UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN
UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF.UNUV. CEZAR MILITARU
Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN
UNIUNEA EUROPEANA
Introducere......................................................................................................pag
1
Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al
competitivitati ....................................................................................pag.
1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag.
1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag.
1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag.
1.4Functiile calitatii........................................................................... pag.
Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag.
2.1Conceptul de marca..................................................................... pag.
2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag.
2.3Tipuri de marci..............................................................................pag.
2.4Functile marcii...............................................................................pag.
2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta................................................. pag.
Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia
mar!urilor in "omania si #niunea $uropeana.................................pag.
3.1 %istemul national de marcare ecologica produselor..................pag.
3.2Preocupari in niunea !uropeana privind introducerea unui
sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag.
3.3&%' 14(((...................................................................................pag.
3.4Costurile pentru o)tinerea marci ecologice(ecoeticheta..........pag.
Capitolul ":Modalitati de mercare ecologica in niunea !uropeana
comparativ cu "omania..................................................................pag.
4.1Marcarea ecologica in #niunea $uropeana................................pag.
4.2Marcarea ecologica in "omania.................................................pag.
4.3Marca ecologica *e)ada +ordica .............................................. pag.
4.4 Marca ecologica &ngerul Al)astru................................................pag.
Concluzi ..........................................................................................................pag
#ibliografie...................................................................................................... pag.
$ne%e............................................................................................................. pag.
INTRODUCERE:
$derarea la niunea !uropeana a &omaniei impune standarde stricte
privind protectia mediului . na din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le
adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a
etic'etei ecologice. (copul acordari etic'etei ecologice este acela de a
2
promova produsele ecologice) care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului
ciclulu de viata ) astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o
perioada cat mai indelungata.
$ticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor
ecologice contri)uie la utilizarea e!icenta a resurselor prote-and mediul, prin
!urnizarea catre consumatori a unor in!ornatii corecte, e.acte despre produse.
* etic'eta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii)
ma%im trei) care protejeaza mediul. !tic'eta ecologica se acorda anumitor grupe
de produse printre care: masini de spalat vase) aparate frigorifice)detergenti
pentru vase)detergenti pentru rufe)lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc)
vopsele de interior)lacuri) masini de spalat rufe)produse te%tile)incaltaminte etc.
$utoritatea competenta care ecorda etic'eta ecologica este Ministrul
Mediului si +ospodaririi $pelor , MM+$-.
.eoarece etic'etele ecologice constituie un atu pentru patrunderea
e%portatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata !) in niunea !uropeana
se utilizeaza ecoetic'ete in vederea atestarii conformitatii produselor respective
cu standardele ecologice in vigoare. In general) produsele etic'etate ecologic
care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul
produselor cu ecoetic'ete) deoarece majoritatea etic'etelor ecologice se aplica
produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar
o cota redusa pe piata.
Producatorii finali din tarile membre ale ! pot utiliza materii prime care
provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina
ecoetic'ete) acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de
dezvoltare sa respecte criteriile ecologice.
In mai multe tari din ! ,de e%emplu) in +ermania si #elgia-) se utilizeaza
etic'ete ecologice obligatorii pentru ambalaje. *bligativitatea etic'etarii
ambalajelor decurge) in acest caz) din obligatia pe care o au persoanele care
raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa
folosire) conform .irectivei ! referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje.
In ! e%ista mai multe sisteme nationale de etic'etare ecologica marca
ecologica Blue Angal, marca ecologicaDer Grune Punkt) marca
3
ecologica Environmental Choice,marcarea ecologica Eco-Mark,
)majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul ! ,+ermania )*landa si
/arile (candinave-.
Capitolul1
Calitatea produselor si a!ala"elor elee#t $e#tral al
competitivitati
%.%Co#$eptul de $alitate &

Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne )respectarea
standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si
egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de0a
lungul timpului) evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si
metodologii specifice de lucru. (pre deosebire de primele incercari in acest sens)
evolutia te'nologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru
imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii
de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de 1calitate1 a suferit diverse
modificari) dar indiferent de momentul istoric) prin 1calitate1 s0a inteles masura in
care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti ,de acel ceva sau cineva-)
astfel putem vorbi de calitatea unui produs) de calitatea unei persoane) sau
calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin
satisfactii in raport cu ele.
.e asemenea) 1calitatea1 a fost integrata in conceptele legate de
managementul stiintific inca de la aparitia acestuia.
C'iar si in managementul stiintific conceptul de 1calitate1 a suferit diverse
modificari) evoluand de la un atribut dat unui produs) la un calificativ de
competenta dat organizatiei. $stfel) ca un parcurs natural) in ultima parte a
secolului 22 a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului
stiintific managementul calitatii.
In activitatea practica) pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de
termeni ca) de e%emplu:
4
0calitatea proiectata ,calitatea conceptiei- reprezinta masura in care
produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de
folosire) la fabricatia produsului respectiv) a unor procedee te'nologice rationale
si optime din punct de vedere economic3
0calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului
cu documentatia te'nica. $cesta se realizeaza in productie si este determinata
de procesul te'nologic) ec'ipamentul de productie) activitatea de urmarire si
control) manopera) etc.
0calitatea livrata) reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate
de furnizor.
Pe masura dezvoltarii productiei industriale) pe masura cresterii si
diversificarii cererii de productie) notiunea de calitate a produsului a evoluat s0a
diversificat) vorbindu0se despre:
04calitatea potentiala5 ) reprezentand calitatea produsului dupa
proiectare) inainte de asimilarea lui in fabricatie3
04caliatea partiala5 ) reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea
ceruta3
04calitatea realizata5) acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul
liniei de productie.
04calitatea asigurata5 ) calitatea care rezulta pe baza unui program unitar
cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii ,prevenire) masurare si actiune
corectiva-3
04calitatea totala5 ) in care se integreaza gradul de utilitate)
economicitate) estetica) etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui
produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile
e%primate sau implicite. Pentru succesul deplin al unei firme) aceasta trebuie sa
ofere produse sau servicii care:
0 sa satisfaca o necesitate) o utilitate sau un scop bine definit3
0 sa satisfaca asteptarile clientului 3
0 sa se conformeze standardelor si specificatiilor3
0sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii3
5
0sa fie disponibile la un pret competitive3
0sa fie furnizate la un cost care aduce profit)etc.
6ecesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate
presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si
masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat) realizat in conformitate)
verificat remediat) imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de
intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.Controlul te'nic al calitatii este
operatia independenta de operatia de e%ecutie propriu0zisa prin care se verifica
daca baza te'nico0materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde)
norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare
proceselor de fabricatie) in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea
acestora) fiind necesara totodata urmarirea comportarii in e%ploatare a acestora.
.e modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic
depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea
superioara a materiilor prime) asigurarea unei eficiente sporite din punct de
vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati./oti membrii unei organizatii)
indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii) nu doar
cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate./oti oamenii firmei de la portari
la directorul general) sunt platiti pentru ceea ce fac bine) in conformitate cu
planurile de afacere) si nu pentru tot ce fac.*rganizarea controlului se
materializeaza intr0un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale
C/C sunt:
1.Functia de control propriu0zis) care consta in e%ecutia controlului cu
mijloace si metode adecvate:
0depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi)
defecte3
0stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor
negative.
2.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
0cercetarea si analiza reclamatiilor3
6
0efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in
strainatate3
0efectuarea de analize te'nice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.
specifice acopera toate etapele vietii produsului ,bucla calitatii-.

%.'Cara$teristi$i de $alitate&
7uran 7.M.
1
deine!te caracteri!ticile calitatii ca repre"entand orice
domen!iune , proprietate chimica !au organoleptica ,care conera
produ!ului atri#utul de a i core!pun"ator pentru utili"are Alte
caracteri!tici !unt$durata de !erviciu,ia#ilitatea , mentena#ilitatea.
$precierea cantitativa a calitatii presupune) in primul rand) identificarea
tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie
de diferite criterii.
Calitatea produsului/
Caracteristici te'nico0
functionale
/e'nice Proprietati mecanice
Priprietati electrice
Proprietati optice
Proprietati c'imice
.isponibile,functionale
-
Fiabilitate
Mentenabilitate
Mentenanta
Caracteristici
economice
Costul de productie
C'eltuieli de e%ploatare
C'eltuieli de transport si depozitare
C'eltuieli de mentenanta,intretinere-
C'eltuieli de mentenabilitate,restabilire-
.urabilitate
1
Vasiliu ,F.,Controlul modern al calitatii produselor,Ed. Ceres, Bucuresti,1985.
7
Caracteristici
psi'osenzoriale
Proprietati estetice
Proprietati psi'isenzoriale
Proprietati diminsionale
Proprietati c'imice
Proprietati c'imice
Caracteristici sociale Midiu de lucru
!rgonomia
Protectia consumatorului
!cologia

Fig.1 Ansam)lul de caracteristici ce reprezinta calitatea.
Clasificarea caracteristicilor de calitate:
A.1. Caracteri!tici tehnico-unctionale$
In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare)
caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii:
a-.Caracteristici te'nice
(e refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera
acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. (e caracterizeaza
in proprietati fizice) c'imice) biologice) intrinsece structurii materiale a produsului
si determinate de conceptia constructiv0functionala a acestuia. Caracteristicile
te'nice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv) cu o precizie suficienta prin
mijloace te'nice.
b-.Caracteristici de disponibilitate
$ceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a0si realiza functiile
utile de0a lungul duratei de viata) aptitudine definita prin conceptele
fundamentale: fiabilitatea) mentenabilitatea) mentenanta. Pro#lemele
teoretice !i practice ale caracteri!ticilor de di!poni#ilitate tre#uie
cuno!cute atat de urni"orii de produ!e cu olo!inta indelungata cat !i
de cumparatori cu prile%ul contractarii ondului de mara, pentru
8
utili"area corecta a produ!ului,in !copul cre!terii di!poni#ilitatii lor !i la
con!truirea #ancilor de date privind ia#ilitatea ,!e cunoa!te ca
ia#ilitatea e!te cea mai #una.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a0si indeplini functiile fara
intrerupere datorita defectiuniilor intr0o perioada de timp specificata si intr0un
sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara
sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr0un interval specificat de timp) in
conditiile e%istente de intretinere si reparatii.(e e%prima printr0o serie de
indicatori cum sunt: costul de productie) pretul) c'eltuielile de menetenanta)
randamentul) gradul de valorificare a materiilor prime.
Mentenan8a reprezint9 totalitatea activit98ilor depuse de compartimente
specializate din cadrul unei organiza8ii pentru asigurarea func8ion9rii sistemului la
un grad c:t mai ridicat) prin activit98i se pot ;n8elege at:t opera8iile de ;ntre8inere
a utilajelor. Cea mai important9 sarcin9 a mentenan8ei este de a asigura
disponibilitatea ec'ipamentelor pe termen lung. Mentenan8a poate fi preventiv9
sau corectiv9.
Mentenan8a preventiv9 este <mentenan8a ce are ca obiect de activitate
reducerea probabilit98ilor de defectare sau degradare a mijloacelor fi%e1. /ipurile
de mentenan89 preventiv9 sunt:
0 mentenan8a sistematic9) respectiv <mentenan8a realizat9 prin activit98i de
;ntre8inere) repara8ii curente) revizii =i repara8ii capitale) constituite ;n 4planul de
e%ploatare =i repara8ii1. ,(isteme de ;ntre8inere =i repara8ii preventive sub forma
repara8iilor planificate de tipul revizii te'nice ,&/-) repara8ii curente de gradul 1
,&C1-) gradul 2 ,&C2-) repara8ii capitale ,&>-) preventive sub forma verific9rilor
periodice ,?p-) reviziilor par8iale ,&p- =i a reviziilor generale ,&g-) (istemul de
;ntre8inere =i repara8ii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecven8ei
interven8iilor-.
0 mentenan8a predictiv9) cu semnifica8ia <mentenan8ei realizate prin
intermediul urm9ririi parametrilor de uzur9 ai elementelor sau subansamblurilor@
c'eie ale mijloacelor fi%e) folosind instrumente specifice ,analizatoare de uzur9)
9
de vibra8ii) de ulei) etc.-1) urm:nd ca interven8iile de mentenan89 s9 fie realizate
;nainte de apari8ia defectului.
Mentenan8a corectiv9 ,curativ9) paliativ9- reprezint9 ansamblul de
activit98i realizate dup9 defectarea mijlocului fi% sau dup9 degradarea func8iei
sale ;n mod neprev9zut. $ceste activit98i constau ;n localizarea =i diagnosticarea
defectelor ;n interven8ii pentru restabilirea bunei func8ion9ri.
2. Caracteristici economice
Caracteristicile economice sunt legate direct de cele te'nico0
functionale)ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii:
costul de productie care se calculeaza luand in considerare
urmatoarele principii:
0principiul separarii c'eltuielilor care privesc productia de c'eltuieli care
nu se leaga de fabricatia ori e%tractia produselor.Potrivit acestui principiu )in
costul productiei se includ numai c'eltuielile de e%ploatare) restul c'elutielilor si
anume c'eltuielile e%ceptionale ,e%traordinare-) c'eltuielile generate de
administratie) c'eltuielile de desfacere) precutn si costul subactivitdtii nu se
includ in costul producliei) nefiind legate de activitatea normala de e%ploatare ,de
productie-.
0principiul delimitarii c'eltuielilor in timp. Potrivit acestui principiu)
includerea c'eltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de
gestiune cand are loc fabricatia produselor respective.
0principiul delimitarii c'eltuielilor in spatiu. in virtutea acestui principiu
general) c'eltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se
defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le0au ocazionat si anume:
aprovizionare) fabricatie) desfacere si administrartie.
0principiul delimitarii c'eltuielilor productive de cele cu caracter
neproductiv. $cest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de
vedere economic a c'eltuielilor productive) care sunt in acelas timp si creatoare
de valoare) de c'eltuielile neproductive) care nu adauga produsului nici un fel de
valoare.
1
0principiul delimitarii c'eltuielilor privind productia finita) de c'eltuielile
aferente productiei in curs de e%ecutie ,neterminate-. In metodologia calculatiei
costurilor) acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se
prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare)
cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta.
0 in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate
mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente
justifcate. Potrivit acestui principiu) intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba
la baza documente justificative) din care sa rezulte consumurile productive
e%primate cantitativ si preturile) adica valoarea acestora.
c'eltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea
functionartii normale a produsului.
3. Caracteristici psi'osenzoriale:
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste
caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu) ca aprecierea lor se
afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
$ceste caracteristici se refera la aspectele e%terioare legate de design)
forma) desen) stil) culoare) ambalaj) finisaj) moda) zgomotul pe care it produc ,un
frigider) aspirator-) cat este de confortabil ,mobilier-) usurinta de manipulare)
daca polueaza mediul inconjurator etc. Produsele alimentare se caracterizeaza
prin proprietalile psi'o0senzoriale ca gust) arome) aspect) ambalare) finisare etc.
In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de
produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un
rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol 'otarator in
alegerea unui produs de pe piata concurentiala.
4.Caracteristici de ordin social general
$ceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele te'nologice
de realizare a produselor) precum si utilizarea acestora asupra mediului natural)
asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
B. .upa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor)
caracteristicile se grupeaza astfel:
1
a-.caracteristici de baza ,absolut necesare-
b-.caracteristici secundare) care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la
nivele inferioare) reducandu0se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al
produselor sa fie semnificativ afectat.
C. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de
consum) caracteristicile se pot grupa astfel:
1.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate) greutate)
consumuri specifice) temperatura) precizie de lucru) estetica3
2.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si
economicitatea acesteia) asigurarea calitatii cerute produsului finit) soliditate)
componenta c'imica.
3.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust) forma)
rezistenta la rupere si la frecare) elasticitate.
D. .upa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
1.Caracteristici masurabile direct , greutate) rezistenta) continutul de
substante utile-.
2.Caracteristici masurabile indirect , fiabilitatea unui utilaj determinata pe
baza probelor de rezistenta la uzura -.
3.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon, numarul de defecte
pe cm de tesaturi) tabla -.
4.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon , grad de vopsire)
finisajul unei mobile) grad de cromare-.
