Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina:
ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ
Referat:
ANALIZA COMPARATIVĂ A CODURILOR DE ETICĂ ȘI
DEONTOLOGIE UNIVERSITARĂ
Coordonator: Student:
Conf. univ. dr. Voicu Luminița Budin Marian-Bogdan
CUPRINS
1. Introducere.................................................................................................3
5. Bibliografie.................................................................................................6
Introducere:
Conceptul de etică trebuie să existe în orice mediu în care un individ se desfășoară. Fie
că este vorba de mediul laboral, profesional, cel universitar, academic, sau de relațiile inter-
umane este imperativ ca acțiunile fiecărui individ sa fie guvernate de morală, etică.
În mediul universitar, etica este evidențiată pe de-o parte de obligațiile morale ale
profesorului și pe de altă parte, de îndatoririle morale ale studentului. Profesorul, prin meseria
pe care o practică își însușește respectarea tuturor normelor sociale, ale regulamentelor interne
ale instituției in care își desfășoară activitatea, precum și a exigențelor pedagogice în educația
deontologică. Pe de altă parte, obligația morală a studentului este cea de a studia disciplina la
care s-a înscris, de a respecta regulamentul intern, normele sociale, de a se prezenta la cursuri
conform așteptărilor profesorului.
Legea educației naționale numărul 1/2011, actualizată, prezintă în articolul 98,
alineatul 2, obligativitatea fiecărei instituții de învățământ de a avea un consiliu profesoral
care să stabilească un Cod de etică profesională și să monitorizeze aplicarea acestuia. În legea
educației naționale termenul de "etică" apare ca un laitmotiv, având, de altfel, o întreagă
secțiune dedicată, denumită "Etica universitară". Această secțiune trasează liniile formării
comisiei de etică universitară, atribuțiile ei, funcționarea și principalele abateri de la buna
conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.
În continuare o sa tratez comparativ codurile de etică ale unor Universități Naționale
cu diferite profile de activitate. Așadar, în paginile următoare o să fie regasite sinteze ale
codurilor de etică și deontologie profesională pentru următoarele universități naționale:
Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE) și Universitatea de Medicină și
Farmacie "Grigore T. Popa" Iași.
Codul de etică al UNARTE relatează faptul că Universitatea de Arte din București își
propune să reprezinte principalul centru de polarizare a eforturilor artistice și intelectuale,
pentru afirmarea, consolidarea și dezvoltarea artei, învățământului și culturii naționale.
Totodată, un factor important apare enunțat în acest cod-cel de recunoaștere și recompensare a
meritelor academice, personale sau colective, acestea fiind pe deplin asigurate. Meritele sunt
recunoscute deopotrivă atât cadrelor didactice, membrilor structurilor de conducere, cât și
studenților.
În cazul cadrelor didactice și a personalului de cercetare, meritul este stabilit în funcție
de calitatea activității didactice, a activitățiilor artistice și a publicațiilor cultural-științifice
persoanle sau colective. Pentru membrii structurilor de conducere, meritul este recunoscut și
stabilit în baza managementului eficient al resurselor, menținerea unor standarde de calitate
înalte, precum și aplicarea regulamentelor interne, cu strictețe. În cazul studenților, meritul
este recunoscut în baza criteriilor de evaluare a performanțelor academice ale acestora,
rezultatele concursurilor, cele ale participării la expoziții, evenimente culturale sau ale
activităților de voluntariat.
