Diagnosticul Financiar Al Societatii

UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU
EXPERTIZĂ CONTABILĂ ȘI AUDIT
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
LUCRARE DE DISERTAȚIE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
conf.univ.dr. Mioara Pantea
ABSOLVENT MOLNAR C. MADLEN DORA
ARAD
Anul 2019
1
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU
EXPERTIZĂ CONTABILĂ ȘI AUDIT
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. PEREGU MIC 2000 S.R.L.
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
conf.univ.dr. Mioara Pantea
ABSOLVENT MOLNAR C. MADLEN DORA
ARAD
Anul 2019
2
Contents
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 4
Capitolul 1 Analiza patrimonială a unei entități economice ............................................................................ 6
1.1. Analiza structurii bilantului .................................................................................................................. 6
1.2. Analiza echilibrului financiar ............................................................................................................... 9
1.3. Analiza riscului de faliment ................................................................................................................ 10
1.3.1 Analiza bonități ................................................................................................................................ 12
1.3.2. Analiza riscului de faliment - metoda scorurilor ............................................................................. 13
Capitolul 2 Analiza performantelor financiare ale unei entitati economice .................................................. 15
2.1. Analiza ratelor de rentabilitate ........................................................................................................... 15
2.2. Analiza ratelor de profitabilitate ......................................................................................................... 16
Capitolul 3 Studiu de caz pirvind elaborarea și interpretarea diagnosticului financiar al unei entități
economice ...................................................................................................................................................... 19
3.1 Prezentarea generală a SC. PEREGU MIC 2000.SRL ........................................................................ 19
3.2 Diagnosticul financiar al SC. PEREGU MIC 2000.SRL .................................................................... 20
Concluzii și propuneri ................................................................................................................................... 80
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................... 82
ANEXE ............................................................................................................................................................ 84
3
INTRODUCERE
Analiza financiară este un aspect al funcției globale de finanțare a afacerilor care implică
examinarea datelor istorice pentru a obține informații despre sănătatea financiară actuală și
viitoare a unei companii. Analiza financiară poate fi aplicată într-o mare varietate de situații,
pentru a oferi managerilor de afaceri informațiile necesare pentru luarea deciizilor. Abilitatea de a
înțelege datele financiare este esențială pentru orice administrator de afaceri. Obiectivele
companiei sunt stabilite în termeni financiari, iar rezultatele acestora sunt măsurate în termeni
financiari. Printre abilitățile necesare pentru a înțelege și gestiona o afacere este fluența în limba
de finanțe - abilitatea de a citi și înțelege datele financiare, precum și informații actuale sub forma
rapoartelor financiare.
Funcția de finanțare în afaceri implică evaluarea tendințelor economice, stabilirea
politicii financiare și crearea unor planuri pe termen lung pentru activități de afaceri. De
asemenea, se impune aplicarea unui sistem de controale interne pentru gestionarea numerarului,
recunoașterea vânzărilor, plata cheltuielilor, evaluarea inventarului și aprobarea cheltuielilor de
capital. În plus, rapoartele privind funcțiile financiare se referă la aceste sisteme de control intern,
prin întocmirea situațiilor financiare, cum ar fi situațiile de venituri, bilanțurile și situațiile
fluxurilor de trezorerie.
În cele din urmă, finanțarea implică analiza datelor din situațiile financiare pentru a
furniza informații valoroase pentru deciziile de management. În acest fel, analiza financiară
reprezintă doar o parte a funcției globale a finanțelor, dar este una foarte importantă. Conturile și
declarațiile unei companii conțin multe informații. Descoperirea sensului deplin cuprins în
declarații se află în centrul analizei financiare. Înțelegerea modului în care conturile sunt legate
între ele face parte din analiza financiară. O altă parte a analizei financiare implică utilizarea
datelor numerice conținute în declarațiile companiei pentru a descoperi modele de activitate care
pot să nu fie vizibile la suprafață.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situația financiară a companiei. Noile
strategii pentru menținerea și dezvoltarea companiei în mediul specific economiei locale se va
baza pe acest diagnostic.
În sens general, obiectivul diagnosticului financiar este de a oferi informații financiare
celor din interiorul dar și celor din afara acesteia, cu anumite interese în companie.
Informațiile necesare pentru diagnosticul financiar sunt luate din situațiile financiare dezvoltate
(bilanț, cont de profit și pierdere, situația fluxului de trezorerie, modificări ale situației
4
capitalurilor proprii, adnotări privind situațiile financiare) sau simplificate (bilanț, cont de profit și
pierderi, adnotări la situații financiare).
Utilizatorii diagnosticului intern pot fi managerii, acționarii sau angajații. Obiectivul în
acest caz, este de a detecta posibilele situații de dezechilibru financiar și de a adopta noi decizii de
gestionare a situației companie. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii și cauzei
dezechilibrului, care va trebui să fie rezolvat.
Utilizatorii de diagnostic extern sunt: analiști financiari, potențiali acționari, banci sau
organismele financiare sau chiar statul. Obiectivul este de a urmări capacitatea financiară a
companiei de a genera profit, capacitatea sa de a onora obligațiile pe termen lung și pe termen
scurt și, de asemenea,valoare.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru a
oferi credite companiilor sau să ia decizii privind intrarea în capitalul unei societăți.
Din nefericire, diagnosticul se face numai în timpul unor dificultăți mari sau atunci când
cineva cere un astfel de lucru raport.
Un diagnostic financiar poate avea următoarele componente:
1) Diagnosticarea poziției financiare;
2) Analiza profitabilității;
3) Analiza balanței manageriale intermediare și a capacității de autofinanțare;
4) Analiza indicatorilor fluxului de numerar;
5) Indicatori de risc și faliment;
6) Concluzii privind diagnosticul general al companiei.
Această lucrare este structurat în trei capitole,două dintre aceste capitole este referitor la partea
teoritică și un capitol cuprinde un studiu de caz.
Titlul primului capitol este Analiza patrimonială a unei entități economice aceasta este împărțit
în cinci subcapitole care se referă la structura bilanțului contabil, echilibrul financiar și riscurile de
faliment.
Al doilea capitol are ca titlu Analiza performanțelor financiare ale unei entități economice acest
capitol are două subcapitole care prezintă analiza ratelor de rentabilitate și profitabilitate.
Al treilea capitol are două subcapitole în primul subcapitol este prezentat societatea analizată și
în al doilea subcapitol este studiul de caz în care sunt transpuse în practică elementele teoretice
analizate.
5
Capitolul 1 Analiza patrimonială a unei entități economice
1.1. Analiza structurii bilantului
Cele trei surse principale de date pentru analiza financiară sunt bilanțul societății, situația
veniturilor și situația fluxurilor de trezorerie.
Bilanțul prezintă resursele financiare și fizice pe care o companie le are disponibile pentru
activitățile de afaceri în viitor. Este important de reținut, totuși, că bilanțul enumeră numai aceste
resurse și nu face nicio apreciere cu privire la modul în care acestea vor fi utilizate de către
conducere. Din acest motiv, bilanțul este mai util în analizarea poziției financiare actuale a unei
companii decât performanța estimată a acesteia.
Elementele principale ale bilanțului sunt activele și pasivele. Bilantul este considerat ca o
situație financiară care conferă capitaluri proprii prin diferența dintre active și a pasivelor, se
consideră că bilanțul oferă informații privind natura și sumele investite în resursele entității, față
de obligațiile sale față de creditorii și proprietarii acestor resurse.„1
Compartimentul contabil internațional analizează bilanțul în contextul cadru conceptual și

IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" în versiunea sa revizuită .
Cadrul conceptual internațional definește și caracterizează elementele descrie poziția
financiară a unei entități economice, cum ar fi: active, pasive și capitaluri proprii.
Pentru active:
 Imobilizările necorporale în conformitate cu standardul internațional IAS 38 "Active
necorporale" sunt identificabile fără caracter fizic.
rin = * 100
 Imobilizări corporale în conformitate cu standardul internațional IAS 16 "Imobilizări

corporale și Echipamente "sunt activele corporale deținute de o entitate, fie pentru
utilizarea în producția de bunuri sau servicii sau pentru închirierea altor persoane sau în
scopuri administrative.
ric = * 100
1
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar contabil. Ghid teoretico-aplicativ, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006
economico-financiară, instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004 17. Stan,
S., Evaluarea întreprinderii, Editura Iroval, Bucureşti, 2003
6
„Un element de imobilizări necorporale sau corporale trebuie să fienumit ca un activ atunci când:
este probabil ca entitatea economică să beneficieze de viitor beneficiile economice asociate
acesteia; iar costul său poate fi determinat în mod credibil.
Având în vedere referențialul contabil internațional, activele financiare și investițiile financiare pe
termen scurt sunt incluse în două categorii de investiții:investiții pe termen lung și investiții
curente.
rif = * 1002
 Activele circulante sunt definite în contextul prezentării bilanțului conform standardului

internațional IAS 1, utilizând termenul echivalent de active circulante.
rac = * 100
Stocuri - în conformitate cu IAS 2 "Stocuri" sunt realizate active sau în curs fabricarea
finalizată și destinată vânzării în activitatea normală a entității; materiale și consumabile destinate
a fi consumate în timpul procesului sau serviciului de producțiea dispoziţie.
rs = * 100
 Creanțele sunt drepturile entității de la părțile terțe. Categoria principală revendicări