E. In functie de modul de e%primare deosebim:
1.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale) greutati) rezistenta)
debite.
2.Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative
,corespunzator) necorespunzator -.Indiferent de gruparea utilizata) se poate
spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.
%.( Fa$torii $are i#)lue#tea*a $alitatea produselor :
1
Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor
factori principali) care actioneaza in procesul de productie )precun si a factorilor
secundari) care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor ,producator0comert0
consumator-.
Factorii calitatii care:
.etermina in productie: 0Cercetarea si proectarea
0Materile prime)materialele
0Procesul te'nologic,utilaje ) organizare-
0Calitatea profesionala a salariatilor
0$sigurarea si controlul calitatii
0(tandardele) nomele
Influenteaza in comert 0$mbalarea
0/ransportul
0pastrarea

Fig .2 Factorii calitatii
Factorii care influenteaza calitatea produselor:
0*rganizarea structurilor de productie in functie de cerinte.
0Pregatirea te'nica a fabricatiei si organizarea flu%urilor de fabricatie.
0Proiecrarea te'nica ) te'nologica a produselor in functie de resurse.
0*rganizarea controlului calitatii in unitate.
0Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu.
0Calitatea deciziilor.
0*rganizarea flu%ului informational si informatic in unitate.
0+estionarea materiilor prime) materialelor si pieselor de sc'imb.
0$provizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor.
0&espectarea documentatiei te'nice si te'nologice.
0Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp
pentru utilizarea integrala a dotarii.
0+radul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia.
1
06ivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si
intretinerea dotarii.
0Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fi%e .
0(tarea te'nica a utilajelor si instalatiilor.
0 Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime.
0+radul si nivelul de cunostinte al proiectantilor.
0.ocumentarea in domeniu
%.+Fu#$tiile $alitatii&
Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor
calitatii in:0functia te'nica3
0!unctia economica1
0!unctia sociala.
Functia tc'nica:
Functia tc'nica a calitatii este datorata caracteristicilor te'nice ,rezistenta)
durabilitate) proprietati mecanice) electrice) optice) c'imice- si caracteristicilor
functionale ,fiabilitate) mentenabilitate) servici) mentenanta) piese de sc'imb-
care e%prima gradul de utilitate al produsului) satisfacerea unei nevoi sau a unor
parti din acestea. Caracteristicile te'nice ale produselor finite isi au originea in
calitatea materiilor prime si materialelor3 procesului te'nologic3 mijjloacelor de
productie3 pregatirii profesionale a oamenilor3 prin intermediul carora sunt dirijati
parametrii de calitate. ?alorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde)
pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau
indirecte) si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti ) avand un
rol 'otarator in succesul multor produse pe piata.
Pentru ec'ipamentele si instalatiile din orice domeniu) de folosinta
indelungata se mai folosete si conceptul de nivel te'nic.6ivelul te'nic al
produselor face parte din conceptul de calitate si e%prima marimea
caracteristicilor te'nice. &aportul dintre nivelul te'nic si calitate este un raport ca
de la parte la intreg. $dica nivelul te'nic este numai unul din multitudinea de
1
parametri care influenteaza calitatea produselor. In conditiile economies de piata)
functia tc'nica are doua directii de evolutie:
0 e%tensiva 0 concretizata prin cresterea in timp a numarului de
caracteristici ale produsului
0intensiva 0 care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei
caracteristici in parte.
Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata)
e%prima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi) la un anumit nivel
al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor ,fiabititatea)
mentenabilitatea si mentenanta- de catre utilizator. .atorita acestor implicatii
economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate
reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta
indelungata.
Procesele de imbunatatirea calitatii produselor) duc la cresterea eficientei
acestora. 6oile te'nologii au redus ratele de rebut) de materiale si produse) in
timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare. /oate
acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic.
Functia economica
Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei
economice. *btinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii
sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie.
* componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul
calitatii care reflecta c'eltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii
produselorAserviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in
calitate pe toata durata viatii active a produselor.
Conform literaturii de specialitate) costurile calitatii se grupeaza in:
Bcosturi de realizare a calitatii) reprezinta c'eltuielile angajate de o
organizatie ,firma- in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate
dorit.Principalele c'eltuieli alocate realizari calitatii )ceea ce reprezinta costul
calitatii cuprinde:
0costurile de prevenire a efectelor noncalitatii.$cestea sunt necesare
pentru a se realize lucruri de calitate de prima data.Pentru acestea trebuie sa
1
e%iste o documentare din standardele (& !6 I(* CDDDA2DD1)studii de
marEeting )materii prime de calitate )utilaje performante)personal bine pregatit si
motivate sa obtina lucruri de calitate.
0costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea
valorilor calitative a unui produsAserviciu prin sondaje de opinii ale
clientilor)omolagari ale prototipului)incercari.
0costurile caderilor interne se refera la c'eltuielile determinate de
produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor te'nologice si care
provoaca pierderi pe flu%ul te'nologic.&emedierile se fac prin c'eltuieli de
reparatii)rete'nologizare)solutii noi de obtinere a produsului.
0costurile caderilor e%terne reprezinta c'eltuielile determinate de
produsele care nu au calitatea corespunzatoare )dar care au fost e%pediate la
clienti.$ici c'eltuielile sunt foarte mari care pot consta in:c'eltuieli de
reparatii)inlocuirea produsului)pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea
de marca a intreprinderi.
Bcosturi de asigurare e%terna a calitatii)reprezinta c'eltuielile legate de
demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea
declarata de producator. .in aceste influente economice ale calitatii rezulta
principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite
din punct de vedere te'nico0economic prin ma%imul diferentei dintre calitate si
cost,adica calitate mare cost mic-.
Functia sociala:
Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o e%ercita
calitatea produselorAserviciilor asupra conditiilor de viata) de munca si a mediului
inconjurator. Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai
putin corespunzator asigurat de firma ,organizatia- producatoare) de rolul pe
care il joaca caracteristicile produselorAserviciilor asupra calitatii vietii oamenilor
si a mediului inconjurator .
$ceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea
produselorAserviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite)
mai tineri mai putini tineri) cu nivel de cunostiinte diferite) care isi pun amprenta
asupra calitatii produselor) iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte
1
deosebite) caracteristici ale produselorAserviciilor variate) atat ca structura cat si
calitativ. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile
psi'osenzoriale) ergonomice) ecologice) etc.
B Caracteristicile psi'osenzoriale se refera la aspectele e%terioare
determinate de culoare) forma geometrica) mod de prezentare si ambalare) in
general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt
din ce in ce mai e%igente si mai diversificate.
Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti
ultimul deceniu in special in domeniile: ar'itecturi) mobila) covoare) industria
te%tila) incaltaminte) autoturisme) decoratiuni interioare) produse alimentare etc.
Pentru asemenea produse caracteristicile psi'o0senzoriale sunt
'otaratoare in luarea deciziilor de cumparare) ele pot asigura sau nu succesul
lor pe piata) in lupta cu concurenta.
B Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile comple%e dintre
mijlocul de munca si mediul de munca. $cestea au caracter interdisciplinar
opereaza cu concepte din te'nica) psi'ologie) fiziologie) genetica si indeosebi
din economie si sociologie.Cu alte cuvinte) demersurile ergonomiei vizeaza
imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre
om 0 mijlocul de munca @ mediul de munca.
BCaracteristici ecologice se refera in special la poluare.
In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga
)inseamna inputificarea aerului )apei)solului astfel incat mediul de viata sa devina
nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din
activitatea oamenilor.
Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau
indirect )substante sau a unei energii cu actiune nociva ,energia
radioactiva)poluarea fonica)efectul de sera- care pun in pericol sanatatea
omului)afecteaza resursele biologice si ecosistemele)deterioreaza bunurile
materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator
2
. *rasele au atmosfera
2
onescu , osi!,"#uscel si cola$, V alori!icarea materialelor re!olosite ,%asco&a in impact cu protectia
ecosistemelor ,cresterea resurselor de materii prime si ener'ie, cu im$unatatirea calitatii %ietii,Ed. (e)nica,
Bucuresti, 1982
1
poluata ) in principal)de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de
transport care elimina in aer o%id de carbon)o%izi de azot etc.
Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico0c'imice si
biologice pe cale naturala sau artificiala )in mod direct sau indirect )devenind
improprie utilizarii. $pa este dupa aer) a doua substanta ca importanta pentru
om)fara apa viata nu este posibila)corpul uman continand apro%imativ FDG apa.
In medie )fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 2HD g de
reziduri solide in apele menajere din care apro%imativ 12D g sunt substante
solubile.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor
naturale sau create de om.
Procentul mediu al deseurilor din &omania Aan este de:'artie H2G
)alimente 1I G)sticla JG)metal JG)lemn H G)plastic 3G )diverse JG .
Capitolul2
Macaea po!"#e$o #i am%a$a&e$o
2'(Co)cept"$ !e maca
Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi
produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi)
semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte) litere) cifre)
reprezentari grafice) combinatii intre aceste elemente)una sau mai multe culori)
prezentarea sonora sau alte asemenea elemente)forma produsului sau
ambalajului acestuia.
Conceptul de 1marc910 cardinal ;n publicitate 0 rezum9 destul de bine
posibilit98ile unui 1limbaj1 al consumului. /oate produsele ,;n afara celor
alimentare) perisabile- se propun aten8iei printr0o sigl9 impus9: orice produs
1demn de acest nume1 are o marc9 ,care se substituie uneori numelui obiectului:
frigider-. Func8ia m9rcii e semnalarea produsului) iar func8ia ei secundar9 e
mobilizarea conota8iilor afective: <Kn economia noastr9) puternic concuren8ial9)
pu8ine produse ;=i p9streaz9 superioritatea te'nic95.
1
!le trebuie s9 primeasc9 rezonan8e care le individualizeaz9 =i s9 fie
;nzestrate cu asocieri =i cu imagini) s9 aib9 semnifica8ii la niveluri numeroase)
dac9 vrem s9 se v:nd9 bine =i s9 trezeasc9 un ata=ament afectiv ce se e%prim9
prin fidelitatea fa89 de o marc9.
$parent) posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata) dar) asa cum
arata inca din 1C3D consilierul in brevete ?. !vans ,<LoM to obtain a patent4-)
alegerea marcii nu este o problema usoara) el mentioneaza cateva din conditiile
pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes:
0 sa fie usor de pronuntat3
0sa fie usor de retinut3
0 sa fie usor de reprezentat3
0sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia3
0sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care
urmeaza sa le cumpere ,si care au asociata aceasta marca-3
0 sa difere de marcile produselor similare ,pentru a nu crea confuzie in
randul consumatorilor-3
0sa poata fi fi%ata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza)
0sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si
protejata.
Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou) specific mai ales tarilor
dezvoltate.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate)
iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii) si anume
aceea de garantie ,de garantare a calitatii) a sanatatii si originalitatii produsului
in cauza. Marcarea este factor de calitate cu dublu rol:
0de informare pentru consumator:
0 de indentificare a produsului.
Formele de marcare sunt:
0 etic'ete litografiate) care cuprind printr0o grafica estetica si fotografia
produsului ambalat3
0 banderole litografiate 0 folosite de regula la produse za'aroase3
0 ambalaje de ':rtie superioara ,cerata) metalizata-3
1
0 stantarea 0 o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin
cuvinte) aplicata pe ambalaje din sticla3
0 stampilarea si pirogravarea sunt imprimari ;n lemn) aplicate ambalajelor
din acest material.
Continutul marcarii consta ;n urmatoarele:
0 elemente de identificare ca: denumirea produselor) denumirea fabricii
sau emblema acesteia) cantitatea ambalata) pretul3
0elemente de informare privind compozitia produsului ambalat) indicatii de
utilizare sau c'iar de pastrare.
Ca factor care influenteaza calitatea) marcarea contribuie la cresterea
valorii produsului) trezind totodata curiozitatea cumparatorului.
2'2Apaitia #i !e*vo$taea macii
*riginea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma.In
antic'itate erau folosite un numar mare de semne ,sigillum- in identificarea
produselor. $ceste informatii le avem de la descoperirile ar'eologice care ne
semnalizeaza ca la romani erau peste IDDD de semne cu valoare de marca
folosite pentru produsele ceramice. $ceste semne indicau numele producaton
denumirea localitalii de unde provenea produsul.In evul mediu se dezvolta
mestesugurile) in aceste conditii erau doua categorii de marci3
0 marca corporatiei0 care asigura respectarea regulilor de fabricatie a
produselor3
0marca individuala 0 care asigura individualizarea unui mestesugar in cadrul
corporatiei.
$sa de pilda) in anul 12II) Parlamentul $ngliei) a dat o lege prin care o
brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii.Pe langa
dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul) in special pe mare. $par pe
langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor) s0au definitivat functiile
marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca) pentru a nu fie falsificata.
$sa de e%emplu dupa &evolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii
speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca
2
pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi
pedeapsa ca si pentru fals in acte private.
*rasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general
orase porturi)unde comertul era in floare ,de e%emplu in tari ca Italia) (pania)
Portugalia) $nglia .In /arile &omansti in anul 1JFC se admite o lege care proteja
marcile romanesti inregistrate) marcile straine erau acceptate cu conditia ca si
marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective.
In anul 1JJ3) Conventia de la Paris) a elaborat Conventia pentru protectia
proprietati industriale ) care este adoptata si semnata de 11 state in I iulie 1JJ")
in &omania adera in anul 1C2D. Mai tarziu acestea au format niunea pentru
protectia proprietatii industriale.
In anul 1JC1 se constituie $ranjamentul de la Madrid) prin care se
stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. $cesta in anul se
transforma in Protocolul de la Madrid. Prin $ranjamentul de la 6isa ,1H.DI.1CHF-
s0a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul
inregistrarii marcilor.Prin $ranjamentul de la ?iena ,12.DI.1CF3- modificat in
1D.1D.1CJH s0a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale
marcilor.
Prin Conventia de la (tocE'olm ,1CFC- se constituie *rganizatia Mondiala
a Proprietatii Industriale ,*MPI- si un birou internafional cu sediul la +eneva.
In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Negea nr. 2JA1CIF care
a fost abrogata si inlocuita cu Negea nr. J"A1CCJ privind marcile si indicatiile
geografice) aceasta lege a fost publicate in M* nr. 1I1A1CCJ.&egulamentul de
aplicare al Negii nr. J"A1H.D".1CCJ a fost stabilit prin L+ J33A1CCJ) publicatain
M* nr. 1I1A23.D".1CCJ. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este
asigurata pe teritoriul &omaniei de *ficiul de (tat pentru Inventii si Marci.
In evolutia utilizarii marcilor) literatura de specialitate delimiteaza trei
perioade:
0 in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin
atribuirea propriilor nume de catre patron ,e%.: marcile Ford) Mercedes pentru
automobile-) produse alimentare ,e%.:Papadopoulos pentru dulciuri) dr. *eEter
pentru praf de ing'etata-) pantofi ,e%.: +uban-) motociclete ,e%.: Londa- etc3
2
0 a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu
produsul ,e%.: Izvorul Minunilor 0 apa minerala) Frutti Fres' 0 suc de fructe-
0a treia perioada este reprezentata prin e%istenta marcilor simbolice
capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului) fata
de produsele respective ,e%.: Murfatlar) Pietroasa 0 marci de vinuri) .acia @
marca de masina) Canon 0 marca de imprimanta) Pentium 2) 3) ") H marca de
calculator etc.-.
In prezent e%ista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii
marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin
stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza
e%.: masini de spalat rufe 0 $lba Nu%) $lba Nu% 1H) $lba Nu% 1I etc.-.
'.(Tipuri de ar$i
Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii:
.upa destinatie avem:0marci de fabricatie
0marci de comert
Marca de !a)ricatie este aplicata de producator pe produsele sale, iar marca
de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse.
&ntreprinderea producatoare poate utiliza ,in acelas timp,marca de !a)ricatie si de
comert, in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le !a)rica.
2rintre cele mai cunoscute marci de !a)rica sunt considerate marcile/Coca0
Cola,%on3,Mercedes04enz, 5odac,To3ota, 2epsi0Cola etc., iar din categoria celor de
comert mentionam/Adidas, 6uelle, Trident, 7orati, Aldi,"omarta etc. &n prezent
,marcile de !a)rica sunt mai raspandite decat cele de comert,cu toate ca importanta
celor din urma a crescut in ultimi ani , datorita per!ormantelor aduse in sistemul de
distri)utie a produselor.
