UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanța

Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit

REFERAT
ETICĂ ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Coordonator științific:
Lector Univ.DR.SPINEANU LUCIANA

Masterand:
Ciumacencu(Drăghiceanu)
Mariana Camelia

CONSTANȚA
2019

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice,Constanța
Studii universitare de Masterat Contabilitate,Expertiză și Audit
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

ETICĂ UNIVERSITARĂ

Coordonator științific:
Lector Univ.DR.SPINEANU LUCIANA

Masterand:
Ciumacencu(Drăghiceanu)
Mariana Camelia

CONSTANȚA
2019

Cuprins:

INTRODUCERE……………………………………………….4

CAPITOLUL I………………………………………………….6
TRĂSĂTURI ȘI LEGISLAȚIA PRIVIND ETICA UNIVERSITARA
1.1.Ce este etica…………………………………………………………..6
1.2.Legislația privind etica universitară………………………………….7

CAPITOLUL II…………………………………………………9
VALORILE ETICE UNIVERSITARE
2.1.Sistemul de valori etice universitare…………………………….….9
2.2.Valorile etice universitare…………………………………………..10

2
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

CAPITOLUL III………………………………………………13
REGULI MORALE ȘI DE ETICĂ ÎN SPAȚIUL ACADEMIC

CONCLUZII…………………………………………………..15

BIBLIOGRAFIE………………………………………………16

Introducere

Etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală.

Dicţionarul explicativ al limbii române definește morala ca fiind "ansamblul
normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de
colectivitate, şi a căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia publică".
În Dicţionarul limbii franceze morala este definită ca fiind: "ştiinţa binelui şi
răului; teoria acţiunii umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi având ca scop
binele; ansamblul de reguli de conduită considerate de o manieră absolută". La baza
moralei stau principiile: demnităţii, responsabilităţii, libertăţii, solidarităţii, dreptăţii şi
carităţii.
Unul dintre obiectivele tradiționale ale eticii este cel de a identifica tipurile de
criterii în funcție de care putem distinge între ceea ce este „moral” și ceea ce este
„imoral”.
Spunem adesea, despre lucruri diferite, că sunt morale sau imorale (deși de cele
mai multe ori nu folosim neapărat aceste cuvinte). Ne referim astfel la acțiuni, la
intențiile din spatele acțiunilor sau chiar la persoane („e un om moral”).
De ce oameni obișnuiți, „ca noi”, fac uneori acțiuni imorale? Uneori, răspunsul
poate fi dat de lipsa cunoașterii relevante. Pur și simplu, nu știu că prin acțiunea lor

3
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

încalcă o regulă sau o cerință morală. Din păcate însă, nu aceasta este situația cel mai
des întâlnită. Deficitul de moralitate nu este, de cele mai multe ori, generat de un
deficit de cunoaștere. Dacă așa ar sta lucrurile, problema s-ar rezolva simplu prin
accesarea informației (sau printr-un curs!).
Experiența comună, ca și rezultatele psihologiei morale, indică însă către o altă
direcție. Cel mai adesea, atunci când oamenii nu fac „ce trebuie” din punct de vedere
moral, explicația rezidă mai curând în lipsa motivației decât în cea a cunoașterii.
Pentru mulți oameni etica se reduce la religie, pentru că primii pași în educația
morală au fost învățarea celor zece porunci. Cum aceste imperative își au sursa în
Biblie, e la îndemână să credem că religia reprezintă un sistem de reguli etice.
Să nu minți, să nu ai alți dumnezei, să nu ucizi, să nu-ți faci chip cioplit, să nu fii
desfrânat, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, să nu iei în deșert numele Domnului
În timp ce etica răspunde la întrebări precum „ce acțiuni sunt bune în sine?”, „ce
datorii morale avem?”, „cum arată un om virtuos?”, religia răspunde la întrebări
existențiale de tipul „ce se întâmplă cu noi după moarte?”, „există o divinitate dincolo
de lumea în care trăim?”, „cine este adevăratul dumnezeu?”. Desigur, și religia
răspunde la întrebări de tipul cum trebuie să ne comportăm, dar scopul ultim nu este
totuși acela de a indica ce trebuie să facem în sine, ci cum să ne purtăm pentru a evita
iadul..
Moralitatea nu este același lucru nici cu legalitatea. La fel ca în cazul religiei, e
foarte ușor să le confundăm. Asta pentru că ne așteptăm ca legile să fie drepte și în
conformitate cu valori morale universale. În general, legile codifică și impun prin
sancțiuni juridice o serie de reguli considerate a fi esențiale pentru bunul mers al unei
societăți. De exemplu, legile în vigoare ne spun că nu trebuie să violăm, să furăm, să
ucidem. Sfera moralității este însă mult mai largă, iar reguli morale precum „să nu
minți” nu sunt prinse în sistemul de legi decât în măsura în care generează anumite
prejudicii de natură financiară sau juridică. În condiții ideale, ceea ce este legal este și
moral, dar în viața reală legile sunt convenții ce pot fi schimbate într-un mod în care
valorile morale nu pot fi schimbate.