sunt pretențiile comerciale. În acest sens, salariile datorate, creanțele sociale și fiscale; avansează
către asociați asupra decontărilor legate de capital; creanțele împotriva debitorilor sunt adăugate .
Atunci când valoarea de inventar la sfârsitul exercițiului financiar, este mai mică decât valoarea
nominală de colectare valoarea exprimată în conturi curente, ajustările pentru depreciere sunt
constituite pentru diferență.
rc = * 1003
 Fondurile disponibile sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate. Ele apar ca valori de
încasat, conturi curente la bănci cu debit, dobânzi încasate, numerar și alte valori în
numerar și acreditive.
 Rata disponibilităților bănești (rdb):
2
Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., “ Analiză economico-financiară”, Editura Economică, București, 2005, pagina
3 Ștefea P., „analiza rezultatelor întreprinderii”, Editura Mirton, Timișoara, 2002, pagina 253
3
https://se-ag.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-seag/Tema_3_AD.pdf,
7
rdb= * 100”4"5
Pentru Pasive:
Ratele de structură ale pasivului evidențiază informații referitoare la sursele de finanțare

ale întreprinderii precum: sursele proprii, reprezentate de capitalul social și rezultatele obținute;
sursele împrumutate reprezentate de împrumuturile bancare sau obligatare și sursele atrase precum
creditele comerciale. Aceste rate permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii cu ajutorul
ratei stabilității financiare, ratei autonomiei financiare și ratei îndatorării globale.6
a) Rata stablității financiare ( rsf)
rsf= * 100
rsf= * 1007
b) Rata autonomiei financiare reprezintă gradul de finanțare a elementelor de activ pe seama

resurselor proprii, și se obțin următoarele relații:
 Rata autonomiei financiare globale ( rafg)
rafg= * 100
 Rata autonomiei financiare la termen (raft), este considerată mai expresivă decât rata
autonomiei financiare globale, pentru că exprimă structura capitalurilor permanente care
asigură o finanțare îndelungată a întreprinderii. Rata autonomiei financiare la termen, este
determinată cu ajutorul relațiilor:
raft= * 100
raft= * 100
Autonomia financiară este asigurată, dacă nivelul ratei este mai mare sau egal cu 50%
pentru primul caz, si dacă este mai mare sau egal cu 100% pentru cazul doi.8
4
Buglea A., “Analiză financiară. Concepte și studiu de caz”, Editura Mirton, Timișoara, 2015, pagina 164
5
https://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/analiza-pozitiei-financiara-si-performantelor-intreprinderii.html
6
7
Pantea V.V., Pantea M.F., Cureteanu R.S., „Analiză economico financiară a întreprinderii”, Editura Universității
“Aurel Vlaicu”, Arad, 2006, pag 46
8
Buglea A., Bălan G, “ Analiza Economico-financiară a activității hoteliere”, Editura Mirton, Timișoara, 2010,
pagina 86
8
c) Rata îndatorării, determină ponderea datoriilor întreprinderii în total resurse, calculându-se
astfel:
 Rata îndatorării globale ( rîg )
rîg= * 100
Nivelul ratei trebuie să fie subunitar ( 1/3) , îndepărtarea de 1 semnificând reducerea

îndatorării, respectiv creșterea autonomiei financiare.
 Rata îndatorării la termen ( rît )
rît= * 100
rît= * 100
Rata îndatorării exprimă o situație favorabilă a societății dacă este mai mică decât 50% în
primul caz sau mai mică decât 100% în cazul al doilea.9
1.2. Analiza echilibrului financiar

„Poziția financiară a companiei poate fi analizată prin utilizarea mai multor indicatori:
situația netă, muncă capital, nevoia de capital de lucru, trezorerie netă, capital de lucru propriu,
capital de lucru străin, rate de rotație, ratele de structură (capital propriu / active economice,
datorii financiare / capital propriu) "10.
Situația netă reprezintă proprietatea acționarilor în activele societății, evacuate din datorii.
Diagnosticul financiar înseamnă că echilibrul financiar este analizat pe 2 nivele:
 Partea superioară a bilanțului financiar dintre resursele permanente și nevoile
permanente:
FR= CP – AIN
 Partea inferioară a bilanțului dintre resursele temporare și nevoile temporare .

NFR = Active ciclice – Pasive ciclice
NFR = [Active circulante – ( Ifts + Disponibilitati)] – [Pasive circulante – (Credite curente
+ Soldul creditelor la banci)]
 Necesarul fond de rulment arată un echilibru pe termen scurt și se calculează ca fiind

diferența dintre suma acțiunilor și creanțelor, pe de o parte, și datoriile operaționale, pe de
9
10
P. Brezeanu, Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 163
9
altă parte, reprezentate de datoriile către furnizori, angajați, stat și acționari. Un capital de
lucru pozitiv arată acest lucru resursele temporare nu pot acoperi singure nevoile
temporare de finanțare, fiind necesare noi surse, fie din capitalul circulant, fie din
împrumuturi noi.
NFR = Active curente – Pasive curente
NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii nefinanciare
Un capital de lucru negativ arată acest lucru resursele temporare acoperă nevoile temporare
de finanțare, arătând astfel o stare de echilibru.
 Trezoreria netă prezintă echilibrul general al companiei și se calculează ca
diferență între FR și NFR. O trezorerie netă pozitivă indică o stare de echilibru, în
timp ce una negativă indică că compania are nevoie de alte surse noi de finanțare.
T = FR – NFR
T = FRNG – NFR
1.3. Analiza riscului de faliment

Fiecare agent economic este în pericol de faliment. Acest lucru poate avea consecințe
negative, cu implicații complexe asupra întregii activități a agentului economic, precum și asupra
altor entități care vin în contact cu agentul respectiv.
În conformitate cu această clasificare, riscurile sunt:
 riscuri economice;
 riscuri financiare;
 riscuri de faliment.
Rentabilitatea operațiunii, împreună cu condițiile de exploatare, condiționează nivelul
celorlalte riscuri și profitabilitate asociate: riscul financiar, riscul total, riscul de faliment.
Riscul economic este incapacitatea companiei de a se adapta în timp util la costuri minime
schimbările economice ale mediului.
„Riscul financiar este legat de îndatorarea agentului economic supus revizuirii și este
evidențiată de evoluția indicatorilor de rezultat la nivel de companie, în cadrul structurii sale
financiare.
Riscul de faliment (insolvabilitatea) este incapacitatea companiei de a-și îndeplini
obligațiile de scadență care rezultă fie din operațiuni curente, ale căror condiții de realizare
continuă activitatea, fie din taxe obligatorii.
Indicatori de risc și faliment
Indicatorii utilizați în această analiză pot fi grupați ca:
A) Indicatori de solvabilitate
10
O companie este bună dacă are capacitatea de a-și plăti toate datoriile la timp.
Solvabilitatea este stabilită cu ajutorul bilanțului ca raport între activele totale ale companiei și
datoriile totale. Dacă raportul este mai mare decât 1.5, compania este solidă, dacă raportul este
egal cu 1, activele sunt egale cu datoriile și activele acționarilor sunt egală cu 0, iar dacă
raportul este mai mic de 1, compania este în faliment.11
Indicatorii de solvabilitate sunt:
1. Rata solvabilitatii patrimoniale,
2. Rata autonomiei financiare,
3. Gradul de indatorare generala
4. Rata solvabilitatii generale
1. Rata solvabilității patrimoniale exprimă capacitatea de autofinanțare a unei societății și
acea măsură prin care aceasta poate să achite obligațiile sale.
2. .Rata autonomiei financiare exprimă independența fiananciară a unei societăți.Cresterea

ponderii capitalului propriu al societatii in capitalul sau permanent, are efecte benefice
asupra autonomiei financiare totale.
3. Gradul de îndatorare este indicatorul care evidentiaza proportia finantarii datoriilor totale
ale societatii pe seama capitalurilor proprii. O diminuare a nivelului acestui indicator
reflecta o intarire a capacitatii de autofinantare pe termen scurt, mediu si lung. Un nivel
superior lui 50% poate atrage un semnal de alarma pentru creditorii societatii.
4. Rata solvabilități generale exprima măsura în care activele societatii contribuie la
finantarea datoriilor totale.
B) Indicatori de lichiditate
Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de a se transforma în bani și semnifică
caracterul companiei posibilitatea de a-și plăti datoriile pe termen scurt.
Indicatorii utilizați sunt:
1. lichiditățile curente (active curente / datorii curente),
2. rata de lichiditate rapidă (active curente fără datorii / credite curente),
11
Dragotă V., Ciobanu A.M., Obreja L., Dragotă M., „Management financiar”, vol.I, pag285
11
3. rată de lichiditate imediată (active lichide / datorii curente )12.
1.Lichiditatea curentă este o expresie a echilibrului financiar pe termen scurt si reflecta capacitatea
activelor curente disponibile de a se transforma in disponibilitati banesti care sa acopere datoriile
scadente pe termen scurt. Daca are valori subunitare indica un dezechilibru la nivelul trezoreriei
societatii.
RLG = activele circulante x100
dat pe termen scurt
2.Lichiditatea rapidă este un indicator de lichiditate care arată măsura în care datoriile pe termen
scurt ar putea fi achitate pe baza creanțelor ,investițiilor financiare pe termen scurt și
disponibilitățiilor financiare . Valorile optime ale indicatorului sunt între 60%și100%. Valori mai
mari de 100% exprimă un volum ridicat de creanțe încasate sau un volum mai ridicat de lichidități
neinvestite. Un volum mai redus exprimă creanțe insuficiente prin încetinirea vânzărilor sau
volum prea redus de lichidități.13
RLR= Trezorerie x 100
Datorii pe termen scurt
3.Lichiditatea imediată este cel mai sintetic indicator,exprimând măsura în care datoriile pe
termen scurt ar putea fi achitate pe seama investițiilor financiare pe termen scurt și
disponibilităților .Intervalul optim de valorii este de 20% , 60%. Valorii mai mici de 20% indică o
plasare excesivă a lichiditățiilor în timp ce val mai mari de 60% indică lichiditate leneșă.
RLI = Active circulante –stocuri x 100
1.3.1 Analiza bonități

