind documente de raportare a situatiei economice trecute. Dupa cum se
stie, nicio intreprindere nu-si poate indeplini obiectivele strategice si bugetare fara
resursele necesare obtinute la momentul oportun. Nici un creditor sau actionar nu
va investi daca nu este sigur ca-si poate recupera investitia la momentul stabilit de
el.
In practica din intreprinderi, si nu numai, se realizeaza investitii fara a exista profit
curent sau investitii peste limitele fondurilor disponibile. Incepand cu anii ’90, cand
nu s-au mai virat la banca (intr-un cont de investitii) o suma egala cu fondul de
dezvoltare constituit, investitiile au devenit libere pentru societati. Sensul de
“libere” trebuie inteles ca “managementul investitiei, al dezvoltarii”, managerii
trebuind sa gaseasca sursele de finantare care sa le asigure viitoarele plati pentru
investitiile necesare bunei functionari a societatii si, de ce nu, pentru dezvoltarea de
noi afaceri. Aici intervin calitatile echipei manageriale de a atrage fonduri de
finantare si de a construi planuri de afaceri. Pentru a obtine fondurile necesare este
nevoie de un plan de afaceri care pe langa multe alte prognoze trebuie sa cuprinda
situatii financiare previzonate.

Principalele intrebari la care se afla raspunsurile prin previzionarea


situatiilor financiare (contul de profit si pierdere, bilantul si fluxul de
numerar) sunt:
1. Care este necesarul de finantare externa (societatii) in conditiile
utilizarii capacitatilor disponibile la maxima capacitate ori la
capacitatea dorita?
2. Care este nivelul cifrei de afaceri pentru care nu este necesara
finantarea externa (credite ori emisiuni de capital)?
3. Va putea societatea sa obtina o anumita marja a profitului
mentinand constant raportul datorii/capitaluri proprii si capitalul
social la acelasi nivel?
4. Vor putea recupera creditorii la termenul scadent banii
investitii/imprumutati?
5. Care sunt ratele de rotatie (si alti indicatori) viitoare ale activelor si
datoriilor in noile conditii?
Voi prezenta trei metode de planificare financiara in acest articol.

Etapele de construire a situatiilor financiare previzionate sunt identice


pentru toate cele trei modele:
1. Stabilirea ipotezelor privind perioada viitoare;
2. Stabilirea unui obiectiv, in speta, a unor indicatori financiari de atins si a
pragurilor limita de incadrare a acestora;
3. Elaborarea situatiilor financiare previzionate;
4. Verificarea indeplinirii obiectivelor stabilite;
Ipotezele privind mediul economic permit stabilirea unor niveluri posibile de atins
sau praguri limita impuse pentru diferiti indicatori cum ar fi: cifra de afaceri,
cheltuielile aferente cifrei de afaceri profitul brut, stocurile limita, nivelul indatorarii
sau numerarul ncesar unei anumite investitii, etc..
Indicatorii obiectiv de atins sunt intervale de variatie sau limite pentru pentru
anumiti indicatori sau elemente de patrimoniu.
Elaborarea situatiilor financiare previzionate se realizeaza pe baza unor planuri de
marketing, de investitii, de reducere a normelor de consum si cheltuieli, de
reorganizare, etc.
Orice strategie, plan, prognoza sau activitate necesita o verificare la final (eventual
si pe etape intermediare) pentru a fi siguri ca au fost indeplinite obiectivele stabilite
initial.

Primul model prezentat este modelul normativ al doilea este modelul cresterii
sustenabile iar al treilea model este modelul de crestere autofinantata. Pe
masura exemplelor realizate vom detailia fiecare model.

Modelul normativ stabileste anumite rate de rotatie ale elementelor patrimoniale


sau indicatori de atins in urmatoarea etapa.
Cresterea sustenabila presupune cresterea cifrei de afaceri in conditiile mentinerii
constante al levierului financiar (datorii/capitaluri proprii) si al mentinerii la acelasi
nivel a capitalului social.
Modelul de crestere autofinantata presupune un necesar de fond de rulment
egal cu 0 (zero), societatea dimensionandu-si activitatea doar la nivelul la care nu
trebuie sa se mai imprumute.

Levierul financiar se poate studia aici: "Efectul de maciuca".

Exemplul 1 – modelul normativ


Se porneste de la ipoteza ca pe anul previzionat rata estimata a inflatiei va fi de
35%, rata dobanzii ramane constanta la un nivel de 50%, iar rata impozitului pe
profit va fi de 25% (o alta rata fiind obtinuta din cauza cheltuielilor nedeductibile
sau datorita unor facilitati fiscale). Conducerea societatii considera ca si in anul
urmator se va lucra la intreaga capacitate disponibila in prezent la care se vor
adauga noile capacitati puse in functiune. Toate datoriile societatii au termen de
exigibilitate sub un an.
Pentru a se putea achita la timp datoriile curente valoarea recomandata a ratei
lichiditatii curente trebuie sa fie supraunitara. In practica acest indicator se situeaza
in jurul valorii de 0,8. Durata medie de rotatie a stocurilor in sectorul din care face
parte societatea este 45 zile, a creantelor de 60 zile, a activelor circulante de 180
zile. Furnizorii de utilitati trebuie platiti in 30 de zile de la primirea facturii.

N reprezinta anul curent, N-1 anul anterior iar N+1 anul urmator.
Am utilizat pentru simplificare doar anumite elemente din situatiile financiare ca:
Cifra de afaceri
Cheltuieli ale perioadei
- din care amortizare
Profit brut
Impozit
Profit net
- profit retinut (rezerve)
- dividende de plata
Active imobilizate la valoarea bruta
Amortizarea cumulata
Active imobilizate la valoarea neta
Stocuri (ST)
Creante (CR)
Disponibil (D)
Active circulante (ACR)
Activ total
Capitaluri proprii (CPR)
Credite
Furnizori (FR)
Alte datorii

Societatea si-a propus alinierea valorilor indicatorilor la nivelurile medii


din ramura sa de activitate. Conducerea societatii este constienta ca nu poate
reduce creditul comercial acordat clientilor sub 60 de zile de la 100 cat acorda in
prezent. Diferenta de 44 zile (144 zile rotatie medie – 100 zile credit comercial)
este generata de clienti cu termene de plata depasite. In viitor se spera reducerea
termenului de depasiri la plata la 15 zile.
Ponderea cheltuielilor perioadei in cifra de afaceri poate sa scada de la 79% la sub
75% doar prin reducerea consumurilor materiale si prin modernizarea utilajelor.
Investitiile necesare fiind de 400 mii U.M..
Bilantul societatii este prezentat pe doua perioade pentru a putea realiza fluxul de
numerar.
Fluxul de numerar este realizat prin metoda indirecta.
Acest model de flux de numerar nu respecta in proportie de 100% IAS 7 Situatiile fluxurilor de
numerar. Intr-un articol viitor vom prezenta un model de realizare al fluxurilor de numerar prin
metoda directa ce respecta IAS 7.

Nota 1
Variatia altor elemente de activ:
variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor – variatia disponibilului – intrari
de active imobilizate
1.100 – 100 – 700 – 100 – 300 = (100)
Nota 2
Variatia altor elemente de pasiv:
variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor – variatia furnizorilor – dividendele de
plata – cheltuiala cu amortizarea
1.100 – 550 – 50 – 840 – 50 - 100 = (490)

In urmatoare etapa se stabilesc indicatorii obiectiv de atins. De regula, se


urmareste obtinerea unor valori peste nivelele minime acceptate pentru indicatorii
financiari. Am folosit anul standard de 360 de zile dar in practica utilizati 365 de zile
daca exista perioade de recuperare ale datoriilor mai mari de 100 de zile.

Urmatorii inticatori au fost analizati si normati (formulele de calcul sunt in


tabel):
1. rata lichiditatii curente;
2. rata de rotatie a stocurilor;
3. rata de rotatie a creantelor;
4. rata de rotatie a activelor circulante;
5. rata de rotatie a furnizorilor;
6. ponderea cheltuielilor perioadei in CA;
7. rezerve din profitul net;

In imagine semnul de intrebare se citeste ≈ "aproximativ".

Pe baza acestor informatii si obiective vom realiza situatiile financiare previzionate.