În codul de etică sunt prevazute și încălcările principiului competenței și
profesionalismului, dupa cum urmează: constituie încălcare asumarea unuor obligții care
depășesc nivelul actual de pregătire profesională; constituie încălcare încredințarea de cursuri,
seminare sau lucrări de laborator spre a fi susținut de către persoane care nu dețin nivelul de
cunoaștere adecvat; consacrarea unei părți importante din timpul alocat activității didactice
unor discuții fără legatură cu tematica acestuia; nerespectarea programării examenelor, a
cursurilor sau a activităților didactice; neinformarea prealabilă a studenților în legatură cu
informațiile de interes pentru aceștia; evaluarea studenților pe alte criterii, decât cele de
performanță; întârzieri nejustificabile în evaluarea studenților sau în comunicarea rezultatelor;
obținerea unui folos material de către un cadru didactic pe urma unor lucrări științifice
întocmite de către studenți; condiționarea accesului la examinare sau a promovării examenelor
prin cumpărarea unor lucrări sau cărți ale cadrelor didactice; abuzul de putere. Pertinent este
și faptul că UNARTE aderă nevcondiționat la principiile respectării depline a proprietății
intelectuale și asigurării integrității academice, făcând din promovarea lor un element central
al activității proprii și al politicii de dezvoltare instituțională. De asemenea, respectarea
proprietății intelectuale și a drepturilor de autor este o obligație profesională fermă a tuturor
membrilor comunității academice.
Mai mult, în codul de etică al Universității Naționale de Arte sunt prevăzute și
informațiile referoitoare la Comisia de Etică universitară. Prin informații înțelegem structura,
competența, conducerea și sancțiunile acestei comisii.
Așadar, etica, morala, respectul, buna-purtare, merituozitatea sunt atribute clar
evidențiate în cod, care trebuie deținute de către toți membrii instituției de învățământ în
discuție.
Considerații finale
Putem considera ca etica și-a făcut simțită prezența din cele mai vechi timpuri, de când
individul a început să aibă conștiință, să facă parte dintr-o comunitate în care primează legile
morale, în care primează starea sa de bine și a celor care îl înconjoară, în care primează
respectarea limitelor impuse de cutumă, în care morala este mai degraba un principiu de bună
conviețuire.
În prezentările privind analiza celor cinci coduri de etică de mai sus se pot observa
multiple similitudini. Plecând de la faptul ca acestea au același cadru legislativ și anume
Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care se impune formarea Comisiilor de Etică la
nivelul fiecărei universități. Comisiile de etică au atribuții asemănătoare, în genere, însă au și
atribuții diferite, care țin mai degraba de profilul de activitate al universităților.
Întodeauna, Codul de etică al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași o
sa conțină articole suplimentare care se referă la activitatea de cercetare medicală și
biomedicală, pe subiecți animali sau umani, spre deosebire de Codul de etică al Universității
Naționale de Arte din București, care conține articole generale referitoare la etica universitară.
Aspectele generale, similare se referă la principiile și valorile eticii, care se regăsesc în
fiecare Cod de etică și deontologie profesională, de la libertatea academică; integritatea;
prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală; dreptatea și echitatea;
merituozitate; profesionalismul și competența; onestitatea și corectitudinea intelectuală;
transparența; respectul, toleranța și incluziunea; responsabilitatea profesională, până la
bunăvoința și grijă; loialitatea și buna conduită în activitatea științifică.
Realizarea codurilor de etică la nivelul fiecărei universități duce la conștientizarea
acută a unei părți a problemelor din mediul academic din zilele de azi. Probleme legate de
plagiat, de lipsă de echitate, de inegalitate, de lipsa de merituozitate. Deși, există în presă
nenumărate articole care scot în evidență astfel de fapte, disciplina eticii dorește să
corecteze comportamente, să apeleze la moralitatea indivizilor care se desfășoară în mediul
academic și să găsească soluții prin care problemele evidențiate să nu se mai repete.
Concluzionând, putem spune ca știința eticii are un caracter multi-disciplinar, aflată la
intersecția întrebărilor, dilemelor, problemelor și metodelor de deliberare și decizie din etica
profesională, etica cercetării și managementul eticii în organizații. Dar acestea nu sunt
singurele domenii care oferă instrumente celor aflați în fața unor decizii privind fapte morale
sau imorale din universități.
Bibliografie: