PROGRAM DE STUDII: MASTER MANAGEMENT

EDUCAȚIONAL
ANUL I
DISCIPLINA: ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE ACADEMICĂ
ȘI PROFESIONALĂ

MASTERAND: ȘOLCAN RAMONA-MIHAELA

 CODURILE DE ETICĂ ALE UNIVERSITĂȚILOR DIN ȚARĂ

I. CONSIDERAȚII GENERALE DESPRE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE

Conform “Dicționarului explicativ al limbii române”, etica este definită ca

fiind știința care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și al condiției umane,
din perspectiva principiilor morale, și cu rolul acestora în viața socială1. Aceasta
urmărește studiul teoretic al principiilor și concepțiilor de bază din orice
domeniu al gândirii și activității practice.

În sens larg, etica reprezintă o totalitate a normelor de conduită morală care

reglementează relațiile dintre oameni, precum și atitudinea lor față de societate,
de o anumită clasă socială, de stat, de patrie, de familie. Așadar, etica se ocupă
de studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conținutul
lor de clasă și cu rolul acestora în viața socială fiind parte integrantă a
caracterului fiecărui individ.

Etimologic, termenul de etică, provine din grecescul ethos care înseamnă

obicei, datină, obișnuință. Etica este o disciplină filosofică și științifică, având
ca obiect de studiu morala. Atunci când se aplică în domenii socio-profesionale
ea se impune ca etică profesională. Etica se referă la sistemul de valori prin care
o persoană stabilește ce este bine și rău, corect sau greșit, drept sau injust. Ea
mai poate fi definită drept comportament moral în situații specifice. În general.
Etica se referă la sistemul de valori conform căruia o persoană hotărăște ce este
bine și rău, drept sau nedrept, îndreptățit sau neîndreptățit. Etica se face simțită
în comportamentul moral în anumite situații. Comportamentul individual nu se
măsoară numai în funcție de propria conștiință, ci și de norma acceptată social,
profesional sau în cadrul insituției respective.2

Termenul morală, provine din latinescul mos-mores, care înseamnă tot obicei,
obișnuință.3

1
Acad. Ion Coteanu “Micul dictionar academic”, Editia a II-a, Academia română, Institutul de Lingvistică, București,
Editura Univers Enciclopedic, 2010
2
Lect. Univ.dr. Cîrtiță- Buzoianu Cristina, Curs “Etica si Deontologie profesionala”, 2011
3
A se vedea Cursul “Etică și deontologie pedagogică”
 Dicționarul explicativ al limbii române definește deontologia din punct de
vedere științific, ca fiind parte a eticii care studiază normele și obligațiile
specifice unei activități profesionale.4

Deontologia desemnează teoria datoriilor morale, morala profesioanlă, fiind

o teorie a datoriilor și drepturilor în exercitarea unei profesii. Ea se concetrează
mai degrabă asupra principiului moral implicat, nu asupra sprijinirii moralității
deciziei pe rezultate scontate. Părintele deontologiei este considerat Jeremy
Bentham, fondatorul utilitarismului modern, care este o doctrină etică, cu
implicații în multe alte discipline sociale. Deontologia tinde spre a fi înțeleasă
ca un set de reguli pe care un profesionist trebuie să le respecte, fie că acestea
își au originea în morală, fie că își au izvorul în reglementări tehnice. Prin
modalități concrete de reglementare, deontologia contemporană tinde să devină
judiciară, să depindă de un process de control și sancțiuni.

Deontologia prin natura sa este o parte a moralei, în mod particular este

morala care se aplică unei profesii, unei activități umane, însă prin sfera de
aplicare sfârșește adesea în demeniul dreptului, fiind liantul necesar între
dreptul professional și morala profesională. Bazele deontologiei au fost puse de
filosoful german Immanuel Kant care a încercat să identifice principiile
universale aflate la baza moralității. Deontologia este asimiliată cu “o tradiție
nescrisă care stabilește,prin consens ceea ce se face și ceea ce nu se face”, orice
profesie întemeindu-se pe valorile împărtășite de cea mai mare parte a
membrilor săi.5

Acest concept trebuie să existe în orice mediu în care omul își desfășoară
activitatea. Fie că este vorba de mediul profesional, academic sau relațiile
interumane, este important ca acțiunile noastre, ale oamenilor, să fie însoțite de
lucruri morale și etice.

În principiu, deontologia apără atât prestigiul social al unei profesii, cât și

practicarea corectă a unei profesii de o serie de pericole. Printre acestea se pot
aminti: minciunea, omisiunea, furtul intelectual, plagiatul, etc.

4
https://dexonline.ro/definitie-mda2/deontologie
5
Lect. Univ.dr. Cîrtiță- Buzoianu Cristina, Curs “Etica si Deontologie profesionala”, 2011
 Etica și deontologia prezintă o funcție formativă, asigurând un minimum de
cunoștințe fundamentale, absolut necesare, cu caracter benefic și util, prin
interiorizarea unor valori și principii. Etica profesională impune stabilirea unor
reguli interne în fiecare profesiune, care pot lua forma bunelor practici,
codurilor etice sau codurilor deontologice.

II. CODURILE DE ETICĂ ALE UNIVERSITĂȚILOR DIN ȚARĂ

Fiecare instituție de învățământ are obligativitatea de a avea un Cod de etică

profesională, care trebuie respectat atât de cadre didactice, manageri, dar și de
către studenți. Această obligativitate este dată de Legea Educației Naționale
nr.1/2011.

 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Codul de etică al Universității din București prezintă o serie de articole

privind respectarea valorilor și principiilor etice generale. Ca orice Cod etic, are la
bază un cadru legislativ, și anume Legea Educației Naționale nr.1/2011. În
preambul ne sunt prezentate câteva din aspectele prezentate în Codul de etică al
Universității din București.

Codul este un instrument de educare a membrilor comunității academice, în

scopul prevenirii încălcării normelor eticii universitare. Pentru dezvoltarea culturii
eticii și a integrității în Universitate, el trebuie respectat atât în litera, cât și în
spiritul său.6 Încă din preambul, se menționează faptul că prezentul Cod de etică se
aplică tuturor membrilor comunității academice a Universității, indiferent de
poziția pe care o ocupă în ierarhia insituției. Valorile etice pe care se
fundamentează Universitatea sunt: Autonomia, Libertatea, Responsabilitatea,
Corectitudinea și Integritatea.

Încă din Titlul I, se menționează autonomia Universității, aceasta având dreptul

constituțional de a-și alege propriile strategii în vederea îndeplinirii obiectivelor.
(pot alege liber și necondiționat programele de studiu și cercetare; au dreptul de a
evalua și sancționa moral activitatea membrilor săi)7. Prin cod, Universitatea din
6
https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2021/01/CODUL-DE-ETICA-SI-DEONTOLOGIE-AL-UNIVERSITATII-DIN-
BUCURESTI-2020-1.pdf
7
Codul de etică și deontologie al Universității din București, 2020
(https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2021/01/CODUL-DE-ETICA-SI-DEONTOLOGIE-AL-UNIVERSITATII-DIN-
BUCURESTI-2020-1.pdf)
București, asigură membrilor săi libertate academică deplină, aceștia fiind protejați
împotriva constrângerilor politice, religioase, economice, etc.

Codul de etică al Universității din București recunoaște autonomia

membrilor săi, susține libertatea de exprimare, precum și accesul nemijlocit la
informații. Pe lângă cele menționate, onestitatea și corectitudinea intelectuală sunt
valori etice promovate de Universitatea București, întrucât în absența acestora,
evalurea nu ar mai fi făcută obiectiv și corect de către profesori pentru fiecare
student în parte.

