Sunteți pe pagina 1din 79

Ministerul Educaiei iTineretului Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice CatedraFinane

Teza de licenta Diagnosticul si gestiunea riscului de faliment

Coordonator tiinific

Chisinau 2007

Introducere Un diagnostic complet nu se poate realiza decat prin analiza conjugata a rentabilitatii cu riscul. Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor intreprinderii la modificarea pozitiei intreprinderii (exprimata prin CA), a structurii capitalurilor si a variabilitatii solvabilitatii intreprinderii ( capacitatea de a-si onora la scadenta obligatiile fata de terti). Riscul este o variabila exogena, antonima rentabilitatii din activitatea economica cu care se afla in raporturi inverse: cu cat se doreste o rentabilitate mai mare, cu atat riscul asumat trebuie sa fie mai mare.De aceea se pune problema asumarii unui nivel de risc si obtinerii unui maxim de rentabilitate, sau, la un nivel dat al rentabilitatii se pune problema minimizarii riscului. Acesta este unul din obiectivele gestiunii financiare. Desigur ca problema riscului poate fi vazuta din punctul de vedere al analistilor intreprinderii, dar si din punctul de vedere al tertilor, respectiv al actionarilor, creditorilor, clientilor, furnizorilor etc. In continuare analiza va fi facuta la nivelul intreprinderii, care, pe ansamblu, comporta trei mari tipuri de riscuri: - Riscul de exploatare - Riscul de finantare - Riscul de faliment Pe langa aceste trei tipuri de riscuri , mai exista si riscul valutar, dar acesta nu face obiectul studiului acestei lucrari, deoarece, datorita amplorii sale, necesita un studiu indelung si aprofundat. Activitatea unei intreprinderi este supusa riscului economic (operational) intrucat acesta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau (cost, cantitate, pret) si

ale ciclului de exploatare (cumparari, prelucrari, vanzari). Riscul economic se traduce prin posibilitatea inregistrarii unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi.Aceasta posibilitate este legata de inportanta cheltuielilor fixe care diminueaza flexibilitatea intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a se adapta la variatia CA. Flexibilitatea intreprinderii este dependenta de potentialul tehnic, uman, dar si de structura ei organizatorica.Cu cat intreprinderea manifesta un grad mai mare de flexibilitate, cu atat variabilitatea mediului in care aceasta isi desfasoara activitatea va fi mai bine stapanita. Pentru a concluziona, riscul activitatii economice nu este altceva decat incapacitatea intreprinderii de a se adapta in timp util si cu cele mai mici costuri (eforturi) la variatia mediului economic. Mai exact, el exprima volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.

DIAGNOSTICUL FINANCIAR Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea strii de performan financiar a societatii Principalele scopuri urmrite sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obinute; - evidenierea modalitilor de realizare a echilibrului financiar; - examinarea randamentului capitalului investit; - evaluarea riscurilor. Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru: - fundamentarea deciziilor de gestiune; - elaborarea unui diagnostic global strategic; - fundamentarea politicilor de dezvoltare. Sursele utilizate au fost:

- situaiile financiare anuale (2000-2002); - alte materiale de documentare din evidena contabil.

Analiza structurii bilanului Analiza ratelor de structur ale activului

Datele sunt prezentate n tabelul nr.1 Tabelul nr.1 Specificatie simb 2000 ol mii.lei Struct 2001 ura % Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare Active imobilizate In 16611 63.48 31046 59,06 52260 67,41 0189 3997 7244 If Inc Inn 75087 0,29 3 3902 25414 0,01 mii.lei Struct 2002 ura % 97710 0,19 6 1477 mii.lei Struct ura % 15864 0,20 97 0747 0

16533 63,18 30946 58,87 52102 67,21 25414 0,005 0

Stocuri Creane totale Disponibiliti bneti

St

28198 1.08 21

56860 1,08 50 4964

13672 1,76 204 8427

Cr Db

76915 29,39 13469 25,62 15931 20,55 579 15751 6,02 324 724 67224 12,79 32429 4,18 953 5967 75932 1,44 53 394 0025 47187 6,09 153 77521 100 4422

Active circulante Ac Ct. regularizare de Ra si At TOTAL ACTIV In=Inn+Inc+If Ac=St+Cr+Db At=In+Ac+Ra

95486 36,49 20760 39,49 20542 26,50 81209 0,03

asimilate - activ 26167 100 8122 52566 100 3217

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2002 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de nregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaz imobilizate. valoarile ramase ale activelor

Rata imobilizrilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil. Rata imobilizrilor financiare=If/At ca urmare a inexistenei imobilizrilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.

Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea activului a capitalului circulant. - 2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii

n totalul ponderii

disponibilitatilor banesti in anul 2001 fata de 2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2001 fata de 2000.
-

2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2002 fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002 fata de 2001 si a scaderii ponderii creantelor in 2002 fata de 2001.

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ se menine relativ constanta in perioada analizat, cunoscnd o uoar crestere n anul 2002.

Rata creanelor=Cr/At creanele au crescut permanent in valori absolute, cu influen negativa asupra gradului de lichiditate. Rata disponibilitilor=Db/At este influenat de raportul dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata medie de achitare a obligaiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.

Analiza ratelor de structur ale pasivului Ratele de structur ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a ntreprinderii prin punerea n eviden a unor aspecte privind stabilitatea i autonomia financiar a acesteia.

Datele sunt prezentate n tabelul nr.2 Tabelul nr.2 Specificatie Simb 2000 Struct 2001 Struct ol mii.lei ura % Capital social CPS mii.lei ur % 2002 mii.lei Struct ur %

14041 53,66 14324 27,25 14324 18,48 9578 2202 11000 0,21 00 2202 11000 0,14 00

Rezerve Alte Fonduri

Rez Fd

11000 0,42 00

41072 15,07 16258 30,93 31382 40,48 582 7549 0 0 0 3463 0 0

Rezultatul reportat Profit

Rr Pn

18022 6.89 217

46802 8,98 020 46802 8,90 020 35638 0.68

74671 9,63 240 74671 9,63 244 34542 0,45

Repartizarea profitului

Rep

18022 6,89 217 36087 1,38

Subventii pentru Sbvi

investitii Capital propriu Cpr

34

60

68

18620 71,16 31049 59,07 46161 59,55 0894 3611 585 9933 6971

Credite lung (Itml) Credite Furnizori asimilate

pe tml

55561 0.21 2

67777 12,89 15566 20,08

termen mediu i

pe ts i Fz

termen scurt (Its) 54208 20,72 10842 20,63 10262 13,24 285 19406 7,42 460 Dt 0593 36936 7,03 494 0749 52754 6,81 930

Alte obligaii de Ob exploatare Datorii totale

74170 28,34 21313 40,55 31104 40,12 357 4672 20349 0,39 34 2650 25518 0,33 39

Ct. regularizare

de Rp si

13068 0,50 71

asimilate pasiv TOTAL PASIV Pt 26167 100 8122 52566 100 3217 77521 100 4422

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P Dt=Itml+Its+Fz+Ob Cpm=Cpr+Itml

Specificatie Rata financiare Rata autonomiei

Simbol stabilitatii CPM/PT fin CPR/PT

2000 71,37 71,16

2001 71,96 59,07

2002 79,63 59,55

globale Rata Rata auton de fin la CPR/CPM 99,70 28,34 82,08 40,55 74,78 40,12 termen indatorare DAT/PT

globala Rata de indatorare la ITML/CPR termen Rata creantelor de ITS/NFR 0 0 0 0,30 21,83 33,72

trezorerie

CONCLUZII:

Rata

stabilitii

financiare=Cpm/Pt

reflect

legtura

dintre

capitalul permanent de care unitatea dispune n mod stabil ( cel puin un an ) i patrimoniul total. Nivelul ratei n perioada analizat nregistreaz o tendin de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arat gradul de independen financiar a societatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel puin 1/3 din pasivul total constituie o premis esenial pentru autonomia financiar a societatii. n anul 2000 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm arat gradul de independen financiar al unitii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.

Rata de ndatorare global=Dat/Pt reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea n pasivul total al acesteia. Nivelul ratei nregistreaz o tendin de crestere accentuata n perioada analizat.

Rata

de ndatorare

la termen=Itml/Cpr

reflect gradul

de

ndatorare prin mprumuturi pe termen lung i mediu. Se utilizeaz n fundamentarea deciziei de atragere a surselor mprumutate pe termen lung i a urmririi modului n care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere.

