UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanta

Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit

REFERAT
MANAGEMENT FINANCIAR

Coordonator științific:

Masterand:

CONSTANȚA

2020
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanta
Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit

ANALIZA FUNCȚIONALĂ A BILANȚULUI

Coordonator științific:

Masterand:

CONSTANȚA

2020

2
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................4

CAPITOLUL I .....................................................................................................6

ANALIZA FUNCȚIONALĂ A BILANȚULUI

1.1 Aspecte generale ale analizei financiare........................................................6

1.2 Analiza financiara pe baza informației contabile........................................6
1.3 Bilanțul funcțional .........................................................................................8

CAPITOLUL II ..................................................................................................12

STUDIU DE CAZ LA S.C. DELTA BOATS SRL ...........................................12

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................18

3
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

INTRODUCERE

Indiferent de abilitățile managementului financiar, o entitate juridică constituie o

reflectare a unei realități economice obiective.

O societate comercială este caracterizată prin anumite atribute specifice, precum

localizarea geografică, sectorul unde acționează sau capacitatea managementului general.
Finanțele pot ajuta o companie în demersul său de maximizare a averii acționarilor sau de
armonizare a obiectivelor stakeholderilor, dar nu pot face decât rareori minuni în absența unei
activități economice performante sau, măcar, satisfăcătoare.

Din acest punct de vedere, este absolut necesară o analiză obiectivă a stării activelor
companiei pentru a înțelege realitatea din respectiva companie. De cele mai multe ori, chiar și
numai pe baza acesteia, în funcție de obiectivele managementului și de particularitățile
companiei, se pot oferi soluții utile de natură financiară. 1

Aprecierea diferenţelor de performanţă şi poziţie financiară depind de natura

întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului.

Pentru a putea supravieţui, orice întreprindere are nevoie de informaţii, fără de care
procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc.

Pentru a obţine aceste informaţii este necesară o analiză a situaţiilor financiare anuale
care permit aflarea poziţiei financiare şi a performanţelor acesteia.

De aceste informaţii beneficiază atât întreprinderea (ca factor intern) a căror situaţii
financiare sunt analizate cât şi furnizorii, clienţii, potenţialii investitori şi orice altă persoană
care doreşte să afle informaţii despre întreprindere (ca factori externi).

Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită

evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului
şi a perioadei şi siguranţei generării lor.

1
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 ,pag.24

4
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

În ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea ei de a-şi plăti angajaţii

şi furnizorii, de a plăti dobânzi, de a rambursa credite şi de a realiza programele
administrative.

Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau
echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei
financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii.

CAPITOLUL I

5
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

ANALIZA FUNCTIONALA A BILANTULUI

1.1 Aspecte generale ale analizei financiare

Analiza financiară are menirea de a oferi celorlalte științe economice, în special celor ce
tratează probleme de fundamentare, a deciziilor legate de societatea comercială, o
caracterizare cât mai pertinentă a situației cu care aceasta se confruntă. Fără a identifica
punctele forte, punctele slabe, riscurile și oportunitățile este imposibil să se realizeze o
fundamentare a unei strategii viabile a entității economice, bază pentru implementarea
măsurilor operaționale.

Analiza financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care

asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor aprecieri
pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, la nivelul şi calitatea performanţelor
sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de dinamic.

Într-o accepţie sintetică, analiza presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţilor

unei firme, cercetarea şi analiza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor
disfuncţionalităţilor, elaborarea unor programe de acţiune prin a căror aplicare practică se
asigură redresarea sau ameliorarea performanţelor.2

1.2 Analiza financiară pe baza informației contabile

Contabilitatea întreprinderii,pe baza celor mai recente înregistrări,este sursa de informații

pentru analiza pe baza documentelor contabile.

Analiza poziției financiare este statistică prin excelență și își propune identificarea stării
de echilibru/dezechilibru existente la nivelul entității economice.

În cea mai simplă variantă, aceasta se realizează pe baza bilanțului contabil și a

informațiilor oferite de acesta.