În art.21 se menționează faptul că Universitatea nu tolerează practicile care produc

sau favorizează frauda academică. Printre acestea sunt menționate : plagiatul
produs de autor prin copierea parafrazarea sau utilizarea textului altui autor fără
specificarea datelor de identificare; preluarea unor rezultate de cercetare fără
precizarea completă s provenienței lor; folosirea publică de către un autor, prin
însușire ilicită, a rezultatelor de cercetare ale altor autori, etc.

Universitatea din București promovează și un climat de respect și

responsabilizare a propriilor membri, prin angrenarea acestora în diverse proiecte
care implică societatea, prin orientarea programelor de studii și de cercetare către
nevoile societății. Codul de etică acordă un articol unor caracteristici morale foarte
importante- respectul și toleranța. Sunt scoase în evidență și aspecte pe care
Universitatea din București le condamnă, aspecte care contravin în totalitate
normelor etice promovate precum: hărțuirea, intimidarea, umilirea,
comportamentul insultător, abuzul de putere, etc.

 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

Codul de etică și deontologie profesională universitară al Universității

“Dunărea de Jos” din Galați reglementează conduita membrilor comunității
academice, având la bază același cadru legislativ- Legea Educației Naționale
nr.1/2011. Principiile care stau la baza Codului de etică al Universității “Dunărea
de Jos” sunt destinate reglementării relațiilor dintre membrii comunității
academice: cadre didactice, studenți, conducerea universității, conducerea
facultăților, cercetători, personal tehnic și administrativ.8 O caracteristică comună a

8
Codul de etică şi deontologie profesională universitară al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați
https://www.ugal.ro/informatii/documente-publice/codul-de-etica-si-deontologie-profesionala-universitara
celor două coduri etice este data de principiul libertății academice, principiu care
presupune dreptul fiecărui membru al comunității academic de a-și exprima
deschis opiniile științifice și profesionale în cadrul cursurilor, seminariilor,
conferințelor, dezbaterilor, dar și al lucrărilor elaborate.

Spre deosebire de Codul etic al Universității din București, acesta subliniază

aspecte care contravin principiilor Codului etic, precum:

a) discriminările bazate pe sex, religie, origine, naţionalitate, rasă etc.;

b) propaganda cu caracter politic desfăşurată în interiorul său în legătură cu

acţiuni ale Universităţii;

c) prozelitismul religios;

d) promovarea unor doctrine sau idei cu caracter rasist, xenofob, naţionalist,

fascist;

e) defăimarea Universităţii de către membrii comunităţii academice;

f) atacurile personale sau afirmaţiile defăimătoare la adresa membrilor

comunităţii academice.

g) încercarile de rezolvare prin mass media a conflictelor sau nemulţumirilor

personale, înainte de demersurile de rezolvare a lor în cadrul comunităţii
academice.

Art. 16 menționează forma prin care poate fi încălcat Codul, prin faptele sau
acțiunile care aduc prejudicii imaginii și prestigiului Universității, însă nu sunt și
exemplificate aceste acțiuni.

Integritatea membrilor comunității este de asemenea, unul din aspectele esențiale

care permite desfășurarea în condiții optime a activității didactice și de cercetare.

În prezentările celor două Coduri de etică se pot observa multiple

similitudini. Plecând de la faptul că acestea au același cadru legislativ și anume
Legea Educației Naționale nr.1/2011, prin care se impune formarea comisiilor de
etică la nivelul fiecărei universități. În general, comisiile de etică au atribuții
asemănătoare. Aspectele generale, similare se referă la se referă la principiile și
valorile eticii, care se regăsesc în fiecare Cod de etică și deontologie profesinală:
dreptatea și echitatea, onestitatea, respectul, toleranța, etc.

Disciplina eticii dorește să corecteze comportamente,să apeleze la

moralitatea indivizilor și să găsească soluții la diferitele probleme care apar.