Potrivit unor opinii) se poate vorbi c'iar de o lupta pentru suprematie)
intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. In pararel se remarca si o alta
tendinta) aceea a comercializarii unor OOproduse fara numeOO) denumite si5
produse albe5. (upermegezinele Carrefour din Franta au lansat )in anul 1CFI)
ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca,5MarPue libre5-) idee preluata
ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale.
.upa obiectul lor avem:0marci de produse
2
0marci de servicii
In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca) pot fi puse in evidenta
urmatoarele variante
3
$
0marci individuale de produs) firma producatoare inregistrand o marca
pentru fiecare din produsele sale. * asemenea varianta a adoptat )de e%emplu)
firma ProcterQ+amble. .intre marcile de produs ale acesteia putem mentiona
:$riel) ?izir) Nenor) Meister)Pampers etc.
0 o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta
intalnim) de pilda) in cazul unui producator de automobile,de e%.:#MR) $udi etc-3
0marci structurate pe mai multe niveluri) ca de e%emplu) prin combinarea
marcii de fabrica cu marcile individuale de produs)cum este cazul automabilelor
realizate de fitma ?olEsMagen,?R0+olf) ?R0Corrado etc-)Fiat,Fiat punto - etc.
Marcile de serviciu sunt de doua categorii:
0marci de servicii care se aplica pe produs) sau sunt atasate produselor)
pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse , de
e%.: marcile utilizate de spalatorii)vopsitorii etc-3
0 marci de servicii care indica ) in diferite moduri) servicii nelegate de
anumite produse) cum ar fi: servicile bancare,#ancore%-)de asigurari ,$sirom- )
de transport ,/arom-) servicii de informare,agentiile de presa- etc.
Negatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite) in
functie de natura serviciului. In unele cazuri) marca se aplica pe instrumentele
folosite pentru prestatea serviciuli, de e%emplu pe mijloacele de tramsport- ) sau
pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat, de e%emplu: aplicarea marci
pe biletele eliberate de agentiile de voiaj-. !%ista unele servicii care folosesc
marca indirect, de e%emplu: 'otelurile)restaurantele) pot aplica marca lor pe
produsele din dotare-.
In functie de titularul dreptului de marca distingem:0marci individuale
0marci colective
3
*). +otler,F. Bliemel, #ar,etin'" #ana'ement. -nal.se, *lanun', /mset&un'und 0teuerun', 8,
-u!la'e, 0c)a!!er *oesc)el Verla', 0tutt'art, 1995, pa' 692.
2
Marcile individuale apartin unor persoane determinate,fizice sau juridice-)
reprezinta categoria obisnuita de marci) care face obiectul principal al
reglementarii in diferite legisletii.
Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori)comercianti sau
prestatori de servicii. !le sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile
menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a
geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective.
.in punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile
sunt : 0marci functionale
0marci o)ligatorii
In principiu)marcile sunt facultative) dreptul de a decide aplicarea marcii
apartine producatorului ) comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii.
In anumite cazuri ) se stabileste) pentru unele produse) de obicei din motive de
interes general ) obligatia marcarii lor. .e e%emplu )in majoritatea tarilor este
obligatorie marcarea obiectelor e%ecutate din metale pretioase.
.upa compozitia lor ) marcile sunt:0marci simple
0marci compuse
Marcile compuse , din doua sau mai multe elemente verbale sau
figurative- ) sunt fregvent folosite ) pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne
permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii.
In functie de natura lor ) deosebim :0marci verbale
0marci !igurative
0marci sonore
M9rcile verbale ) numite ;n legisla8ia =i doctrina francez9 nominale
,nominau%- ) sunt formate din semne scrise =i constituie o mul8ime de cuvinte ce
pot fi pronun8ate =i scrise.
M9rcile figurative sunt reprezentate sub form9 de desene) ornamente) simboluri)
animale) p9s9ri) combina8ii de culori etc.
Negea 89rii noastre nu ne indic9 e%pres) care sunt elementele figurative .
$stfel) consider9m c9 pot constitui m9rci toate semnele distinctive reprezentate
grafic ;n plan sau ;n relief. M9rcile sonore sunt protejate numai de legisla8ia unor
89ri. Marca sonor9 reprezint9 un fragment muzical) o fraz9 muzical9) sunetul
2
produs de un animal care se asociaz9 cu un anumit produs sau serviciu. $ceste
m9rci trebuie s9 fie clare) e%presive =i caracteristice.Majoritatea legisla8iilor) la
care s0a aliniat =i Negea &epublicii Moldova) &om:niei) &usiei) nu protejeaz9
m9rcile sonore fapt ce se e%plic9 prin absen8a unei leg9turi directe cu produsul
=i de imposibilitatea realiz9rii unui depozit material.&eprezentarea m9rcilor
sonore poate fi diferit9. n fragment sau o fraz9 muzical9 poate avea mai multe
reprezent9ri distincte) una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma
unei melodii sau a altor sunete) a doua poate fi o reproducere grafic9 a acestui
fragment realizat cu ajutorul notelor =i partiturilor muzicale =i nu ;n ultimul r:nd
aceast9 reproducere poate consta ;ntr0o oscilogram9) care nu este altceva dec:t
transpunerea electronic9 a sunetelor muzicale.
M9rcile sonore sunt protejate ;n Fran8a) +ermania) .anemarca) Finlanda3
la nivel regional: ;n (pania) pentru marca comunitar9 =i la *ficiul #enelu%.
'.+Fu#$tile ar$ii
Marca este considerata) in prezent)un element fundamental al strategiei
comerciale a inreprinderii) strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o
introduce in oferta de produse si servicii.
Fiind un mi!oc de identi"icare a #roduse!or unei anumite intre#rinderi$marca o"era
cum#aratoru!ui #osi%i!itatea orientarii sa!e mai re#ede s#re #roduse!e &eri"icate din #unct de &edere
a! ca!itatii$a#artinand #roducatori!or care si'au casti(at o %una re#utatie a!aturi de "uncti!e
considerate c!asice ) de identi"icare a #roduse!or si ser&ici!or si de (arantare a unui ni&e! ca!itati&
constant a! acestora' in conditii!e di"erentierii tot mai accentuate a o"ertei de mar"uri$s'a a"irmat si se
accentuea*a in continuare "unctia de concurenta a marcii.De !a di"erentierea #roduse!or unei
anumite intre#rinderi$#rin ca!itatea sau #re*entarea s'a !a o di"erentiere a marci!or ace!easi
intre#rinderi $ #rin mu!ti#!icarea mode!e!or$ ti#uri!or$ cu!ori!or etc. +n e,em#!u %ine %ine cunoscut
este ce! a! marci!or de automo%i!e. Aceeasi marca -Ford$.eu(eot$ Fiat $ /o!0s1a(an etc2 re#re*inta
un numar din ce in ce mai mare de mode!e. Dinamismu! accentuat a! marci!or$s#riinit de #u%!icitate$
a determinat a#aritia "unctiei de rec!ama a marcii. 3arca re#re*inta o com#onenta im#ortanta in
acea 44aureo!a de mar0etin(5 care inconoara #rodusu! si care constituie adesea un e!ement mai
#uternic c6iar decat caracteristici!e intrinseci
"
4
C. Florescu., 0trate'ii in conducerea acti%itatii intreprinderii, Editura 0tiinti!ica si Enciclopedica
,Bucuresti, 1987,pa' 231
2
Prin orta pe care o do#ande!te, marca devine un element
autonom al !ucce!ului comercial,un #un independent,cu o valoare
proprie, utili"at de intreprindere in cadrul !trategiilor !ale
promotionale. &n ca"ul marcilor notorii,valoarea lor poate i
impre!ionanta, ca marca Coca-Cola de #auturi racoritoare e!te
evaluata la '',( #ilioana dolari )*A , marca de tigati Marl#oro la '+
#ilioane dolari )*A.
.in avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile
prezinta mai multe functii:
0functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni
cunoscut in randul consumatorilor prin marca)care se manifesta ca un simbol
vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit
produc9tor) marca permite consumatorului s90=i orienteze alegerea u=or =i rapid
spre produsele verificate ce apar8in produc9torilor care =i0au c9p9tat o bun9
reputa8ie. Kn unele cazuri de produse noi marca ajunge s9 se identifice cu
produsul ;n asemenea m9sur9) ;nc:t acesta este determinat prin marc9. $=a se
;nt:mpl9 c:nd cump9r9torul cere ;ntr0un magazin de ;nc9l89minte <adida=i5.
0functia de comunicare: marca are un efect publicitar )utilizand diverse
mijloace publicitare, afise) postere)pliante) reviste) videoclipuri publicitare la redio
si tv- unde se c'eltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare.
In acest mod se incearca creerea unui efect psi'ologic asupra cumparatorului si
un mit in legetura cu o anumita marca . Func8ia de concuren89 =i de organizare a
pie8ei se transform9 ;ntr0o func8ie de monopolizare a pie8ei) sprijinit9 pe func8ia
de reclam9. Multiplicitatea m9rcilor aceleia=i ;ntreprinderi pentru acela=i tip de
produse ,<auto0concuren895- devine cu timpul o fr:n9 a produc8iei. Func8ia de
monopol a m9rcii ;=i e%ercit9 influen8a =i pe planul structurii cererii) care deseori
se orienteaz9 spre produse inutile) neadoptate nevoilor reale. $stfel) marca
ajunge s9 falsifice concuren8a. /endin8ele de monopolizare a pie8ei e facilitat9 de
dreptul titularului m9rcii de a fi%a pre8ul produsului) de a vinde altora marca
pentru a fi amplasat9 pe diferite bunuri.
2
0functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine:
de origanizatie)comerciala) de produs sau servicii) simpla sau comple%a)
figurativa sau sonora) individuala sau colectiva serveste la deosebirea
produselor,servicilor- ) aceasta fiind si func8ia de baz9 a m9rcii . $cest aspect al
func8iei de diferen8iere transform9 marca ;ntr0un instrument de atragere a
clientelei. Marca devine un reper al produsului original c9utat dob:ndind rolul
de fi%are a clientelei3 de fidelitate a consumatorului vis0a0vis de un produs.
Kn opinia lui S. !minescu func8ia de diferen8iere a m9rcii are dou9
aspecte: individualizarea produselor pe pia89 si protejarea produc9torului de
posibilitatea utiliz9rii m9rcii de concuren8ii s9i.$stfel )marcile de produs contin
unele caracteristici de calitate ce fac diferentierea intre diferite produse ale
aceleasi organizatii, de e%emplu marcile de bauturi racoritoare Coca0Cola)
Fanta)(prite ale firmei Coca0Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de
alte bauturi racoritoare ca $merican Cola)Frutti Fres' produse de firma
!uropean .rinEs-.
0 functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al
garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca
realizare te'nologica.Potrivit func8iei date marca trebuie s9 se foloseasc9 pentru
produsele =i serviciile cu o calitate ;nalt9 care este stabil9. !ste important de
men8ionat) c9 func8ia de garantare a calit98ii nu presupune c9 folosirea unei
anumite m9rci st9 la baza garan8iei celei mai ;nalte calit98i a produselorAserviciilor
marcate) dar determin9 faptul) c9 aceste produse sau servicii trebuie s9 aib9 o
calitate) care ini8ial) prin acte precedente de consum) i0a format o reputa8ie) la
care produc9torul ;nsu=i trebuie s9 8in9 mult.
Kn anumite domenii) ;n special la articolele de mod9 =i parfumerie) unele
m9rci devin un simbol de calitate) ;n a=a m9sur9) ;nc:t ;=i e%tind efectele dincolo
de domeniul de origine) la obiectele cele mai diferite) c9rora le imprim9 prestigiul
produsului de origine. !%emplul m9rcii 0 Pierre Cardin) C'anel) Paco &abanne)
Lermes sau Sves (aint Naurent este relevant.
* caracteristic9 a perioadei actuale este cre=terea importan8ei func8iei de
garan8ie a calit98ii. Important pentru antreprenorii =i comercian8ii auto'toni este
2
de a recunoa=te c9 marca imprimat9 pe produs reprezint9 o carte de vizit9 a
;ntreprinderii demonstr:nd o calitate deosebit9.
0 functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se
folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi) cascavaluri)
bauturi alcoolice) cafea etc.
0functia de reclama )prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu
)prin combinatia de semne si culori) prin eleganta si distinctia pe care o poate
conferi produsului) mai ales daca si0a capatat o anumita notorietate )marca
indeplineste prin ia insasi functia de reclama. .e la mijlocul sec. 22 o mare
importan89 a c9p9tat func8ia de reclam9 a m9rcii) reclama devenind o ramur9
important9 a economiei ce deserve=te comer8ul. $ceast9 func8ie a ap9rut prin
deta=area m9rcii de produsul destinat individualiz9rii =i s0a amplificat prin noile
forme de publicitate. &eclama ca func8ie a m9rcii este cunoscut9 din sec. 2I2. Kn
opinia lui P.F. #rocE) <marca reprezint9 leg9tura dintre consumator =i comer85 )
fapt ce se datoreaz9 reclamei.
Ini8ial a fost utilizat9 reclama auditiv9) care cerea mult timp pentru a fi
realizat9 =i nu era binevenit9) apoi a fost folosit9 reclama vizual9. n rol
important a avut reclama scris9) care se efectueaz9 ;n: ziare) reviste) afi=e)
panouri) pe mijloace de transport. Pentru reclama ;n ziare este important de a
stabili tipul reclamei sub forma unui te%t sau reprezentare a produsului. *
importan89deosebit9 are alegerea formei) care are menirea de a cuceri
consumatorul) locul amplas9rii reclamei. Pe motivul insuficien8ei de timp reclama
este f9cut9 pe afi=e) panouri. Kn acest caz informa8ia trebuie s9 fie succint9 =i de
obicei ea con8ine: reprezentarea produsului =i marca. ?aloarea acestui tip de
reclam9 depinde de m9iestria pictorului) deoarece anume aici se acord9 o mare
libertate fanteziei persoanei de a scoate ;n eviden89 marca. Na acest tip de
reclam9 se atribuie instala8iile tridimensionale: un fier de c9lcat rufe) 8ig9ri) un
ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete) fum)
aburi care atrag aten8ia publicului ;ndemn:ndu0i pe consumatori s9procure
produse ce con8in asemenea m9rci.
*dat9 cu stabilirea activit98ii economice furtunoase) apare ideea
amplas9rii reclamei pe mijloace de transport.$cest tip de reclam9 a ap9rut la
2
sf:r=itul sec. 2I2 =i constituie o valoare deosebit9 deoarece atrage aten8ia
conductorilor mijloacelor de transport) precum =i a pietonilor. * importan89
deosebit9 ;n ultima perioad9 a c9p9tat reclama efectuat9 la radio) televiziune ;n
cadrul emisiunilor solicitate. Prin acest tip de reclam9 consumatorii memoreaz9
cel mai bine produsele. Kn opinia lui Casper 7. RerEman cel mai bine se
memoreaz9 m9rcile care reprezint9 cultura na8ional9 =i au un sens cunoscut. .in
aceast9 cauz9 simbolurile culturii din $pus p:n9 acum sunt populare) ca
e%emplu: soarele) stelele) luna) s9geata .
Prin for8a de atrac8ie pe care o dob:nde=te ;n acest fel) marca devine un
element autonom al succesului comercial. $stfel) marca) dintr0un accesoriu al
produsului devine un bun independent cu o valoare proprie.
0func8ia de organizare a pie8ei) marca realizeaz9 o interac8iune ;ntre
produc8ie =i consum) =i atunci ea apare ca un instrument de organizare a pie8ei)
fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. Pe pia89 se vor impune =i
vor supravie8ui acele m9rci) produsele individualizate prin care ;ndeplinesc
condi8iile de calitate care satisfac consumatorul) iar comercian8ii vor pune pe
pia89 acele bunuri pentru care e%ist9 v:nzare. Prin mecanismul economiei de
pia89 ,cerere @ ofert9- titularii m9rcilor dob:ndesc beneficii considerabile) marca
fiind un element de realizare comercial9 a produselor) de asigurare =i ridicare a
rentabilit98ii produc8iei) a succesului ;n lupta de concuren89 pentru acapararea
pie8ei =i monopolizarea ei. $tunci c:nd un produs) apoi un grup de produse este
comercializat cu succes vreme ;ndelungat9 pe diferite pie8e) marca cap9t9 o
anumit9 notorietate) iar produc9torul va c9uta s9 ob8in9) cu ajutorul m9rcii)
controlul pie8ei.