În analiza financiară, în general se ia în considerare posibilitatea utilizării a trei tipuri de

bilanțuri, astfel:
 bilanțul financiar

2
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 pag.16

6
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

 bilanțul funcțional
 bilanțul economic
Aceste trei tipuri de bilanțuri nu sunt altceva decât prelucrări ale bilanțului prezentat în
legislație, cu scopul de a facilita obținerea anumitor informații în concordanță cu obiectivul
specific al analizei financiare.
Bilanțul financiar constituie acel tip de bilanț în care posturile sunt ordonate în funcție de
lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de capitaluri și
datorii). Lichiditatea reprezintă o cuantificare a capacității activelor întreprinderii de a se
transforma în lichidități.

De exemplu, activele de trezorerie se pot transforma foarte ușor în lichidități (acțiunile se

pot vinde rapid pe piața de capital, depozitele bancare se pot retrage, iar disponibilitățile
bănești reprezintă prin excelență numerar), însă imobilizările nu pot fi vândute la un preț
apropiat de valoarea de piață atât de rapid în cazul în care societatea comercială își propune
acest lucru.

Exigibilitatea reprezintă o cuantificare a vitezei cu care elementele de capitaluri și datorii

trebuie rambursate furnizorilor de resurse financiare.

De exemplu, creditele de trezorerie sunt foarte exigibile, în timp ce, de cele mai multe ori
capitalurile proprii nu sunt exigibile.

Bilanțul economic exclude din capitaluri și datorii datoriile de exploatare, pe motivul că

acestea reprezintă surse de finanțare implicite pentru activele circulante. Drept urmare,
activele companiei sunt împărțite în active imobilizate și active circulante nete (diferența
dintre activele circulante și datoriile de exploatare), iar capitalurile și datoriile vor cuprinde
exclusiv capitalurile proprii și datoriile purtătoare de dobânzi. Acest tip de bilanț, privit din
perspectiva surselor de finanțare, prezintă avantajul că evidențiază efortul investițional al
furnizorilor de capitaluri stabile, pe termen lung.3

1.3 Bilanțul funcțional

3
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 pag.25

7
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

Bilanțul funcțional constituie acel tip de bilanț fundamentat pe ordonarea posturilor în

funcție de natura lor, respectiv atât posturile de activ, cât și cele de capitaluri și datorii sunt
structurate în funcție de calitatea lor de a fi sau nu parte la procesul de exploatare.

În acest bilanț vor fi evidențiate distinct activele și capitalurile și datoriile de exploatere,

pe de o parte, și activele și datoriile în afara exploatării, pe de altă parte.

Prezentarea economică a bilanțului exclude din capitaluri și datorii datoriile de

exploatare, pe motivul că acestea reprezintă surse de finanțare implicite pentru activele
circulante.

Drept urmare, activele companiei sunt împărțite în active imobilizate și active circulante
nete (diferența dintre activele circulante și datoriile de exploatare), iar capitalurile și datoriile
vor cuprinde exclusiv capitalurile proprii și datoriile purtătoare de dobânzi.

Acest tip de bilanț, privit din perspectiva surselor de finanțare, prezintă avantajul că
evidențiază efortul investițional al furnizorilor de capitaluri stabile, pe termen lung.

Bilanțul funcțional pune accentul pe prezentarea ciclurilor de exploatare, de investiții și

de finanțare.

Ciclul de investiții are în vedere în primul rând imobilizările. Ciclul de finanțare are în
vedere resursele stabile și cele legate de ciclul de exploatare.

În cadrul analizei ciclului de exploatare, se au în vedere în primul rând operațiile legate de

aprovizionare, producție și vânzări.

În prezentarea bilanțului funcțional se va încerca prezentarea indicatorilor structurați nu

numai din punctul de vedere al lichidității și, respectiv, exigibilității, ci și din cel al relației
acestora cu activitatea de exploatare a întreprinderii.