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezint astfel: Tabel nr.3

N Specificatie r. 1 + Vnzri de mrfuri 2 + Producia exerciiului

simb 2000 ol mii lei

2001 mii lei

2001 mii lei

Vmf 141421 115887 551990 Qex 221593 328228 488365 489 266 55174 391 203578

3 - Cheltuieli privind mrfurile Chmf 77297

4 - Cheltuieli cu materiale i Chm 152682 255663 379504 servicii 5 = Valoarea adugat 6 - Impozite i taxe s Va Imp 680 24 710 69 959 844

689749 726252 109208 721731 259808 485298 8 3 35

7 +

Subventii

pentru Sbv

142952 502738 633888 47 32 383413 507886 670087 29 76 37 0 90 906 0

exploatare 8 - Cheltuieli cu personalul Chp totale 9 = Excedent brut de EBE Vpv exploatare 1 + Venituri din provizioane 0 1 + Alte venituri din expoatare Ave 1 1 Alte cheltuieli din Ace

442071 695123 100735 11 0

520806 880082 219560 0 21366 3 37 338953 16697

2 exploatare

1 -

Cheltuieli

privind Cha

117968 179718 296305 57 13 94 12 34

3 amortizarea si provizioanele 1 = Profit din exploatare 4 1 + Venituri financiare 5 1 - Cheltuieli financiare 6 1 = Profit curent 7 1 Rezultatul excepional 8 1 = Profit brut 9 2 - Impozit pe profit 0 2 = Profit net 1 Pn Ipr Pb Pc Chf Vf Pe

375969 600023 930447 48 591653 191889 901497 78 6 4 6

843073 114574 389474 373455 780456 981649 28 26 62

Rexc -223896 -987100 699406 371216 770585 988643 32 33 26 04 68 31

139434 302565 241931 180222 468020 746712 20 22 37

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms EBE=Va-Imp+Sbv-Chp Pe=EBE+Ave-Ace-Cha Pc=Pe+Vf-Chf

Pb=Pc+Rexc Pn=Pb-Ipr

12000000
Valoarea adaugata

10000000 80000000 60000000


Profit din exploatare Excedentul brut de exploatare

40000000 20000000 0 2000 2001 2002


Profit net

Valoarea adugat (Va) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a factorilor munc i capital, peste valoarea materialelor i serviciilor cumprate de ntreprindere de la teri. Valoarea adugat asigur remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a ntreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli; - statul, prin impozite, taxe i vrsminte; - creditorii, prin dobnzi, dividende i comisioane pltite; - acionarii, prin dividende; - ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanare. Nivelul absolut al indicatorului are o tendin de cretere n perioada analizat datorata in principal cresterii productiei exercitiului.

Excedentul potenial

brut de

de

exploatare

(EBE) a

msoar

capacitatea Indicatorul

autofinanare

investiiilor.

inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) msoar, n mrimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatrii. Tendina de relev procesul de rentabilizare a cretere a indicatorului realizate.

activitii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatrii i cel al activitii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Profitul

net

(Pn)

reprezint,

mrimi

absolute,

msura

rentabilitii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de

acionari. Acest indicator inregistreaza n perioada analizat o cresterepe seama: - cresterii productiei exercitiului; - alocarii subventiilor de exploatare; - cresterii altor venituri din exploatare. Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 arat tendina de rentabilizare a activitii.

Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflect respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanare consacrate n literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaz prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) i trezoreria net (TN). Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat n tabelul nr.4 Tabelul nr.4 N r Formu 2000 la In St mii lei 189 2 Stocuri 2001 mii lei 997 2002 mii lei 244

Indicatori

1 Imobilizri nete

166110 310463 522607 281982 568605 136722 1 0 04

3 Creane+Ct. de regularizare si Cr

769155 134694 159318

asimilate-activ 4 Disponibiliti bneti Db

79

964

427

157513 672249 324293 24 53 3 94 53

5 Conturi

de

regularizare

si Ra Cpr

81209

759325 471871

asimilate - activ 6 Capital propriu

186200 310493 461619 894 611 85 933 971

7 Credite pe termen mediu i Itml lung 8 Capital permanent Cpm

555612 677775 155666 186756 378271 617286 506 196 0 293 904 0 749

9 Creante pe termen scurt 1 Furnizori i asimilate 0 1 Alte obligaii de exploatare 1 1 Conturi de regularizare

Its Fz Ob

0 85

542082 108420 102620 194064 369364 527549 60 94 4 30 9

si Rp Pt At FR FRp

130687 203493 255183 1 = 261678 525663 775214 122 17 217 99 422 60

2 asimilate - pasiv 1 Pasiv total = Activ total 3 1 Fondul de rulment 4 1 Fondul de rulment propriu 5 1 Necesar de fond de rulment NFR

206463 678071 946796 200907 29614 05 609873 11 620186 261748 648021

6 1 Trezoreria net 7 TN

05

144444 651897 298775 53 19 55

Cpm = Cpr + Itml FR = Cpm In FRp = Cpr In NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp) TN=FR-NFR=Db-Its

10000000 90000000 80000000 70000000 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 2000 2001 2002

Fond de rulment

Necesar de fond de rulment

Trezoreria neta

200 0 % Rata de finantare a NFR/F NFR Ponderea FR R in FR/Pt

200 1 %

200 2 % 68.4 4 12.2

30.0 3.8 4 6

7.89 12.

pasivul total Ponderea activul total NFR in FR/At

9 2.37 0.4 9

1 8.36

70 60 50 40 30 20 10 0 2000 2001 2002

Rata de finantare a NFR

Ponderea FR in pasivul total

Ponderea NFR in activul total

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depete valoarea imobilizrilor nete i este destinat finanrii activelor circulante. Pe ntreaga perioad analizat fondul de rulment este pozitiv i inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului c societatea a avut contractate credite pe termen mediu i lung, fondul de rulment propriu nu are aceeai valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce trebuie finanate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoate o tendin de crestere la nivelul anului 2002 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societii.

Trezoreria net (Tn) reprezint diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment. n perioada analizat indicatorul

nregistreaz o tendinta de scadere in 2002 fata de 2001 determinata de cresterea NFR. Nevoile de finanare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare i o parte a resurselor stabile situaie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cruia la necesiti permanente se aloc surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii. Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

Analiza lichiditii societatii

Analiza lichiditii societatii urmrete capacitatea acesteia de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat. Indicatorii de lichiditate sunt redai n tabelul nr.5 Tabelul nr.5 N r Indicatori Formula St 2000 2001 2002

1 Stocuri 2 Creane

281982 568605 136722 1 0 964 04 427

Cr

769155 134694 159318 79

3 Disponibiliti bneti

Db

157513 672249 324293 24 53 967 94 025

4 Active circulante 5 Datorii pe termen scurt

Ac=St+Cr 954867 207605 205420 +Db 24 Dts=Its+F 736147 145357 155375 z+Ob 45 1,30 087 1,43 1,39 0,46 679 1,32 1,23 0,21

6 Rata de lichiditate curent Ac/Dts ts 8 Rata imediat de lichiditate Db/Dts

7 Rata de lichiditate rapid (Cr+Db)/D 1,26 0,21

1,6 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 2000 2001 2002

Rata de lichiditate c urenta

Rata de lichiditate ra pida

Rata de lichiditate im ediata

RLC=Ac/Dts RLR=(Cr+Db)/Dts RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins n perioada 2000 2002.

Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti bneti. Nivelul acestei rate, n perioada analizat, este in crestere, fiind situat peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitilor bneti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast rat este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati. Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflect duratele de rotaie a activelor imobilizate i circulante prin cifra de afaceri exprimate n nr. de zile i redate n tabelul nr.6 Tabelul nr.6 N r Indicatori Formula Ca 2000 2001 2002 UM

1 Cifra de afaceri

22172 32832 48891 mii 5041 8758 3034 lei

2 Imobilizri nete

In

16611 31046 52260 mii 0189 3997 50 7244 204 lei lei

3 Stocuri 4 Creane 5 Disponibiliti bneti 6 Active circulante

St Cr

28198 56860 13672 mii 21 76915 13469 15931 mii 579 4964 953 8427 394 lei lei

Db Ac

15751 67224 32429 mii 324 95486 20760 20542 mii 724 5967 0593 1.06 0025 0749 0.94 lei lei rota tii

7 Furnizori i asimilate 8 Rotaia imobilizrilor nete rotaie rotaie

Fz Ca/In

54208 10842 10262 mii 285 1.33

9 Durata 1 Durata 0 stocurilor 1 Durata 1 Durata

de de

a (Ac/Ca)x36 155.04 227.63 151.26 zile 0 a (St/Ca)x360 4.58 6.23 10.07 zile

activelor circulante

de de

ncasare rotaie

a (Cr/Ca)x36 124.88 147.69 117.31 zile 0 a (Db/Ca)x36 25.57 73.71 23.88 zile 0 a (Fz/Ca)x36 88.01 118.88 75.56 zile 0 Ca/At 0.85 0.62 0.63 rota tii

1 creanelor 2 disponibilitilor bneti 1 Durata de achitare 3 furnizorilor 1 Rotaia activului total 4

250 200 150 100 50 0 2000 2001 2002

Durata de rotatie a activelor circulante Durata de rotatie a stocurilor Durata de incasare a creantelor Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti Durata de achitare a furnizorilor

1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 2000 2001 2002


Rotatia activului total Rotatia imobilizarilor nete

RIn=Ca/In RAc=(Ac/Ca)*360 RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360 RDb=(Db/Ca)*360 RFz=(Fz/Ca)*360 RAt=Ca/At

Rotaia activului total=Ca/At reflect gradul de rennoire a activului total prin cifra de afaceri. Numrul de rotaii a acestuia n perioada analizat reflect o tendin de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2001.