”Bonitatea este aprecierea dată unui agent economic în cazul în care acesta solicită un credit de la
o bancă. Banca comercială apreciază capacitatea de rambursare a creditului de către client pe baza
planului de afaceri sau, în cazul proiectelor mai complexe tehnologic, pe baza studiului de
fezabilitate al proiectului, în care se arată modul în care banii împrumutaţi vor fi utilizaţi. 14
Sub aspectul economico-financiar componentele bonităţii sunt:
12
Dragotă V., Ciobanu A., Obreja L., Dragotă M. – Management financiar, vol. 1, Analiză financiară şi gestiune
financiară operaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2003;
13
Bătrâncea L. M., Bătrâncea M., 2004. Analiza financiară a întrepriderii, Editura Risoprint, Cluj Napoca, pp. 145-174
14
. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/contabilitate/analiza-bonitatii-firmei-pe-baza-rezultatelor-
financiare-sc-golden-dawn-srl-pascani-141347.html
12
- solvabilitatea şi lichiditatea; acestea exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea
creditelor pe termen mediu şi lung ca şi capacitatea pe care o are un agent economic de a acoperi,
prin elementele patrimoniale active elementele de pasiv, respectiv obligaţiile contractuale de plată
pe termen scurt
- rentabilitatea arată eficienţa activităţii firmei în perioada dată, modul de realizare a procesului de
producţie şi eficienţa economică a întregii activităţi.
Acestor două elemente, care reprezintă esenţa noţiunii de bonitate, li se adaugă şi factori
adiacenţi dar nu lipsiţi de interes, cum ar fi: randamentul activelor, rata independenţei financiare,
gradul de îndatorare15.
Bonitatea poate fi analizat prin:
- informații directe care sunt bazate pe un document financiar
- informații indirect care sunt primiții de la alții furnizori.
1.3.2. Analiza riscului de faliment - metoda scorurilor
Riscul falimentului poate fi analizat în mai multe aspecte:

 analiza statică a riscului de faliment, prin intermediul bilanțului.
Această abordare este pe baza inegalității: Active curente <Datorii pe termen scurt, ceea ce
explică faptul că activele circulante ca numerar potențial nu sunt corelate cu datoriile pe termen
scurt ca posibilitate de exigibilitate.
 analiza funcțională a riscului de faliment, prin intermediul balanței funcționale.
Acestabordarea se bazează pe ipoteza că atunci când trezoreria netă este negativă
capital de lucru <cerințele de capital de lucru, iar societatea este vulnerabilă din punct de
vedere financiar.
 analiza riscului falimentului prin metoda scorului.
Această metodă permite evaluarea riscului în trei aspecte:
1. evaluarea sintetică a situației financiare într-un spirit de prognoză privind evenimentele
și performanțele companiei în perioadele anterioare;
2. evaluarea obiectivă a situației financiare printr-un set de rate combinate în mod eficient
pentru a anticipa dificultățile companiei;
3. dezvoltarea unei serii de note prin care se determină riscul falimentului bazată pe teste
comparative, pentru o perioadă mai lungă de timp, a comportamentului companiile cu sau
fără dificultăți financiare.
Analiza riscului financiar este efectuată folosind metoda scorurilor (Z) bazată pe Conan și M.
15
http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/06/RRSS_06_2017_A10_RO.pdf
13
J. Holder model, pentru a evalua riscul falimentului și se bazează pe următoarea formulă:
Z = 16*V1 + 22*V2 - 87*V3 - 10*V4 + 24*V5
V1 = Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Disponibilități
V2 = Capitaluri permanente
Pasive totale
V3 = Cheltuieli financiare
Cifra de afaceri
V4 = Cheltuieli cu personalul
Valoarea adăugată
V5 = EBE
Valoarea adăugată
14
Capitolul 2 Analiza performantelor financiare ale unei entitati economice
Poziţia financiară în sine nu poate rezolva problemele întreprinderii deoarece ,rezultatele sau
performanţa se obţine din utilizarea capitalurilor şi patrimoniului existent.
Performanţele întreprinderii se pot aprecia pe baza unor indicatori, cum ar fi:
 ratele de rentabilitate;
 marja profitului;
 rata profitului;
 volumul absolut al cifrei de afaceri şi a profitului.
De reţinut este faptul că, orice decizie economică porneşte de la poziţia financiară a întreprinderii
şi îşi propune realizarea unui anumit nivel de performanţă.
Ca documente financiare pentru analiza poziţiei şi a performanţelor întreprinderii se utilizează

documentele sintetice , care sunt:
 bilanţul contabil;
 contul de profit şi pierdere;
 notele explicative.16
2.1. Analiza ratelor de rentabilitate
Performanța unei companii este măsurată prin compararea mijloacelor utilizate cu

rezultatele obținute. Multiplu indicatorii vor fi analizați într - un diagnostic de rentabilitate:
punctul de rentabilitate, marja de variabilă a cheltuielilor, structura cheltuielilor (fixe și variabile),
rezultatul net, ratele de rentabilitate17.
Punctul de rentabilitate arată nivelul veniturilor care acoperă toate cheltuielile, deci că
profitul este egal cu zero.
Ratele de rentabilitate reprezintă un instrument standard pentru analiza financiară și
rentabilitatea de management, deoarece acestea au o descriere complexă a tuturor elementelor care
contribuie la obținerea performanțelor .
16
https://www.academia.edu/8429738/Altman
A.Buglea, Roth Anne-marie, Minda Alina, Stoiţa F., (2006), Analiză financiară – Aplicaţii practice,
17
Editura Mirton, Timişoara

15
Rata rentabilitatii Profit brut/Active Exprima eficienta utilizarii activelor, respectiv
economice totale x 100 contributia acestora la obtinerea rezultatelor
Exprima eficienta utilizarii activelor societatii in
Rata rentabilitatii Profit net/Active
activitatea operationala, respectiv gradul de
activelor (ROA) totale x 100
rentabilitate al intregului capital investit in firma.
Profit
Rata rentabilitatii Reflecta eficienta utilizarii capitalului investit de
net/Capitaluri
financiare catre actionari
proprii x 100
Profit
Rata rentabilitatii
net/Cheltuieli totale Exprima consumul total de resurse
generale
x 100
Sursa: Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru G.D., Radu F., „Analiză financiară. Studii de
caz”, Editura Tehnopress, Iași, 2006, pagina 14418
2.2. Analiza ratelor de profitabilitate
Ratele de profitabilitate sunt valori financiare utilizate de analiști și investitori pentru a

măsura și evalua capacitatea unei companii de a genera venituri în raport cu veniturile, activele
bilanțiere, costurile de exploatare și capitalurile proprii într-o anumită perioadă de timp. Cele mai
multe companii se referă la ratele de profitabilitate atunci când analizează productivitatea afacerii
prin compararea veniturilor cu vânzările, activele și capitalurile proprii
Cele mai utilizate rapoarte de rentabilitate sunt examinate mai jos.
 Marja profitului brut- compară profitul brut cu veniturile din vânzări. Aceasta arată cât
de mult câștigă o afacere, luând în considerare costurile necesare pentru a-și produce
bunurile și serviciile. Rata mare a marjei de profit brut reflectă o eficiență mai mare a
operațiunilor de bază, ceea ce înseamnă că poate încă să acopere cheltuielile de exploatare,
costurile fixe, dividendele și amortizarea, asigurând, de asemenea, venituri nete pentru
întreprindere. Pe de altă parte, o marjă de profit redusă indică un cost ridicat al bunurilor
vândute, care pot fi atribuite politicilor adverse de cumpărare, prețuri scăzute de vânzare,
vânzări scăzute, concurență rigidă pe piață sau politici de promovare greșită a vânzărilor.
MPB = PB / CA
 Marja profitului înainte de impozitare şi dobânzi reprezintă câștigurile înainte de
dobânzi, impozite, amortizări și amortizări. Reprezintă profitabilitatea unei companii
18
Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru G.D., Radu F., „Analiză financiară. Studii de caz”, Editura Tehnopress,
Iași, 2006, pagina 144
16
înainte de a lua în considerare elementele care nu funcționează precum dobânzile și
impozitele, precum și elementele nemonetare precum deprecierea și amortizarea19.
Beneficiul analizei marjei a unei companii este că este ușor să o comparați cu alte
companii, deoarece exclude cheltuielile care pot fi volatile sau oarecum discreționare.
Dezavantajul marjei este că poate fi foarte diferit de profitul net și de generarea efectivă a
fluxului de numerar, care sunt indicatori mai buni ai performanței companiei. Indicatorul
este utilizat pe scară largă în multe metode de evaluare.
EBIT = PB + CHD
PB = profit brut
CHD = cheltuiala cu dobanda
 Marja de profit operațional - privește câștigurile ca procent din vânzări înainte de

