Sunteți pe pagina 1din 1

Modernismul interbelic i Eugen Lovinescu

n sens larg, modernismul se refer la acele micri artistice care exprim o


ruptur de tradiie, negnd epoca ori curentul artistic de dinainte.
Criticul literar Eugen Lovinescu (1881-1943) este cel care a acionat n direcia
adaptrii modernismului european la specificul culturii i civilizaiei romneti. El a fost
mentorul revistei Sburtorul i al cenaclului literar cu acelai nume care au jucat n
perioada interbelic un rol important.
Obiectivele gruprii erau:
1. promovarea tinerilor scriitori: lansarea unor nume precum: Ion Barbu, Camil
Petrescu, Anton Holban, G. Clinescu, Hortensia Papadat Bengescu.
2. imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne
Acest obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de elaborare. Principalele cri de
doctrin estetic ale lui Eugen Lovinescu sunt: Istoria civilizaiei romne moderne i
Istoria literaturii romne contemporane. El susine c exist un spirit al veacului care
imprim un proces de omogenizare a civilizaiilor. n condiiile existenei unor
decalaje ntre civilizaii, cele mai puin avansate sufer influena celor avansate.
Aceast influen se realizeaz n doi timpi: mai nti se adopt, prin imitaie, forme
ale civilizaiei superioare; apoi, dup implementare, se stimuleaz crearea unui fond
propriu.
Teoria imitaiei a fost preluat de la francezul Gabriel Tarde. Eugen Lovinescu intr n
contradicie cu Titu Maiorescu care condamna importul de forme culturale strine; el
spune c formele pot s-i creeze, treptat, fondul. Comun este ideea autonomiei
esteticului.
Principiul sincronismului nseamn acceptarea schimbului de valori, a elementelor
care confer modernitate fenomenului literar. Nu e vorba de o imitaie servil, ci de o
integrare a literaturii ntr-o formul estetic viabil, n pas cu evoluia artei europene.
Msuri concrete recomandate de Eugen Lovinescu:
Trecerea de la literatura cu tematic rural la literatura cu tematic urban;
Trecerea poeziei de la epic la liric;
Dezvoltarea romanului de analiz psihologic;
Intelectualizarea prozei i a poeziei.
Particularitile liricii moderniste
Preocuparea pentru o poezie de
cunoatere;
Apelul la funcia simbolic a
limbajului;
Principiul
disonanei
ntre
coninut i form;
Fragmentarismul;
Depersonalizarea;
Dezumanizarea;

Estetica urtului;
Ambiguitate;
Metaforism;
Sintax eliptic;
Versul liber