Pentru inceput vom previziona contul de profit si pierdere pentru anul N+1 fara a
lua in considerare cheltuiala cu amortizarea si cu dobanda. Contul de profit si
pierdere se previzioneaza pe baza contractelor de vanzari incheiate, a normelor de
consumuri si cheltuieli, a planului de amortizare a imobilizarilor si a contractului
colectiv de munca negociat. Acestea sunt doar cateva dintre sursele informationale
ce trebuie avute in vedere la realizarea unui plan, buget, etc..

Pe baza contului de profit si pierdere normat se vor calcula valorile elementelor de


active circulante pentru anul N+1:
Pentru stocuri: valoarea stocurilor se calculeaza pe baza ratei de rotatie
inversata. Se calculeaza un coeficient prin raportarea zilelor totale din an (360) la
numarul de zile dorit pentru o rotatie. Cifra de afaceri se imparte la acest coeficient
si se va obtine valoarea normata a stocurilor.
360 / 45 = 8; 5.250 / 8 = 656 (valoarea stocurilor in sold la final)

Pentru creante: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul stocurilor.


360 / 75 = 4,8; 5.250 / 4,8 = 1.094

Pentru active circulante totale: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul


stocurilor.
360 / 180 = 2; 5.250 / 2 = 2.625
Lichiditatile se detarmina prin diferenta: 2.625 – 1.094 – 656 = 875
Am calculat in acest mod valoarea disponibilitatilor, cu toate ca nu este cea mai
recomandata, existanda si alte modalitati mult mai precise dar care nu se preteaza
la o astfel de analiza.
Activele imobilizate la valoarea bruta se calculeaza prin adaugarea la valoarea
din anul N a investitiilor planificate pentru anul N+1.
1.000 + 400 = 1.400

Activul imobilizat net se obtine prin calcularea unei cote medii de amortizare
anuala la valoarea activelor brute
1.400 x 7,1% = 100

In practica puteti calcula amortizarea viitoare utilizand un coeficient mediu pentru


activele detinute iar in functie de tipul investitiei viitoare, norma de amortizare si
data punerii in functiune sa obtineti valoarea exacta a amortizarii pentru noile
investitii.

Capitalurile proprii se determina prin adaugarea la capitalul propriu din anul N a


profiturilor retinute pentru anul N+1.
800 + 500 = 1.300

Datoriile totale se stabilesc prin diferenta intre valoarea totala a activului si


capitalurile proprii.
3.625 – 1.300 = 2.325

Valoarea contului furnizori se determina prin aceeasi metoda folosita la


determinarea creantelor.
360 / 50 = 7,2; 5.250 / 7,2 = 729

Datoriile catre angajati, bugetul de stat si cel local se obtin prin determinarea
valorii chenzinei a doua (de regula 60% din fondul de salarii lunar), a cheltuielilor
salariale suportate de societate (35%-40% din fondul de salarii) si a altor taxe si
impozite (aproximat 7 U.M. in cazul nostru). Fondul de salarii reprezinta 20% din
cifra de afaceri:

5.250 x 20% = 1.050; 1.050 / 12 luni = 87,5

Fondul brut de salarii lunar se poate determina si prin alte metode. Important este
sa se dimensioneze cat mai exact pentru intreaga perioada previzionata.

87,5 x 35% = 30,6 cheltuiala aferenta retinerilor salariale


87,5 x 60% = 52,5 chenzina a doua
Total : 30,6 + 52, 5 + 7 ≈ 90

La acest sold de datorii se adauga si valoarea dividendelor: 484 + 90 = 574


(datoria fara credite in sold la final)

Soldul creditelor la finalul perioadei se determina prin diferenta intre datoria totala
si datoriile catre salariati, buget si dividende: 2.325 – 729 – 574 = 1.022

Dobanda pentru creditul utilizat: 1.022 x 50% = 511 (50% rata anuala a dobanzii
la credite)

In acest moment stim cele doua elemente ale contului de profit si pierdere normat
necesare definitivarii bilantului si al fluxului de numerar:
Contul de profit si pierdere al societatii pe anul N+1:

In practica puteti calcula si alte elemente ale contului de profit si pierdere, cum ar fi
cheltuielile materiale, prestatiile externe, energia si apa, provizioane, etc. dar
pentru scopul acestui tip de analiza sunt suficiente cele mai importante grupe de
cheltuieli, acestea fiind si cele care influenteaza bilantul societatii.