deducerea cheltuielilor cu dobânzile și a impozitelor pe venit. Companiile cu marje de
profit mari de operare sunt, în general, mai bine pregătite să plătească pentru costurile fixe
și dobânzile la obligații, au șanse mai mari să supraviețuiască unei încetiniri economice și
sunt mai capabile să ofere prețuri mai mici decât concurenții care au o marjă de profit mai
mică. Marja de profit operațional este frecvent utilizată pentru a evalua puterea conducerii
unei companii, deoarece o bună gestiune poate îmbunătăți considerabil rentabilitatea unei
companii peste costurile sale de operare.
 Marja de profit net este linia de jos. Se analizează venitul net al unei companii și o împarte
în venituri totale. Acesta oferă imaginea finală a profitabilității unei societăți, după ce
toate cheltuielile, inclusiv dobânzile și impozitele, au fost luate în considerare. Motivul de
a utiliza marja de profit net ca măsură de rentabilitate este că ia în considerare totul. Un
dezavantaj al acestei metrice este că include o mulțime de "zgomote", cum ar fi cheltuieli
și câștiguri unice, ceea ce face mai dificilă compatibilitatea.
MPN = PN / CA
PN = profit net
CA = cifra de afaceri
 Marja fluxului de numerar - exprimă relația dintre fluxurile de numerar din activitățile de
exploatare și vânzările generate de întreprindere. Ea măsoară capacitatea companiei de a
converti vânzările în numerar. Cu cât procentul fluxurilor de numerar este mai ridicat, cu
atât mai multe mijloace financiare disponibile din vânzări sunt plătite furnizorilor,
dividendelor, utilităților și datoriilor pentru servicii, precum și pentru achiziționarea de
active de capital. Fluxul de numerar negativ, totuși, înseamnă că, chiar dacă afacerea
generează vânzări sau profituri, este posibil să pierdeți bani. În cazul unei companii cu
19
https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/types-of-financial-analysis/
17
fluxuri neadecvate de numerar, compania poate opta să împrumute fonduri sau să strângă
bani prin intermediul investitorilor pentru a menține operațiunile.Gestionarea fluxului de
numerar este esențială pentru succesul unei companii deoarece dispune de un flux de
numerar adecvat, atât pentru minimizarea cheltuielilor și permite unei companii să profite
de orice oportunități suplimentare de creștere sau creștere care ar putea apărea
posibilitatea de a cumpăra la o reducere substanțială inventarul unui concurent care iese
din activitat.20
 Rentabilitatea activelor după cum sugerează și numele, arată procentajul veniturilor nete
în raport cu activele totale ale companiei. Raportul arată în mod special cât profit este
generat de o companie pentru fiecare dolar de active pe care le deține. De asemenea, se
măsoară intensitatea activelor unei companii. Cu cât profitul pe dolar este mai mic, cu atât
este considerată o companie mai activă. Companiile cu un nivel ridicat de active solicită
investiții mari pentru a achiziționa mașini și echipamente pentru a genera venituri.21
RCA = (EBIT / CPRM) x 100
CPRM = CPR + DTL
 Rentabilitatea capitalului propriu - exprimă procentul venitului net în raport cu
capitalurile proprii sau rata de rentabilitate a banilor pe care investitorii de capital le-au pus
în activitate. Raportul este unul care este urmărit în special de către analiștii și investitorii
în acțiuni. Un raport favorabil ridicat al este adesea citat ca un motiv pentru achiziționarea
unui stoc al unei companii. Companiile cu randament ridicat al capitalului propriu sunt, de
obicei, mai capabile să genereze numerar pe plan intern și, prin urmare, mai puțin
dependente de finanțarea datoriei.
ROE = (PN / CPR) x 100
PN = profit net
CPR = capitaluri proprii
 Rentabilitatea capitalului investit
Rentabilitatea capitalului investit reprezintă o măsură a randamentului generat de toți furnizorii de
capital, inclusiv deținătorii de obligațiuni și acționarii. Este similar cu raportul rentabilitatea
capitalului propriu, dar mai cuprinzător în domeniul său de aplicare, deoarece include returnări
generate din capitalul furnizat de deținătorii de obligațiuni.22
Rezultat operational (EBIT)
Datorii pe termen lung + Capitaluri proprii)
20
Kieso, D. E., Weygandt, J. J., & Warfield, T. D. (2007). Intermediate Accounting (12th ed.). Hoboken, NJ: John
Wiley & Sons, p. 1320
21
Moşteanu, Tatiana (coordinator), (2001), Finance Budget. Synthesis of theoretical and practical applications,
Economic Publishing, Bucharest.
22
https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/profitability-ratios/
18
Capitolul 3 Studiu de caz pirvind elaborarea și interpretarea diagnosticului
financiar al unei entități economice
3.1 Prezentarea generală a SC. PEREGU MIC 2000.SRL

Această societate și-a început activitatea în anul 1998. Durata de funcționare al acestei firme
este nelimitată find înregistrat la Registrul comerțului începând din anul 1998. Reprezentantul
legal al fimei este d-na Nagy Elena .Sediul central al firmei se află în localitatea Peregu Mic. În
prezent societate are încă două sedii în Arad și la Pecica .
Forma juridică al acestei firme este Societate Comercială.
Principală activitate acestei firme este prelucrarea produselor din care, COD CAEN 4632 -
Lista firme Comert cu ridicata al carnii si produselor din carne.
Societatea ara o gamă largă de produse care și în prezent sunt în creștere datorită noilor
inovații.
Clienții societății se împart în două categorii clienți mari de exemplu magazine și clienții mici
persoanele care achiziționează produsele în cantități micii direct de la producător.
Capitalul social al societății este 200 de lei.
19
3.2 Diagnosticul financiar al SC. PEREGU MIC 2000.SRL
Tabel 3.1. Bilanțul financiar
Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

1 Imobilizări necorporale lei 0 0
2 Imobilizări corporale lei 5435 30570
3 Imobilizări financiare lei 0 0
4 Active imobilizate lei 5435 30570
5 Stocuri lei 0 0
6 Creanțe lei 0 0
Investiții financiare pe termen
7 lei 0 0
scurt
8 Disponibilități lei 54171 42355
9 Active circulante lei 54171 42355
10 TOTAL ACTIV lei 59606 72925
11 Capitaluri proprii lei 44544 49885
12 Datorii pe termen lung lei 0 0
13 Capitaluri permanente lei 44544 49885
14 Datorii pe termen scurt lei 15062 23040
15 TOTL PASIV lei 59606 72925
20
RATA ACTIVULUI IMOBILIZAT
RAI = activele imobilizate * 100
activul total
RAI 1 = 5435 * 100 = 9,12%
59606
RAI 0 = 30570 * 100 = 41 ,92%
72925
Tabel 3.2.Rata activelor imobilizate

2 Total Activ lei 59606 72925
3 Rata activelor imobilizate % 9,12% 41,92%
4 Δ Active imobilizate lei 25135
5 Δ Total activ lei 13319
6 Δ Rata activelor imobilizate % 32,80%
7 I Active imobilizate % 562,47%
8 I Total activ % 122,35%
9 I Rata activelor imobilizate % 459,74%
10 Cifra de afaceri lei 480482 693249
11 Δ Cifra de afaceri lei 212767
12 I Cifra de afaceri % 144,28%
Figura nr. 3.2. Evoluția ratei activelor imobilizate
21
Concluzii:
Activele imobilizate cresc în anul 2017 față de anul 2016. În anul 2017 observăm o creștere a
ponderii 9,17% 41,92% acestei indicator cu 32,80% datorită creșteri cifrei de afaceri.
22
Rata imobilizarilor necorporale
RIN = imobilizari necorporale * 100
active imobilizate
RIN o = 0 * 100 =0%
RIN 1 = 0 *100 =0%
Tabel 3.3. Rata imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor
4 % 0.00% 0.00%
necorporale1
Figura 3.3. Evoluția ratei imobilizărilor necorporale
Concluzii:Rata imobilizărilor necorporale atât în anul 2016 cât și în 2017 este 0 și acest
fapt este neglijabil.
23
Rata imobilizarilor corporale
RIC = imobilizari corporale *100
active imobilizate
RIC o = 5435 *100 = 100%
5435
RIC 1 = 30570 * 100 = 100%
30570
Tabel 3.4. Rata imobilizărilor corporale

4 Rata imobilizărilor corporale1 % 100.00% 100.00%
5 Rata imobilizărilor corporale2 % 9.12% 41.92%
6 Δ Imobilizări corporale lei 25135
8 Δ Total activ lei 13319
Δ Rata imobilizărilor
9 % 0.00%
corporale1
Δ Rata imobilizărilor
10 % 32.80%
corporale2
11 I Imobilizări corporale % 562.47%
12 I Active imobilizate % 562.47%
13 I Total activ % 122.35%
I Rata imobilizărilor
14 % 100.00%
corporale1
I Rata imobilizărilor
15 % 459.74%
corporale2
24
Tabel 3.4. Evoluția ratei imobilizărilor corporale
Concluzii
Rata imobilizărilor corporale în anii analizațI este 100% Valoarea minimă acestei rate este 85% și
în ani analizați nivelul acestei rate este peste nivelul minim.
25
Rata imobilizarilor financiare
RIF = imobilizari financiare * 100
active imobilizate
RIF o = 0 *100 = 0%
5435
RIF 1 = 0 * 100 = 0%
30570
Tabel 3.5 Rata imobilizărilor financiare