Rotaia

imobilizrilor

nete=Ca/In

-imobilizrile

nete,

avnd

pondere semnificativ n activul total . Viteza de rotaie a imobilizrilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.

Durata de rotaia activelor circulante nregistreaz un nivel nesatisfctor, cu tendin de scadere n anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002. Durata medie a unei rotaii scade in anul 2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile la 151,26.

Durata de rotaia stocurilor nregistreaz o tendin de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate. Durata de ncasare a creanelor scade n anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile la 117,31 , situndu-se peste limita considerat normal (30 zile), cu influene negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaz o tendin de crestere n anul 2001, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se ncadreaz n limita unor decontri normale (30 zile). Raportul dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata

medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. n timp ce unitatea crediteaz beneficiarii, n 2002 in medie cu 117,31 zile, fr dobnd, beneficiaz de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a

creanelor i durata medie de plat a furnizorilor influeneaza

negativ trezoreria nete disponibil, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprim eficiena utilizrii resurselor materiale i financiare n activitatea de exploatare la nivelul societatii n perioada analizat. Nivelul ratelor de rentabilitate este redat n tabelul nr.7 Tabel nr.7 Nr . Specificaie Simbol Ve Che 2000 2001 2002 Um

1 Venituri din exploatare 2 Cheltuieli de exploatare

23608 38741 57426 Mii 2229 8808 2252 leu 20364 32741 48121 Mii 1260 6414 394 7519 733 lei lei

3 Profit din exploatare 4 Profit curent

Pe = Ve- 32440 60002 93044 Mii Che Pc 969 32189 78045 98164 Mii 549 626 022 962 237 lei leu

5 Profit net 6 Capital propriu

Pn Cpr

18022 46802 74671 Mii 220 18620 31049 46161 Mii 0894 3611 9933 lei

Nr .

Specificaie

Simbol At

2000

2001

2002

Um

7 Activ total 8 Rata veniturilor 9 Rata resurselor consumate 10 Rentabilitatea economica

26167 52566 77521 Mii 8122 3217 4422 leu

rentabilitii rv = Pe / 13.74 15.49 16.20 % Ve Che % % % % % % % rentabilitii rc = Pe / 15.93 18.33 19.34 % re = Pe / 12.4% 11.41 12% At % % % %

11 Rentabilitatea financiara

rf = Pc / 17,28 25,14 21,27 % Cpr

re=Pe/At rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate n perioada 2000-2002 nivelul ratelor de nesatisfacator.

rentabilitate este

Rentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii produselor i serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.

Rentabilitatea costurilor msoar eficiena consumului de resurse umane i materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeai evoluie ca i rata rentabilitii veniturilor.

Rentabilitatea capitalurilor

economic pe

reprezint termen

remunerarea att

brut ct

a i

investite

lung,

proprii

mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii uniti. Rata rentabilitii economice nregistreaz un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.

Rentabilitate

financiar

msoar

randamentul

utilizrii

capitalurilor proprii. Rata rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabiliti financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea. Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8 Nr Specificatie . 1 Venituri exploatare 2 3 Cheltuieli exploatare Profit exploatare 4 5 Costuri totale Costuri fixe totale Cf variabile Cv din Pe = Ve-Che de Che din Ve 23608 2229 20364 1260 32440 969 81456 504 12218 4756 38741 8808 32741 6414 60002 394 13096 6565 19644 9849 57426 2252 48121 7519 93044 733 19248 7008 28873 0511 Simbol 2000 2001 2002 U. M. Mii leu Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei

Marja variabile

costurilor Mcv=Ve-Cv

15462 5725

25645 2243 0.662 29675 2038

38177 5245 0.665 43418 1220

Mii lei Mii lei

7 8

Rata Pragul rentabilitate exploatare

marjei Rmcv=Mcv/V e

0.655

costurilor variabile

de Vepr=Cf/rmcv 18654 din de Ipoz=Ve-Vepr Ipo %=Ipoz/Vepr 49540 617 26.56 % 1612

Indicatorul pozitie - absolut - relativ

90666 770 30.55 %

14008 1033 32.26 %

Mii lei %

10 Momentul realizarii Pm=(Vepr/Ve pragului rentabilitate 11 Coeficientul elasticitate de Ke=Ve/(VeVepr) de )*360

284.46 275.75 272.18 zil e

4.77

4.27

4.10

INTERPRETAREA

VALORILOR INDICATORILOR

Momentul Indicatorul Stare de pozitie realizarii pragului de rentabilitat e Coeficient ul de elasticitat e

min Risc Risc mare mediu de

max 20%

min

max 304

min

max 2

exploatare de 20% 100 % de 100 % 183 6 304 183 2 6

exploatare Risc mic exploatare

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:Risc mediu de exploatare in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:Risc mare de exploatare. Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila. Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2002 se incadreaza in zona:Risc mediu de exploatare. Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:Risc mediu de exploatare, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%

26,56%

30,55%

32,26%

Indicatorul de pozitie

2000

2001

2002

Evolutia indicatorului de pozitie

300 290 280 270 260 250 240 230 220 210 200 190 180

284,46

275,75

272,18

Momentul r ealizarii pragului de rentabilitate

2000

2001

2002

Evolutia pragului de rentabilitate

Evolutia coeficientului de elasticitate

FALIMENTUL - ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii. In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie. In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila

sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie conditia financiara de supravietuire. Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciaza nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau a accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. In acest caz, dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu afecteaza imaginea firmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurarea continuitatii platilor: obtinerea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanarea datoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt. iz563n5584rzzl Intreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu intarzierea platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a cresterii. Chiar daca viabilitatea intreprinderii nu e pusa in pericol, imaginea sa se poate degrada datorita perturbarilor periodice. Permanenta unor dificultati de achitare a obligatiilor este expresia unei fragilitati economice si financiare structurale. Ele pot genera restrangerea activitatii, reducerea efectivului de

salariati, restructurarea sistemului de gestiune sau in cazurile foarte grave, falimentul intreprinderii. Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment, esentiale pentru procesul decizional sunt urmatoarele: 1.Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial; 2.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor; 3.Analiza functionala a riscului de faliment;

.ANALIZA STATICA A RISCULUI DE FALIMENT PE BAZA BILANTULUI PATRIMONIAL Analiza financiar-patrimoniala este in esenta o analiza statica in care sunt prioritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprezentat mult timp in teoria economica singura modalitate de evaluare a riscului. Principalele instrumente operationale la care recurge analiza financiara pentru investigarea riscului de faliment sunt: fondul de rulment si ratele de solvabilitate.

ANALIZA FONDULUI DE RULMENT PATRIMONIAL In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:

-o masa relativ permanenta (cu o durata >1 an), formata din activul imobilizat (Ai) si capitalul permanent (CP);

-o masa mobila (cu o durata < 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac) si obligatiile pe termen scurt (OTS). Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:
1. 2.

Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP) Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune

o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru a le achita. Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului. In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor. Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca fata neregularitatilor de scadenta, cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonial.

