Formarea unei culturi organizaționale etice

o provocare pentru Universitățile din România

De-a lungul timpului, termenul de etică a fost atent analizat și dezvoltat pe

baza unor idei filosofice și științifice, care să înțeleagă modul în care ea influențează
acțiunile și alegerile individului. Adeseori el acționează fiind influențat de diferiți factori,
iar mai apoi se întreabă care este lucrul pe care l-a făcut greșit, ori ce a dus la rezultatul
neașteptat. Astfel, etica presupune o atitudine de reflectare critică asupra
comportamentului uman, lucru ce generează diferite rezultate în funcție de criteriile
raționale pentru decizii. Adeseori putem observa în diferite domenii tipuri vaste de
comportamente care duc la rezultate mai mult sau mai puțin dorite. Toate aceste acțiuni
au la bază diferiți factori în care conduita de etică și integritate academică este nu
tocmai respectată. Principiile eticii sunt considerate a fi directive/reguli de nivel superior
din cadrul unor organizații ce sunt în echilibru cu respectarea unor norme morale care
să aducă din toate punctele de vedere stabilitate societății respective.

Unul dintre domeniile fundamentale în care etica și integritatea academică au

un rol major este cel universitar, el reprezentând mediul în care persoanele reușesc să
formeze un întreg și să susțină funcționarea acestuia. Cu siguranță nu este tocmai ușor
de implementat aceste idei, întrucât numărul persoanelor care interacționeză și trebuie
să se conformeze este major, însă, din punctul meu de vedere, treptat, poate să se
definească prin normele pe care le impune. Rolul promovării eticii în domeniul
universitar aduce fără doar și poate numeroase avantaje, iar una dintre ele este faptul
că, implementată fiind, ea duce la crearea unui mediu propice dezvoltării și
responsabilizării studenților. “La această oră, puține universități românești au coduri de
etică, cele mai multe vagi și inoperante, simple declarații de principii. Și mai puține au
Comisii sau Consilii de etică. Aceste comisii sunt greșit alcătuite în masă: practic este
vorba despre monopolul conducerii (de regulă al rectorilor, prorectorilor sau decanilor)
asupra conducerii acestei comisii.” 1 Nepunându-se așadar accentul pe astfel de lucruri,
1
https://www.academia.edu/1227426/Etica_universitara._Cercetare_si_cod
domeniul universitar poate avea de suferit, deoarece tinerii studenți nu acordă atenția și
nu oferă respectul pentru instituția care îi formează din punct de vedere profesional.
Astfel putem vorbi despre un cerc vicios în care instituția de învățământ nu pune
accentul pe codurile de etică și integritate academică, iar masterandul/studentul nu este
interesat să le respecte ori să se focuseze pe avantajele pe care le pot aduce.
Important este, însă, lucru pe care aceștia nu îl conștientizează, faptul că mediul
universitar le creează mediul propice pentru dezvoltarea atât din punct de vedere
profesional, cât și personal. Regulile, principiile impuse le vor defini modul de a precepe
lucrurile, de a privi din toate punctele de vedere și a găsi cele mai bune soluții pentru a-i
pune în cea mai bună lumină.

Cel mai mare obstacol, însă, în formarea acestei culturi în domeniul universitar,
consider că este reprezentat de faptul că lucrurile sunt privite subiectiv și nu este
conștientizat impactul pe care îl are asupra cadrelor didactice, dar și studenților. Cu
toate că aceste coduri de etică, implementate fiind, duc la stabilitate și echilibru, ele nu
primesc atenția necesară, considerându-se că este de datoria tânărului să respecte și
să se supună tuturor restricțiilor. Acest lucru este adevărat, însă, pentru ca ele să fie
respectate, trebuie să existe și să fie aduse la cunoștință tuturor membrilor ei. De
asemenea, accentul trebuie să fie pus nu doar pe atribuțiile studentului, ci și al
profesorilor. Aici putem vorbi despre una din cele mai întâlnite probleme etice care
generează un întreg conflict: favoritismul. Considerăm că această abatere conduce spre
un cerc vicios, deoarece, studentul, văzând că profesorul își arată simpatia pentru
anumiți colegi, își va pierde din respectul pe care trebuie să îl ofere și va răspunde fără
interes, iar, în unele cazuri, insolent. De aici, problemele pot degenera, fiind încălcat
puternic codul de etică și integritate academică.

O altă formă de încălcare a normelor etice, la fel de gravă și nocivă precum

favoritismul este plagierea. Spunem nocivă deoarece majoritatea studenților ce recurg
la un astfel tip de încălcare, pierd treptat din calitățile ce îi defineau (încredere în forțele
proprii, curaj, optimism) și devin influențabili. Indiferent dacă vorbim despre cumpărare
de materiale, copierea unui text în realizarea unui referat, sau însușirea unui proiect ce
nu îmi aparține și predarea acestuia ca fiind al meu, toate aceste acțiuni atrag aceleași
consecințe. ”Plagiatul, copiatul, „fabricarea rezultatelor de cercetare sau tentativele de
corupere, alături de alte comportamente incorecte, sunt practici declarate
inacceptabile în codul de etică. Respectarea proprietății intelectuale, a drepturilor
de autor și a standardelor de integritate academică sunt reglementate printr-un cod
de etică, numărându-se printre criteriile de care se ține cont în evaluarea studenților
doctoranzi.”2 O altă dilemă etică întâlnită în universitățile din România este cea a
conflictului de interese. Astfel, fiecare membru își urmărește propriul scop, nepunând
accent pe atribuțiile sale și sarcinile pe care de fapt trebuie să le ducă la bun sfârșit
pentru buna funcționare a întregului sistem.

Una dintre cele mai utile măsuri ce pot fi luate în contextul prevenirii sau
corectării acestor abateri este validarea rezultatelor studenților. Majoritatea tinerilor nu
sunt siguri pe răspunsuri, au rețineri și preferă să nu vorbească decât să fie sancționați
pentru ceea ce spun. În cazul în care profesorul le oferă încrederea și îi încurajează să
își susțină punctul de vedere, ei vor fi mai apoi mult mai degajați și siguri pe ideile lor.
Acest lucru va avea numeroase beneficii, întrucât cadrul didactic universitar va câștiga
respectul respectivilor tineri. Empatia și înțelegerea față de problemele studenților este
o altă măsură/modalitate prin care se poate preveni orice abatere de la etică, iar asta
deoarece se creează un mediu relaxat, bazat pe toleranță și sinceritate.

Urmând cursurile de licență ale altei universități din Iași, consider că pot face
o paralelă, susținând faptul că Universitatea noastră pune în centru nevoile și
necesitățile studentului. De asemenea, dilemele etice precum favoritismul și conflictul
de interese sunt lipsite, întotdeauna profesorii încercând să aloce atenție și interes
fiecărui student în parte. Este cu siguranță un lucru benefic, contribuind prin acest mod
la dezvoltarea tânărului atât din punct de vedere profesional, cât și personal.

2
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-craiova/semiologie/note-de-curs/etica-si-integritate-
academica/4994811/view