0func8ia de protec8ie a consumatorului) aceast9 func8ie deriv9 din dreptul
e%clusiv al titularului m9rcii. !a are ca scop protejarea produselor e%puse pe
pia89 =i e folosit9 ;n lupta ;mpotriva contrafacerilor =i concuren8ei neloiale. Pentru
consumator aceia=i provenien89 implic9 o calitate constant9 a produsului marcat.
Consumatorii sunt deseori ;n=ela8i prin izvoarele de informare ;n care rolul
m9rcilor este e%agerat.
'.,Mar$area e$olo-i$a.e$oeti$/eta0
2
Ce este ecoetic'eta :
!ste un simbol grafic siAsau un te%t descriptive aplicat pe produs )
ambalaj ) intr0document informativ care insoteste produsul si care ofera
informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului .
!coetic'eta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etic'etei
ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra
maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor
informati precise )e%acte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul
produselor lor asupra mediului.
Cum functioneaza sc'ema de ecoetic'etare:
!coetic'eta opereaza pe baza unor criterii) pe grupe de produse. * firma
care doreste sa obtina o etic'eta ecologica pentru unul sau mai multe din
produsele sale sa solicite unui organism component) daca produsul indeplineste
cerintele atunci I se acorda etic'eta ecologica.
Principalele elemente ale sc'emei de eco0etic'etare:
0are o dimensiune europeana: un producator ) comerciant sau furnizor de
servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru
obtinerea etic'etei ecologice poate vinde pe piata niunii !uropene. Nogo0ul
este de asemenea acceptat si in tari precum 6orvegia) Islanda3
0este selectiva: etic'eta ecologica este acordata numai acelor produse cu
un impact minim asupra mediului3
0este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu0ul floare ca
reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu g'iduri te'nice si
stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre3
0functioneaza printr0o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe
un singur parametru )ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza
impactul produsului sau serviciului asupra mediului de0a lungul intregului ciclu de
viata ) incepand cu e%tractia materilor prime in perioada de pre0productie) de0a
lungul productiei) distributiei si depozitarea finala3
0este voluntara:sc'ema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice
pe care producatorii trebuie sa le respecte. !%ista posibilitatea ca comerciantul)
3
producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu etic'eta
ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. 6atura
voluntara a sc'emei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.
/rasaturi comune a sc'emelor de ecoetic'etare
0.eterminarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a
grupelor de produse 3
0 (c'emele sunt voluntare) companiilor nu li se cere sa aplice pentru o
anumita etic'eta ecologica3
0 (unt protejate legal de un simbol sau logo3
0 (unt dec'ise accesului la companiile din intreaga lume 3
06ivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja
dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului)
revizuirea periodica) daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a
criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea te'nologica si pozitia pe piata.
!tic'eta ecologica a ! este o sc'ena unica de certificare pentru a
ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi)care nu afecteaza
mediul) etic'eta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale.
(e realizeaz9 pe baza unor sc'eme de etic'etare adoptate de organiza8ia
de reglementare a statului ,pentru &om:nia) aceasta este Ministerul $griculturii)
P9durilor) $pelor =i Mediului- =i permite o etic'etare a produselor care au un
impact redus asupra mediului =i sunt mai pu8in d9un9toare mediului fa89 de alte
produse asem9n9toare care fac parte din acela=i grup de produse.(c'emele de
etic'etare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere
referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza ) producerea si
utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. !coetic'etele
pot fi folosite =i ca instrument de marEeting) semnifica8ia acestora fiind aceea c9
produsul respectiv este unul din cele care genereaz9 cel mai mic impact negativ
asupra mediului din grupul s9u de produse.!tic'eta ecologica este o marca a
niunii !uropene de recunoastere a produselor ecologice) iar procedura de
obtinere este destul de comple%a. Conditia de baza pentru procesul de acceptare
a marcii este implementarea sistemului de management de mediu) conform
standardului I(* 1".DD1.!%ista un g'id informativ despre ecoetic'etare) realizat
3
cu finantare P'are Fondul !uropa 2DD". * marca din aceeasi categorie) care
certifica posibilitatea de reciclare usoara) o reprezinta cunoscutul <punct verde4
,prezent pe ambalaje sub sigla .er +runepunEt-.
Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etic'etei ecologica
in randul agentilor economici sint:
B seminarii de informare @ instruire referitoare la aplicarea etic'etei
ecologice in &om:nia) la sistemul de etic'etare ecologica. Pentru realizarea
seminariilor sunt necesare: 0 manuale) pliante) brosuri
0 cursuri
0 sedintele de informare
0 buletin informativ
0 suport electronic de instruire
B publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre
etic'etei ecologica) brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor
economici.
B crearea de Mebsite0uri si promovarea lor in randul agentilor economici.
!ste recomandata crearea unui Mebsite care sa cuprinda informatii
despre etic'etei ecologica din &omania) cat si informatii despre etic'etei
ecologica comunitara) tinandu0se cont de faptul ca aceasta din urma va fi
preluata de tara noastra dupa intrarea in niunea !uropeana.
#rosura !tic'eta ecologica<@ brosura informativa pentru agentii
economici5) s0a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde
informatii privind: etic'eta ecologica) etapele necesare pentru obtinerea etic'etei
ecologice) avantajele etic'etei ecologice) costurile solicitarii etic'etei ecologice si
posibilitatile de finantare pentru obtinerea etic'etei ecologice) cadrul legislativ
e%istent in &omania in domeniul acordarii etic'etei ecologice) instituteleacreditate
recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etic'etei ecologice @
Ministerul Mediului si +ospodaririi $pelor @ pentru realizarea testelor) incercarilor
produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora) prezentarea pe
scurt a etic'etei ecologice comunitare) precum si prezentarea celor mai
cunoscute etic'ete ecologice utilizate in !uropa.
3
Mijloacele de mediatizare a etic'etei ecologice identificate la nivelul
consumatorului sunt:
B Prezenta <pe mari suprafete5: promovarea etic'etei ecologice in
magazine) supermarEet0uri sau alte puncte de vanzare care detin produse
etic'etate) prin distribuirea de pliante) brosuri informative) etc. Pliantele)brosurile
informative) etc pot fi oferite la intrarea in magazine) la casele de marcat sau in
cadrul raioanelor.
B Crearea de Mebsite0uri este un mijloc de mediatizare care) desi nu este
un mijloc de comunicare la scara larga) ofera rezultate incontestabile.
B /eleviziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia)
aceasta avand avantajul de a obtine) prin audienta) o atentie asemanatoare cu
cea e%istenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. In plus) are avantajul
sunetului si culorilor) fiind astfel mult mai apta sa <atinga5 consumatorii.
B Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru etic'eta
ecologica ) mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. Informatia poate
aparea in ziare) reviste dar si in presa specializata.
B In general) presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa
informatie) iar pentru mediatizarea etic'etei ecologice informarea este cel mai
important aspect.
B $fisele insotite si de alte tipuri de comunicare.
B $nunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic3
B Publicitatea la radio) etc
B Participarea *6+0urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la
campania de sensibilizare a populatiei
B Participarea scolilor la mediatizarea etic'etei ecologice prin cursuri
informative: concursuri cu premii) jocuri) prezentari video) etc.
#rosura denumita TO!tic'eta ecologica TO0 4+'idul consumatorilor5 cuprinde
urmatoarele informatii: generalitati privind etic'eta ecologica in &omania :
definitie) simbol) forma etic'etei ecologice) grupurile de produse pentru care se
poate acorda etic'eta ecologica) motivele alegerii produselor care poarta
etic'eta ecologica) prezentarea sistemului de acordare a etic'etei ecologice in
&omania) fise de prezentare a criteriilor de acordare a etic'etei ecologice si
3
amotivelor acordarii etic'etelor ecologice pentru toate grupurile de produse
vizate) informatii utile: cum se poate recunoaste etic'eta ecologica pe un produs)
alteinformatii) persoane de contact) Mebsite0uri.
Pentru anul 2DDH au fost prevazute numeroase activitati de promovare a
etic'etei ecologice comunitare:
B Franta va organiza manifestatii de promovare a etic'etei ecologice
pentru detergenti si 'artie3
B Ce'ia va demara o importanta campanie de informare care se va
desfasura pe parcursul a 3 ani3
B In Finlanda campania de promovare a etic'etei ecologice se va
desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice
B Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etic'etei
ecologice comunitare3
B In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic)
articole de incaltaminte) produse te%tile) lacuri si vopsele3
B In Italia) campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in
magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor3
B *landa va organiza) in cadrul campaniei sale de promovare) saloane
comerciale si <ceremonii de incurajare5 pentru agentii economicip
recum si o <(aptamana a florii5.
$vantajele ecoetic'etarii
!coetic'etarea aduce o serie de avantaje si pentru producator.
producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile
si isi creeaza si o imagine buna at:t in r:ndul angajatilor) c:t si al comunitatii
locale si nationale. In tarile europene) consumatorii vor deveni ce mai constienti
de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante
periculoase prezente inprodusele de consum curent. $stfel) grupurile de produse
etic'etate ecologic si care garanteaza absenta substantelor c'imice to%ice vor
avea un mare succes. $ceasta tendinta se observa in prezent in Italia le
detergentii cu etic'eta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele
etic'etate. In plus) cu etic'eta ecologica) firmele isi pot spori imaginea de marca)
3
dar si calitatea produselor.Produsele care poarta etic'eta ecologica prezinta)
comparativ cu cele traditionale) o serie de avantaje. Printre acestea se numara
consumul redus de energie) lipsaAreducerea riscului aparitiei unor reactii alergice
la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. In
plus) criteriile esentiale de acordare a etic'etei ecologice se refera la reducerea
potentialului agentilor de racire si de e%pandare de distrugere a stratului de ozon.
Produsele care pot primi ecoetic'eta
.in grupele de produse pentru care se acorda etic'eta ecologica fac parte
masinile de spalat vase si cele de spalat rufe) aparatele frigorifice) computerele)
amelioratorii de sol si substraturi de cultura) detergentii) produsele te%tile)
incaltamintea) lacurile si vopselele pentru interior) saltelele de pat) lampile
electrice) ':rtia copiativa si cea grafica.Pentru a fi acordata etic'eta ecologica )
produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte)
cunoscute ca criterii ecologice. $ceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau
mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu
calitatea apei) calitatea aerului) conservarea solului) reducerea deseurilor)
economisirea energiei) managementul resurselor naturale) prevenirea incalzirii
globale) protectia stratului de ozon) nonti%icitatea mediului) zgomot)
biodiversitate. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada
de timp) revizuite in general intre 3 0 H ani. n nou program care vizeaza
reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat.
.esi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din
prezent) acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea
consumului de electricitate) a acidifierii aerului) a distrugerii stratului de ozon si a
to%icitatii umane) cu peste HG. <Cu toate ca) din punct de vedere al protectiei
mediului) acest nou tip de detergenti este mai bun) poluarea nu va fi oprita. .upa
aderare insa) ecoetic'etele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta
problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe e%plicatii dec:t
UbiodegradabilV) inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti.
In plus) oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa
ecologica) nu aruncat pe c:mp) iar cei care au poluat mediul va trebui sa
plateasca pentru no%ele pe care le emit in aer. sor sau greu de suportat)
3
normele ! nu sperie olteanul de r:nd) care stie ca) at:ta timp c:t medicul
veterinar nu0l vede) poate sa ii mai dea c:te o biciusca animalului neast:mparat)
iar pe +'ita il poate sacrifica si fara sa0l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se
taie porcul si nu o sa stea nici <un european4 sa masoare tuica si vinul din butoi
sau c:te grame de detergent a pus in masina de spalat.

Fig.3 +rupe de produse care pot primi etic'eta ecologica.
n alt e%emplu cu privire la acordarea etic'etei ecologice este
etic'etarea ;nc9l89mintei:reglement9rile din acest domeniu se aplic9 tuturor
produselor care sunt destinate s9 protejeze =i s9 acopere piciorul) e%cep8ie
f9c:nd ;nc9l89mintea second0'and ,Conform L+ 32CA2DD1 sunt interzise
importul) comercializarea) distribuirea gratuit9 a ;nc9l89mintei folosite ,abrogat9
de L+ nr.1.J22A2DDH) ce intr9 ;n vigoare de la 1 ianuarie 2DDF-) ;nc9l89mintea de
protec8ie) ;nc9l89mintea pentru juc9rii =i ;nc9l89mintea la producerea c9reia s0au
folosit substan8e =i preparate c'imice periculoase) d9un9toare s9n9t98ii =i
3
interzise comercializ9rii. !tic'eta trebuie s9 con8in9 numele =iAsau firma
produc9torului) adresa produc9torului) 8ara de origine) m9rimea) instruc8iuni de
folosire =i p9strare. Pe etic'et9 trebuie) de asemenea) s9 se indice materialul
principal din care este confec8ionat9 partea de deasupra) c9ptu=eal9 =i talpa
;nc9l89mintei. $cest lucru poate fi f9cut fie prin folosirea unor pictograme
,simboluri-) fie prin e%primare ;n cuvinte.
.ac9 sunt utilizate pictogramele) unul dintre v:nz9tori trebuie s9 ofere
clientului e%plica8ii despre aceste simboluri. Pictogramele trebuie s9 fie suficient
de mari astfel ;nc:t s9 poat9 fi v9zute =i ;n8elese. !tic'eta trebuie s9 fie ata=at9
la cel pu8in unul din pantofii dintr0o perec'e. Poate fi pe ambalaj) dar trebuie s9
apar9) de asemenea) =i pe pantof.
.icto(rame!e de mai jos ajut9 la identificarea fe8ei) a c9ptu=elii =i
acoperi=ului de bran8 =i)respectiv) a t9lpii e%terioare a pantofului$ de asemenea
pantoful ,ambi sau un singur pantof- trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata
de material din materialele sau materialul utilizat. Materialele utilizate la
confec8ionarea ;nc9l89mintei pot fi piei cu fa8a natural9) alte materiale) piei cu
fa8a corectat9) =i) respectiv) te%tile etc.

Fig.4 Identificarea fetei ,captuseli si a talpi la pantofi
Produc9torul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea
etic'et9rea ;nc9l89mintei =i pentru corectitudinea marcajelor. Persoana care
vinde cu am9nuntul are responsabilitatea de a se asigura c9 ;nc9l89mintea pe
care o comercializeaz9 este etic'etat9 corect =i ;n conformitate cu reglement9rile
;n vigoare =i) acolo unde este cazul) trebuie s9 furnizeze o not9 e%plicativ9
3
pentru afi=area pictogramelor. Persoana care vinde cu am9nuntul poate lua
informa8ii despre compozi8ia materialului direct de la produc9tor sau importator.
Fig.H !tic'eta ecologica europeana pe grupuri de produse
Criteriile generale pentru grupa de produse 4produse te%tile)imbracaminte)
asternuturi de pat) te%tile de interior5:
0reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de
productie a fibrelor3
3
0utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului,in special asupra
mediului acvatic) asupra sanatatii-3
0garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii3
0garantarea rezistentei culorilor la transpiratie) spalare) udare) frecare la
uscare si e%punerea la soare.
Criterile de acordare a etic'etei ecologice pentru un grup de produse sunt
valabile o perioada de 30H ani in conformitate cu .ecizia Comisiei pentru un
grup relevant de produse.
Criterile ecologice sunt revazute inainte de e%pirare si pot fi revizuite) in
situatia in care trebuie reinoite contractele. .aca criterile sunt prelungite )
automat si contractul este reinoit) atat timp cat criterile raman valide) eic'eta
ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de
valabilitate a criteriului.
Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica sc'emele de
ecoetic'etare din ! pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata.
Firmele din afara ! sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare )
cum ar fi:
0companiile de marEeting sa se bazeze pe utilizarea etic'etei ecologice 3
0boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a
produselor care nu au o etic'eta ecologica3
0reduceri de /?$ pentru produsele ecoetic'etate
Produsele care nu pot primi ecoetic'eta
!tic'eta ecologica nu se acorda produselor alimentare) bauturilor)
medicamentelor si aparaturii medicale. .e asemenea) etic'eta ecologica nu
poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind to%ice)
daunatoare mediului) cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee
daunatoare pentru om sau pentru mediu siAsau care pot dauna consumatorului in
conditii normale de utilizare.
3

Fig.8 $ticheta ecologica comunitara 9tara 1( martie 2((5
Tara9nr. $tichete ecologice atri)iute :total 235
Capitolul 3
Ca!"$ $e+i#$ativ #ii)#tit"tio)a$ pivi)! macaea #i
4
potectia ma,"i$o i) Roma)ia #i U)i")ea E"opea)a
$derarea &om:niei la niunea !uropeana impune o serie de standarde
privind protectia mediului. $stfel) una dintre masurile pe care tara noastra a
trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etic'etei
ecologice in &om:nia e%ista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei
proceduri de acordare a etic'etei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora.
Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda etic'eta e%ista o
legislatie specifica) aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi
siguri ca un produs care are aceasta etic'eta raspunde criteriilor ecologice si de
performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta
controlat) nu doar de fabricant) dar si de autoritatea competenta.
Lotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica :
$cesta 'otarare este aplicabila la data aderarii &omaniei la niunea
!uropeana privind sistenul revizuit de acordare a etic'etei ecologice:
$rt.1:
&omania va aplica de la data aderarii in niunea !uropeana
&egulamentul Consiliului nr. 1CJDA2DDDAC!! privind sistemul revizuit de
acordare a etic'etei ecologice comunitare) publicat in 7urnalul *ficial al
Comunitatilor !uropene nr N 23FA1 din 21 septembrie 2DDD) denumit in
continuare &egulament.
$rt.2
Prezenta 'otarare stabileste procedura pentru acordarea etic'etei
ecologice.
$rt.3
(copul introducerii etic'etei ecologice a produselor este de a promova
produsele care au un impact redus asupra mediului) pe parcursul intregului lor
ciclu de viata ) in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de
produse.
$rt."
In sensul prezentei 'otarari) urmatorii termeni se definesc astfel:
4
0operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce)
importa ) comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului3
0ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime) fabricarea)
inclusiv conceperea si proectarea) distribuirea) consumul si utilizarea pana la
eliminareaAdistrugerea acestuia dupa folosire3
0consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara)dobandeste)
utilizeaza sau consuma produse3
0etic'eta ecologica: un simbol grafic siAsau un scurt te%t descriptiv aplicat
pe produs) ambalaj) intr0o bronsura sau in alt document informativ care insoteste
produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei
tipuri de impact asupra mediului3
0grup de produse:bunuri siAsau servicile care se folosesc in scopuri
similare si care sunt ec'ivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor
de catre consumator.
0produs: bunuri siAsau servicile.
$rt.H
!tic'eta ecologica se acorda la cerere.
$tr. I
Procedura de acordare a etic'etei ecologice se aplica fara a aduce
atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu
legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului )
dupa caz.
$rt. F
$utoritatea competenta pentru acordarea etic'etei ecologice este
Ministrul Mediului (i +ospodaririi $pelor.
$rt. J
' pe langa Mini!trul Mediului )i Go!podaririi Apelor !-a inintat Comi!ia ,ationala
pentru Acordarea Etichetei Ecologice , organ con!ultativ , cu rol in luarea deci"ilor privind
acordarea etichetelor ecologice.
0 Comisia 6ationala pentru $cordarea !tic'etei !cologice este formata din
3 reprezentanti ai Ministrul Mediului (i +ospodaririi $pelor ) un reprezentatnt al
Ministrului Industriei si Comertului) un reprezentat al $utoritatii 6ationale pentru
4
protectia Consumatoriilor) un reprezentant al +arzii 6ationale de Mediu) 3
reprezentanti ai instituiilor de cercetare ) un reprezentant al cadrelor niversitare)
2 reprezentanti ai patronatelor ) 3 reprezentanti ai oraganizatiilor
nonguvernamentale ) numiti prin ordin ai Ministrul Mediului (i +ospodaririi $pelor
in termen de I luni de la data publicarii prezentei 'otarari pe baza nominalizarilor
primite de la ministarele )institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate.
0 &egulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei 6ationale penrtu
$cordarea !tic'etei !cologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi
aprobat prin ordin al Ministrul Mediului (i +ospodaririi $pelor in termen de 3 luni
de la data infintarii comisiei.
0 participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este
remunerata.
$rt. C
(olicitarile pentru acordarea etic'etei ecologice pentru produsele
introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii
economici @ producatori ) importatori) prestatori de servicii sau comercianti.
$rt. 1D
' autoritatea competenta tre#uie !a inorme"e in ca"ul modiicarii caracteri!ticilor
produ!ului, chiar daca ace!te modiicari nu aectea"a re!pectarea criteriilor pe #a"a carora !-a
acordat eticheta ecologica.
0 in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza
carora s0a acordat etic'eta ecologica.
$rt. 11
' autoritatea competenta prime!te !olicitarea !i decide a!upra acordarii etichetei
ecologice pe #a"a re"ultatelor proce!ului de de evaluare a perormantelor produ!ului.-
0 solicitantul raspunde pentru e%actitatea si corectitudinea datelor si
informatiilor furnizate autoritariilor competente.
$rt. 12
0$utoritatea competent9 consult9 $utoritatea 6a8ional9 pentru Protec8ia
Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficien89 cu care etic'eta ecologic9)
prin datele prev9zute de aceasta) r9spunde nevoilor de informare ale
consumatorilor.
4
0Pe baza acestei evalu9ri autoritatea competent9 propune modific9rile
corespunz9toare cu privire la informa8iile care urmeaz9 s9 fie incluse ;n etic'et
ecologica.
$rt. 13
0 .up9 acordarea dreptului de utilizare a etic'etei ecologice autoritatea
competent9 ;nc'eie cu solicitantul un contract privind condi8iile de utilizare a
etic'etei ecologice.
0Contractul0cadru privind condi8iile de utilizare a etic'etei ecologice este
prev9zut ;n ane%a nr. 2
$rt. 1"
0Fiecare solicitare pentru acordarea etic'etei ecologice unui produs este
supus9 pl98ii unei sume ce reprezint9 ta%a pentru procesarea solicit9rii
respective.
0 &egimul ta%elor pentru solicitarea acord9rii etic'etei ecologice =i a
ta%elor anuale este prev9zut ;n ane%a nr.1.
0 (umele ;ncasate pentru acordarea etic'etei ecologice prin aplicarea
ta%elor se fac venit la Fondul de Mediu.
$rt. 1H
0 Constituie contraven8ii s9v:r=irea urm9toarelor fapte
H
:
a- nerespectarea de c9tre operatorul economic a contractului privind
condi8iile de utilizare a etic'etei ecologice) ;nc'eiat cu autoritatea competent93
b- introducerea pe pia89 a produselor care poart9 etic'eta ecologic9 f9r9
s9 fi fost acordat dreptul de a purta aceast9 etic'et93
c- refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la
condi8iile de utilizare a etic'etei ecologice la cererea organului de control3
d- publicitatea fals9 sau ;n=el9toare ori utilizarea oric9rei etic'ete care
poate fi confundat9 cu etic'eta ecologic93 e- prezentarea de c9tre operatorul
5
Contraven iile prev zute in cadrul acestui aliniat se sanc ioneaz cu amend de la 5.000 lei la 100.000 lei.
Constatarea contraven iilor i aplicarea sanc iunilor se fac de personalul mputernicit de Autoritatea Na ional pentru
Protec ia Consumatorilor, pentru prevederile aliniatului lit. b) i d), sau de Garda Na ional de Mediu, pentru
prevederile aliniatului lit. a), c), e) i f).
4
economic de date ine%acte privind rezultatele procesului de evaluare a
performan8elor produsului3
f- introducerea pe etic'eta ecologic9 a altor men8iuni dec:t a celor
prev9zute ;n prezentul &egulament.
$rt. 1I
.ispozi8iile referitoare la contraven8iile prev9zute la art. 2I se completeaz9
cu prevederile *rdonan8ei +uvernului nr. 2A2DD1 privind regimul juridic al
contraven8iilor) aprobat9 cu modific9ri =i complet9ri prin Negea nr. 1JDA2DD2) cu
modific9rile =i complet9rile ulterioare.
$rt. 1F
Na data intr9rii ;n vigoare a prezentei 'ot9r:ri se abrog9 Lot9r:rea
+uvernului nr.1JCA2J februarie 2DD2 ) publicat9 ;n Monitorul *ficial al &om:niei)
Partea I) nr. 1II din J martie 2DD2.
$rt. 1J
Prezenta 'ot9r:re intr9 ;n vigoare la data ader9rii &om:niei la niunea
!uropean9. Prezenta 'ot9r:re creeaz9 cadrul juridic necesar aplic9rii directe) de
la data ader9rii) a &egulamentului Consiliului nr. 1CJDA2DDDAC!! privind
sistemul revizuit de acordare a etic'etei ecologice comunitare ) publicat ;n
7urnalul *ficial al Comunit98ilor !uropene nr. N 23FA1 din 21 septembrie 2DDD.
CONTRACT CADR+ re"eritor !a condi7ii!e de uti!i*are a etic6etei
eco!o(ice .re*entu! contract se semnea*8 9ntre:
3inisteru! 3ediu!ui :i ;os#od8ririi A#e!or$ cu sediu! 9n munici#iu!
Bucure:ti$ Bd <i%ert87ii nr. 12$ sectoru! =$ re#re*entat de
c8tre ........................ -nume!e com#!et a! ministru!ui mediu!ui :i (os#od8ririi
a#e!or2$ 9n ca!itate de Autoritate Com#etent8$ :i .......................... -nume!e
com#!et a! %ene"iciaru!ui2$ a&>nd sediu! 9nre(istrat 9n
Rom>nia .................................. -adresa com#!et82$ cod unic de
9nre(istrare???.. $ cont %ancar nr?????..desc6is !a ?????$ sediu!
socia!$ denumit 9n continuare %ene"iciaru!$ re#re*entat de
c8tre ............................-nume!e com#!et a! re#re*entantu!ui2$ 9n ca!itate de
-#roduc8tor@im#ortator$ #restator de ser&icii$ comerciant2.
4
$rt. 1 .repturi si obligatii:
1.1. $utoritatea Competent9 acord9 beneficiarului dreptul de a utiliza
etic'eta ecologic9 pentru produsele care corespund descrierii ce figureaz9 ;n
specifica8iile produselor) ane%ate) =i conforme criteriilor privind categoriile de
produse corespunz9toare aplicabile pentru perioada W..) adoptate de c9tre
Comisia Comunit98ilor !uropene la W.. ,data-) publicate ;n Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene din W.. ,referin89 complet9- =i ane%ate prezentului
contract.
1.2. !tic'eta ecologic9 trebuie s9 fie utilizat9 numai sub forma =i ;n
culoarea prev9zute ;n specifica8iile privind etic'eta ecologic9 furnizate de c9tre
$utoritatea Competent9 =i ane%ate prezentului contract =i trebuie s9 fie vizibil9.
.reptul de utilizare a etic'etei ecologice nu se poate e%tinde =i asupra utiliz9rii
etic'etei ecologice ;n calitate de component9 a denumirii comerciale a
produsului vizat. 1.3. #eneficiarul trebuie s9 se asigure c9 produsul c9ruia
trebuie s9 i se acorde etic'eta r9m:ne conform) pe durata prezentului contract)
tuturor condi8iilor de utilizare =i dispozi8iilor care figureaz9 ;n prezentul contract)
precum =i criteriilor aferente categoriei de produse =i specifica8iilor privind
etic'eta ecologic9) care figureaz9 ;n ane%ele prezentului contract =i care sunt ;n
vigoare pe perioada avut9 ;n vedere. 6ici o nou9 cerere nu trebuie s9 fie
introdus9 pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influen89 din
punct de vedere al conformit98ii cu criteriile. #eneficiarul trebuie) cu toate
acestea) s9 informeze $utoritatea Competent9 asupra acestor modific9ri printr0o
scrisoare recomandat9. $utoritatea Competent9 poate efectua verific9rile
considerate oportune.
1.". Contractul poate fi e%tins la o gam9 de produse mai vast9 dec:t cea
prev9zut9 ini8ial pe baza acordului $utorit98ii Competente) cu condi8ia ca
produsele ad9ugate gamei s9 apar8in9 aceleia=i categorii de produse =i ca
acestea s9 corespund9 criteriilor aplicabile acestei categorii. $utoritatea
Competent9 poate verifica dac9 aceste condi8ii sunt ;ndeplinite. $ne%a care
con8ine specifica8iile trebuie modificat9 ;n consecin89.
1.H. Participarea la sistemul etic'et9rii ecologice se face f9r9 a se aduce
atingere cerin8elor de mediu sau reglement9rilor impuse de dreptul comunitar
4
sau intern care se aplic9 diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun =i)
dup9 caz) a unui serviciu.
$rt. 2 Publicitatea:
2.1. #eneficiarul se angajaz9 s9 foloseasc9 etic'eta ecologic9 numai ;n
ceea ce
prive=te produsul men8ionat la art. 1 =i ;n ane%a prezentului contract.
2.2. #eneficiarul trebuie s9 evite orice publicitate eronat9 sau ;n=el9toare)
orice invocare sau utilizare a oric9rei etic'ete sau m9rci aplicate) care poate crea
confuzii cu etic'eta ecologic9 sau poate d9una integrit98ii sale.
2.3. Kn temeiul prezentului contract) beneficiarul este r9spunz9tor de
utilizarea etic'etei ecologice ;n ceea ce prive=te produsul) ;n special ;n domeniul
publicit98ii.
$rt. 3 Controlul calitatii:
3.1. $utoritatea Competent9) inclusiv autorit98ile publice abilitate ;n acest
scop) pot proceda la orice verific9ri necesare pentru a controla dac9 beneficiarul
continu9 s9 respecte criteriile aferente categoriei de produse =i condi8iile de
utilizare) precum =i dispozi8iile prezentului contract. Kn acest scop) $utoritatea
Competent9 poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi c9
aceste condi8ii sunt respectate) iar beneficiarul este obligat s9 i le furnizeze.
3.2. Kn plus) $utoritatea Competent9) inclusiv autorit98ile publice abilitate
;n acest scop) pot) ;n orice moment rezonabil =i f9r9 preaviz) s9 solicite accesul
;n sediile beneficiarilor sau ;n orice parte a acestora din urm9) ;n sensul alin. ,1-
din prezentul articol) iar beneficiarul este obligat s9 ;i asigure acest acces.
3.3. #eneficarul suport9 c'eltuielile pentru controlul conformit98ii p:n9 la o
sum9 rezonabil9) efectuate de c9tre $utoritatea Competent9 conform dispozi8iilor
prezentului articol.
$rt. " Confidentialitatea:
".1. Cu e%cep8ia cazurilor prev9zute de &egulamentul ,C!- nr. 1CJDA2DDD)
;n special art. F) $utoritatea Competent9) inclusiv autorit98ile publice abilitatenu
pot divulga =i nici utiliza ;n alte scopuri dec:t ;n cele referitoare la prezentul
contract informa8iile de care ei au avut cuno=tin89 ;n cursul evalu9rii unui produs
4
;n vederea acord9rii etic'etei ecologice sau ;n cursul controlului de conformitate
efectuat conform dispozi8iilor art. 3 din prezentul contract
".2. $utoritatea Competent9 ia toate m9surile rezonabile pentru a proteja
documentele care ;i sunt ;ncredin8ate ;mpotriva falsific9rii =i deturn9rilor.
".3. Kn plus) $utoritatea Competent9 ia toate m9surile ra8ionale pentru a
proteja documentele care ;i sunt ;ncredin8ate ;mpotriva distrugerii materiale pe
durata unei perioade de cel pu8in trei ani socoti8i de la data e%pir9rii prezentului
contract. Na sf:r=itul acestei perioade) $utoritatea Competent9 poate distruge
documentele.