Fondul de rulment poate fi definit:


a.

pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a

bilantului: FR= CP - Ai. Prin urmare, fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si poate fi afectata finantarii activelor circulante.
b.

pornind de la elementele de la baza bilantului: FR = Ac - OTS Deci, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor

circulante peste valoarea obligatiilor pe termen scurt. Pornind de la componenta proprie si cea imprumutata a capitalului permanent, se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv un fond de rulment strain. Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea activelor imobilizate. Se calculeaza astfel: Fond de rulment propriu = Fond de rulment patrimonial Obligatii pe termen lung si mediu Fondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si cel propriu. Notiunea de fond de rulment, rezultata prin punerea in corespondenta a lichiditatii activelor cu exigibilitatea pasivelor permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor, a riscului de faliment. Intre activele circulante, ca lichiditati potentiale (obtinute prin realizarea stocurilor, incasarea

creantelor

si

pastrarea

de

disponibilitati)

si

exigibilitatea

potentiala pot exista, practic, urmatoarele situatii:


a.

Ac = OTS FR = 0 Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi asigurata, dar acest

echilibru este fragil, putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.


b.

Ac > OTS FR > 0 Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe

termen scurt fata de exigibilitatea potentiala pe termen scurt. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata obligatiilor la scadenta, dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale.
c.

Ac < OTS FR < 0 Lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile

potentiale, intreprinderea avand dificultati in ce privrste echilibrul financiar. Aprecierea corespunzatoare a semnificatiei fondului de

rulment pentru echilibrul financiar necesita luarea in considerare a duratei medii a activelor si pasivelor, care in practica nu sunt egale decat ca exceptie.

Daca activele circulante se rotesc ( deci devin lichide ) mai

repede decat obligatiile, inseamna ca intreprinderea poate sa-si asigure echilibrul financiar. Un exemplu clasic in acest sens il

reprezinta situatia intreprinderilor din sectorul distributiei, a caror activitate se caracterizeaza printr-o rotatie rapida a activelor circulante, datorita incasarii in numerar a vanzarilor (a clientilor) si o rotatie mai lenta a obligatiilor pe termen scurt, datorita temenelor de plata favorabile, acordate de furnizori. In aceste conditii, echilibrul financiar e compatibil nu numai cu un fond de rulment mai mic ca valoare, dar si cu un fond de rulment negativ.

Daca activele circulante se rotesc mai lent decat obligatiile

pe termen scurt (deci timpul de transformare a activelor in lichiditati depaseste timpul de achitare a obligatiilor), mentinerea echilibrului financiar necesita un fond de rulment pozitiv si de valoare ridicata. Rezulta astfel ca nu exista o relatie simpla si clara intre fondul de rulment si riscul de faliment al unei firme. Anumite unitati satisfac cerintele echilibrului financiar cu un fond de rulment negativ, in timp ce altele se dovedesc insolvabile in ciuda unui fond de rulment pozitiv. De asemenea, unele in- treprinderi isi mentin solvabilitatea cu un fond de rulment scazut, in timp ce altele cunosc dificultati financiare in ciuda unui fond de rulment de valoare foarte mare. .ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:

a.

Rata solvabilitatii generale (RSG ), care compara ansamblul

lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. Se calculeaza astfel: RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt) RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si sursele corespunzatoare. O valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii. Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa rata a fondului de rulment( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat: RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat) Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent. Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.

b.

Rata solvabilitatii partiale (RSP), care exclude stocurile din

activele circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale: RSP = (Activ circulant Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau: RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor ( numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor). In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea. c. Rata solvabilitatii imediate (RSI), care pune in corespondenta

elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt: RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0,3. Interpretarea ratei trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de desfasurare a activitatii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate, respectiv o solvabilitate ridicata, ea

poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai putin performanta a resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata a acestei rate, nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului financiar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen. Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte rate in vederea evaluarii riscului financiar. Una dintre acestea este rata autonomiei financiare (RAF). RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu) Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. De asemenea, aprecierea solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. Anumite organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o treime din pasiv. Activul net contabil > Pasiv. Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa datorita aprecierii generale a lichiditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a gradului (duratei) de realizare a activelor, respectiv pasivelor.

.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Metodele de analiza a riscului prezentate anterior permit masurarea performantelor trecute ale intreprinderii, informand in mica masura asupra viitorului acesteia. Rezultatele financiare se pot degrada foarte rapid in timp. De aceea apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reactie la aceste cerinte practice, diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o importanta dezvoltare datorita utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei financiare pornind de la un ansamblu de rate. Metoda scoring are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment al unei intreprinderi. Aceasta metoda se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminante. Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu de intreprinderi format din doua grupuri distincte: un grup de intreprinderi cu dificultati financiare si un grup de intreprinderi sanatoase. Pentru fiecare din cele doua grupuri se stabileste o serie de rate, dupa care se determina cea mai buna combinatie liniara de rate care sa permita diferentierea celor doua grupuri de intreprinderi. Ca urmare a aplicarii analizei discriminante, se obtine pentru fiecare intreprindere un scor Z, functie liniara de un ansamblu de rate. Distributia

diferitelor scoruri permite distingerea intreprinderilor sanatoase de cele in dificultate. Scorul Z atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei: Z = a1x1 + a2x2 + a3x3 + . + anxn , unde: - x reprezinta ratele implicate in analiza; - a reprezinta coeficientul de ponderare al fiecarei rate. In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman; modelul Canon si Holder; modelul Holder, Loeb si Partier; modelul Bancii Frantei etc. a. Functia stabilita de Altman are urmatoarea forma: Z = 3,3 x1+ 1,0 x2 + 0,6 x3 + 1,4 x4 + 1,2 x5 , unde: X1 = Rezultatul curent inaintea impozitarii / Activ total X2 = Cifra de afaceri / Activ total X3 = Capitalizarea bursiera / Imprumuturi X4 = Profitul reinvestit / Activ total X5 = Activ circulant / Activ total b. Modelul Canon si Holder are la baza functia: Z = 16 x1 + 22 x2 87 x3 10 x4 + 24 x5 ,unde:

X1 reprezinta

rata

solvabilitatii

partiale

= (Creante

Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt); X2 reprezinta rata stabilitatii financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total; X3 reprezinta rata (nivelul) cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri; X4 reprezinta rata de remunerare a personalului (cheltuielile cu personalul in valoarea adaugata) = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata; X5 reprezinta ponderea excedentului brut de exploatare in valoarea adaugata = Excedent brut din exploatare / Valoarea adaugata. Riscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel, se disting 3 zone:

zona nefavorabila pentru Z < 4 zona de incertitudine pentru 4 < Z < 9 zona favorabila pentru Z > 9 Probabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului

este:

Scor (Z) Probabilitatea falimentului Negativ > 80 %

0 1,5 75 80 % 1,5 4,0 70 75 % 4,0 8,5 50 70 % 9,5 35 % 10,0 30 % 13,0 25 % 16,0 15 % 16. 10 % c. Functia de scor obtinuta de Centrala Bilanturilor Bancii

Frantei cuprinde o serie de 8 rate, ale caror relatii de calcul sunt prezentate mai jos : Z = -1,25 x1 2,003 x2 2,824 x3 + 5,221 x4 0,689 x5 1,164 x6 + 0,706 x7 + 1,408 x8 , unde : X1 = Rata cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Excedent brut din exploatare X2 = Rata de acoperire a capitalului investit = Capitalul permanent / Capitalul investit X3 = Rata capacitatii de rambursare a obligatiilor =

Capacitatea de autofinantare / Obligatii

X4 = Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut din exploatare / Cifra de afaceri X5 = Durata medie a creditului financiar = (Sold mediu x Furnizori x T) / (Cumparari de marfa) X6 = Rata de crestere a valorii adaugate = (Valoarea adaugata
1

Valoarea adaugata 2) / Valoarea adaugata p

X7 = Durata medie a creditului clienti = (Sold mediu clienti x T) / Vanzari X8 = Rata investitiilor fizice = Investitii / Valoarea adaugata In functie de valoarea lui Z se disting:

o zona nefavorabila Z < -0,25; o zona de incertitudine 0,25 < Z < 0,125; o zona favorabila Z > 0,125 Metoda scorurilor completeaza practic metodele clasice ale

analizei riscului, avand o caracteristica preponderent predictiva.

ANALIZA FUNCTIONALA A RISCULUI DE FALIMENT Analiza patrimoniala a riscului de faliment a fost completata cu analiza functionala bazata pe notiunea de stocuri si fluxuri din utilizari si resurse. Analiza functionala este adesea calificata ca o analiza dinamica, prin opozitie cu analiza patrimoniala fundamental statica. In realitate, analiza functionala are un

caracter static atunci cand e bazata pe analiza stocurilor, sau dinamic, cand opereaza cu fluxuri de utilizari si resurse.