Astfel, activele, capitalurile și datoriile sunt clasificate ca fiind de exploatare sau în afara
exploatării.4

Într-o prezentare sintetică, bilanțul funcțional poate fi prezentat astfel:

Tabel nr.1.1.Bilanțul funcțional în formă simplificată:

4
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 pag.30

8
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

ACTIV CAPITALURI ȘI DATORII

Active stabile (imobilizări) Resurse stabile

Active pe termen scurt de exploatare Resurse (datorii) de exploatare

(cu excepția celor de trezorerie)

Active pe termen scurt în afara Resurse (datorii) în afara exploatării

exploatării

Active de trezorerie Credite de trezorerie

Sursa:Dragotă V. et al.(2012),Managementul financiar.Ediția a II a Volumul I,București:Economică,p.101

Activele imobilizate (stabile) sunt considerate activele imobilizate din bilanț, conform
definiției clasice a acestora. Însă, obiectele de inventar cu durata de utilizare mai mare de un
an pot fi considerate, din perspectiva analizei, active stabile.

În categoria activelor pe termen scurt de exploatare se pot include, în funcție de

domeniul de activitate în care acționează societatea comercială: stocurile de materii prime,
produse în curs de fabricație, produse finite sau mărfuri, avansurile pentru cumpărările de
stocuri, precum și creanțele comerciale și alte creanțe de exploatare.

Ca resurse (datorii) de exploatare, se pot include împrumuturile contractate pentru

necesitățile de exploatare, avansurile încasate în contul comenzilor, datoriile comerciale,
decontările cu salariații (inclusiv impozitele aferente salariilor și contribuțiile de asigurări
aferente acestora).

Activele pe termen scurt în afara exploatării cuprind, de exemplu, creanțele legate de

cesiunea imobilizărilor, sumele de încasat de la societățile la care se dețin interese de
participare etc.

În categoria resurselor în afara exploatării se pot include elemente precum dividendele

de plată și datoriile asociate activelor redundante.

9
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

Din punct de vedere al structurii bilanțului funcțional, prezența activelor, respectiv a

pasivelor de trezorerie nu este indispensabilă. Cu alte cuvinte, indicatorul trezorerie netă nu
este fundamental pentru acest tip de analiză.5

În analiza funcțională a bilanțului, indicatorul fundamental îl constituie necesarul de

fond de rulment de exploatare (NFRE), definit ca diferență între activele curente de
exploatare și datoriile de exploatare:

NFRE = Stocuri legate de activitatea de exploatare + Creanțe rezultate din

activitatea de exploatare – Datorii rezultate din activitatea de exploatare

Definirea acestui indicator ridică problema delimitării activității de exploatare de

aceea în afara exploatării. În acest demers, fundamentală este definirea clară a activității de
bază a întreprinderii. Totodată, nu este obligatoriu ca o întreprindere să se concentreze asupra
unei unice activități de bază. Ideal ar fi în acest caz să se poată identifica necesarul de fond de
rulment specific pe fiecare dintre aceste activități de exploatare, prin identificarea stocurilor,
creanțelor și datoriilor de exploatare specifice.

Necesarul de fond de rulment de exploatare poate fi interpretat în mod independent de

valorile înregistrate de ceilalți indicatori de analiză funcțională a bilanțului. Valoarea
înregistrată la un moment dat a acestui indicator poate releva atât o situație favorabilă, cât și
una nefavorabilă. Totodată, nivelul acestuia poate fi analizat și în funcție de domeniul în care
își desfășoară activitatea societatea comercială analizată.

Pe lângă aspectul diferențierii nivelului necesarului de fond de rulment de exploatare

în funcție de domeniul de activitate (sectorul) în care acționează compania, indicatorul poate
fi diferit și în funcție de stadiul de dezvoltare al afacerii. Astfel, se poate intui faptul că o
societate comercială aflată în stadii incipiente de dezvoltare nu are relații atât de privilegiate
cu furnizorii încât să beneficieze de datorii de exploatare consistente.

Alături de necesarul de fond de rulment de exploatare, la nivelul anumitor societăți

comerciale poate fi identificat și un necesar de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE),
ce poate fi definit analog necesarului de fond de rulment de exploatare:

5
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 pag.30

10
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

NFRAE = Stocuri în afara exploatării + Creanțe în afara exploatării – Datorii în afara

exploatării pe termen scurt

Spre deosebire de NFRE, inexistența unui NFRAE la nivelul unor anumite societăți
comerciale nu trebuie să surprindă în mod neplăcut, acest lucru fiind doar rezultatul unei
întreprinderi exclusiv orientată spre activitatea de bază.

Pentru evidențierea stării de echilibru general la nivelul întreprinderii se poate calcula

trezoreria netă, definită ca diferență între fondul de rulment net global și necesarul de fond de
rulment:

Trezoreria netă = Fond de rulment permanent – Necesar de fond de rulment

Activele și pasivele de trezorerie pot fi incluse în categoria activelor, respectiv a

pasivelor de exploatare. Prin acest demers, analiza se apropie de optica analizei financiare în
sistem anglo-saxon, în care indicatorii fundamentali sunt fondul de rulment și capitalul de
lucru net (activul circulant net).

Fondul de rulment este definit și în optica anglo-saxonă ca diferență între capitalurile

permanente și imobilizări. În același timp, capitalul de lucru net este determinat ca diferență
între activele circulante și pasivele pe termen scurt:

Activul circulant net (capitalul de lucru net) = Activele circulante – Datorii curente

În această viziune, întodeauna fondul de rulment este egal cu capitalul de lucru net.
Asigurarea unei stări de echilibru financiar, materializată în acoperirea necesităților de
finanțare a activității de exploatare, se va realiza fie pe seama resurselor pe termen lung (în
excedent față de activele pe termen lung), fie pe seama unei resurse de finanțare în afara
exploatării. În această optică, activele de trezorerie, respectiv pasivele de trezorerie, sunt
considerate părți integrante ale activității de exploatare și, deci, nu trebuie evidențiate într-o
manieră distinctă.6

6
Adina Trandafir,Suport curs Management Financiar 1 pag.31

11
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

STUDIU DE CAZ LA S.C. DELTA BOATS SRL

SC DELTA BOATS SRL este o societate comercială înființată in anul 2005,iar

principalul domeniu de activitate este producția de acumulatori electrici pentru instalația
pornire motor la navele fluviale de mici dimensiuni.

În cadrul SC DELTA BOATS SRL elaborarea programului de producţie este

precedată de evaluarea obiectivă a cererilor pieţei, deci a potenţialului de vânzare,
previziunea vânzărilor constituind elementul fundamental în programarea producţiei.

De un real ajutor în analiza internă a firmei și pentru a arăta funcționarea economică a

societății SC DELTA BOATS SRL ,aspectele financiare,structurale și legăturile cu gestiunea
previzională este prezentarea si analiza funcțională a bilanțului.

Rolul bilanțului funcțional este de investigare a nevoilor intreprinderii și modul de

funcționare a acestora. În activ se reflectă funcțiile de investiții, exploatare și trezorerie, iar in
pasiv se reflectă sursa de finanțare – din surse proprii sau imprumuturi. Bilanțul funcțional
calculat pe 2-3 ani in urmă arată evoluția firmei pozitivă sau negativă.

Pentru analiza funcțională a bilanțului societății DELTA BOATS SRL ne vom folosi
de pricipalii indicatorii economico-financiari: Fondul de rulment(Capitalul de
lucru)(FRN),Necesarul de fond de rulment(NFR),Necesarul de fond de rulment de
exploatare(NFRE),Necesarul de fond de rulment in afara exploatării(NFRAE),Trezoreria
netă(TN), plecând de la următoarele informații din bilanțului contabil al fimei:

12
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

-lei-

Denumirea elementului Sold la Sold la Sold la

31.12.2016 31.12.2017 31.12.2018
Imobilizari corporale 1.820.000 1.911.000 2.057.000
Imobilizări necorporale,din care: 70.000 74.000 77.000
Cheltuieli de constituire 2.000 2.000 2.000
Imobilizări financiare 370.000 389.000 462.000
Stocuri 620.000 651.000 737.000
Creanțe 570.000 599.000 682.000
Conturi la bănci 150.000 158.000 220.000
Capitaluri proprii 1.270.000 1.333.000 1.452.000
Datorii pe termen mai mare de un an 1.170.000 1.229.000 1.342.000
Furnizori 670.000 704.000 792.000
Alte datorii din exploatare 370.000 389.000 462.000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 120.000 127.000 187.000
Sursa: Tabel realizat de autor