4
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

În cazul eticii universitare problema care se pune este aceea de a distinge între
ceea ce este (moralmente) corect și incorect în cazul acțiunilor pe care le întreprindem
ca membri ai comunității academice..

Capitolul I
TRĂSĂTURI ȘI LEGISLAȚIA PRIVIND ETICA

1.1 Ce este etica?

Preocupări referitoare la etică ori la integritate în universităţi au fost de-a lungul

timpului în domenii precum religie, filosofie, teoria generală a dreptului etc.
Controversata problemă „moral - juridic” este cu atât mai actuală cu cât societatea
resimte o transformare a valorilor care definesc fiinţa umană. Constituţia României
revizuită în art. 1 alineat (3) prevede: „România este stat de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare
a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989 şi sunt garantate”.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, termenul de „morală”
semnifică:
 Ansamblul convingerilor, aptitudinilor, deprinderilor reflectate şi fixate
 în principii, în norme, reguli, determinate istoric şi social, care
reglementează comportarea şi raporturile indivizilor între ei, precum şi dintre
aceştia şi colectivitate şi a căror respectare se întemeiază pe conştiinţa şi pe opinia
publică; etică.
 Disciplină ştiinţifică care se ocupă cu normele de comportare a
oamenilor în societate Iar termenul de „etică” semnifică: „ Ştiinţă care se ocupă

5
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor

de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială.
Ştiinţa eticii este o disciplină socio-umană, îndrumătoare şi prescriptivă, bazată
pe principiile deliberării şi alegerii, vizând natura personalităţii şi vieţii, formarea
caracterului, studiul moravurilor.
„Îndelung controversata temă a cunoaşterii etice, reluată cu o neostenită vigoare
în toate epocile de mari transformări a relaţiilor umane şi a înţelegerii de sine a
omului, este confruntată în epoca contemporană cu complexitatea unor noi situaţii de
viaţă, cu noi ritmuri ale dezvoltării ştiinţei şi culturii, cu noi orizonturi în anticiparea
şi constituirea aspiraţiilor de emancipare umană”, se arată în doctrina noastră. „Dar
toate acestea sunt atât de profund marcate de natura inerent contradictorie a oricărui
proces de revoluţionare şi înnoire a modului de trai, încât efectul în plan etic apare
adeseori derutant, încalcă această presiune energetică a evenimentului cotidian
interogaţia, astfel aparent pur speculativă, asupra eticului ca specie a cunoaşterii
umane şi asupra gradului de adevăr şi de substanţă referentială obiectivă continute în
structura fenomenului moral”.

1.2. Legislaţie privind etica universitară

Aşa cum s-a subliniat în Metodologia de etică şi integritate în procesul de

evaluare a universităţilor din România: „Legea educaţiei naţionale acordă atenţie mai
multă subiectului eticii şi integrităţii decât actul normativ anterior, respectiv Legea nr.
84/1995 a învăţământului.
Astfel, din cele 21 de principii care guvernează învăţământul preuniversitare şi
superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, 6 au conotaţii nemijlocite privind
etica şi integritatea
Potrivit Metodologiei mai sus enunţate, „Legea introduce conceptul de
„răspundere publică” prin care instituţiile de învăţământ superior sunt obligate „să
respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi

6
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

deontologie profesională aprobat de Senatul universitar”. „

Legea educaţiei naţionale, arată Metodologia dispune ca în Codul de etică şi
deontologie profesională universitară să fie incluse în mod obligatoriu:
a. ) stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi
b. ) prevederea ca persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la
gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să
se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, de control, autoritate
sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numite în
comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii
afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
c. ) măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea
originalităţii lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor
asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente”.
Legea educaţiei naţionale mai impune, de asemenea, „obligaţia rectorului de a
prezenta anual, Raportul privind starea universităţii, document care va include, în mod
necesar, situatia respectării eticii universitare şi a eticii activitătii de cercetare.
Prin normele etice pe care le instituie, Legea educaţiei naţionale dispune că
asigură, aşadar, pârghiile necesare promovării în întregul mediu academic a unor
abordări construite din perspectiva eticii şi integrităţii”. Prevederile referitoare la etică
şi integritate academică stipulate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

7
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

CAPITOLUL II
VALORILE ETICE UNIVERSITARE

Etica în general şi etica universitară în special ori integritatea academică sunt

strâns legate de un set de valori
Valoarea implică un raport între ceva demn de preţuit şi cineva în măsură să
acorde preţuire, un raport între obiectul valorizat şi subiectul valorizator. Acest raport
are un caracter social, întrucât subiectul valorizator acordă preţuire acelor obiecte,
activităţi sau creaţii care, prin însuşirile lor obiective, se dovedesc apte să satisfacă
trebuinţe, necesităţi, aspiraţii, sunt istoriceşte şi socialmente condiţionate de practică.
Există deci o corespondenţă inalienabilă între însuşirile unui fapt valone şi trebuinţele
şi idealurile umane.,Fiecare valoare are o finalitate intrinsecă, ceea ce echivalează cu
a spune că, valorile sunt ireductibile, neputând fi raportate la o categorie mai largă.
Originalitatea şi ireductibilitatea valorilor conduc la neadmiterea superiorităţii de
rang, ci cel mult a unor priorităţi temporare în funcţie de trebuinţele social-umane
cărora le corespund. Omul creează valori şi se creează prin valori, care devin
coordonate ale acţiunii umane şi determinaţii ontologice ale condiţiei umane.
Valorile motivează orientează, oferă criterii de apreciere, modele şi sisteme de
referinţă, principii de evaluare pentru acţiunea umană totodata valorile contribuie la
cooperarea indivizilor, având o funcţie integratoare în societate

2.1. Sistemul de valori etice universitare

Există un sistem de valori pentru fiecare comunitate umană, schimările istorice şi

sociale antrenând modificări ce privesc criteriile de valorizare cât şi pe cele de
înlănţuire şi ierarhizare ale valorilor şi imprimând o anumită dinamică a valorilor;

8
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

» Sistemul de valori etice universitare constituie cadrul de formalizare a regulilor

consensuale morale şi de integritate în domeniul academic, expresie a poziţiilor
definitorii faţă de ceea ce este permis sau nu în mediul universitar
Valorile etice orientează activitatea în domeniul învăţământului superior, în
general, precum şi în interiorul mediului academic şi al comunităţii universitare.
Acestea definesc relaţiile moral - profesionale dintre membrii comunităţii
universitare, între aceştia şi colaboratorii externi, inclusiv cu membrii echipelor de
evaluare instituţională pentru clasificarea universităţilor.

2.2 Valorile etice universitare

Valorile etice universitare sunt următoarele:

a. ) Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu liber de
ingerinţe, presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică, legală şi etică;
b. ) Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu şi
posibilitatea opţiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu şi
cercetare.
c. ) Transparenţa se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la
toate categoriile de acţiuni, date şi informaţii care interesează membrii comunităţii
universitare şi societatea din care aceasta face parte.
d. ) Etica relaţiilor între membrii comunităţii academice solicită evitarea
legăturilor şi poziţiilor care duc la conflicte de interese şi incompatibilităţi de natură
să afecteze judecăţile, evaluările obiective şi acţiunile membrilor comunităţii şi să
permită: favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în apreciere/evaluare,
acte de persecuţie sau de răzbunare
e. ) Respectul, grija şi toleranţa impun preţuirea demnităţii fiecărui membru al
comunităţii academice într-un climat liber de orice discriminare, hărţuire, umilire,
dispreţ, ameninţare, intimidare, rezolvarea disputelor prin argumente raţionale şi nu
prin utilizarea unui limbaj (cuvinte, etichetări, stil şi ton) sau unor atitudini/acţiuni
inadmisibile în mediul academic; încurajează politeţea, curajul, respectul,

9
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

solicitudinea, aprecierea mândria, altruismul, empatia, înţelegerea, solidaritatea,