$rt. H (uspendarea si retragerea:
H.1. .ac9 beneficiarul ;=i d9 seama c9 nu ;ndepline=te condi8iile de
utilizare sau c9 nu respect9 dispozi8iile art.1 @ 3) acesta trebuie s9 informeze
$utoritatea Competent9 ;n aceast9 privin89 =i s9 se ab8in9 de la utilizarea
etic'etei ecologice p:n9 c:nd aceste condi8ii de utilizare sau dispozi8ii nu sunt
respectate) iar $utoritatea Competent9 nu este informat9 despre aceasta.
H.2. .ac9 $utoritatea Competent9 consider9 c9 beneficiarul a ;nc9lcat una
dintre condi8iile de utilizare sau dintre dispozi8iile prezentului contract) $utoritatea
Competent9 are dreptul s9 suspende sau s9 retrag9 autoriza8ia de utilizare a
etic'etei ecologice eliberat9 beneficiarului =i s9 ia m9surile necesare)inclusiv
m9surile prev9zute la art. C) pentru a0l;mpiedica s9 continue s9 utilizeze aceast9
etic'et9.
$rt. I Nimitele responsabilitatii si despagubirea:
I.1. #eneficiarul nu poate include etic'eta ecologic9 ;n nici o garan8ie de
calitate sau conformitate a produsului men8ionat la art. 1.1.
I.2. $utoritatea Competent9) inclusiv autorit98ile publice abilitate) nu pot fi
f9cute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de c9tre
beneficiar din cauza acord9rii sau utiliz9rii etic'etei ecologice.
I.3. $utoritatea Competent9) inclusiv autorit98ile publice abilitate) nu pot fi
f9cute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de c9tre un ter8
din cauza acord9rii sau utiliz9rii etic'etei ecologice) de e%emplu ;n ceea ce
prive=te publicitatea.
4
I.". #eneficiarul desp9gube=te $utoritatea Competent9) ;n caz de
pierderi) daune sau r9spunderi pe care $utoritatea Competent9) inclusiv
autorit98ile publice abilitate trebuie s9 le sufere din cauza utiliz9rii cu bun9
credin89 de c9tre $utoritatea Competent9 a informa8iilor sau documenta8iei
furnizate de c9tre titular) inclusiv ;n caz de reclama8ie prezentat9 de c9tre un ter8.
$rt. F &edeventile:
F.1. #eneficiarul se angajeaz9 s9 pl9teasc9 $utorit98ii Competente una
sau mai multe redeven8e pentru utilizarea etic'etei ecologice pe produsul vizat la
punctul 1.1 pentru perioada de utilizare fi%at9 ;n prezentul contract) conform
regulilor referitoare la redeven8e ;n vigoare la semnarea contractului) furnizate de
c9tre $utoritatea Competent9 la W.. ,data =i referin8ele complete- =i ane%ate
prezentului contract. .ac9 contractul este suspendat sau reziliat ;nainte de
e%pirarea sa) fie de c9tre $utoritatea Competent9) fie de c9tre beneficiar) nici o
restituire) total9 sau par8ial9) a redeven8elor nu va fi acordat9 beneficiarului.
F.2. tilizarea etic'etei ecologice este condi8ionat9 de plata tuturor
redeven8elor corespunz9toare ;n timp util.
$rt. J &eclamatiie
J.1. $utoritatea Competent9 poate informa beneficiarul despre toate
reclama8iile formulate ;mpotriva produsului c9ruia ;i este acordat9 etic'eta
ecologic9 =i poate cere beneficiarul s9 le r9spund9. $utoritatea Competent9
poate s9 nu dezv9luie beneficiarului identitatea reclamantului.
J.2. *rice r9spuns oferit de c9tre beneficiar ;n temeiul unei cereri
redactate ;n conformitate cu pct. J.1 nu trebuie s9 aduc9 atingere drepturilor sau
obliga8iilor $utorit98ii Competente incluse la art. 3 =i H.
$rt. C .urata contractului si legile aplicabile:
C.1. Cu e%cep8ia cazurilor prev9zute la punctele C.2) C.3 =i C.") prezentul
contract se aplic9 ;ncep:nd cu data semn9rii sale p:n9 la ,W- sau p:n9 la data
e%pir9rii criteriilor pentru categoria de produse) la prima dintre cele dou9
scaden8e.
C.2. Kn cazul nerespect9rii de c9tre beneficiar a uneia dintre condi8iile de
utilizare sau dispozi8iile prezentului contract ;n sensul pct. H.2) $utoritatea
Competent9 poate considera aceast9 infrac8iune ca d:ndu0i dreptul) f9r9 a aduce
4
atingere dispozi8iilor pct. H.2) de a ;nceta contractul) prin scrisoare recomandat9
adresat9 beneficiarului) av:nd data care figureaz9 la pct. C.1) perioad9 care va fi
'ot9r:t9 de c9tre $utoritatea Competent9.
C.3. #eneficiarul poate pune cap9t contractului) respect:nd un preaviz de
trei luni) prin scrisoare recomandat9 adresat9 $utorit98ii Competente.
C.". .ac9 validitatea criteriilor privind categoria de produse men8ionate la
pct. 1.1 este prelungit9 f9r9 modific9ri pentru o perioad9 dat9 =i dac9 $utoritatea
Competent9 nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel pu8in trei luni ;nainte de
e%pirarea validit98ii criteriilor referitoare la categoria de produse =i a prezentului
contract) $utoritatea Competent9 informeaz9 beneficiarul) cu cel pu8in trei luni
;nainte) c9 contractul este ;n mod automat re;nnoit pentru durata de validitate a
criteriilor referitoare la categoria de produse.
C.H. Na e%pirarea prezentului contract) beneficiarul nu mai poate utiliza
etic'eta ecologic9 pentru produsul indicat la pct. 1.1 =i ;n ane%a prezentului
contract pentru etic'etare =i nici ;n scopuri publicitare. !tic'eta ecologic9 poate fi
afi=at9) cu toate acestea) p:n9 la =ase luni dup9 e%pirarea contractului pe
stocurile fabricate ;nainte de data e%pir9rii) care sunt de8inute de c9tre beneficiar
sau de c9tre al8i agen8i. $ceast9 ultim9 dispozi8ie nu se aplic9 ;n cazul ;n care
contractul a fost reziliat din motivele prev9zute la pct. C.2.
C.I. Kn lipsa unei reglement9ri prin bun9 ;n8elegere) litigiile dintre
$utoritatea Competent9 =i beneficiar sau reclama8iile formulate de c9tre una
dintre p9r8i ;mpotriva alteia ;n cadrul prezentului contract sunt supuse legisla8iei
;n vigoare ;n statul membru sau ;n regiunea unde ;=i are sediul $utoritatea
Competent9 =i jurisdic8iei tribunalelor statului membru sau regiunii ;n care se
g9se=te $utoritatea Competent9. rm9toarele ane%e fac parte integrant9 din
prezentul contract:
0 un e%emplar al &egulamentului ,C!- nr. 1CJDA2DDD al Parlamentului
!uropean =i al Consiliului din 1F iulie 2DDD privind elaborarea unui sistem
comunitar revizuit de acordare a etic'etei ecologice
0 specifica8iile produsului) cuprinz:nd cel pu8in men8iunea detaliat9 a
numelor =iAsau a numerelor de referin89 interne ale fabricantului) locurile de
fabricare =iAsau numerele de ;nregistrare ale licen8ei etic'etei ecologice)
5
0 un e%emplar al Lot9r:rii +uvernului nrW.. ,privind criteriile referitoare la
categoria de produse-)
0 specifica8iile etic'etei ecologice) indic:nd ;n mod e%pres c9 etic'eta
trebuie s9 fie imprimat9 ;n dou9 culori ,verde pantone 3"F =i albastru pantone
2FC-) cu negru pe fond alb) sau cu alb pe fond negru:
&edactat ;n ............ la data de ................. $utoritatea competent9)
&eprezentant ..................... (emn9tura legalizat9) Xtampila autorit98ii
competente )&edactat ;n .................. la data de ................... #eneficiar
&eprezentant ......................................(emn9tura legalizat9) stampila
beneficiarului.
(.% Sisteul #atio#al de ar$are e$olo-i$a produselor
Primul sistem de marcare ecologica a produselor )denumit OO#lue $ngelOO) a
fost introdus in +ermania )inca din anul 1CFJ)ca raspuns la intensificarea
preocuparilor ecologice ale consumatorilor . $cest sistem este patronat de
$gentia Federala a Mediului,+erman Federal !nvironment $gencY 0F!$-) care
decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite )
astfel incat sa poata fi inscris in catalogul OO#lue $ngelOO si sa poata obtine marca
de produs ecologic. Produsul respectiv este in prealabil e%aminat si evaluat de
catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea ,Institute for Product
(afetY and Nabelling0&$N- )in colaborare cu F!$) fiind supus si unei testari
independente ) realizate de *rganizatia consumatorilor pentru testarea
calitatii,Consumer ZualitY /est *rganization-.
Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale
produsului asupra mediului) pe intregul sau ciclu de viata) inclusiv ale procesului
de fabricatie. Produsul trebuie ) in acelas timp) sa corespunda cerintelor privind
indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate.
5
Fig.; Marca ecologica <4lue Angal= >ermania
.ecizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica ,!nvironmental
Nabel 7urY- din cadrul F!$) impreuna cu &$N) decide care este )apoi) data
publicitatii. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs
ecologic) pe baza unui contract de trei ani) inc'eiat cu &$N) in conditiile ac'itarii
unor ta%e anuale relativ scazute. Marcarea respectiva este reprezentata pe
etic'eta produsului ) fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul
este considerat compatibil cu mediul inconjurator.
Pana in prezent )au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru
circa 3IDD de produse )grupate in I" de categorii) printre care : produse realizate
din materiale reciclate) produse care nu contin clorofluocarboni ) produse c'imice
de uz casnic) acumulatori auto) produse peliculogene cu efect poluant scazut etc.
(istemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat )
ulterior) de o serie de tari printre care .anemarca)*landa)Franta si Marea
#ritanie) in +ermania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje 4.er
+rune PunEt5 )in cadrul asa numitului 4.uales (Ystem5) infintat in anul 1CCD.
sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor)
cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie.
/oate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca
4.er +rune PunEt5.
5
.ig./ Marca ecologicaDer Grune Punkt
(e prevede ca )pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare
4.uales (Ystem5)ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca
4.er +rtinePunEt5)ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie
reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare. In anul 1CJJ a fost introdus un
sistem de marcare ecologica a produselor in Canada )denumit 4!nvironmental
C'oise5. Intr0o prima etapa) au fost luate in considerare trei catrgorii de produse
si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate) materiale de
constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat. In prezent )e%ista
stabilite criterii de performanta ecologica pentru 1J caregorii de produse.
Fig.C Marca ecologica5!nvironmental C'oice Canada5
Prin acest sisten) dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza
unor criterii foarte strictre )luand in considerare intregul ciclu de viata al
produsullui )precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv.
Intreprinderile solicitante suporta c'eltuielile pentru testarea produselor in cauza
5
si o ta%a pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. Coordonarea
acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru
problemele mediului inonjurator ,!nvironmental C'oise #oard-) un organism
independent) constituit de Ministrul Federal al Mediului ,Federal Minister of t'e
!nvironment-. $cest Consiliu a mandatat $soceatia Canadiana de (tandardizare
,C($- sa se ocupe )in domenii specifice) de testarea acceptabilitatii ecologice a
produselor. In 7aponia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a
produselor )in anul 1CJC) coordonat de *ficiul !co0MarE) din cadrul $gentiei
Mediului,!nvironment $gencY of 7apon-
Fig.1( Marcarea ecologica <$co0Mar? @aponia=
.reptul de aplicare a marcii ecologice 4!co0MarE5 se acorda
intreprinderilor )pe baza unui contract pe doi ani) in conditiile ac'itarii ta%elor
corespunzatoare.
In prima etapa )au fost luate in considerare unele produse de uz casnic)
printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile )ambalajele tip aerosol
etc. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22
de categorii de produse ,circa "DD de produse-. /ot in anul 1CJC a fost stabilit un
sistem de marcare ecologica a produselor )comun pentru toate tarile europene
nordice ,6orvegia)(uedia)Finlanda si Islanda- sistem coordonat de un
Consiliu,6ordic Council-.
5
Fig.11 Marcarea ecologica in Tarile +ordice
.ecizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la
nivel national) autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari. In Marea
#ritanie) guvernul a 'otarat) de asemenea) introducerea unui sistem de marcare
ecologica )pentru bunurile de consum. In acest scop a fost infiintat +rupul
6ational Consultativ pentru marcarea ecologica ,6ational $dvisorY +roup on
!nvironmental Nabelling06$+!N- .Pentru operationalizarea sistemului s0a 'otarat
constituirea unui consiliu al e%pertilor) denumit Consiliul Marii #ritanii pentru
ecomarcarea ,> !co0labelling #oard-.Intr0un recent raport al 4!nveronmentul
.ata (ervice 5 din Marea #ritanie )se apreciaza ca marca de produs ecologic
stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si e%ercita asupra industriei o
presiune considerabila) de natura s0o determine sa realizeze cat mai multe
produse 4curate 5) nepoluate.
In Franta )a fost introdus) in anul 1CC1) un sistem de marcare ecologica a
produselor) asemanator sistemului german 4#lue $ngel5. (e considera ca acest
sistem se bazeaza pe cele mai avansate te'nice de analiza a ciclului de viata a
produselor. .reptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda
intreprinderilor solicitante )pe baza unui contract inc'eiat pe trei ani)asiguransu0
se o supraveg'ere foarte stricta a respectarii conditiilor) prin ec'ipa de e%perti
constituite in acest scop.
(.'Preo$upari i# U#iu#ea Europea#a pri1i#d i#trodu$erea u#ui
siste u#itar de ar$are e$olo-i$a a produselor
5
In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a
produselor) mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor
care au stat la baza lor ) a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative
armonizat si in acest domeniu.n prim pas s0a facut prin &eglementarea , C!!-
nr. JJD a Consiliului ! din 23 martie 1CC2 ) care introduce un sistem comunitar
de marca ecologica. Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care
au un impact ambiental mai redus ) pe intregul lor ciclu de viata.
.e asemenea ) se are in vedere asigurarea unei informari corecte a
consumatorului din tarile member ale ! ) privind caracteristicile ecologice ale
produselor care se comercializeaza pe piata comunitara.(istemul este aplicabil
tuturor produselor ) inclusiv celor importate in ! din tarile terte. Produsele in
cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din ! referitoare la productia
vietii) sanatatii si la protectia mediului inconjurator.(istemul comunitar de marca
ecologica este conceput ca un sistem voluntar ) dreptul de aplicare a marcii fiind
acordat de un comitet national ) desemnt in acest scop ) in fiecare din tarile !.
Criteriile de performanta ecologica ) aplicabile sunt specifice fiecarei
categorii de produse) fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata) din
etapa conceptiei0proiectarii ) pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor )
in etapa post@utilizarii. In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in
considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor
rezultate ) poluarea si degradarea solului) contaminarea apei si a aerului )nivelul
zgomotelor ) consumul de energie si de resurse naturale )efectul asupra
ecosistemelor. $naliza include si impactul ambalajului asupra mediului) in
etapele mentionate.In procesul stabilirii criteriilor ecologice) specifice diferitelor
categorii de prdsuse) sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de
produs ecologic ) forumul consultiv de la #ru%elles) care regrupeaza
reprezentanti ai industriei) comertului) organizatiilor ecologice un comitet de
reglementare) alcatuit din reprezentanti ai tarilor !.In cadrul acestui proces)
produsele prezentate de organismele nationale competente) sunt e%aminate si
se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate. Criteriile sunt traduse
in termini te'nici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul
de reglementare.
5
Fig.12 Marci care indica absenta freonului
(tabilirea criteriilor ecologice) specifice fiecarei grupe de produse) se face
de catre conitetele nationale de atribuire a marcii) forumul consultativ de la
#ru%elles care cuprinde reprezentanti ai industriei) comertului) organizatiile
consumatorilor) organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare) format
din specialisti din fiecare tara membra in !. In ! s0au adoptat marci ecologice
si pentru produse si ambalaje reciclabile.astfel) pentru cele reciclabile se pun
marcile din figura nr. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine 'artie sau
carton reciclat utilizat.