Forma tabelară a bilanțului contabil,pe cei trei ani ,este prezentată astfel:
-mii lei-
ACTIV 2016 2017 2018 Capitaluri și 2016 2017 2018
datorii
A.ACTIVE IMOBILIZATE 2.260 2.374 2.596 A.CAPITALURI PROPRII 1.270 1.333 1.452

Imobilizări necorporale 70 74 77 B. PROVIZIOANE 0 0 0

Imobilizari corporale 1.820 1.911 2.057 C. DATORII( I+ II) 2.330 2.449 2.783

Imobilizări financiare 370 389 462 I.Datorii pe termen lung 1.170 1.229 1.342
B.ACTIVE CIRCULANTE 1.340 1.408 1.639 II.Datorii pe termen scurt 1.160 1.220 1.441
I.Stocuri 620 651 737 Furnizori 670 704 792
II.Creanțe 570 599 682 Alte datorii din exploat. 370 389 462
IIICasa și conturi la bănci 150 158 220 Datorii bancare / t.scurt 120 127 187
C.Cheltuieli în avans 0 0 0 D. VENITURI ÎN AVANS 0 0 0
Total Activ 3.600 3.782 4.235 Total Pasiv 3.600 3.782 4.235
Sursa: Tabel realizat de autor

13
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

Pentru a întocmi Bilanțul funcțional al SC DELTA BOATS SRL vom clasifica

elementele bilanțiere din punct de vedere funcțional în :

 Active / resurse stabile: active imobilizate

 Active / resurse de/din exploatare : stocuri + creanțe-clienți
 Active / resurse din afara exploatării : creanțe diverse
 Active / pasive de trezorerie : casa și conturi la bănci
 Resurse stabile : capitalul propriu + datorii pe termen lung
 Resurse curente din exploatare : datorii la furnizori, datorii către salariați
 Resurse curente din afara exploatării :datorii cu impozitul pe profit+datorii diverse
 Resurse de trezorerie : credite de trezorerie

Pe baza datelor de mai sus,bilanțul funcțional se prezintă astfel:

-mii lei-

ACTIV 2016 2017 2018 CAPITALURI PROPRII ȘI 2016 2017 2018

DATORII (resurse)
(utilizări)
I.ACTIVE STABILE 2.260 2.374 2.596 I.RESURSE STABILE 2.440 2.562 2.794
II.ACTIVE DE EXPLOATARE 1.020 1.110 1.209 II.RESURSE DIN EXPLOAT 830 963 929
III.ACTIVE DINF AFARA EXP 170 140 210 III.RESURSE DIN AFARA EXP 210 130 325
IV.ACTIVE DE TREZORERIE 150 158 220 IV.PASIVE DE TREZORERIE 120 127 187
TOTAL UTILIZARI 3.600 3.782 4.235 TOTAL RESURSE 3.600 3.782 4.235

Sursa: Tabel realizat de autor

14
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

 FONDUL DE RULMENT(CAPITALUL DE LUCRU)

Evolutia fondului de rulment pe parcursul perioadei analizate este prezentată in tabelul nr.1:

Tabelul nr.1 -lei-

ELEMENTE ALE FRN 2016 2017 2018

CAPITALURI PROPRII 2.440.000 2.562.000 2.794.000

ACTIVE IMOBILIZATE 2.260.000 2.374.000 2.596.000
FONDUL DE RULMENT NET 180.000 188.000 198.000
Sursa: Tabel realizat de autor

Observăm o creștere a fondului de rulment. Creșterea fondului de rulment este

apreciată pozitiv,ea denotă o crestere a disponibilizării de resurse pentru acoperirea financiară
a activelor circulante.

 NECESARUL DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE (NFRE)

Evoluția necesarului de fond de rulment de exploatare pe parcursul perioadei este

prezentată în tabelul nr.2:

Tabelul nr.2 -lei-

ELEMENTE ALE NFRE 2016 2017 2018

STOCURI 620.000 651.000 737.000

CREANȚE DIN ACTIV.DE EXPL 400.000 459.000 472.000
DATORII DIN ACTIV.DE EXPL 830.000 963.000 929.000
NFRE 190.000 147.000 280.000
Sursa: Tabel realizat de autor

După cum se observă, în formarea nevoii de fond de rulment de exploatare între

alocările ciclice importanță fundamentală o au creantele.

15
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

Pentru anul 2016, nevoile ciclului de exploatare au fost de 1.020.000 lei, iar resursele
de 830.000 lei, degajându-se o nevoie de finanțat de 190.000 lei.Pentru anul 2017 nevoia de
finanțat a fost de 147.000 si aceasta a crescut pentru anul 2018 la 280.000.

 NECESARUL DE FOND DE RULMENT IN AFARA EXPLOATĂRII(NFRAE)

Evoluția necesarului de fond de rulment în afara exploatării este prezentată in Tabelul

nr.3:

Tabelul nr.3

ELEMENTE ALE NFRAE 2016 2017 2018

ACTIVE DIN AFARA EXPLOAT 170.000 140.000 210.000

DATORII ÎN AFARA EXPLOAT 210.000 130.000 325.000
NFRAE -40.000 10.000 -115.000
Sursa: Tabel realizat de autor

Indicatorul a înregistrat pe parcursul perioadei analizate valori diverse, pozitivă in 2017 și

negative în 2016 și 2018. Aceasta semnifică faptul că in 2017 s-au înregistrat nevoi de
finanțat de 10.000 lei. Pentru anul 2016 și 2018 se înregistrează un surplus de resurse
temporare în raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante sau necesități
temporare mai mici decât sursele temporare de mobilizat.

 TREZORERIA NETĂ (TN)

Evoluția Trezoreriei nete este prezentată în tabelul nr.4:

Tabelul nr.4

ELEMENTE 2016 2017 2018

FRN 180.000 188.000 198.000

NFR (NFRE+NFRAE) 150000 157.000 165.000
TN(TREZORERIA NETĂ) 30.000 31.000 33.000
Sursa: Tabel realizat de autor

16
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

Analizând evoluția trezoreriei în timp se observă o îmbunătățire a acesteia, fapt pentru

care putem concluziona că situatia companiei s-a îmbunătățit în cei 3 ani, aceasta dispune de
suficiente resurse stabile pentru a finanța utilizările stabile și chiar pentru a obține lichidități
excedentare. Această resursă excedentară poate fi folosită pentru investiții pe termen scurt.

CONCLUZII :

Având în vedere situația prezentată mai sus se propun urmatoarele:

a) evitarea acoperirii nevoii de exploatare în totalitate din resursele stabile. Datoriile

pe termen lung să fie contractate doar pentru acoperirea imobilizărilor neamortizabile, pentru
că numai astfel compania își poate asigura dezvoltarea;

b) utilizarea resurselor stabile excedentare pentru investiții, nu pentru nevoi curente;

c) nevoia de fond de rulment privind exploatarea (partial) și nevoia de fond de rulment

în afara exploatării trebuie finanțate din credite pe termen scurt;

d) mărimea creditelor pe termen scurt contractate trebuie determinata în funcție de

mărimea creanțelor clienți, care reprezinta cea mai importanta componenta a nevoilor de
exploatare.

17
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET-Facultatea de Științe Economice și Juridice,Constanța

BIBLIOGRAFIE

1. Lector univ.dr. Adina Trandafir(2019) ,Management Financiar 1 – Suport de curs

2. Bratulescu M. (2013), Managementul financiar si fiscalitatea in Uniunea Europeana,
București: Eftimie Murgu

3. Dragota V. (2012), Management financiar. Editia a doua. Volumul I - Diagnostic financiar

al companiei, Editura Economica, Bucuresti

4. Dragota V., Obreja Brasoveanu L, Dragota I. M. (2016), Management financiar. Editia a

doua. Vol. II - Management financiar strategic, Editura Economica, Bucuresti

5. Haiduc L.R. (2007), Managementul financiar - contabil al societatilor comerciale, Editura

FRM, Bucuresti

6. Iosif Gh.N. (2011), Analiza economico - financiara si restructurarea firmelor, Editura

Tribuna Economica, Bucuresti
7. - https://biblioteca.regielive.ro/referate/

18