Bilantul societatii pe anul N+1:

Necesarul de finantat este dat de variatia datoriilor intre cele doua perioade si
este acoperit cu urmatoarele surse:
Credite
Furnizori
Alte datorii
Datorii totale
Necesarul de finantat al societatii

Putem prezenta si fluxul de numerar rezultat dupa realizarea bilantului si al contului


de profit si pierdere normativ.
Fluxul de numerar pentru anul N+1:

Nota 1
Variatia altor elemente de activ: variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor –
variatia disponibilului – intrari de active imobilizate
825 – 256 – (306) – 575 – 400 = (100)
Nota 2
Variatia altor elemente de pasiv: variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor –
variatia furnizorilor – dividendele de plata – cheltuiala cu amortizarea
825 – 984 – 872 – (1.091) – 484 – 100 = (524)

Indicatorii financiari calculati pentru anul N+1 comparativ cu anul N:

In imagine semnul de intrebare se citeste ≈ "aproximativ".

Dupa cu se poate observa, obiectivele propuse de managementul societatii sunt


atinse in conditiile respectarii modelului.
Abaterile de la norma stabilita (de exemplu cifra de afaceri sub nivelul programat)
conduc intotdeauna la imposibilitatea atingerii obiectivelor. Chiar si o cifra de afaceri
peste nivelul programat poate sa conduca la nerealizarea tuturor obiectivelor
propuse daca masurile ce se intreprind pentru atingerea acestora nu sunt toate
puse in practica.

A doua metoda de planificare financiara prezentata o reprezinta metoda cresterii


sustenabile.

Rata de crestere sustenabila (G) se determina pe baza relatiei:


G = (M x R x D) / A – (M x R x D);
LEVIERUL FINANCIAR = DATORII / CAPITALURI PROPRII
Levierul financiara ramane constant in anul urmator

M – rata profitului net (marja);


R – rata retinerii: 1 - (dividende / profit net);
D – multiplicatorul capitalurilor proprii: active / capitaluri proprii;
A – rotatia activelor (active / cifra de afaceri);

Factorii principali de care depinde rata de crestere sustenabila sunt enumerati mai
jos:
1. marja profitului net – cu cat este mai ridicata cu atat mai mari vor trebui
sa fie si fondurile de care societatea va dispune;
2. rata de reinvestire – cu cat profiturile lasate la indemana societatii sunt
mai ridicate cu atat vor scadea si necesitatile de finantare externa;
3. rata de levier – o rata ridicata este consecinta directa a ratei ridicate de
reinvestire si a marjei ridicate a profitului net;
4. rotatia activelor – o rata ridicata imbunatateste utilizarea activelor la
acelasi nivel constant al cifrei de afaceri;
Exemplul 2 – modelul cresterii sustenabile

Pornind de la datele din exemplul anterior se cere sa se determine rata de crestere


sustenabila cu conditia ca levierul financiar sa ramana constant. In anul N s-au
inregistrat urmatoarele rapoarte:
Levierul financiar = 2.000 / 800 = 2,5 de unde rezulta
Rata de crestere sustenabila = 1,25 (125%).
Toate datoriile societatii sunt pe termen scurt.

INDICATORUL ANUL N:
M - rata profitului net:_____________ 550/3.500 = 0,157 = 15,7%
R - rata retinerii:_________________1-(50 / 550) = 0,909 = 90,9%
D - multiplicatorul capitalurilor proprii:_ 3,5
A - rotatia activelor:______________ 0,8

Pentru anul N+1 vom determina elementele contului de profit si pierdere


(simplificat) in felul urmator:
Cifra de afaceri: ______ 3.500 x 1,125 = 3.938
Profitul net: ________ 3.938 x 15,7% = 618
Rata retinerii: _______ 618 x 90,9% = 562
Dividende de plata: ___ 618-562 = 56
Capitalurile proprii: ___ 800+562 = 1.362
Datoriile totale: ______ 2,5 x 1.362 = 3.405
Pasivul/Activul total: __ 1.362 + 3.405 = 4.767
Active circulante: ____ 4.767 – 1.000 = 3.767
(din activul total se scad imobilizarile corporale nete din anul N+1)

Bilantul societatii pe anul N+1:

Diferenta de 1.405 U.M. dintre valoarea datoriilor din anul N si cea din anul
N+1 reprezinta necesarul de finantat. Necesarul de finantat se poate acoperii
prin credite pe termen scurt/descoperire de cont (cele mai recomandate dar si cele
mai scumpe) si credite pe termen mediu. Acoperirea necesarului de finantat prin
aport de capital social ar incalca regula cresterii sustenabile.

Ultimul model propus se bazeaza pe tipul de crestere autofinantata pentru care


nu este necesara finantare externa.

Cresterea autofinantata se limiteaza la resursele proprii ale societatii,


respectiv NFR = 0

Necesarul de finantat se determina pe baza relatiei:


NFR = (Ac x G) – [(M x CA x R x (1 + G)]
G = (M x CA x R) / [Ac- (M x CA x R)]

Ac – activul total;
G – rata de crestere a ciferi de afaceri;
M – rata profitului net;
CA – cifra de afaceri;
R – rata retinerii;
Modelul se preteaza la societatile care au inregistrat valori cuprinse in
limitele standard ale indicatorilor, deoarece pastreaza ponderile
elementelor patrimoniale in anul previzionat.

Exemplul 3 – modelul cresterii autofinantate


Pentru simplificare vom utiliza tot datele din primul exemplu:
M = 0,157; (calculat la exemplul numarul 2)
R = 0,909; (calculat la exemplul numarul 2)
G = (0,157 x 3.500 x 0,909) / [2.800 – (0,157 x 3.500 x 0,909)] = 499 /
(2.800 – 499) = 0,217
NFR = (2.800 x 0,217) – (0,157 x 3.500 x 0,909 x 1,217) = 608 – 608 = 0

Rezultate pentru anul N+1:


Cifra de afaceri: 3.500 x 1,217 = 4.260
Profitul net: 4.260 x 0,157 = 669
Profitul retinut: 669 x 0,909 = 608
Activul/Pasivul total: 4.260 x 0,8 = 3.408
(0,8 = rotatia activelor calculata la exemplul nr. 2 pe baza datelor de la exemplul
nr. 1)
Capitalurile proprii: 800 + 608 = 1.408
Datoriile totale: 3.408 – 1.408 = 2.000
Datoriile totale in anul N: 2.000 (de la primul exemplu)

Se constata ca variatia datoriilor intre cei doi ani este 0 (zero) la o crestere
a cifrei de afaceri cu 21,7%. Rezulta ca si necesarul de fond de rulment
este tot 0 (zero).
Egalitatea dintre profitabilitate si lichiditate nu este o regula de baza, oricand lipsa
de lichiditati duce la neindeplinirea planului/bugetului si chiar a strategiei pe termen
lung ori conduce la insolvabilitate temporara.
Iar un profit ridicat nu inseamna intotdeauna si o valoare de piata ridicata, profitul
putandu-se realiza cu un grad de indatorare ridicat ceea ce reduce valoare de piata
a societatii. De retinut ca nu orice societate “plina de datorii” este intotdeauna
atractiva pentru investitorii stabili de pe piata de capital.

Mentionez ca articolul are la baza o prodedura reala aplicata in practica si a fost publicat prima
data in urma cu mai bine de 6 ani in revista Finante Banci Asigurari editata de Tribuna
Economica. La acesta republicare in blog am facut cateva “ajustari” necesare incadrarii in limitele
unui post pe blog si mici revizuiri de text. Nu am revizuit in calcule ratele de impozitare utilizate
in acea perioada pentru ca am considerat ca nu este relevant un procent de 50%, 25% sau de
16% ci mai degraba este importanta tehnica aplicata in previziune. Am fost nevoit sa inserez
toate tabelele sub forma de imagine din cauza unor probleme de afisare corecta in unele
browsere web.