Fig.13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile
Marcarea ecologica a aerosolilor )a caror ambalaje prezinta e%ploziile )se
face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective
nu contine freoni,CFC-. .in 1CCH s0a interzis folosirea freonilor in aerosoli) cu
5
e%ceptia unor aerosoli medicali.In unele state s0au introdus marcaje ce prezinta
consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat . $cest tip
de eco0etic'eta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse)
putand fi aplicat atat de producator )dar si de distribuitor.

Fig.1" Marci de tip info0media
Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe
produse te%tile) 'artie) detergenti) vopsele) produse electrocasnice si electrice
etc. (emnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului
acestuia asupra mediului) incepand cu faza de proectare si pana la faza post0
consum.
Fig.1H Marca ecologica europeana
.reptul de aplicare a acestei marci se obtine greu) datorita e%igentelor
ecologice stabilite de organismele comunitare) a testelor la care sunt supuse
produselor respective.
5
Perioada pentru care este atribuita este de trei ani) dupa care
producatorul trebuie sa0si reinoiasca cererea. Marcarea ecologica face obiectul
standardelor (tandardul I(* 1"D215.eclaratii si etic'etare de mediu5)aparut la
sfarsitul anului 1CCC) este primul accord international in probleme care trateaza
etic'etarea la scara globala.!l nu se refera doar la ambalaje )ci la toate
declaratile de mediu) aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin
reclama) pe internet etc.
$ceste declarati de mediu) in viziunea I(* 1"D21 )trebuie sa conduca la
urmatoarele beneficii:
0cresterea puterii consumatorilor)care sa stimuleze imbunatatirile de
mediu3
0declaratile sa nu induca in eroare )deci sa fie clare si verificate3
0cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor
infirmatii precise.
(tandardele I(* 1"D21 cuprind patru elemente5c'eie55
0cerinte de baza) care se aplica tuturor declaratilor de mediu. !le trebuie
sa fie clare) sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa
sa fie verificate3
0utilizarea simbolurilor) deoarece multe declaratii de mediu pentru produse
nu se fac folosind cuvinte si simboluri3
0cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu) pentru ca
declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate3
0cerinte specifice pentru anumite declaratii) intrucat se stie ca unele
declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele.
In &omania prin transpunerea &egulamentului nr.1CJDA2DDDA!!C privind
stabilirea unei proceduri de acordare a etic'etei ecologice ) a .eciziei nr.
F2CA2DDDA!!C privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etc'etei
ecologice si a .eciziei nr.F2JA2DDDA!!C referitoare la stabilirea tarifelor pentru
solicitarea ta%elor anuale pentru etic'etare ecologica a fost elaborata Lotararea
+uvernamentala nr. 1JC privind stabilirea procedurii de acordare a etic'etei
ecologice din 2J februarie 2DD2) publicata in Monitorul *ficial nr.1IIADJAD3A2DD2.
5
Fig.18 %istemul unitar de acordare a etichetei ecologice in "omania
Pentru obtinerea etic'etei ecologice agentii economici,fabricanti)
importatori) prestatori de servicii comercianti- trebuie sa parcurga urmatoarele
etape: 0solicitarea etic'etei ecologice la Ministrul Mediului si+ospodaririi $pelor
care reprezinta autoritatea competenta3
0realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate
recomandate de Ministrul Mediului si+ospodaririi $pelor siAsau de catre alte
institute care detin laboratoare acreditate3
0evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea
competenta,Ministrul Mediului si+ospodaririi $pelor- care colaboreaza cu
Comisia 6ationala pentru $cordarea !tic'etei !cologice in luarea decizilor
6
privind acordarea etic'etei ecologice si cu $utoritatea 6ationala pentru Protectia
Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care etic'eta
ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului3
0acordarea etic'etei ecologice . .upa acordarea dreptului de utilizare a
etic'etei ecologice )autoritatea competenta inc'eie cu solicitantul un contract prin
care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia.$cest contract este prevazut in
Lotrarea +uvernamentala 1JCA2DD2 privind stabilirea procedurii de acordare a
etic'etei ecologice.
-'-ISO (.000
(tandardele I(* 1"DDD sunt standarde generale referitoare la sistemele
de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului
proceselor organizatiei in ansamblu) asupra mediului. $ceste standarde definesc
modele de sisteme de management de mediu) care pot fi implementate de o
organizatie in scopuri interne sau e%terne) ofera instrumente necesare pentru
evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales)
evaluarea performantei de mediu) analiza preliminara si evaluarea de mediu a
amplasamentelor organizatiei.
(tandardele Interna8ionale referitoare la marcarea ecologica a produselor
si ambalajelor in niunea !uropeana:
I(* 1"D2D:1CCJ Principii de baz9 pentru marcarea ecologic9
$cest regulament con8ine principii de baz9 referitoare la precizia proclama8iei)
la controlabilitatea ei) la obiectivitate =i con8inutul clar ,limpede-.
I(* 1"D21:1CCC Marcarea ecologic9 @ .eclara8ia pe propria r9spundere
=i solicitarea marc9rii ecologice. $cest regulament se ocup9 de proclama8ii
naturale cu te%t)proclama8ii ecologice utiliz:nd simboluri =i figuri) precum =i cu
metodele de analiz9 =i verificare =i apari8ii noi de regulamente. (copul
regulamentului este ca problama8ile ecologice s9 nu duc9 ;n eroare. !tic'eta de
tipul II este acea proclama8ie care organizeaz9 =i asum9 f9r9 a consula o a treia
parte.
6
I(* 1"D22 0 (imboluri pentru marcarea ecologic9
I(* 1"D23 0 Marcarea ecologic9 0 Metodologii de testare =i
verificare
I(* 1"D2":1CCC Marcarea ecologic9 @ Principii directoare) practici
=i criterii pentru programele de certificare @ g'id pentru procedurile de
certificare
Fi(.1A Directii de actiune aco#erite de ISO14BBB
$cest regulament se refer9 la sisteme de certificare voluntar9) ;n care o
*rganiza8ie independent9 valideaz9 produsul =i aprob9 acordarea de potrivire
ecologic9 conform regulamentului sistemului.
6
Fig.1J (tandardele Internationale referitoare la managementul de mediu
6
Nr. crt. Standardu!
ISO
Denumirea Standardu!ui
1 I(* 1"DD1
(isteme de management de mediu. (pecificatie si g'id
de utilizare
2 I(* 1"DD2
(isteme de management de mediu. +'id pentru
intreprinderi mici si mijlocii
3 I(* 1"DD"
(isteme de management de mediu. +'id general privind
principiile) sistemele si te'nicile de aplicare
" I(* 1"D1D +'idul pentru auditul de mediu. Principii generale
H I(* 1"D11
+'idul pentru auditul de mediu. Proceduri de audit.
$uditarea sistemelor de management de mediu.
I I(* 1"D11.2 +'idul pentru auditul de mediu. $uditul de conformitate
F I(* 1"D11.3
+'idul pentru auditul de mediu. $udit pentru declaratia
de mediu
J I(* 1"D12
+'idul pentru auditul de mediu. Criterii de calificare
pentru auditori interni
C I(* 1"D13
+'idul pentru auditul de mediu. Managementul
programelor de audit
1D I(* 1"D1" +'id pentru analiza preliminara de mediu
11 I(* 1"D1H +'id pentru evaluarea de mediu a amplasamentului
12 I(* 1"D2D Principii de baza pentru marcarea ecologica
13 I(* 1"D21
Marcarea ecologoca. .eclaratia pe propria raspundere si
solicitarea marcarii ecologice. /ermeni si definitii
1" I(* 1"D22 (imboluri pentru marcarea ecologica
1H I(* 1"D23 Marcarea ecologica 0 Metodologii de testare si verificare
1I I(* 1"D2"
Marcarea ecologica. Principii directoare) practici si criterii
pentru programele de certificare. g'id pentru procedurile
de certificare
1F I(* 1"D31 !valuarea performantelor de mediu. +'id
1J I(* 1"D32
Indicatori ai performantei de mediu) specifici pentru
industrie
1C I(* 1"D"D $naliza ciclului de viata. Principii si practici generale
2D I(* 1"D"1 $naliza ciclului de viata. Metodologia analizei
21 I(* 1"D"2
$naliza ciclului de viata. !valuarea impactului de mediu
in etapele ciclului de viata
22 I(* 1"D"3
$naliza ciclului de viata. !valuarea imbunatatirii ciclului
de viata
23 I(* 1"DHD Managementul de mediu. /ermeni si definitii
2" I(* 1"DID
+'id pentru includerea aspectelor de mediu in
standardele de produs

!%ista o diversitate de etic'ete ecologice voluntare. *rganizatia
Internationala de (tandardizare ,I(*- a identificat 3 tipuri de etic'ete voluntare:
0/ipul I : volunatra bazata pe o sc'ema multicriteriala) o terta parte
acorda licenta care autorizeaza folosirea etic'ete ecologice pentru produsele ce
indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de
produse bazate pe consideratiile ciclului de viata3
0/ipul II:autodeclaratii ecologice informative3
0/ipul III: etic'ete obtinute prin certificare de terta parte.
Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I) defineste o
serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta
parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu ) in principal ) sunt avute in vedere
urmatoarele elemente:
0 respectarea principilor de baza stabilite pentru toate sc'emele de
marcare ecologica3
0 definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare
categorie ) astfel incat sa se evite e%cluderea produselor considerate acceptabile
din punct de vedere ecologic in tara de origine3
0 luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu) ale tarii de origine
a produsului3
0 stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru
marcarea ecologica.
In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca ) declaratia data de
producatori ) comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme:
simboluri grafice ) mentionate pe produs sau pe ambalaj ) un inscris care sa
insoteasca produsul. * asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul
mesajelor publicitare referitoare la produs.
Pentru marcarea ecologica tip III) elaborarea de standard se afla in faza
incipienta.$cestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu
cantitative asupra produsului) sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si
bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta
parte calificata.Prima initiative de acest fel a fost #lue $ngal in +ermania) care a
inceput sa functioneze din 1CFJ si acum acopera peste "DDD de produse. Multe
6
alte programe au fost create la mijlocul anilor OCD ) precum 6ordic (Man) +reen
(eal) MilieuEer)!uropean nion !colabel) etc $naliza ciclului de via89 este un
instrument pentru identificarea =i analizarea diferitelor impacturi asociate cu
stadii particulare din via8a unui produs) de la ac'izi8ia de materii prime ,na=terea
produsului- p:n9 la scoaterea sa din uz ,moartea produsului-. $ceasta permite
identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al
produsului de0a lungul ciclului s9u de via89.
Perspectiva ciclului de via89 ofer9 un cadru sistematic care permite
analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de0a lungul
vie8ii sale. (copul acestei analize este identificarea =i cuantificarea tuturor
impacturilor de mediu asociate unui produs. $cesta se atinge prin urm9rirea
traiectoriei na=tere0moarte ,de la ac'izi8ia de materii prime folosite la fabricarea
produsului p:n9 la scoaterea sa din uz-. Prin analiza ciclului de via89 se identific9
acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra
mediului. Kntreprinderea poate s90=i focalizeze eforturile pe acele aspecte care
reducAminimizeaz9 impactul produsului asupra mediului) ;n diferitele faze ale
ciclului s9u de via89: preproduc8ie ,ob8inerea materiilor prime necesare)
manufacturarea componentelor =i transportul lor la locul de produc8ie)
procesarea materiilor prime =i asamblarea componentelor pentru ob8inerea
produsului finit-) distribu8ie ,ambalarea produsului =i transportul s9u de la locul
unde a fost produs la utilizator-) utilizare -utilizarea efectiv9 ;n gospod9rii) alte
;ntreprinderi sau administra8ie public9-) scoatere din uz ,sf:r=itul vie8ii
produsului-. (tandardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de
viata,I(* 1"D"D- ) ofera recomandari privind metodologia acestei analize,I(*
1"D"1- )evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata ,I(* 1"D"2- si
a progreselor inregistrate,I(* 1"D"3-.
$naliza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru
fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei)
pentru proectarea proceselor si produselor) ca si pentru evaluarea metodelor de
fabricatie alternative) din perspectiva e%igentelor ecologice pe care trebuie sa le
satisfaca. !a poate servi) in egela masura) ca baza pentru marcarea ecologica
sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu.
6
.efinitivarea standardelor I(* 1"DDD ) referitoare la analiza ciclului de
viata ) este ingreunata de comple%itatea unei asemenea analize si de lipsa
instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al
proceselor si rezultatelor acestora.
*rganiza8ia Interna8ional9 pentru (tandardizare ,I(*- define=te analiza
ciclului de via89 ca <o te'nic9 pentru analiza aspectelor de mediu =i a impacturilor
poten8iale asociate unui produs prin:
0eviden8ierea =i inventarierea inputurilor =i outputurilor relevante ale
sistemului3
0evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri =i
outputuri3
0 interpretarea rezultatelor ;n func8ie de scopul analizei 5
I
.
Knainte de demararea procesului de analiz9 statistic9) cu ajutorul
metodelor statistice) trebuie urma8i c:8iva pa=i preliminari:
0formarea ec'ipei de lucru3
0stabilirea 8intelor care se doresc a fi atinse3
0identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs e%istent3
0stabilirea modului de diseminare a rezultatelor3
0verificarea e%isten8ei unor studii similare care s9 permit9 compara8ii3
0analiza comparat9 ;ntre produsul ;ntreprinderii =i cel al concuren8ilor3
0identificarea standardelor de calitate3
0analiza ultimei func8ii de produc8ie e%istente =i a modului ;n care aceasta
mai satisface actualele cerin8e3
0analiza principalelor caracteristici de mediu asupra c9rora se
concentreaz9 ;ntreprinderea3
0identificarea tipului de impact: local) regional) global.
Istoric privind elaborarea standardelor I(* 1"DDD
In anul 1CC1 *rganizatia Internationala de (tandardizare I(* a constituit
+rupul (trategic Consultativ privind Mediul Inconjurator ,(trategic $dvisirY +roup
on !nvironment- care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde
referitoare la managementul de mediu.
6
01 14242 " -nali&a ciclului de %ia34 5 *rincipii si practici 'enerale.
6
In anul 1CC2 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului
de mediu) intitulat 1(pecificatie pentru sistemele de management de mediu1) de
Institutul #ritanic de (tandardizare ,#ritis' (tandards Institution #(I-.
In 1CC3) la recomandarea (trategic $dvisirY +roup on !nvironment) s0a
infiintat Comitetul /e'nic I(*AC/ 2DF 1Managementul de mediu1. Na prima sa
reuniune s0a 'otarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua
scopuri principale:
1. Pentru armonizarea standardelor e%istente) asigurand un sistem unitar
de referinta in acest domeniu) care sa faciliteze comertul international.
2. Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la
imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate.
In anul 1CC" a aparut a doua versiune a standardului 1(pecificatie pentru
sistemele de management de mediu1) in care se precizeaza ca in implementarea
unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu
detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra
mediulu) precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele)
produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. In cadrul
Comitetului /e'nic I(* 2DF sunt infiintate sase subcomitete carora le revine
responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la:
0 (istemul de management de mediu ,!nvironmental Management
(Ystems-3
0 $udit de mediu ,!nvironmental $uditing-3
0Marcare ecologica ,!nvironmental Nabelling-3
0 !valuarea performantei de mediu ,!nvironmental Performance
!valuation-3
0 $naliza ciclului de viata ,Nife CYcle $ssessment-3
0 /ermeni si definitii ,/erms and .efinition-.
In anul 1CC1 )*rganizatia Internationala de (tandardizare ,I(*- a
constituit un +rup (trategic Consultativ privind Mediul Incinjurator ,(trategic
$dvisorY +roup on !nvironment-) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor
standarde referitoare la managementul de mediu. Na recomandarea acestui grup
6
s0a infintat comitetul te'nic /C 2DF 4Managementul de mediu5) a carui prima
reunuine s0a desfasurat in anul 1CC3.
In cadrul comitetului te'nic /C 2DF a fost infintat si un grup de lucru)
pentru 4aspecte de mediu in standardele de produse5.