Rata imobilizărilor
4 % 0.00% 0.00%
financiare1
Tabel 3.5. Evoluția imobilizărilor financiare
Concluzii:
Nivelul acetei rate atât în anul 2016 cât și în anul 2017 este 0 și acest nivel este neglijabil
pentru că în acest ani societatea nu are imobilizări financiare.
26
RATA ACTIVELOR CIRCULANTE
RAC = activele circulante * 100
activul total
RAC o = 54171 *100 = 90,88%
59606
RAC 1 = 42355 * 100 = 58,08%
72925
Tabel 3.6. Rata activelor circulante

3 Rata activelor circulante % 90.88% 58.08%
Tabel 3.6. Evoluția ratei activelor circulante
Concluzii:
Această rată indică ponderea capitalului circulant în totalul activelor.În intervalul de
analiză în cazul entități rata activelor circulante înregistrează o evoluție descrescătoare în anul
2016 este 90,88% și în anul 2017 este 58,08%. În anul 2017 rata crește cu 32,80% .
27
Rata stocurilor
RST = soldul stocurilor * 100
active circulante
RST o = 0 *100 = 0,00%
54171
RST 1 = 0 *100 = 0,00%
72925
Tabel 3.7. Rata stocurilor

1 Stocuri lei 0 0
4 Rata stocurilor1 % 0.00% 0.00%
Figura 3.7. Evoluția ratei stocurilor
Concluzii:
În anul 2016 și 2017 această firmă nu are stocuri și de aceea rata stocurilor în ani analizați este 0,
aceasta indică un fapt neglijabil.
28
Rata creantelor
RCR = creantele din bilant *100
activele circulante
RCR o = 0 *100 = 0,00%
54171
RCR 1 = 0 *100 = 0,00%
72925
Tabel 3.8. Rata creanțelor

1 Creanțe lei 0 0
4 Rata creanțelor1 % 0.00% 0.00%
Figura 3.8. Evoluția ratei creanțelor
Concluzii:
În perioada analizată rata creanțelor este 0 datorită faptului că activele circulante scad în
anul 2017 față de anul 2016.
29
Rata disponibilitatilor
RDB = disponibilitati banesti + valori de plasament * 100
activul circulant
RDB o = 54171 * 100 = 100%
54171
RDB 1 = 42355 * 100 = 100%
42355
Tabel 3.9. Rata disponibilităților

1 Investiții + Disponibilități lei 54171 42355
Rata
4 % 100.00% 100.00%
investițiilor+disponibilităților1
Figura 3.9. Evoluția ratei disponibilităților
Concluzii:
În anul 2016 și 2017 valoara disponibilităților bănești este 100% acest fapt indică o
valoare ridicată de disponibilității care reflectă o situație favorabilă.
30
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI
Rata stabilitatii financiare (RSF)
RSF = capital permanent * 100
pasivul total
RSF o = 44544 * 100 = 74,73%
59606
RSF 1 = 49885 * 100 = 68,41%
72925
Tabel 3.10. Rata stabilității financiare

2 Total Pasiv lei 59606 72925
3 Rata stabilității financiare % 74,73% 68,41%
4 Δ Capitaluri permanente lei 5341
5 Δ Total pasiv lei 13319
6 Δ Rata stabilității financiare % -6,32%
7 I Capitaluri permanente % 111,99%
8 I Total pasiv % 122,35%
9 I Rata stabilității financiare % 91,54%
Figura 3.10. Evoluția ratei stabilității financiare
31
Concluzii:
Rata stabilității financiare este un indicator care reflectă o legătură între patrimoniu total
și capital permanent. Nivelul acestei rate în anul 2017 scade față de anul 2016 cu 6,32%
32
Rata autonomiei financiare
RAFG = capitaluri proprii *100
pasivul total
RAFG o = 44544 * 100 = 74,73%
59606
RAFG 1 = 49885*100 =68,41%
72925
Tabel 3.11. Rata autonomiei financiare globale

3 Rata autonomiei financiare % 74,73% 68,41%
globale
4 Δ Capitaluri proprii lei 5341
6 Δ Rata autonomiei financiare % -6,32%
globale
7 I Capitaluri proprii % 111,99%
9 I Rata autonomiei financiare % 91,54%
globale
33
Figura 3.11. Evoluția ratei autonomiei financiare globale
Concluzii:
Rata autonomiei financiare în anul 2016 are un nivel ridicat dar în anul 2017 nivelul acestei
indicator scade 6,32% față de anul 2016 datorită faptului că pasivele totale scad în anul 2017 față
de anul 2016 cu 22,32%.
Se poate observa că în ani 2016 și 2017 , societatea dispune de o autonomie financiară globală
foarte bună, pentru că se situeează peste nivelul minim de 33%.
34
Rata indatoririi globale
RIG = datorii totale * 100
pasivul total
RIG o = 15062 *100 = 25,27%
59606
RIG 1 = 23040 *100 = 31,59%
72925
Tabel 3.12. Rata îndatorării globale

1 Datorii totale lei 15062 23040
3 Rata îndatorării globale % 25,27% 31,59%
4 Δ Datorii totale lei 7978
6 Δ Rata îndatorării globale % 6,32%
7 I Datorii totale % 152,97%
9 I Rata îndatorării globale % 125,03%
Figura 3.13. Evoluția ratei îndatorării globale
35
Concluzii:
Rata îndatoririi globale este un indicator care arată ponderea dotoriilor în totalul pasivului. În
cazul nostru Rata îndatoririi globale crește în anul 2017 față de anul 2016 cu 6,32%
Se poate observă că în anul 2016 și 2017 , rata îndatorării globale se regăsește sub nivelul
maxim 66%.
36
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
PE BAZA BILANTULUI CONTAIL
3.14. Bilanț financiar

5 Stocuri lei 0 0
6 Creanțe lei 0 0
Investiții financiare pe termen
7 lei 0 0
scurt
8 Disponibilități lei 54171 42355
10 TOTAL ACTIV lei 59606 72925
12 Datorii pe termen lung lei 0 0
15 TOTL PASIV lei 59606 72925
37
SITUATIA NETA
SN = Activul total- Datorii totale - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Venituri in

avans.
SNo = 59606-15062 =44544
SN1 =72925-23040 =49885
∆SN = SN1 - SNo = 49885-44544=5341
Figura 3.14. Evoluția situației nete
Concluzii
Această rată arată faptul că o societate poate să își asigure o bună funcționare și independența.
În perioada analizată situația netă crește în anul 2017 față de anul 2016 acest fapt arată că
societatea are o gestiune economică bună.
38
.FONDUL DE RULMENT
FR = Capitalul propriu + Datoria financiara + Subventii pentru investitii + Provizioane

pentru riscuri si cheltuieli - Active imobilizate nete
FRo = 44544-5435=39109
FR1 =49885-30570=19315
∆FR = FR1 - FRo = 19315-39109=-19794
Tabel 3.15. Fondul de rulment

Fondul de rulment partea de
3 lei 39109 19315
sus
Fondul de rulment partea de
6 lei 39109 19315
jos
7 Δ Capitaluri permanente lei 5341
Δ Fondul de rulment partea de
9 lei -19794
sus
10 Δ Active circulante lei -11816
11 Δ Datorii pe termen scurt lei 7978
Δ Fondul de rulment partea de
12 lei -19794
jos
13 I Capitaluri permanente % 111.99%
I Fondul de rulment partea de
15 % 49.39%
sus
16 I Active circulante % 78.19%
17 I Datorii pe termen scurt % 152.97%
I Fondul de rulment partea de
18 % 49.39%
jos
39
Figura 3.15. Evoluția fondului de rulment
Concluzii
În anul 2017 fondul de rulment scade cu 50,61% față de anul 2016.
. În perioada analizată fondul de rulment este pozitiv acest fapt arată că există un surplus de
surse permanente. În perioada analizată scade riscul de lichiditate pentru că fondul de rulment este
pozitiv.
.
40
Fondul de rulment se poate descompune in :
 fondul de rulment propriu, FRP ;

 fondul de rulment strain, FRS.
FRP = Capitalul propriu + Subventii pentru investitii+ Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli - Active imobilizate nete
FRPo = 54171-15062=39109
FRP1 =42355-23040=19315
∆FRP =19315-39109=-19794
FRS = FR - FRP = Datoria financiara
FRS o= 39109-39109=0
FRS1 = 19315-19315=0
∆FRS = FRS1 - FRSo =0-0=0
Tabel 3.16. Fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin

3 Fondul de rulment propriu lei 39109 19315
4 Fondul de rulment lei 39109 19315
5 Fondul de rulment propriu lei 39109 19315
6 Fondul de rulment străin lei 0 0
7 Δ Capitaluri proprii lei 5341
9 Δ Fondul de rulment propriu lei -19794
10 Δ Fondul de rulment lei -19794
11 Δ Fondul de rulment propriu lei -19794
12 Δ Fondul de rulment străin lei 0
13 I Capitaluri proprii % 111.99%
15 I Fondul de rulment propriu % 49.39%
16 I Fondul de rulment % 49.39%
17 I Fondul de rulment propriu % 49.39%
18 I Fondul de rulment străin % #DIV/0!
41
Figura 3.16. Evoluția fondului de rulmen propriu și străin
Concluzii :
În anul 2017 fondul de rulment propriu scade cu 50,61% față de anul 2016, datorită creșterii
activelor imobilizate cu 462,47% și creșterea capitalurilor proprii cu 11, 99%.
Fondul de rulment străin este inexistent în perioada analizată.
42
NECESARUL DE FOND DE RULMENT
NFR = Stocuri + Creante+ Cheltuieli in avans - Datorii de exploatare + Venituri in avans
Datoria de exploatare = Datoria pe termen scurt - Credite pe termen scurt
Datoria de exploatare o =15062 - 0 = 15062
Datoria de exploatare 1 = 23040-0=23040
NFRo = 0+0+0-15062+0=-15062
NFR 1 =0+0+0-23040+0=-23040
∆ NFR = NFR1 - NFRo = -23040-15062=-7978
Tabel 3.17. Necesarul de fond de rulment

1 Active circulante fără disponibil lei 0 0
3 Necesarul de fond de rulment lei -15062 -23040
Δ Active circulante fără
4 lei 0
disponibil
Δ Necesarul de fond de
6 lei -7978
rulment
I Active circulante fără
7 % #DIV/0!
disponibil
8 I Datorii pe termen scurt % 152.97%
9 I Necesarul de fond de rulment % 152.97%
Figura 3.17. Evoluția necesarului de fond de rulment
43
Concluzii:
Necesarul fond de rulment scade cu 52,97% în anul 2017 față de anul 2016 datorită faptului
că în acest an cresc datoriile pe termen scurt cu 52,97%
În ani analizți necesarul de fond de rulment este negativ .
44
TREZORERIA NETA
TZ = FR - NFR
TNo = Fro - NFRo = 39109+15062=54171
TN1 = FR1 - NFR1 =19315+23040=42355
∆ TN%=TN1-TN0 = 42355-54171 * 100=-22%
TN0 54171
Tabelul 3.18. Trezoreria netă

1 Fondul de rulment lei 39109 19315
2 Necesarul de fond de rulment lei -15062 -23040
3 Trezoreria netă lei 54171 42355
4 Δ Fondul de rulment lei -19794
5 Δ Necesarul de fond de rulment lei -7978
6 Δ Trezoreria netă lei -11816
7 I Fondul de rulment % 49.39%
8 I Necesarul de fond de rulment % 152.97%
9 I Trezoreria netă % 78.19%
Figura 3.18. Evoluția trezoreriei nete
Concluzii
Acesta este un indicator care arată diferența între fondul de rulment și necesarul fond de
rulment.În cauul nostru observăm o scădere în anul 2017 față de anul 2016 .
Trezoreria netă este pozitivă atât în anul 2016 cât și în anul 2017.
45
ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
MARJA COMERCIALA
MC = Venituri din vanzarea marfurilor - cheltuieli privind marfurile
MCo = 480446-307876=172570
MC1 = 691876-497799=194077
∆ MC= MC1 - Mco=194077-172570=21507
Figura 3.19. Evoluția marjei comerciale
Concluzii:
Marja comercială crește în anul 2017 față de anul 2016 aceasta arată faptul că adaosul comercial
a crescut.
46
. PRODUCTIA EXERCITIULUI
Qex = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata
Qex o = 36+0+0=36
Qex 1 = 1373+95179=96552
∆Qex = Qex 1 - Qex o= 96552-36=96516
Figura 3.20. Evoluția producției exercițiului
Concluzii:
Producția exercițiului crește în anul 2017 față de anul 2016 datorită faptului creșterii
producției.
47
VALOAREA ADAUGATA
VA = MC + Qex - consumuri intermediare de la terti
VAo = 172570+36-61512=111094
VA1 = 194077+96552-151843=138786
∆Va = VA1 - VAo= 138786-111094=27692
Figura 3.21. Evoluția valoarei adaugate
Concluzii:
În perioada analizată acest indicator crește în anul 2017 față de anul 2016 datorită creșterii
producției exercițiului..
48
EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE
EBE = VA + venituri din subventii de exploatare - cheltuieli cu personalul - cheltuieli cu alte

impozite si taxe
EBEo = 111094-1487-58688=50919
EBE1 = 138786-1657-76706=60423
∆EBE = EBE1 - EBEo= 60423-50919=9504
Figura 3.22. Evoluția excedentului de exploatare
Concluzii:
Excedentul brut de exploatare crește în anul 2017 față de anul 2016 , acest indicator arată
capacitatea de rambursare a datoriilor câtre bugetul statului.
49
.REZULTATUL EXPLOATARII
RE = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli din exploatare + venituri din
anularea provizioanelor - cheltuieli cu amortizarile si provizioanele
REo = 50919+4-566-1186=49171
RE1 = 60423+2-1784-2024=56617
∆RE = RE1 - Reo = 56617-49171=7446
Figura 3.23. Evoluția rezultatului exploatării
Concluzii:
Rezultatul exploatării este profitul de exploatare.Acest indicator scade în anul 2017 față de anul
2016 .
50
.REZULTATUL CURENT
RC = RE + venituri financiare - cheltuieli financiare
RC o =49171+0=49171
RC1 = 56617+0=56617
∆RC =RC1 - Rco= 56617-49171=7446
Figura 3.24. Evoluția rezultatului curent
Concluzii:
Rezultalul curent crește în anul 2017 față de anul 2016 datorită scăderii profitului de
exploatare.
51
REZULTATUL NET
RN = RC + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - impozitul pe venitul

microintreprinderii
RNo = 49171-4827=44344
RN1 = 56617-6932=49685
∆RN= RN1 - RN o =49685-44344=5341
Figura 3.25. Evoluția rezultatului net
Concluzii:
Rezultatul net crește în anul 2017 față de anul 2016 datorită creșterii producției.
52
Tabel 3.19 SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
ELEMENT Valoare an 0 (lei) Valoare an 1 (lei)
Vânzări de mărfuri 480446 691876
- Costul mărfurilor vândute 307876 497799
Marja comercială 172570 194077
Producţia vândută 36 1373
± Producţia stocată 0 95179
± Producţia imobilizată 0 0
Producţia exerciţiului 36 96552
Marja comercială 172570 194077
+ Producţia exerciţiului 36 96552
- Consumuri provenite de la terţi 61512 151843
= Valoare adăugată (1) 111094 138786
+ Subvenţii de exploatare 0 0
- Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1487 1657
- Cheltuieli cu personalul 58688 76706
= Excedent brut de exploatare (2) 50919 60423
+ Reluări asupra ajustărilor pentru

0 0
depreciere privind exploatarea
+ Alte venituri din exploatare 4 2
- Amortizări şi ajustări pentru depreciere

566 1784
de exploatare calculate
- Alte cheltuieli de exploatare 1186 2024
= Rezultat al exploatării (3) 49171 56617
+ Venituri financiare 0 0
53
- Cheltuieli financiare 0 0
= Rezultat curent (4) 49171 56617
+ Rezultat extraordinar 0 0
- Impozit pe profit 4827 6932
= Rezultat net (5) 44344 49685
Figura 3.26. Evoluția Soldurilor intermediare de gestiune
54
RATELE DE ECHILIBRU
RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE NETE
RFR = capitaluri permanente
active imobilizate nete
RFRo = 44544= 8,19
5435
RFR1 = 49885= 1,63
30570
Concluzii
Rata de finantare a activelor imobilizate nete,scade în anul 2017 acest fapt este datorit
dezechilibrului financiar pe termen scurt și fondului de rulment pozitiv.
55
RATA DE FINANTARE A NEVOII DE FOND DE RULMENT
RNFR = FR
NFR
FRo =39109
FR1 = 19315
NFR o= -15062
NFR 1 =-23040
RNFRo=39109 = -2,59
-15062
RNFR1= 19315 = -0,82
-23040
Concluzii
Datorită faptului că necesarul fond de rulment este negativ nu se calculează rata de finanțare a
nevoii de fond de rulment .
56
RATELE DE LICHIDITATE
RATA LICHIDITATII CURENTE
RLC = activele circulante x100
dat pe termen scurt
RLCo = 54171x100= 359,65%
15062
RLC1 = 42355 x100= 183,83%
23040
Tabel. 3.20 Ratele de lichiditate curentă

1 Stocuri + Creanțe + Investiții lei 54171 42355
financiare pe termen scurt +
Disponibilități
3 Lichiditatea curentă lei 359,65% 183,83%
4 Δ Stocuri + Creanțe + Investiții lei -11816

Disponibilități
6 Δ Lichiditatea curentă lei -175,82%
7 I Stocuri + Creanțe + Investiții % 78,19%

Disponibilități
8 I Datorii pe termen scurt % 152,97%
9 I Lichiditatea curentă % 51,11%
57
Figura 3.27. Evoluția lichidității curente
Concluzii:
Lichiditatea curentă scade în anul 2017 față de anul 2016 ccu 175,82%.Lichiditatea curentă în
anul 2016 are o valoare mai ridicată decât limita normală 100-200%.În anul 2017 lihiditatea se
încadrează între limitele normale.
58
RATA LICHIDITATII RAPIDE
RLR = creante + valori de plasament + disp.banesti
datorii exigibile pe termen scurt
RLRo= 54171 x100= 360%
15062
RLR1= 42355 x100= 184%
23040
Tabel 3.21 Ratele de lichiditate rapidă

