Efectele lipsei de integritate

Referat Etica si Integritate

Bordeiu Mircea-Antoniu
MCTA

2019
 Efectele lipsei de integritate

LIPSA INTEGRITĂȚII ÎN MEDIUL ACADEMIC

Toți membrii comunității academice, studenți și cadre didactice, trebuie să fie conștienți de
implicațiile lipsei de onestitate academică asupra reputației instituționale și personale. Marile
universități luptă în mod constant pentru limitarea acestor comportamente prin promovarea unor
politici proprii și prin cultivarea valorilor care individualizează mediul academic: onoarea, încrederea,
corectitudinea, respectul și responsabilitatea.
Promovarea principiilor de integritatea academică și performanță are ca scop formarea unor
comportamente și atitudini corecte, pe care studenții să le adopte și în viața de zi cu zi, având în vedere
faptul că universitățile își instruiesc cursanții pentru dezvoltarea unor cariere viitoare.
Eșecul în realizarea acestor obiective poate avea consecințe pe termen lung asupra indivizilor,
instituțiilor de învățământ și chiar a întregii societăți. Efectele sociale ale lipsei unor valori autentice se
pot materializa, în mod concret, printr-o serie de urmări:
- deprecierea calității învățământului;
- instalarea unor percepții negative la nivelul societății despre ceea ce reprezintă învățământul
universitar;
- devalorizarea statutului de cadru didactic universitar;
- stigmatizarea cercetării științifice;
- subaprecierea studiilor doctorale.

LIPSA INTEGRITĂȚII ÎN MEDIUL DE AFACERI

Bază lipsită de integritate în mediul de afaceri este un factor major al cinismului organizațional.
Cinismul organizațional poate costa bani companiei în productivitate, deșeuri, leziuni și apeluri
bolnave. Lipsa integrității este convingerea că managementul nu mai acționează etic, determinând
angajații să nu aibă încredere în nicio altă inițiativă sau promisiune de îmbunătățire. Adesea, percepția
de sine a conducerii este că au grade și puterea de a conduce organizația așa cum consideră de cuviință.
Pe de altă parte, angajații consideră în general că managementul este prea "în cer" pentru a avea
cunoștințe reale despre modul în care afacerea funcționează zilnic.
LIPSA INTEGRITĂȚII ÎN INSTITUTIILE STATULUI

Se observă că lipsa integrităţii afectează calitatea actului de guvernare, iar defecţiunile identificate la
nivelul elementelor ce descriu „buna guvernare” sunt de cele mai multe ori simptome ale unui
comportament corupt, mai mult sau mai puţin mascat.

Departe de a exista la un nivel abstract, corupţia este un fenomen care ne afectează în cel mai înalt
grad ca şi cetăţeni. Resimţim zi de zi efectele negative ale unei administraţii lipsite de integritate prin
servicii publice de proastă calitate, servicii publice neadaptate nevoilor comunităţii şi prin servicii
publice nejustificat de scumpe, ale căror costuri sunt suportate de toţi din bugetul public. Aceste efecte
ale unei guvernări defectuoase au drept cauză, de cele mai mult ori, acte de corupţie petrecute departe
de ochiul public şi rămase nepedepsite de către instituţiile statului care au, nici mai mult nici mai puţin,
obligaţia de a le depista, documenta, judeca şi sancţiona în virtutea legilor care le guvernează
activitatea.

Integritatea, transparenţa şi responsabilitatea administraţiei faţă de comunitate sunt elemente care

fundamentează încrederea comunităţii în instituţii. Imaginea de administraţie coruptă subminează
încrederea publicului în instituţiile afectate de acest flagel şi îndepărtează cetăţenii de la orice act de
implicare şi participare la guvernare.
Aşadar, corupţia, dacă este generalizată, nu afectează doar calitatea serviciilor publice, ci are
capacitatea de a decredibiliza chiar sistemul de organizare a societăţii pe principiile statului de drept şi
ale democraţiei reprezentative.

Efectele corupției

În general, corupţia generează sărăcie şi probleme sociale grave. Corupţia generează sărăcie, se
hrăneşte cu aceasta şi se dezvoltă pe seama acesteia. Corupţia are ca efect, paradoxal, nu numai
sărăcirea celor cu nivel de trai modest, ci şi îmbogăţirea celor cu nivel de trai ridicat. Cu cât anumite
persoane se îmbogăţesc prin intermediul corupţiei, cu atât mai mult ceilalţi cetăţeni vor avea un nivel
de trai mai scăzut.

Corupţia îndepărtează investitorii serioşi, făcând să roiască oportuniştii sau neaveniţii, şi prăbuşeşte
încrederea în instituţiile statului şi autorităţile publice.
 Sursa foto: Andrei Maria , Coruptia(SlideShow)

- Corupția sărăcește
Produsele și serviciile sunt mai scumpe, tocmai pentru că cei care le produc, vând sau construiesc, au
obținut contractele prin mită. Dacă o companie dă mită și obține un contract, prețul va fi de la început
mai mare sau va crește prin acte adiționale. Pe scurt, din cauza corupției, mai mulți bani din buzunarul
cetatenilor se duc pentru produse, servicii sau construcții de autostrăzi.

– Corupția distruge concurența și piața liberă.

O economie de piață reală se bazează pe principiul concurenței libere și corecte. Dacă la o licitație
una din companii dă mită și obține contractul, a dispărut concurența corectă.

– Corupția subminează încrederea oamenilor în instituțiile statului.

Încrederea este cel mai important lucru. Oamenii nu au încredere în instituții corupte, pentru că
acestea nu îi protejează și nici nu lucrează pentru ei. În administrație, de exemplu, unii se cred
„împărați” în birourile lor și îi tratează pe cei care au nevoie de un serviciu public ca pe niște „lucruri”
care vin să îi deranjeze.
– Corupția din poliție și justiție crește criminalitatea.
Grupurile interlope puternice sau baronii locali din politică și administrație s-au format tocmai
pentru că au existat polițiști, procurori și judecători care nu și-au făcut treaba ani de zile, fiind complici
prin inacțiune sau prin corupție cu interlopii și baronii.

Observatii finale
Consider că atât contextul global cât și cel național impun un set de politici bazate pe principii de
integritate și Cod de Etică în mediul privat precum și în cel de stat. Cred că o schimbare reala și
profundă în abordarea fenomenului corupției – clădit pe lipsa integrității și eticii – poate să vină din
partea sectorului privat. O abordare unitară si solidară la nivelul sectorului privat poate genera masa
critică necesară pentru o economie de piață autentică și un sistem competitiv real, esențiale pentru o
creștere economică durabilă.

Bibliografie
- Standarde de integritate in ivatamantul universitar , Daniela Sarpe , Bucuresti 2011
-Deontologie academica ,Emilia Sercan
-Drumul spre integritate , Asociatia Pro Democratia
-Impreuna spre integritate , Transparency International Romania