(tandardele I(* 1"DDD pot fi grupate pe doua categorii principale:
1-standarde referitoare la sistemele de management de mediu3
2-standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor.
(tandardele I(*1"DDD referitoare la aspectele de mediu ale produselor si
servicilor se refera )in principiu )la marcarea ecologica si la analiza ciclului de
viata a produselor. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru
a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice
ala produselor. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici) va servi
analiza ciclului de viata a produselor ) luandu0se in considerare efectele posibile
asupra mediului) in fiecare din etapele acestui ciclu.
(tandardele I(* 1"DDD referitoare la marcarea ecologica a produselor si
servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare
a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului
privind caracteristicile respective.
(.+Costurile pe#tru o!ti#erea ar$i e$olo-i$e.e$oeti$/eta0
(tabilirea ta%elor pentru cererile de acordare a etic'etei ecologice =i a
ta%elor anuale:
$rt. 1
1. *rice cerere de acordare a etic'etei ecologice este supus9 pl98ii unei
ta%e);n func8ie de costurile de procesare acesteia.
2 /a%a minim9 se fi%eaz9 ca fiind ec'ivalentul ;n lei a 3DD euro. /a%a
ma%im9se fi%eaz9 ca fiind ec'ivalentul ;n lei a 1.3DD euro.
3. /a%a pentru depunerea cererii se reduce cu 2H G at:t pentru
Kntreprinderi Mici =i Mijlocii) c:t =i pentru produc9torii =i prestatorii de sevicii din
89rile ;n curs de dezvoltare. Cele dou9 reduceri sunt cumulative =i se aplic9 at:t
ta%ei minime c:t =i celei ma%ime.
6
$rt. 2
1. *rice operator economic care a ob8inut etic'eta ecologic9 pl9te=te
autorit98ii competente o ta%9 anual9 pentru utilizarea acesteia.
2. /a%a anual9 se pl9te=te ;ncep:nd cu ziua ;n care a fost acordat9
etic'eta ecologic9 operatorului economic.
3. Cifrele care indic9 volumul anual al v:nz9rilor se bazeaz9 pe pre8ul de
fabric9) dac9 produsul pentru care s0a acordat statutul ecologic este un bun.
$cestea se bazeaz9 pe pre8ul de livrare) dac9 este vorba despre servicii.
". /a%a anual9 este egal9 cu D)1H G din volumul anual al v:nz9rilor
produsului care a ob8inut etic'eta ecologic9 ;n cadrul Comunit98ii.
H. /a%a anual9 minim9 se fi%eaz9 ca fiind ec'ivalentul ;n lei a HDD euro pe
grup9 de produse =i pe solicitant. /a%a anual9 ma%im9 se fi%eaz9 ca fiind
ec'ivalentul ;n lei a 2H.DDD euro pe grup9 de produse =i pe aplicant.
I. /a%a anual9 se reduce cu 2H G pentru at:t pentru Kntreprinderi Mici =i
Mijlocii) c:t =i pentru produc9torii =i prestatorii de sevicii din 89rile ;n curs de
dezvoltare. Cele dou9 reduceri sunt cumulative.
F. /a%a anual9 se reduce cu 1H G pentru operatorii economici ;nregistra8i
conform *rdinului ministrului agriculturii) p9durilor) apelor =i mediului nr. HDA2DD"
privind (tabilirea procedurii de organizare =i coordonare a sc'emelor de
management de mediu =i audit @ !M$( ;n vederea particip9rii voluntare
aorganiza8iilor la aceste sc'eme cu modific9rile ulterioare sau ale standardului
rom:n (& !6 I(* 1"DD1:2DDH. $ceast9 reducere se supune condi8iei
caoperatorul economic s9 se angajeze e%plicit prin politica sa de mediu s9
asigure ;ntreaga conformitate a produselor sale etic'etate ecologic cu criteriile
etic'et9rii ecologice pe ;ntreaga durat9 a valabilit98ii contractului =i c9 acest
angajament s9 fie de comun acord ;nscris ;n obiectivele ecologice detaliate.
*peratorii economici certifica8i conform normei (& !6 I(* 1"DD1:2DDH au
obliga8ia s9 demonstreze ;n fiecare an respectarea acestui angajament.
*peratorii economici recunoscu8i ;n cadrul sistemului comunitar de audit =i
management ecologic 0 !M$( au obliga8ia s9 furnizeze ;n fiecare an o copie a
declara8iei ecologice anuale verificate.
6
J. $utoritatea competent9 poate acorda reduceri ma%ime de 2H G primilor
trei operatori economici din fiecare stat membru care ob8in etic'eta ecologic9
pentru o grup9 dat9 de produse.
C. $utoritatea competent9 poate acorda o reducere de p:n9 la 3D G) ;n
cazul ;n care produsului respectiv i s0a acordat) de asemenea) o alt9 etic'et9
ecologic9 ;n conformitate cu cerin8ele generale ale standardului (& !6 I(*
1"D2".
1D. /oate reducerile men8ionate anterior sunt cumulative =i se aplic9 at:t
ta%ei minime) c:t =i ta%ei ma%ime) f9r9 a dep9=i ;n total HD G.
11. Produsele rezult:nd din transformarea sau ;ncorporarea semi0
produselor care au f9cut deja obiectul pl98ii unei ta%e anuale sunt supuse pl98ii
unei ta%e corespunz:nd v:nz9rilor anuale ale produsului dup9 ce s0au dedus
costurile totale actualizate ale acestor semi0produse.
$rt. 3
/a%ele pentru depunerea cererilor =i ta%ele anuale nu includ costurile
;ncerc9rilor =i verific9rilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor.
Costurile acestor ;ncerc9ri =i verific9ri se suport9 de c9tre operatorii economici.
$rt. "
$doptarea sau ree%aminarea) la nivelul Comunit98ii) a grupelor de produse
care pot beneficia de etic'eta ecologic9 a niunii !uropene conform procedurii
prev9zute ;n &egulament pot determina modific9ri ;n modul de aplicare a
costurilor =i ta%elor pentru o grup9 de produse. $ceste modific9ri trebuie s9
fieprev9zute e%plicit ;n 'ot9r:rile de +uvern privind stabilirea criteriilor ecologice
pentru acea grup9 de produse.
$ceste te%e nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor
trebui sa le realizeze. Preturile produselor si servicilor ecologice sunt)in toate
situatile )mai mari decat preturile produselorAservicilor traditionale similare.
rmatorul tabel ofera cateva preturi estimative )stabilite cu ocazia noi
decizie adoptata de Comisia !uropeana la sfarsitul anului 2DDD) cu privire la ta%a
de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etic'etei ecologica :
7
.ig.0+ 1a2a de aplicare !i ta2a anuala pentru eticheta ecologica
In &om:nia) autoritatea care acorda etic'eta ecologica este Ministerul
Mediului si +ospodaririi $pelor ,MM+$-. $gentii economici din .olj ,producatori)
distribuitori) prestatori de servicii- interesati de obtinerea eco0etic'etei trebuie sa
se adreseze ministerului.
*btinerea etic'etei ecologice este supusa unor ta%e si tarife de cinci
milioane de lei ,c'eltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etic'etarii
ecologice-) indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta
etic'eta. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii) tariful se reduce cu 2HG4. Na cele
cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea
produselor.Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii $gentiei &egionale
pentru Protectia Mediului Craiova) la nivelul !) costurile pentru obtinerea si
afisarea etic'etei ecologice sunt ceva mai mari ,ta%a de procesare 0 3DD 0 1.3DD
de euro) la care se adauga D)1HG din volumul anual al v:nzarilor produsului pe
piata !-. IMM0urile beneficiaza) de asemenea) de o reducere de 2HG. .e
reducere ,1HG- beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de
management de mediu certificat pe baza I(* 1"DD1. $vantajele produselor cu
ecoetic'eta) fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului ,in cazul
alimentelor sau al cosmeticelor-) fie la un consum redus de energie si folosirea
materialelor reciclabile in compozitie ,la produsele de uz casnic-. Pentru
atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate.
7
Costurile totale pot ajunge la 2D.DDD de euro pentru firmele mari) dar se reduc
pana la H.DDD de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi ,inclusiv
implementarea standardului I(* 1".DD1-. Na aceste sume se adauga cele pentru
investitii in ec'ipamente si cele cu ta%ele propriu0zise de obtinere a certificarii. In
fine) ta%ele de procesare a cererilor finale) pentru obtinerea ecoetic'etei) mai
adauga cateva sute de euro pe lista c'eltuielilor. Incepand cu anul in curs) e%ista
un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. Programul de
crestere a competitivitat ii produselor industriale) finantat de Ministerul !conomiei
si Comertului ,M!C-) sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare.
Finantarea este nerambursabila pentru HDG din valoarea proiectelor
implementate ,IHG pentru IMM0uri-) fondurile disponibile fiind de 13D de
miliarde lei.
.aca finantarea este rambursabila , HDG - asta inseamna ca beneficiarul
c'eltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare
ecoetic'etarii) dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister. Pentru
IMMuri) finantarea publica este de IHG. .e e%emplu) daca o firma are nevoie de
1D.DDD de euro) trebuie sa contribuie net cu 3.HDD de euro si sa obtina o
finantare temporara de la banca de I.HDD de euro.
Capitolul 4
Mo!a$itati !e mecae eco$o+ica i)
U)i")ea E"opea)a compaativ c" Roma)ia
+.%Mar$area e$olo-i$a i# U#iu#ea Europea#a
!tic'eta ecologica a niuni !uropene ,Floarea !uropeana-)a fost creata
de Comisia !uropeana in 1CC3 )este o sc'ema unica de certificare pentru a
ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi) care nu afecteaza
mediul. !tic'eta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse
medicale. !ste o sc'ema facultativa) conceputa sa incurajeze afaceristi sa
comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar
consumatorii europeni )inclusiv cumparatorii publici si privati) sa le identifice usor.
7
Floarea se poate gasi in toata !uripa precum si in 6orvegia)
Niec'tenstein si Islanda. !tic'eta ecologica europeana are un <pasaport 5 care
autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european) acesata este
obligatorie in cazul vanzarii de produse in !uropa) precum si in cazul e%porturilor
de produse catre europa.
/oate statele niuni !uropene au adoptat etic'eta ecologica ) avantajul
principal al acesteia este dimensiunea sa europeana) produsele care au atribuita
etic'eta ecologica de catre un stat membru al niuni !uropene poate fi folosit in
toate celelalte state membre.
(c'ema de etic'eta ecologica europeana are 2 tinte:
0de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a
impactului asupra mediului a produselor3
0de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus
asupra mediului.
Fig.2D Marca ecologica europeana
+.'Mar$area e$olo-i$a i# Roa#ia
7
(copul introducerii etic'ete ecologice e!te de a promova produ!ele
care au un impact redu! a!upra mediului ,pe parcur!ul intregului lor
ciclu de viata ,in comparatie cu alte produ!e apartinand aceluia! grup
de produ!e.
%chema etichetei ecologice din "omania cuprinde doua ru)rici/
0ribrica 1cuprinde simbolul etic'etei ecologice. $cesta este o floare pe
fond alb cu I petale)sub forma de cercuri) colorate alternativ in rosu) galben si
albastru) si frunze colorate in verde)in centru fiind scrise initialele <&*5.
Componentele & si * trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care
nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm)diametrele celor I cercuri trebuie sa aibe
aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de H mm. Nungimea
simbolului este de "D de mm iar latimea de 3D de mm.
0rubrica 2 cuprinde te%tul descriptiv )care va fi scris integral cu negru cu
font /imes 6eM &oman 12) fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba.
Fig.2D Marca ecologica din &omania
!tic'eta ecologica este realizata de catre Imprimeria 6ationala si prezinta
urmatoarele elemente de securizare:
B este autocolanta3
7
B contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare)
generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale)generate de
un soft3
B cerneluri speciale de mare securitate3
B autodistrugere la rupere.
+.(Mar$a e$olo-i$a Le!ada #ordi$a
Nebada 6ordica este etic'eta ecologica nordica oficiala. In 1CJC) Consiliul
6ordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etic'etare ecologic a
produselor) comun pentru (uedia)Finlanda) 6orvegia si Islanda.
Ca si ingerul $lbastru) Nebada 6ordica atesta ca un produs respecta
mediul) fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi
folosinte. Nogo0ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de
vedere ecologic. (imbolul verde este valabil pentru apro%imativ "" de grupuri de
produse) reprezentant peste 11DD de produse pentru care se considera ca
etic'etare ecologica este necesara si va fi benefica. $ceasta etic'eta se
regaseste cel mai des pe produsele de 'artie) produsele de intretinere a
automobilelor si produsele de curatire a te%tilelor.
!tic'eta este de obicei valabila trei ani) dupa care criteriile sunt revizuite
iar firma trebuie sa solicite o noua licenta. n produs care poarta Nebada 6ordica
indeplineste standarde de mediu ridicate. Nebada ia in considerare impactul
produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu @ deci
pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. .e asemenea Nebada
stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. Produsul trebuie sa
prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. Pentru a
se asigura ca un produs etic'etat cu Nebada este mereu in varf din punct de
vedere ecologic) criteriile sunt revizuire in mod repetat. Firmele care solicita o
licenta pentru a folosi etic'eta Nebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste
independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost
indeplinite.
+.+ Mar$a e$olo-i$a I#-erul Al!astru
7
Ingerul $lbastru a fost lansat in +ermania prin $gentia Federala de Mediu)
7uriul de atribuire a etic'etei ecologice si Institutul de $sigurare a Calitatii si
!tic'etare ecologica . Povestea de succesa Ingerului $lbastru continua de
aproape 2H de ani. (istemul de etic'etare ecologica include JD de categorii de
produse. Peste "DDD de produse si servicii de la apro%imativ F1D utilizatori de
etic'ete din +ermania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul $lbastru.
Produsul etic'etat ecologic este reevaluat la fiecare 203 ani. Ingerul
$lbastru apare mai des pe produsele de 'artie) lacuri si vopsele) dar si pe
produse care consuma benzina sau gaz.
#eneficii pentru industrie) comert si firme de mestesuguri :
Ingerul $lbastru ofera industriei) comertului si firmelor de mestesuguri
posibilitatea sa@si documenteze competenta de mediu intr0un mod simplu si
ieftinpentru toti. tilizand etic'eta ecologica ) ei pot creste considerabil
potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor. Ingerul $lbastru
este diferit.
Poti folosi Ingerul $lbastru ca instrument de marEeting modern in
comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv.
#eneficii pentru consumatori :
#eneficiile Ingerului $lbastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda
indumare practica pentru a0i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce
sa cumpere. Ingerul $lbastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii
doresc. .e e%emplu) Ingerul $lbastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani
pentru ca 'otarasc sa cumpere bunuri de calitate e%ceptionala si cu durata lunga
de viata 0 sau prin simpla economie de energie.
Co#$lu*i
2i!lio-ra)ie
A)e/e
7
A)e/a )'(

Fig.3 +rupe de produse care pot primi etic'eta ecologica.
7
A)e/a
)'2
Fig.H !tic'eta ecologica europeana pe grupuri de produse
7
Ane,a nr.3

Fig.8 $ticheta ecologica comunitara 9tara 1( martie 2((5
Tara9nr. $tichete ecologice atri)iute :total 235
7
Ane,a nr.4
Fig.18 %istemul unitar de acordare a etichetei ecologice in "omania
8
Ane,a nr.4
Fi(.1A Directii de actiune aco#erite de ISO14BBB
Ane*a nr.=
Ti#uri de ecoetic6ete e,istente in !ume:
8

INDIA 'Ecomar0
COREEA DE S+D )C!eaner and
;reener

CI3BABDE'En&iroment 2BBB
A+STRA<IA'En&ironmenta! C6oice
CANADA'En&ironmenta! C6oice
8
NO+A CEE<ANDA' En&ironmenta!
C6oice
CANADA';!o%a! Eco!a%e!!in(
Net1or0
FI<I.INE';reen C6oice
EON; FON;';reen <a%e!
ISRAE<' ;reen <a%e!
8
SIN;A.ORE' ;reen <a%e!
TEAI<ANDA' ;reen <a%e!
TAIDAN' ;reen 3sr0
S+A' ;reen Sea!
BRACI<IA'Gua!idade Am%ienta!
8