. RELATIILE DE TREZORERIE SI APRECIEREA RISCULUI DE FALIMENT

Diferenta dintre fondul de rulment functional si nevoia de fond de rulment reprezinta soldul de trezorerie (T) : T = FRF NFR. Trezoreria se mai poate calcula si dupa relatia: T = TA TP. Relatiile de trezorerie pun in evidenta modul de realizare a ciclurilor financiare ale intreprinderii. a. In optica functionala, echilibrul financiar este respectat daca:

FRF >NFR; aceasta implica un sold pozitiv de trezorerie: T > 0. Deci, fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment din exploatare, ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati. Capitalul permanent, asigura in acest caz, finantarea stabila a: - ansamblului imobilizarilor;

nevoii de fond de rulment pentru exploatare;

lichiditatii excedentare. O asemenea structura financiara apare la prima vedere

favorabila in termeni de echilibru financiar, respectiv de risc. Pe termen scurt pot aparea unele dificultati de plata daca anumite resurse de trezorerie au termene scurte de plata. Dar, o astfel de situatie nu poate sa genereze probleme grave de solvabilitate, deoarece negocierea unui nou credit sau realizarea unor active ar trebui sa permita intreprinderii sa treaca peste dificultatile existente. Existenta unui sold de trezorerie pozitiv ar putea fi insa semnul unei fragilitati potentiale pe termen mediu sau lung. Abundenta de resurse stabile ar putea semnifica o utilizare insufucient de eficace a acestora, ceea ce in perspectiva medie sau lunga genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea printr-o rata imprumuturilor. a dobanzii O asemenea ridicata, apreciere care trebuie formulata cu prudenta intr-o conjunctura financiara caracterizata foarte descurajeaza investitiile productive si incita intreprinderile sa-si orienteze fondurile spre utilizari de trezorerie, mai remuneratorii si mai putin riscante. b. Daca FRF < NFR , intreprinderea are un sold negativ de

trezorerie : T < 0. In acest caz, nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permenente, intreprinderea fiind obligata sa apeleze la resurse de trezorerie (mai ales credite bancare) pentru a acoperi, partial, nevoia de finantare generata de ciclul de exploatare. O asemenea situatie a bilantului

atentioneaza asupra echilibrului financiar, intreprinderea fiind considerata vulnerabila. Astfel, derularea normala a ciclului de exploatare justifica apelarea la resurse de trezorerie fara ca imaginea, posibilitatile intreprinderii sa fie puse la indoiala. Adevarata problema generata de o trezorerie negativa nu se pune in termeni de solvabilitate, ci de dependenta fata de banci, care furnizeaza majoritatea resurselor de trezorerie. Acordarea, respectiv reinnoirea sistematica de credite conduce in numeroase cazuri la tranformarea lor in credite pe termen lung. Pentru intreprinderile cu dificultati financiare, bancherii ajung sa imparta riscul cu proprietarul, fiind obligati sa se poarte ca un cvasiasociat. Dependenta intreprinderii fata de banca, poate genera practic riscul de nereinnoire a creditelor curente, precum si riscul de a accepta conditii de creditare neavantajoase, in special o rata a dobanzii mai mare. c. Daca FRF = NFR , soldul de trezorerie este nul: T = 0. Aceasta egalitate este numai teoretica; in activitatea practica ea nu poate avea decat caracter pasager. Mentinerea unei trezorerii care sa tinda spre zero, chiar in conditiile unei fluctuatii in sensul cresterii sau scaderii, poate fi expresia unei politici de gestiune financiara. O asemenea practica (T0) apara intreprinderea impotriva riscurilor pe care le prezinta, atat detinerea unor supralichiditati (folosire ineficienta a resurselor) , cat si o trezorerie negativa (dependenta fata de banci). Fondul de rulment functional, nevoia de fond de rulment si relatiile de trezorerie furnizeaza indicatii simple si rapide asupra

structurii patrimoniului si a problemelor de echilibru puse de finantarea investitiilor si a exploatarii. Este vorba, fara indoiala, de un prim nivel de reprezentare a echilibrului financiar.

. Analiza riscului de faliment

Riscul

de

faliment

reflecta

posibilitatea

de

aparitie

incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii. Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia B Bailesteanu.

FUNCTIA B BAILESTEANU Nr. Indicatori 1 Active circulante Simbol Ac 2002 205420 025 2 3 Datorii termen scurt Profit net Pn pe Dts 155375 679 746712 37 4 5 Amortizare Rata scadenta Cha credit RC 296305 12 0 U.M. Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei

Nr. Indicatori 6 Dobanda scadenta 7 8 Venituri totale Creante

Simbol credit Dob

2002 419752

U.M. Mii lei

Vt Cr

587044 649 159318 427

Mii lei Mii lei Mii lei -

9 10 11

Cheltuieli totale G1 G2

Ct Ac/Dts (Pn+Cha)/ (RC+Dob)

488180 281 1.322

248.484 -

12 13 14

G3 G4 B

Vt/Cr Pn/Ct

3.685 0.153

225.747 -

B=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147 INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI B

Nr. Stare

Limitele functiei B Minim

intervalului

Maxim 0,50

1 2

Faliment iminent Zona limita 0,50

1,10

3 4

Zona intermediara Zona favorabila

1,10 2,00

2,00

Valoarea functiei B este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei favorabile privind riscul de

2,3 2,2 2,1 2 1,9 1,8 1,7 1,6 1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0

2,25

Functia "B"

2002

faliment, deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr-o zona favorabila.

DIAGNOSTICUL FALIMENTULUI FIRMEI

Etimologia cuvntului faliment indic proveniena acestuia din limba latin de la verbul fallo-fallare tradus prin a lipsi, a scpa n sensul c falitul lipsete, adic nu-i ndeplinete obligaia de a plti creditorii si, dar avnd, totodat i sensul de a nela (fallo spem- a nela sperana). Semnificaia lexicologic permite observarea celor dou sensuri majore ale termenului: pe de o parte, acela de faliment, ncetare de pli, ce determin incidena procedurii, iar pe de alt parte, greeal, eroare sau chiar nelciune (acest din urm sens presupunnd elementul intenional). ntr-o lume a globalizrii i informatizrii, avnd la baz mobilitatea factorilor de producie i posibiliti att de complexe de transport i comunicare, firmele sunt supuse numeroaselor riscuri, care fiind gestionate ineficient pot determina falimentul lor. n acest context, investitorii i managerii pe de o potriv caut legi stabile, soluii previzibile pentru identificarea i msurarea corect a probabilitii falimentului firmelor. O mare parte a acestor aspiraii este cuprins de diagnosticul falimentului, n calitatea sa de instrument contemporan de eficientizare a procesului de fructificare a capitalului. Rolul diagnosticului falimentului n economia de pia, caracterizat prin mutaii profunde ale relaiilor economice este greu de supraestimat, el contribuind la o mai eficient fructificare a capitalurilor i o mai bun gestiune a riscurilor. Repartizarea capitalurilor de la firmele cu activitate ineficient ctre cele cu

activitate

rentabil

se

realizeaz

prin

intermediul

procedurii

falimentului. Aceasta din urm este reglementat de Legea insolvabilitii nr 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial nr. 139-140 15 noiembrie 2001). Conform acestei legi sunt recunoscui drept insolvabili debitorii a cror situaie financiar e caracterizat prin incapacitatea de a-i onora obligaiile de plat. Astfel, falimentul (insolvabilitatea) i probabilitatea lui poate fi estimat, pe mai multe ci: n funcie de informaiile furnizate de piaa de capital; n funcie de informaia din rapoartele financiare, din alte surse de informaii. La prima categorie se refer modificrile cotaiilor bursiere pentru aciunile, obligaiunile emise de debitor. Se presupune n acest caz c investitorii pe pia, singuri estimeaz riscul de faliment al emitentului, i acest risc este inclus n preul oferit de acetia pe pia. Spread-ul rentabilitii (rentabilitatea cerut de investitori pentru respectivele titluri financiare rata rentabilitii la activele fr risc: HVS, etc.) reprezint riscul de faliment. innd cont de impactul imens pe care l au pieele financiare asupra economiei i de interesele juctorilor de pe aceast pia apare normal s fie studiate caracteristicile care difereniaz firmele falimentare de cele nonfalimentare. Prin acest studiu se apreciaz: riscul sistematic specific; caracteristicile faliment; i timing-ul evoluiei cursului nainte de

compararea caracteristicilor i a timing-ului evoluiei cursului de schimb cu dimensiunea i dinamica pieei; diferena ntre firme cu apartenen la diferite industrii. Diagnosticul falimentului, prin aceast metod ofer un ir de avantaje cum ar fi prognoza mai exact a dimensiunilor economice i financiare a firmelor, bazat pe evoluia cursului bursier al efectelor sale comerciale. Caracteristicile bazate pe piaa financiar prezint un grad relativ nalt de omogenitate comparativ cu ratele financiare a cror valori optime difer n funcie de tipul firmelor i ramura acestora de activitate, n acelai timp, totalitatea informaiilor nglobate n ratele financiare se conin integral n caracteristicile pieei. Un ultim avantaj ar fi acela c piaa bursier opereaz cu variabile continue (preul de pia), n timp ce variabilele Rapoartele modalitate urmtoarele:

financiare financiare de

sunt

discontinue a

(indicatori deci,

regsii pe

anuale).

Bazndu-ne falimentului

aceast conclude

diagnosticare

putem

Firmele falimentare au un risc sistematic Piaa ofer semnale despre firmele

mai ridicat; falimentare cu aproximativ 30 de luni nainte de faliment, iar n cazul n care piaa este n faza de cretere cu 10 luni nainte. Teoria economic spune c riscul sistematic al pieei este corelat pozitiv cu ndatorarea. Aici exist ns pn n prezent careva controverse, dat fiind faptul c dup unii economiti (G. Castagna i Z. Matolcsy), nivelul coeficientului beta la firmele

falimentare este foarte ridicat, n timp ce alii (J. Aharony, I. Swary, E. Altman, M. Brenner) nu au observat o diferen sensibil ntre coeficientul beta pentru firmele falimentare vis-a-vis de cele nonfalimentare, acest coeficient n unele cazuri a nregistrat o tendin de diminuare pentru firmele falimentare. Aceste controverse s-ar putea explica prin faptul c riscul sistematic al societilor falimentare crete pe msur ce situaia financiar se deterioreaz. Aceast cretere a coeficientului beta se accelereaz cu 7-9 luni nainte de faliment, n vreme ce riscul sistematic al companiilor non-falimentare rmne relativ constant. Cercettorii americani au analizat corelaia dintre coeficientul beta i cinci variabile financiare considerate a fi cele mai elocvente (coeficientul de variaie a veniturilor operaionale (Vo), ctigul din dividende (D), rata de ndatorare fa de capitalul propriu (I), rata de cretere a profitului pe aciune (G), total active (mii USD) (A)). Relaia astfel obinut este urmtoarea: = 0,9832 + 0,08 Vo 0,126 D + 0,15 I + 0,034 G 0,00001 A Sursa: Ion Anghel Falimentul: Radiografie i predicie

Bucureti 2002 Un alt indicator relevant n diagnosticul falimentului i care la fel ine de piaa la financiar pentru este rentabilitatea falimentare. nregistrat Astfel s-a sptmnal Burs firmele

demonstrat c cel mai mare declin, indicatorul n cauz l resimte cu aproximativ 7 sptmni naintea declarrii falimentului, iar nemijlocit n ziua declarrii falimentului, scderea rentabilitii este

major. Astfel se observ c pierderile suferite de acionari survin ntr-un timp foarte scurt. n concluzie la aceast modalitate de diagnostic a falimentului se poate spune c piaa financiar este foarte sensibil la schimbrile situaiei economico-financiare a participanilor si, astfel fiind posibil detectarea din timp a dezechilibrului financiar al firmei. Acest lucru se datoreaz faptului c pieele financiare dispun de informaii care nu se reflect n documentele contabile i financiare a firmei, cum ar fi evoluia pieei de desfacere, impactul politicii fiscale asupra activitii ntreprinderilor, politica promovat de stat n domeniul ramurii de activitate a societii, barierele de intrare i de ieire pe pia precum i numrul celor intrai i ieii pe piaa respectiv. Toate aceste informaii pot fi utilizate cu uurin de ctre analitii financiari, permind att diagnoza timpurie a falimentului, ct i un ir de modaliti de redresare a situaiei precum creterea rentabilitii i cursului bursier al aciunilor pe termen lung, estimarea rating-ul acestora etc. La cea de-a doua categorie se refer o serie de modele: Altman, Chesser, Beaver, Edmister, Diamond, Deakin, Springate, cel al Bncii Franceze, modelul contabililor agreai, precum i una din cele mai populare n ultimul timp: analiza discriminant funcia scor Z, etc. n continuare m voi axa pe analiza n baza ratelor care n fond a reprezentat punctul de pornire pentru celelalte modele, avnd o istorie de peste un secol, dar indiferent de vrst, rmne un instrument util n trusa cu instrumente a fiecrui analist financiar.

Diagnosticul dificultilor financiare a firmelor realizat cu ajutorul ratelor financiare, implic n primul rnd, cunoaterea i nelegerea acestora, ele fiind la fel de importante ca i tehnicile statistice pentru cercettorii funciei scor. Punctul de pornire n diagnosticul de acest tip l constituie alegerea ratelor i clasificarea acestora. Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogen i riguroas fiind greu de realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor patru dimensiuni financiare, i grupate pe urmtoarele coordonate:

Ratele de rentabilitate; Ratele activitii operaionale; Ratele lichiditii; Ratele de ndatorare i echilibru. Toate aceste rate sunt interdependente, de aceea analiza

financiar le utilizeaz integral, cci fiecare din ele i are gradul su de importan i un anumit nivel de impact asupra strii de insolvabilitate a firmei. Numrul lor efectiv este foarte mare, ns utilizarea tuturor ratelor existente nu prea are sens, deoarece multe din ele se includ reciproc, adic furnizeaz informaii ce se suprapun peste informaia furnizat de alte rate, iar n ultim instan, mai mult nu ntotdeauna semnific mai bine, analiza obinut va fi mai veridic n dependen de autenticitatea datelor utilizate n calcul i nicidecum n raport cu numrul indicatorilor calculai. De aceea apare necesitatea alegerii unor rate reprezentative n scopul diagnosticului falimentului.

Un diagnostic complet i exhaustiv poate fi cu uurin realizat prin intermediul ratelor financiare, dac acestea sunt utilizate corect. Pentru realizarea unui diagnostic veridic utiliznd aceast metod e necesar de a se ine cont de urmtoarele: Proporionalitatea ntre variabilele utilizate n calculul ratelor financiare; Utilizatorii de informaii; Perioada luat n calcul; Factorul subiectiv; Politica de contabilitate; Valorile negative. Cu toate c este cea mai veche i mai mult acceptat de ctre analitii financiari, totui metoda ratelor n diagnosticul falimentului are cteva neajunsuri. Acestea deriv din situaia pieei, astfel acelai indicator va avea valori diferite dac va fi calculat pentru firme monopoliste, oligopoliste sau pentru societile ce activeaz n mediu concurenial. De asemenea unele rate financiare difer n funcie de ramura activitii, astfel rentabilitatea vnzrilor este mai mic n comer, n schimb rotaia activelor n acest domeniu este mai accelerat, creanele lor sunt mai mici dect a firmelor industriale, n schimb datoriile sunt mai mari. n baza metodei ratelor, mai exist o metod de diagnosticare a falimentului, i anume analiza discriminant i a scorului Z. Cel mai des, pentru aprecierea riscului falimentului se utilizeaz indicatorii calculai pe baza Bilanului Contabil i Raportului

Financiar. n caz general, situaia financiar a ntreprinderii se apreciaz dup formula:


R = k1I1 + k2I2 + ........ +

Sursa: Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy, The Journale of Finance sept. 1968

unde: R aprecierea general a situaiei financiare a firmei n puncte, care determin riscul de faliment. Cu ct indicatorul dat este mai mare, cu att riscul este mai redus; I indicatorul calculat; k coeficientul (importana) atribuit indicatorului dat. Conform acestui principiu au fost elaborate numeroase

metode, cele mai reprezentative i actuale fiind Un alt model fiind modelul Zscore, ZETA Altman elaborat n 1968 i modelul de supraveghere a creditelor Chesser, precum i metoda elaborat de Banca Francez n 1982. Zscore a fost elaborat i introdus de Altman , Haldemann i Narayana, i const dintr-un model de apreciere i diagnostic a riscului de faliment. Scopul Zscore const n atribuirea obiectului analizat la una din cele dou grupe: fie la firmele falimentare, fie la firmele ce

activeaz cu succes. Modelul liniar ltman, sau egalitatea Z score, arat n felul urmtor:
Z = 1,2 1 + 1,4 2 + 3,3 3 + 0,6 X4 + 1,0 X5