1 Creanțe + Investiții financiare lei 54171 42355
pe termen scurt + Disponibilități
3 Lichiditatea rapidă lei 359,65% 183,83%
4 Δ Creanțe + Investiții financiare lei -11816

6 Δ Lichiditatea rapidă lei -175,82%
7 I Creanțe + Investiții financiare % 78,19%

9 I Lichiditatea rapidă % 51,11%
Figura 3.28. Evoluția lichidității rapide
59
Concluzii:Lichiditatea rapidă scade în anul 2017 față de anul 2016 cu 175,82%.În perioada
analizată valoarea acestui indicator atât în anul 2016 cât și în anul 2017 este mai ridicată decît
limita normală 60-100%.
60
RATA LICHIDITATII IMEDIATE
RLI = disponibilitati banesti + valori de plasament x100
datoriile imediat exigibile
RLIo = 54171 x100= 359,65
15062
RLI1 = 42355 = 183,83%
23040
Tabel. 3.22.Ratele lichidității imediate

1 Investiții financiare pe termen lei 54171 42355
scurt + Disponibilități
3 Lichiditatea imediată lei 359,65% 183,83%
4 Δ Investiții financiare pe termen lei -11816

6 Δ Lichiditatea imediată lei -175,82%
7 I Investiții financiare pe termen % 78,19%

9 I Lichiditatea imediată % 51,11%
Figura 3.29 Evoluția lichidității imediate
61
Concluzii:
Lichiditatea imediată scade în anul 2017 față de anul 2016 cu 175,82%. În perioada analizată
nivelul acestei rate are o valoare ridicată decât limita normală 20-60%.
62
Solvabilitatea generală/globală
RSG=TOTAL ACTIV =
TOTAL DATORII
RSG0= 59606 X100= 395
15062
RSG1=72925 X100 = 317
23040
Tabel 3.23 Ratele de solvabilitate

1 Activ total lei 59606 72925
2 Datorii totale lei 15062 23040
3 Solvabilitatea general lei 395.74% 316.51%
Figura.3.30 Evoluția solvabilității
Concluzii:
Solvabilitatea generală scade în anul 2017 față de anul 2016 cu 79,22% În perioada analiztă acest
indicator se încadrează între limitele normale peste 166%.
63
Capacitatea de autofinanțare
CAF = RN + CC – VC
CAF0=44344+566=44910
CAF1=49685+1784=51469
ΔCAF= CAF1-CAF0=35712-236949=-201237
Figura3.31 Evoluția capacități de autofinanțare
Concluzii:
Acest indicator reprezintă potențialul financiar de creștere economica aceasta este un surplus
financiar.În anul 2016 și 2017 capacitatea de autofinanțare este pozitivă și este în creștere.
64
RATELE DE INDATORARE
RATA LEVIERULUI
L= capitaluri imprumutate(dat totale)
capitaluri proprii
Lo= 15062 = 0.34
44544
L1= 23040 = 0,46
49885
Concluzii:
Rata levierului este un indicator care compară mărimea dortoriilor.În perioada analizată societatea
are o rată mai mică de 1 asta înseamnă că societatea are datorii și nu poate sa primească credite.
65
RATA DATORIILOR FINANCIARE
RDF = datorii pe termen lung si mediu
capitaluri permanente
RDFo = 0 =0
44544
RDF1 = 0 =0
49885
Concluzii:
În perioada analizată rata datoriilor financiare este 0 aceasta arată că firma nu poate să obține
credite pe termen mediu și lung.
66
RATA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
RCTS = credite bancare pe termen scurt
NFR
NFRo = -15062
NFR1 =-23040
RCTS=15062=-1
-15062
RCTS=23040=-1
-23040
Concluzii:
Rata creditelor bancare pe termen scurt în perioada analizată este -1 ,acest indicator este negativ.
67
RATA CAPACITATII DE RAMBURSARE A DATORIILOR FINANCIARE PRIN
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
RCAF = datorii financiare
cap.de autofin.
CAFo =44910
CAF1 = 51469
RCAFo = 15062 = 0.34 (ani)
44910
RCAF1 = 23040 = 0.45 (ani)
51469
Concluzii
Acest indicator arată numărul mediu de ani în care firma poate să ramburseze datoriile .În cazul
nostru aceasta perioadă este foarte scurtă dar în 2017 este deja în creștere.
68
RATA DE PRELEVARE A CHELTUIELILOR FINANCIARE
R ch.fin. = cheltuieli financiare totale
EBE
R ch.fin. = 0 =0
50919
R ch.fin. = 0 = 0
60423
Concluzii:
În perioada analizată rata de prelevare a cheltuielilor financiare este 0 asta înseamnă că societatea
nu are dificultății pentru că rata este mai mică decât nivelul asigatoriu 0,6.
69
ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE ECONOMICA
RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE NOMINALE
REBN= EBE *100
Cap.investit
Capitalul investit = active imobilizate brute + NFR + disponibilitati banesti
Capitalul investit o = 5435-15062+54171=44544
Capitalul investit 1 = 30570-23040+42355=49885
REBNo = 50919 *100= 114%
44544
REBN1 = 60423 *100 = 121%
49885
Figura.3.32. Evoluția rentabilități economice brute nominale
Concluzii: Indicatorul rata rentabilității economice brute arată capacitatea societatii de a

reinnoii capitalurile investite care trebuie reînoit întro perioadă mică. .
În anul 2017 rata rentabilității brute crește cu 7% . În anii analizații rata acestei indicator este peste
pragul de 25% care arată că societatea poate să reînoiească capitalurile.
70
RATA RENTABILITATII ECONOMICE NETE NOMINALE
RENN = profitul din exploatare * 100
capitalurile investite
RENNo = 49117 * 100 = 110%
44544
RENN1 = 56617 * 100 = 113%
49885
Figura 3.33.Evoluția ratei rentabilități nete nominale
Concluzii:
Rata rentabilități nete crește în anul 2017 față de anul 2016.
71
RATA RENTABILITATII FINANCIARE
RF = profitul net * 100
cap. proprii
RFo = 44344 * 100= 100%
44544
RF1 = 49685 * 100 = 100%
49885
Figura 3.34.Evoluția ratei rentabilități financiare
Concluzii:
Această rată măsoara utilizarea capitalurilor proprii. În perioada analizată valoarea acestei
indicator este 100%
72
ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE COMERCIALA
RATA MARJEI COMERCIALE
RMC = marja comerciala in suma absoluta * 100
vanzarile de marfuri
MC o =172570
MC 1 = 194077
RMCo = 172570 x100= 36%
480446
RMC1 = 194077 x100=28%
691876
Figura 3.35.Evoluția ratei marjei comerciale
Concluzii:
Rata marjei comerciale este folosit pentru a evidenția strategia comerciale, în anul 2017 scade
valoarea acestei indica
73
RATA MARJEI BRUTE DE EXPLOATARE
REBE = EBE * 100
CA
EBE o = 50919
EBE 1 =60423
REBE0 = 50919* 100 = 11%
480482
REBE1 = 60423 * 100= 9%
693249
Figura 3.36.Evoluția ratei brute de exploatare
Concluzii:
În perioada analizată rata marjei brute de exploatare scade în anul 2017 față de anul 2016 cu 2%.
74
RATA MARJEI NETE
RMN = profitul net * 100
cifra de afaceri
RMNo = 44344 * 100=9 %
480482
RMN1 = 49685 * 100 = 7%
693249
Figura 3.37.Evoluția ratei brute de exploatare
Concluzii:
În perioada analizată rata marjei neste scade în anul 2017 față de anul 2016 .
75
RATA MARJEI BRUTE DE AUTOFINANTARE
RMCAF = capacitatea de autofinantare * 100
cifra de afaceri
CAFo =44910
CAF1 = 51469
RMCAF0 = 44910 * 100 =9%
480482
RMCAF1 = 51469 * 100= 7%
693249
Figura 3.38.Evoluția ratei marjei brute de autofinanțare
Concluzii:
Rata marjei brute de autofinanțare are valori pozitive, în anul 2017 scade valoarea față de anul
2016 cu 2%.
76
RATA MARJEI ASUPRA VALORII ADAUGATE
RMVA = EBE * 100
VA
EBE o = 50919
VA o =111094
EBE 1 =60423
VA 1 = 138786
RMVAo = 50919 * 100= 46%
111094
RMVA1 = 60423 * 100= 43,54%
138786
Figura 3.38.Evoluția ratei marjei asupra valorii adaugate
Concluzii:
În ani analizați rata marjei brute de autofinanțare scade în anul 2017 față de anul 2016 cu 2,46%.
77
ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
Metoda Canon și Holder
Z = 16*V1 + 22*V2 - 87*V3 - 10*V4 + 24*V5
V1 = (Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Disponibilități)/Datorii pe termen scurt
V10=54171=3,6
15062
V11=42355=1,84
23040
V2 = Capitaluri permanente/Pasive totale
V20=44544=0,75
59606
V21=49885=0,68
72925
V3 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri
V30= 0 =0
480482
V31 = 0 = 0
69249
V4 = Cheltuieli cu personalul/Valoarea adăugată
V40 =58688 = 0,53
111094
V41=76706 =0,55
138786
V5 = EBE/Valoarea adăugată
V50= 50919= 0,46
111094
78
V51= 60423 = 0,44
138786
Z1= 16x3,5+22x0,75-87x0-10x0,53+24x0,46=79,70
Z2=16x1,84+22x0,68-87x0-0,55+24x0,44=49,38
Tabel.3.24 Indicatori de risc de faliment
Nr.
Elemente Anul 0 Anul 1
crt.
V1 = (Creanțe + Investiții financiare pe
1 termen scurt + Disponibilități)/Datorii pe 3.60 1.84
termen scurt
2 V2 = Capitaluri permanente/Pasive totale 0.75 0.68
3 V3 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri 0.00 0.00