promptitudinea, optimismul;
f. ) Dreptatea şi echitatea determină atitudini corecte şi de respingere a
discriminării, inegalităţii de şanse şi exploatării; promovarea culturii organizaţionale
bazate pe performanţă şi probitate; stimularea metodelor şi tehnicilor de lucru
consultative şi flexibile; descurajarea şi eliminarea oricăror forme de corupţie.
g. ) Profesionalismul înseamnă competenţă în exercitarea profesiei; încredere în
validitatea deciziilor profesionale şi faţă de profesie; protejarea faţă de amatorism,
diletantism şi impostură; identificarea cu specialitatea şi cu cei din acela;i domeniu;
ataşamentul faţă de cariera academică; obligaţia morală de a lucra în serviciul
studenţilor, evitând arbitrariul şi tratamentul preferenţial nejustificat; menţinerea
standardelor profesionale; solidaritatea colegială şi competiţia loială;
h. ) Primatul meritocraţiei constă în recunoaşterea, cultivarea, recompensarea
realizărilor, valorii şi calităţii personale/ colective şi în încurajarea: eficacităţii,
eficienţei şi performanţei; dedicării faţă de profesie şi faţă de studiu; talentului şi
creativităţii; loialităţii faţă de instituţie şi membrii comunităţii academice.
i. ) Responsabilitatea profesională şi socială reclamă implicare şi problemele
profesionale şi publice, colegialitate şi spirit cetăţenesc responsabil; garantarea
dreptului de a critica public - întemeiat şi argumentat - încălcările standardelor
profesionale şi de calitate; interzicerea dezinformării, calomnierii, denigrării publice a
persoanelor din instituţie şi a programelor de studii; responsabilitatea manifestată faţă
de studenţi, faţă de subordonaţi, faţă de angajaţi.
In mediul academic, raportat la sistemul de valori etice mai sus specificate, sunt
avem si abateri acesta sunt următoarele fapte:
 obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică, administrative
sau a oricărei funcţii a universităţii;
 frauda sub orice formă în procesul de învăţământ, de cercetare ştiinţifică,
precum şi în cadrul celorlalte activităţi din universitate;
 utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna
patrimoniului universităţi”.

10
Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

 pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin

măsuri special;
 distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale
universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
 organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate,
folosirea numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale
acesteia în scopuri nelegale sau contrare acesteia;
 folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice
 denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii
comunităţii universitare;
 practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau
obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic;
 participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea
prevederilor legale a dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de
alcool, droguri, de alte substanţe interzise;
 favoritismul, sub orice aspect
 discriminarea, în toate formele de manifestare a aces
 agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva membrilor
comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea academică;
 inducerea în eroare a conducerii universităţii prin dezinformare;
 acceptarea, lipsa de reacţie faţă de corupţie, favorizarea acesteia,
obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;

11
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

CAPITOLUL III
REGULI MORALE ȘI DE ETICĂ ÎN SPAȚIUL UNIVERSITAR

Universitățile sunt spații menite să faciliteze transmiterea și progresul cunoașterii

prin activități didactice și de cercetare, iar pentru ca acest lucru să se desfășoare în
condiții optime este nevoie ca toți membrii comunității academice (studenți,
masteranzi, doctoranzi, cercetători, profesori, personal administrativ, conducere etc.)
să respecte o serie de norme morale și de conduită, la fel cum se întâmplă în orice tip
de organizație (deși normele specifice pot să difere.
Universitățile din România (și din lume) au adoptat Coduri de etică prin care se
angajează să respecte o serie de valori și principii etice generale, din care decurg
reguli morale specifice, cu rolul de a ghida deciziile etice și de a oferi un model de
comportament moral.
Valorile morale sunt standarde culturale valabile pentru toţi membrii organizaţiei,
care ghidează comportamentul nostru moral. În realitate, ele nu funcționează ca un
ghid propriu-zis, ci mai degrabă ca un reper moral, fiind conținute tacit în principiile
etice.
De pildă, valoarea dreptăţii e „ascunsă” în principiul dreptăţii. Un cod de etică
având ca fundament valorile morale e un cod bazat pe o declarație de valori, cum
sunt, de exemplu, codurile universităţilor româneşti.
Principiile etice nu sunt nici ele reguli de conduită, ci criterii majore care
întemeiază şi justifică regulile de conduită; ele ţin de fundamentele moralităţii (teorii),
fiind dezbătute şi modificate continuu de eticieni. Personalul obişnuit nu se ocupă de
fundamentele eticii. Datoriile morale specifice sau standardele morale (reguli de
conduită, proceduri de aplicare a principiilor) există sub forma unor obligaţii sau
interdicţii care ne spun ce să facem/să nu facem sub aspect moral.
Iată câteva reguli morale ce pot fi desprinse din Codul de etică al Universității
din București și care le solicită atât participanților la programele de studii ale
instituției (studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători), cât și cadrelor didactice și
personalului administrativ să se comporte astfel încât să:

12
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

- Respecte libertatea și autonomia academică și personală prin neimpunerea

unor credinţe religioase, ataşamente politice sau alte categorii de convingeri, precum
și prin libertatea de a alege programele de studiu şi de cercetare, oportunităţile şi
nivelurile de pregătire pe care le consideră adecvate;
- Protejeze dreptul la confidenţialitate în toate problemele ce ţin de viaţa
celorlalți;
- Promoveze egalitatea de șanse, evitând orice formă de discriminare sau
tratarea inegală a persoanelor, bazată explicit ori implicit pe criterii extraprofesionale
precum rasa, etnia, religia, convingerile politice, naționalitate, gen, vârstă, dizabilități
etc.;
- Prevină şi să combată corupţia (ex. darea şi luarea de mită în bani, cadouri sau
alte avantaje materiale, traficul de influenţă) în toate formele ei, astfel încât să evite
situațiile de obţinere a unor avantaje nemeritate (ex. la concursurile de admitere în
facultăţi, la examene, la concursurile de ocupare a posturilor didactice, de cercetare şi
tehnice, la competiţiile de obţinere a granturilor de cercetare etc.);
- Prevină atât abuzul de putere, cât și abuzul de încredere;
- Respecte onestitatea academică și corectitudinea intelectuală prin evitarea și
declararea formelor de plagiat, copiat, „fabricare” a rezultatelor cercetărilor, de
încălcare a proprietății intelectuale şi a drepturilor de autor;
- Manifeste respect și toleranță față de ceilalți, fiind interzise adresările
suburbane, jignitoare, ireverenţioase sau vulgare, umilirea, intimidarea, ameninţarea
ori atacul la persoană;
- Evite și să sancționeze orice formă de hărțuire (ex. fizică, psihică, sexuală)
prin care este manifumilitor și care urmăreşte sau conduce la afectarea capacităţii unei
persoane de a-şi desfăşura în mod firesc activităţile profesionale şi de studiu;
- Arate bunăvoință atât prin recunoaşterea şi recompensarea celor merituoşi,
cât şi prin înţelegerea şi sprijinirea celor aflaţi în dificultate, evitând în același timp
nepăsarea, egoismul, invidia, vanitatea, insolenţa sau cinismul.

CONCLUZII

13
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

Se spune că etica este precum oxigenul, ne amintim de ea doar atunci când ne

lipsește. Alții cred că integritatea nu reprezintă cea mai mare realizare pe care un
individ o poate avea în cursul vieţii, ci cea mai dificil de atins. În societatea complexă
și diversă în care trăim, observăm cum unii oameni pot acţiona împotriva celorlalți
fără a plăti riscul creat, oamenii moderni “pot avea opţiuni pe cheltuiala altora” cum
ar spune Nassim Nicholas Taleb. Cursul transversal
De ce oamenii buni fac lucruri rele? este un curs de etică aplicată și integritate
academică ce oferă o perspectivă interdisciplinară asupra eticii universitare,
principiilor, valorilor și normelor ce stau la baza comportamentului etic, drepturilor și
obligațiilor studenților, cadrelor didactice și personalului administrativ, încălcărilor
codului etic și sancțiunilor, etc. dar mai ales oferă o perspectivă realistă privind
practicile și dilemele, vulnerabilitățile și provocările, bunele practici etice din viața
academică de zii cu zii.
Abateri de la normele de etică pot fi săvârşite de către studenţi sau de personalul
nedidactic al universităţii. abateri prin care este lezată comunitatea universitară prin
nerespectarea principiilor şi valorilor pentru care Universitatea militează şi pe care le
promovează. Ţinând seama de cele menţionate mai sus, rezultă necesitatea elaborării
unui ansamblu de norme privind conduita morală în viaţa socială şi etica profesională
universitară – sub forma unui Cod Etic (C.E.) in cadrul caruia sunt statuate
standardele de integritate ce trebuiesc indeplinite la diferitele niveluri ale vietii
academice. Codul Etic este definit astfel: "Ansamblul de norme şi principii morale, de
conduită, care includ obligaţiile etice ale profesiunii, cât şi rolul lor în viaţa socială"
.Intrucât noţiunea de etică include principiile de morală, dar se regăseşte şi în noţiunea
de deontologie, C.E. reprezinta chiar colectia de standarde ce descriu nivelul de
integritate a membrilor comunităţii academice.
Respectarea normelor prevăzute în Codul Etic de către membrii universităţii
reprezintă Condiţia Suficientă pentru realizarea principiilor morale şi a valorilor
ştiinţifice universitare.

14
 Universitatea Spiru Haret -Facultatea de Științe Juridice si Științe Economice, Constanta

BIBLIOGRAFIE

Sinteza Curs Etica si Integritatea Academica .- Lect. Univ. Spineanu

Luciana
Etică și integritate academică - Elena Emilia Stefan
Etică și integritate academică - Emanuel Socaciu, Constantin Vica,
Emilian Mihailov,Toni Gibea, Valentin Muresan, Mihaela Constantinescu

15