Sursa: Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy, The Journale sept. 1968 Regula de clasificare a firmelor pe grupe se efectueaz astfel: dac Z < 1,81 firma este atribuit la grupa falimentarelor; dac Z > 2,675 firma este atribuit la cele de succes; n cazul valorii Z de la 1,81 pn la 2,675 modelul nu funcioneaz. n general, evoluia indicatorului Z care caracterizeaz riscul de eec (faliment) al debitorului. Importana acestei aprecieri const n faptul c pune n eviden caracterul parial al diagnosticului falimentului conform metodei Altman. Adic, predicia falimentului este necesar de a o limita nu numai la o metod (statistic, de exemplu), ci de utilizat o mbinare a diferitelor tehnici utilizate n practica internaional. De aceea e necesar s se acorde o atenie deosebit studierii caracteristicilor i particularitilor fiecrei Republica Moldova. n aceast ordine de idei, modelul cantitativ de analiz dat, poate fi utilizt ca element complementar la aprecierea situaiei firmei. Dar, totui, ea nu poate nlocui aprecierea calitativ. Modelul i valorile Z-score primite prin intermediul lui pot servi n calitate de metode, precum i adaptrii lor la necesitile i situaia existent la moment n of Finance

instrument economic.

important

pentru

aprecierea

situaiei

agentului

Dei, una din sarcinile cele mai importante ale diagnosticului falimentului este aprecierea politicii i eficienei activitii manageriale a firmei, a crei apreciere direct este o sarcin dificil, deseori se apeleaz la aprecierea indirect - pe calea analizei indicatorilor relativi, care reflect nu cauzele, ci motivele. Dar, evideniind valori prea mari sau prea mici ale indicatorilor, analistul financiar poate contura domeniile problematice Altman, i determina cauzele apariiei lor. O alt variant (o adaptare) a modelului este reprezentat prin modificarea coninutului a unor indicatori i valoarea unui coeficient. Tabelul nr.1 Indicatorii necesari pentru aplicarea metodei Altman Indicatori I1 = I2 = I3 = I4 =
Active _ Curente Total _ Active Pr ofit _ nerepartizat _ al _ per _ curente Total _ Active Capital _ Pr opriu Total _ Datorii Venit _ din _ vinzari Total _ Active

Coeficient +1,2 +1,4 +0,6 +0,9 -2,675

Indicator permanent Corporate

Sursa: Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Bankruptcy, The Journale of Finance sept. 1968

La calculul modelului dat, valoarea fiecrui indicator se nmulete cu coeficientul corespunztor, iar din suma rezultatelor nmulirii se deduce indicatorul permanent. n final se obine o valoare ce caracterizeaz stabilitatea financiar a agentului economic. Z < 0 situaia financiar poate fi apreciat ca fiind riscant; Z > 0 firma se consider statistic sntoas. De fapt, coeficienii firmei Z-score conin medii, elementul atunci, ateptrii.

Aceasta semnific, c dac Z-score a unei firme este mai aproape de indicatorul falimentare n condiiile agravrii continue a situaiei, ea va falimenta. n cazul n care, managerii companiei, sesiznd dificultile financiare, iau msuri de evitare a falimentului, el nu va avea loc, cu alte cuvinte, Z-score reprezint un semnal de avertisment. n aa fel, modelul Altman este util pentru aprecierea activitii generale a ntreprinderii. delul de supravegere a creditelor Chesser, chiar dac se utilizeaz preponderent de ctre bnci, totui este o modalitate eficient ce prognozeaz cazurile de ne onorare de ctre client a condiiilor contractului de credit. Noiunea de ne onorare a condiiilor presupune nu numai ne rambursarea creditului, dar i oricare alte abateri, care reduc eficiena activitii firmei. Indicatorii, inclui n model, pot fi calculai pe baza datelor bilanului contabil. n modelul Chesser sunt inclui 6 indicatori, indicatorul rezultativ calculndu-se astfel:

= -2,0434 + (-5, 241) + 0,0053 2- 6,65073 + + 4,40094 - 0,07915 - 0,10206. Sursa: Investment and Risk Editura Mrgritar, Bucureti, 2000 Caracota Dimitriu M. Indicatorul y, care reprezint o combinaie liniar de indicatori independeni, se utilizeaz n formula urmtoare de apreciere a probabilitii de ne respectare a condiiilor, :
= 1 1+

Sursa: Investment and Risk Editura Mrgritar, Bucureti, 2000 Caracota Dimitriu M. unde: = 2,71828. Aprecierea obinut poate fi analizat ca un indicator al probabilitii neonorrii condiiilor contractului de credit i deci i a apariiei riscului de faliment. Cu ct este mai mare valoarea lui , cu att este mai mare i probabilitatea. Un neajuns al acestui model este reprezentat de selectarea eantionului care va sta la baza construirii funciei scor. Majoritate funciilor de acest tip se bazeaz pe un eantion format din 50% firme falimentare i celelalte 50% firme non-falimentare, ns pentru o precizie mai nalt a rezultatelor obinute, dup prerea lui Zmijevski, ar trebui s se ia n considerare toate firmele ce activeaz la un moment dat. Din cele relatate mai sus se poate deduce c pe ct de exact nu ar fi diagnosticul falimentului, totui ntotdeauna va exista o grup

de firme ce va fi supus acestui proces, ns numrul i ponderea lor n total depinde de o serie de factori precum ar fi domeniul de activitate, perioada de funcionare etc. n ceea ce privete ultimul factor, e de menionat c pe ct de dinamic este procesul de nfiinare a firmelor, pe att de activ este i procesul lichidrii lor. n tabelul 3 sunt de redate, ncetare pentru a exemplificarea informaii dimensiunii sugestive fenomenului activitii,

referitoare la falimentul firmelor din SUA n corelaie cu perioada de funcionare a lor. Cercettorii fenomenului indic n mod clar c lichidarea firmelor se datoreaz n proporie de 90% managementului neperformant i, mai ales, lipsei de experien managerial a firmelor noi nfiinate. Tabelul nr. 2 Falimentul firmelor n dependen de perioada de funcionare Perioada funcionare 1 an sau mai puin 2 ani 3 ani Total 3 ani sau mai puin 4 ani 10 9 11,2 11,2 31,4 de Procentul falimentelor

5 ani Total 5 ani sau mai puin Total 6-10 ani Total peste 10 ani

8,4 49,8

24,3 25,9

Sursa: DUN & BRADSTREET (1992) Business failure record n ceea ce privete domeniul de activitate, acesta tot afecteaz ponderea agenilor economici falimentari n totalul fiecrei ramuri (Tabelul nr. 3): Tabelul nr. 3 Rata falimentelor medii pe ramur Ramura Rata falimentelor (%) Producie a) mobil b) textile c) hrtie Comer a) mbrcminte 2,27 pentru copii 2,11 1,26 0,71

b)

mbrcminte

1,12

pentru copii c) universale Sursa: Ion Anghel Falimentul: Radiografie i predicie magazine 0,34

Bucureti 2002 n cele mai dese cazuri, lichidarea firmelor se realizeaz prin faliment. Pn la lichidare, ns, firmele care manifest simptomul falimentului sunt supuse unor tratamente economico-financiare i juridice speciale. Tratamentul, conform legii, la care se supun firmele care au dificulti, se declanaz numai dup ce se face constatarea cu privire la ncetarea plilor. ncetarea plilor nu este asimilat cu insolvabilitatea. Exist reguli juridice pentru definirea unei firme aflate n dificultate i aceasta se face de ctre tribunalul teritorial. Ca regul de baz pentru declaraia c firma se afl n stare de ncetare a plilor se consider sesizarea imposibilitii de a face fa pasivelor exigibile (datoriilor privind creanele, salariile, impozitele ctre stat etc.) prin activele disponibile (bani n cont, facturi n curs de ncasare etc.). Deci, ncetarea plilor nu se asimileaz cu oprirea plilor pentru c ntr-o astfel de situaie firma mai este nc solvabil. Aceasta poate vinde active disponibile (stocuri de produse finite, stocuri de materii prime i materiale, utilaje de lucru, cldiri etc.) pentru a-i acoperi plile. Odat formulat constatarea referitoare la ncetarea plilor de ctre tribunal, se declanaz procedura de tratament a firmei aflat n dificultate, numit procedur de redresare i lichidare juridic.

Orict de benefice nu ar fi rezultatele unui diagnostic timpuriu al falimentului, acesta i are limitele sale. Una din principalele limite rmne lipsa bazei teoretice ceea ce duce la o continu cutare a modelelor care ar prezice ct mai exact colapsul unei firme. Datorit caracterului complex al falimentului i diverselor forme pe care le mbrac, este foarte dificil de a diagnostica cnd anume apare acesta i care exact au fost factorii care l-au generat. Astfel de caracteristici precum perioada de funcionare i genul de activitate, dimensiunea firmei i impactul lor asupra diagnosticului falimentului, sunt neglijate n studiile cercettorilor profesioniti i doar rareori apar n articole. Din multe puncte de vedere, indiferent ct de "bun ar fi soluia de diagnostic financiar adoptat ntr-o anumit circumstan, este de subliniat c nu exist reguli, modele sau indicatori universali, de aceea diagnosticul financiar urmeaz s dispun de un nalt grad de dinamism sub aspectul adaptrii metodologiei acestuia fiecrui caz n parte. Astfel, alegerea metodelor de dianosticare a falimentului se va face i n funcie de existena unei legturi ntre falimentul unic i alte falimente similare, sau situaia macroeconomic, aspect deosebit de important n condiiile contemporane n care ciclurile economice se fac simite tot mai cert, iar economiile sunt predispuse la ocuri generale.

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR n prezent tara noastra e pe cale spre economia de piata. Orientarea economiei spre o directie de dezvoltare noua, calea economiei de piata, n esenta este un experiment unical n istorie, ca scop avnd sa dea vietii economice societatii o dezvoltare reala n concordanta cu experienta tarilor care au o dezvoltare economica industriala. Aceasta trecere la economia de piata prezinta pentru multe

ntreprinderi intrarea n zona riscului sporit si de neclaritate. ntreprinderile simt o influienta puternica a factorilor negativi, paralel cu instabilitatea situatiei economice n tara. Riscul financiar este cel asumat de ntreprindere prin adoptarea ndatorarii ca mijloc de finantare. Riscul financiar este un risc suplimentar si depinde de maniera n care este finantata ntreprinderea. O ntreprindere finantata exclusiv din capital propriu nu suporta risc financiar. Riscul financiar apare cnd ntreprinderea se finanteaza prin credite bancare sau mprumuturi obligatare. El multiplica riscul economic si depinde de capacitatea ntreprinderii de a-si acoperi sarcinile financiare fixate. Riscul economic sau riscul de exploatare este legat de realizarea volumului activitatii specifice, de realizarea beneficiului sperat sau de realizarea unor fluxuri de lichiditati viitoare. Lucrarea data va contine trei capitole n care voi ncerca sa ma aprofundez n efectuarea analizei riscului financiar. Asadar, n primul capitol voi prezenta o caracteristica generala a notiunii de risc, voi vorbi despre tipurile de risc, clasificarea riscului, functiile (metodele) de baza a riscului, si nu n ultimul rnd voi prezenta o schema cu ramificarea riscurilor pure si speculative. n capitolul doi de la teorie voi trece treptat la practica prin efectuarea unei analize economico-financiare pe baza anexelor. Tot aici voi evidentia si expune tehnicile traditionale si noi de protectie mpotriva riscului de dobnda. De asemenea sunt caracterizate doua masuri de protectie mpotriva riscului valutar, riscul financiar, nglobnd riscul ratei dobnzii, riscul ratei schimbului valutar si riscul analizati de nerambursare. Indicatorii si coeficientii reprezinta mare importanta

pentru: - fondatorii ntreprinderii (actionarii) ce pretind asupra remuneratiei (rentabilitatii) capitalului investit. - creditorii ntreprinderii ce mizeaza pe rambursarea (achitarea) creditelor pe termen scurt, mediu si lung, plus dobnda si decid acordarea onorarea riscului imediata a de acestora. obligatiilor curente. faliment. - furnizorii ce determina capacitatea de plata a ntreprinderii, prin n final, n capitolul trei voi prezenta cateva modele de analiza a Abordarea tematicii riscului financiar o gasim n majoritatea studiilor, operelor, cartilor de finante si gestiune financiara. Riscul financiar nsoteste orice activitate economica, deci gestionarea corecta a capitalului propriu sau mprumutat duce la diminuarea/cresterea rezultatelor financiare, n urma influentei riscului financiar. In perspectiva intrarii a Republicii Moldova in Uniunea

Europeana in cadrul careia intreprinderile functioneaza pe baza mecanismelor si a legilor economiei de piata si unde principiul concurentei este afirmatcu putere,

intreprinderele din Republica Moldova este necesar sa isi demonstreze viabilitatea si competitivitatea. In aceste conditii conducerea intreprinderilor este necesar sa cunoasca in permanenta starea de sanatate economica a intreprinderii si sa adopte, dupa caz, acele modalitati de actiune care sa asigure

dinamizarea

activitatii,

sau,

in caz

de

regres

economic,

redresarea si revitalizarea activitatii. Pentru a cunoasterea starii de sanatatea economica a

intreprinderii, diagnosticarea activitatii, pe diferite domenii de activitate este necesar sa constitue o metoda de baza cu caracter permanent. Redresarea activitatii intreprinderii si revitalizarea acesteia impune pe linga folosirea metodelor, a tehnicilor si a indicatorilor de diagnosticare care sa evidentieze situatia economica existenta si cunoasterea acelor factori, cai si masuri care pot asigura redresarea si avintul viitor al avtivitatii intreprinderii. In realizarea procesului de redresare si de dinamizare a activitatii nu exista solutii universale sau metode standard, fiecare intreprindere avind particularitatile sale si necesitind masuri specifice care sa se bazeze insa pe stretegii, orientari, politici si masuri care se recomanda a fi adoptate, varificate de catre teorie si practica. Conducerea moderna a intreprinderii, iesirea din situatia de dificultate sau de regrea si intrarea intr-un proces de revitalizare si de dinamizarea activitatii necesita centrarea intreprinderii pe acele vocatii profesionale pe care le stapineste foarte bine si ii pot asigura rentabilitatea, renuntarea la activitatile nerentabile sau care produc pierderi si folosirea in procesul de conducere aprincipiilor moderne de conducere si organizare care previligiaza flixibilitatea in actiuni, lucrul in

echipa,

perfectionarea

comunicarii

interne,

creativitatea,

controlul de gestiune eficient s.a. care asigura o combinare optima a factorilor capital cu facturul uman.

PUNCTE TARI 1. Structura societatii. 2. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente. 3. Structura financiara corespunzatoare. 4. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune. 5. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida. 6. Solvabilitate patrimoniala ridicata. 7. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment). activelor corespunde obiectului de activitate al

PUNCTE SLABE 1. Nivel scazut al rentabilitatii. 2. Exista intarzieri privind incasarea creantelor. 3. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale. 4. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale. 5. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

6. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut. 7. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta. 8. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii. RISCURI 1. Risc mediu de exploatare. 2. Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

Referine : 1. J. Aharony & I. Swary A note on Corporate BanKruptcy and the Market Model Risc

2. Altman E.I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy, The Journale of Finance sept. 1968 3. Analiza rapoartelor financiare ASEM Chiinu 2004 4. Anghel Ion Falimentul: Radiografie i predicie Bucureti 2002 5. Caracota Dimitriu M. Investment and Risk Editura

Mrgritar, Bucureti, 2000 6. DUN & BRADSTREET (1992) Business failure record 7. Legea insolvabilitii nr 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial nr. 139-140 15 noiembrie 2001). 8. Conferina Internaional Rolul tiinei i nvmntului economic n realizarea reformelor economice din Republicii Moldova 25-26 septembrie 2003 9. Roca Nicolae Instituia falimentului n legislaia Republicii Moldova Chiinu 2001 10. Strategic Risk Management How Global Corporation Manage Financial Risk for Competive Advantage Probus Publishing Company, USA, 1991 Ahn M., Fallon W.

1. Legea RM cu privire la antreprenoriat si ntreprinderii nr 845XII din 03.01.92 ntreprinderii capitolul VI Reorganizare si lichidarea

2. Legea RM cu privire la faliment nr 786 3. Stancu "Finante", Bucuresti Editura Economia 2002, p. 639651, 761-772, 801-810, 847-857 4. Maria Niculescu "Diagnosticul economic", Bucuresti Editura Economie 2003, p. 21-80, 83-108, 113-159 5. C.Barbulescu "Diagnosticul ntreprinderii n dificultatea

economica", Bucuresti Editura Economia 2002, p. 49-106 6. Barbul " Sisteme strategice ale intreprinderii" , Editura Economie, Bucuresti 1999 7. Bran Paul "Finantele intreprinderii" , Editura Economie, Bucuresti 1999 8. Vintila Georgeta "Gestiunea financeara a intreprinderii" , Editura Didactica si Pedagogic" RA, Bucuresti 2000 9. Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham "Finante Manageriale ", Editura Economie, Bucuresti 1998 (versiunea romana)