V4 = Cheltuieli cu personalul/Valoarea
4 0.53 0.55
adăugată
5 V5 = EBE/Valoarea adăugată 0.46 0.44
Z = 16*V1 + 22*V2 - 87*V3 - 10*V4 +
6 79.70 49.38
24*V5
Concluzii:
În perioada analizată riscul de faliment este inexistent pentru că atăt în anul 2016 cât și în anul
2017 valoarea indicatorului este mai mare de 0,16, aceasta înseamnă că riscul de faliment este mai
mic de 10%.
79
Concluzii și propuneri
În urma efectuări diagnosticului financiar la SC. PEREGU MIC 2000 SRL am ajuns la următoarele concluzii:
Punctele tari ale societății sunt:
 Acvtivele imobilizate în comparație cu cifra de afaceri reflectă o utilizare bună a

activelor.
 Activele circulante în comparație cu cifra de afaceri în perioada analizată rezultă o

bună utilizare a sctivelor circulante.
 Rata stabilități financiare are un grad ridica față de plafonul minim 50%.
 Autonomia financiară este este bună deoarece se află peste plafonul minim de 30%.
 Rata îndatoriri globale are un nivel scăzut se află sub plafonul maxim de 66%.
 Datorită faptului că fondul de rulmet este pozitiv riscul de lichiditate scade.
 În perioada analizată fondul de rulment străin nu există.
 Datorită trezoreriei nete pozitive în perioada analizată societatea are un echilibru

financiar bun.
 Lichiditatea curentă în anul 2016 are o valoare mai ridicată decât limita normală
100-200%.În anul 2017 lihiditatea se încadrează între limitele normale.
Puncele slabe ale societății sunt:
 Imobilizarile necorporale în comparație cu cifrei de afaceri rezultă 0 acest fapt

este neglijabil.
 Rezultatele ratei stocurile în comparație cu cifra de afaceri este 0 acest fapt este
neglijabil pentru că în ani analizați nu există stocuri.
 În perioada analizată valoarea lichidității rapide este mai ridicată decât valoarea
normală 60-100%
80
Oportunități:
 Pătrunderea pe piețe noi
Amenințări:
 Concurenți
81
BIBLIOGRAFIE
[1] Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar contabil. Ghid teoretico-

aplicativ, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006
[2] Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N Analiza economic financiar Editura
Economică București, 2005,
[3] https://se-ag.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-seag/Tema_3_AD.pdf,
(accesare 29.05.2019.)
[4] Buglea A., Analiză financiară. Concepte și studiu de caz” , EdituraMirton, Timișoara, 2015,
[5] https://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/analiza-pozitiei-
financiara-si-performantelor-intreprinderii.html( accesare 24.05.2019)
[6] Buglea A., “Analiză financiară. Concepte și studiu de caz” , Editura
Mirton, Timișoara, 2015, pagina 165
[7] Pantea V.V., Pantea M.F., Cureteanu R S., Analiza economico financiară a întreprinderii,
Editura Universității “Aurel Vlaicu” , Arad, 2006
[8] Buglea A., Bălan G, “ Analiza Economico-financiară a activitățiihoteliere” , Editura Mirton,
Timișoara, 2010,
[9] Buglea A., “Analiză financiară. Concepte și studiu de caz” , Editura
Mirton, Timișoara, 2015,
[10] P. Brezeanu, Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară Editura Economică,
Bucureşti, 2003, pag 163
[11] Dragotă V., Ciobanu A M Obreja L., Dragotă M., „Management

financiar” , vol I, pag285
[12] Dragotă V., Ciobanu A., Obreja L., Dragotă M. – Management financiar,
vol. 1, Analiză financiară şi gestiune financiară operaţională, Editura
Economică, Bucureşti, 2003;
[13] Bătrâncea L. M., Bătrâncea M., 2004. Analiza financiară a
întrepriderii, Editura Risoprint, Cluj Napoca, pp. 145-174
[14] . https://biblioteca.regielive.roproiecte/contabilitate/analiza-
bonitatii-firmei-pe-baza-rezultatelor-financiare-sc-golden-dawn-srl-pascani 141347.html (
accesare 28.05.2019)
[15] http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-
content/uploads/2017/06/RRSS_06_2017_A10_RO.pdf ( accesare 27.05.2019)
[16] https://www.academia.edu/8429738/Altman( accesare 02.06.2019)
82
[17] A.Buglea Roth Anne-marie, Minda Alina, Stoiţa FAnaliză
financiară – Aplicaţii practice, Editura Mirton, Timişoara 2006
[ 18] Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru G.D., Radu F., „Analiză
financiară. Studii de caz” , Editura Tehnopress, Iași, 2006
[19]https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/types-of-
financial-analysis/ (accesare 04.06.2019)
[20] Kieso, D. E., Weygandt, J. J., & Warfield, T. D. (2007). Intermediate
Accounting (12th ed.). Hoboken, NJ: John Wiley & Sons, p. 1320
[21] Moşteanu, Tatiana Finance Budget. Synthesis of
theoretical and practical applications, Economic Publishing, Bucharest. 2001,
[22] https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/profitabil
ity-ratios ( accesare 09.06.2019)
83
ANEXE
84

Diagnosticul Financiar Al Societatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Diagnosticul Financiar Al Societatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ABSOLVENT MOLNAR C. MADLEN DORA

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. PEREGU MIC 2000 S.R.L.

ABSOLVENT MOLNAR C. MADLEN DORA

Compartimentul contabil internațional analizează bilanțul în contextul cadru conceptual și

 Imobilizări corporale în conformitate cu standardul internațional IAS 16 "Imobilizări

 Activele circulante sunt definite în contextul prezentării bilanțului conform standardului

 Creanțele sunt drepturile entității de la părțile terțe. Categoria principală revendicări

Ratele de structură ale pasivului evidențiază informații referitoare la sursele de finanțare

b) Rata autonomiei financiare reprezintă gradul de finanțare a elementelor de activ pe seama

Nivelul ratei trebuie să fie subunitar ( 1/3) , îndepărtarea de 1 semnificând reducerea

 Rata îndatorării la termen ( rît )

1.2. Analiza echilibrului financiar

 Partea inferioară a bilanțului dintre resursele temporare și nevoile temporare .

 Necesarul fond de rulment arată un echilibru pe termen scurt și se calculează ca fiind

1.3. Analiza riscului de faliment

2. .Rata autonomiei financiare exprimă independența fiananciară a unei societăți.Cresterea

RLG = activele circulante x100

dat pe termen scurt

1.3.1 Analiza bonități

Sub aspectul economico-financiar componentele bonităţii sunt:

Bonitatea poate fi analizat prin:

- informații directe care sunt bazate pe un document financiar

- informații indirect care sunt primiții de la alții furnizori.

1.3.2. Analiza riscului de faliment - metoda scorurilor

Riscul falimentului poate fi analizat în mai multe aspecte:

V1 = Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Disponibilități

Datorii pe termen scurt

Performanţele întreprinderii se pot aprecia pe baza unor indicatori, cum ar fi:

Ca documente financiare pentru analiza poziţiei şi a performanţelor întreprinderii se utilizează

2.1. Analiza ratelor de rentabilitate

Performanța unei companii este măsurată prin compararea mijloacelor utilizate cu

Editura Mirton, Timişoara

2.2. Analiza ratelor de profitabilitate

Ratele de profitabilitate sunt valori financiare utilizate de analiști și investitori pentru a

Cele mai utilizate rapoarte de rentabilitate sunt examinate mai jos.

 Marja de profit operațional - privește câștigurile ca procent din vânzări înainte de

3.1 Prezentarea generală a SC. PEREGU MIC 2000.SRL

Forma juridică al acestei firme este Societate Comercială.

Capitalul social al societății este 200 de lei.

Tabel 3.1. Bilanțul financiar

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

RAI = activele imobilizate * 100

RAI 1 = 5435 * 100 = 9,12%

RAI 0 = 30570 * 100 = 41 ,92%

Tabel 3.2.Rata activelor imobilizate

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

Figura nr. 3.2. Evoluția ratei activelor imobilizate

RIN = imobilizari necorporale * 100

RIN o = 0 * 100 =0%

RIN 1 = 0 *100 =0%

Tabel 3.3. Rata imobilizărilor necorporale

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

Figura 3.3. Evoluția ratei imobilizărilor necorporale

RIC = imobilizari corporale *100

RIC o = 5435 *100 = 100%

RIC 1 = 30570 * 100 = 100%

Tabel 3.4. Rata imobilizărilor corporale

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

RIF = imobilizari financiare * 100

Tabel 3.5 Rata imobilizărilor financiare

Nr. crt. Elemente U.M. Anul 0 Anul 1

Tabel 3.5. Evoluția imobilizărilor financiare

RAC = activele circulante * 100

RAC o = 54171 *100 = 90,88%